Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)
1889-10-18 / nr. 237
Amin. m. 237 AJPASS in TOTS SILELE 11 7 GEE SXMIEEITA SMSDAOțIA ȘI A®rffiX«ÎSra.AȚI& BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, 19 BUCUREȘTI pantajA: nDDus: Pe un &am . . .0 Lei Pe. 1 «n. . . . 84 Le Pe 6 km . . 10 Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni , Pe & luni . . . 6 .. ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SIS FRERESC NUMAI LA ADUS RÎSTRAȚIA SIAHULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCUREȘTI Calendar pe 1889 Ortodox Marți 17 Octombre. Profitul D#ie. Catolic Marți 22 Octombre. Naeiios. * București, 17 Octom. S’a făcut mult caz într’o vreme, la noi, cu agiul. Agiul a fost pretext pentru negustori, ca să spurundă prețul mărfurilor. Pesti? prețul , real al obiectului de vîndut, sub ca vîrluî că ogiul e mare, să curea o sumă egală. ■» Opî?^2. TrăÎnu-i ca ® noastră, se folosește mai mult de de roastre, decât de starea normala. Ca face negustorul? Ii vino mai scumpă, lui marfa pa care o cumpăra din străina- tata ? Tóte ziarele îi vin în ajutor anunțând pa tot,« căiia aceptă scu aspirit și deplângând sorta bietului comerciant. Atunci și el își scumpește marfa și, fiindcă are un bun pretext ca acesta scumpire s-o prezinte ca drepta, profită de el și chiar abuzeză. Pentru lumea profană, raportul nou care se naște între marfa cum o cumpără negustorul și cum o vinde rămâne mai totdeauna ascuns, și ea fiind nevoită să credă ce spune comerciantul despre acel report, dar mai ales fiind silită în orce caie să cumpere, acopere mai mult decât ca prisos pretinsa pierdere a negustorului. Agagi cu agiul și chiar desființarea lui. Știm cu toții, acei cari nu facem negoț cu nimic, ci numai cumpărăm cele trebuinciose pentru viață, că îndată ce s’a urcat agiul, am fost siliți să cumpărăm aceleași lucruri trebuinciose pentru viață cu mult mai scump ; și totuși le am cumpărat. Dar, după desființarea agiului, ore s’au eftinit lucrurile de cari vorbim, în proporția oftinirii aurului ? Negreșit că nu. Ei da, după cum vedem, desființarea agiului a fost o binefacere pentru comercianți, căci le-a înlesnit un nou câștig. Datoria noastră neclintită de nepărti fiire și de dreptate ne face să afirmăm că sunt mulți negustori cari nu s’au purtat in chip atât de oriental față cu variațiile valutei. Ar fi de dorit ca toți negustorii să urmeze pilda celor puțini, căci, astfel, nu numai vor satisface o cerere drepta apablicului, dar vor rădica și comercial nostru. Pe lăngă aceasta, își vor face și interesul propriu deoarece e știut că, vânzându-se ieftin, se vede mai rau, prin urmare e mai mare câștigul. Acest îndemn către negustori, l -am făcut în urma multelor scriacii pe cari le am primit, de la cititori învederat încălziți de dorul de a vedea nălțat comerțul român. CALENDARE pe ± e ©0 “la In editura Tipografie! „Universul“ vor apare în curând urasatóror« calm dare, cu materii literare originali din cele mai plăcute și mai variate precum și cu ilustrații din cele mai interesante și mai bine executate. 1 Calendarul"ameneaB (cu foi zilei ®«) 2. Calendarul „Universalui“. 3. Calendarul Arasaiei (mare noutate!) 4. Calendarul de părere. 5. Calendarul portativ. gg^p** Prețurile vor fi cele mai 38 moderate posibile. im —SIPIS»«i sat *9achete ! ii cădoue 55 i Ie Crr&Mif ro!! Un câștig de JUMETATE MILION și multe alte importante câștiguri, fără nici o perdere de bani. La 19 Octombre curent și la 19 Decembre luna viitare, vor avea loc irevocabil două trageri ale împrumutului Italian, garantat de stat ,I*restft® UMorslistat®44 în care se póte câștiga afară de un premiu de o jumătate milion alte premium idile însemnate. Prețul unei obligațiuni Lei 18. „ a 5 „ „ 85. * a 10 „ 165. Cererile însoțite de cost, să se trimită fără întârziere la administrația ziarului „universul“ strada Brezoianu No. 19, Bucurescu, care garanteză pentru prompta și exacta efectuare a comandei Uff?“ Citiți ammetal explicativ pe pagina a 8-a. DIN TURCIA (Corespondenta part. a „ Universului“). Constantinopole, 1? Octomqre. Procesul Musa-bey In urma nenumăratelor plângeri ce s’au ridicat g’a intervenției diferiților diplomaț ; în urma protestărilor patriarhului armean d’aci, sublima Poartă s’a hotărît în sfirșit să înceapă o acțiune in contra lui Masa b >y, timpul șef care a băgat teroarea în Armenia. Și acesta încă, după ce Masa »’a hotărît să vină la Constantinopole din propria lui inițiativă, ca să se puia la dispoziția autorităților. Mulți cred că tot procesul va fi o odioasă comedie, care nu va avea nici un radiat. Masa bey Sunt de neînchipuit criadle comise de acest om. Masa dispune de vre-o mie de oameni ,vrasiți și, eu si, năvălește prin sate, pradă, asasinezâ pe barbat , siluește pe femei și fete, fură copile pe cari le silește să treacă la islamism și dă foc caselor. El a comis pân’acum nenumărate crime de acest soi, fără ca autoritățile să’l supere. O singură dată autoritățile din Bitlis at vrut să’l aresteze și atunci Masa Mi«roari, 18 (30) Ceior bre Igafr le-a trimide , vor supăra, va arăta scrisori de la diferiți guvernatori în cari aceștia îl încaragiasă să prade și să împartă cu ei produsul jafurilor. Și, lucru curios, autoritățile din Bitlis n’au mai îndrăznit să’l aresteze. Aci la Constantinopole Musa are rude cu influieță. Bahna paga e vărul său. Justiția turcească Niciodstă un om dintr’un stat civilizat nu’și va putea face o ideie despre justiția turcească. Guvernul a dat de știre că oricine are să se plângă de faptele lui Musabej, n’are decât să vie la Constantinopole. Au fost naivi cari s’au încrezut și su venit. Știți ce sfe pățit însă? Poliția î-a arestat și le atras la fiecare câte o sfîntă de bătaie. Asta se chiamă a lua depozițiile. Golozia armeană a protestat și arestații au fost liberați. Dar înțelege oricine că dacă «sa vor proeda autoritățile turcești atunci Masa »re șansă să iasă curat ca o basma. Levant. Is tânplări «In țară O crimă în Focșani Tache Vasina, din Tabacarî, a înjunghiat cu un cuțit pe femeea Anica Vlasie. Cauza e gelosia, în urmă s’a lovit singur tot cu același cuțit. Dâns*J’a murit, iar ferocea se afl* în cari spu « crede că se va însănătoși. S’a ai , hetul. Orat . Mavrichi, cioban la 6ului din Roșcani (lași), în urma un * a avut tu Gheorghe Mocanu, pria moșia Borșa, din aceeași cornicalul numit „Potica la fântâna“ , pe cel din urmă, trăgând cu puț, lovindu-l în bmțul și coasta stă *ăbătând glonțul până în inima. © ' * h> Pradare ,1 ^ O bandă de tî'hari armați auumm ziua namiază-mare, hanul din comuni tspru, și au luat cărciumarului 3000 . ...................' Un rege desperat D. de Lutz, ministru de stat, a declarat comisiei financiare din Bavaria că starea regelui Otto e desperata. Doctorii spun că regele nu va trece săptămâna. /