Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)
1889-11-08 / nr. 255
Universul No. 255 Curier judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Proces scandalos S’a isprăvit în Iași ascultarea procesului înspăimântător dintre d na Elena Ghica și d-na Mathilda născută Ghica, pentru anularea căsătoriei acesteia cu Camil Gali. In tot cursul desbaterilor, publicul a fost ofensat și scandalizat de atitudinea nerușinată ce a păstrat fiica față cu declarațiunile dureroase ce era obligată mama, prin organul apărătorilor săi, să facă în prezența judecătorilor, publicului și copiilor săi, pentru a împiedica o căsătorie ce, în conștiința acestei mame martiră, trece de un sacrilegiu revoltător. Avocații d-nei Elena Ghica, cu puternica lor eloquență, au sfâșiat cu indignare faptul severșit și au cerut anularea unei căsătorii condamnată atât de morală, cât și de legislațiunea popoarelor celor mai sălbatice. Nici nu mai vorbim despre scopul cavalerului de industrie care a făcut nenorocirea unei întregi familii, făcând pe această nenorocită față să -și piardă în așa grad mințile, până a nu mai păstra nici un fel de cuviință față cu lumea întreagă care o privește și se îngrozește.Curtea a amânat pronunțarea hotârîrei pe ziua de zece Noembre. Fulgerul (TRIBUNALELE STREINE) Ucigaș de tată pentru 50 bani Albert Ferrand, din Paris, ie un băiat de douăzeci de ani, nalt, cu figura simpatică. Această simpatie dispare când vorbește, căci graiul Îi e al unui pungaș. La 14 Iuliu trecut, pe la opt ore sara, se întorcea acasă la tată-său, cizmar, ca să mănânce. Fiind beat, începu să înjure grosolănește pe părinții săi fiindcă nu o așteptaseră la masă, în sfîrșit, cerului tată său 50 de bani. Părintele refuză. Deoarece Albert înjura mereu pe Ferrand tatăl, acesta voi să-l dea afară. Il apucă de braț și-l împinse spre ușă, dându-l și un ghiont în umăr. Atunci, fiul scoase un cuțit din buzunar și dădu tatălui său o lovitură puternică în pântece. Din cauza loviturii, Ferrand tatăl muri peste trei zile. La jurați, Ferrand plânge, gâfâind răspunde întrebărilor pe care i le face președintele. Drept orice scuză, invocă starea de beție în care se aflase. După ascultarea martorilor se află că acuzatul fusese silit de părinții săi, pentru purtarea lui rea, să se angajeze în armată După opt luni era reformat și se întorsese acasă. In ateliere se manifestase ca om violent, ca bătăuș. Cu toată apărarea strălucită a d-nului Crémieux el a fost osândit la munca silnică pe viață. Accident teribil Se scrie din Lyon că un teribil accident s’a întîmplat, în ziua de 3/15 Noctobre, la ușina de produse chimice a d-lui Huguenin din Saint-Fons, lângă Lyon. Un butoiu conținea o amestecătură explosivă. Doi lucrători au comis o imprudență de a apropia de hrană un fier roșu în foc, îndată s-a produs o explosie îngrozitoare. Cei doi lucrători au fost asverliți de zid și ciontiți. Ei au fost duși la spital. Unul din ei are picioarele rupte și profesorul Poncher î-a făcut îndată amputate. Cel l’alt lucrător este pe moarte. Drama la fabrică O dramă sângeroasă s’a petrecut zilele astea într’un orășel din Germania. Un lucrător făcea curte unei fete care lucra la aceiași fabrică cu ei. Dar fata îl respingea. Acest refus sistematic irita pe lucrător. Intr’o dimineață, lucrătorul intră în odaia în care era ocupată fata și-i face reproșuri amare că în ajun se dusese la o petrecere fără să’l spue și lui. Fata îl observă că aceasta nu-i privea de loc e că era liberă să facă ce voia. Atunci lucrătorul scoase un revolver și începu să tragă asupra capului fetei. Toți cei din odaie râmaseră încremeniți și nu avură vreme să intervie. Fata își acoperi fața cu mâinile și plecă capul, dar tot fu grav rănită. Lucrătorul își sbura apoi creerul. Revoluția în Brasilia Rio-De-Janeiro, 5 Noembre. Provincia Bahia e contrară mișcării revoluționare. împăratul e prizonier în palatul său; el a primit notificarea depunerei sale și a intențiunei guvernului provisoriu de a-I continua detațiunea. împăratul a declarat că nu va ceda decât forței. Mai multe provincii par că vor să adereze la Republica federală. Ministrul de finanțe a declarat că toate contractele vor fi menținute. Populația e foarte liniștită, dar comerciul e paralizat. Rio-De-Janeiro, 5 Noembre. Schimbul în bancă nu s’a cotat azi; băncile și particularii se țin în reservă; afacerile sunt suspendate; împăratul și familia imperială pleacă mâine în Europa. Aventură cu urși Din Berlin, Bosnia, se anunță următoarele : In ziua de 5 stil nou, o patrulă, compusă din doi jandarmi, se întâlni cu trei urși pe cari foamea îl alungase din victimele lor: îndată ce zăriră pe gendarmi, urșii se aruncară asupra lor. Situația iera foarte critică, căci nu i erau depărtați oamenii de bestii decât de cel mult 20 de pași. Gendarmii traseră ; la primul foc, un urs căzu; al doilea glonț intră în gura unei ursoaice și ’i sfărîmă falca. Ea se aruncă asupra gendarmului care o lovise, dar un al doilea glonț o întinse la pământ. Al treilea urs, un puț, o luă la fugă. Urșii făcuseră in vremile din urmă o mulțime de stricăciuni. Minunile lui Barnum Faimosul Barnum, regele reclamei, se află după cum se știe la Londra cu trupa și menageria sa, cea mai mare din lume. Iată câteva amănunte pe cari ni le trimete corespondentul nostru din Londra: De când a sosit Barnum, a inundat orașul cu fel de fel de afișe, unele mai bătătoare la ochi, decât altele. La prima reprezentație au asistat 16.000 de spectatori și totă Londra e uimită. Expoziția lui Barnum, cum o numește el, e cu adeverat grandiosă. Menageria lui întrece tote grădinile zoologice din Europa. Baletul întrece tote baletele de pe scenele europene la un loc. Barnum va da câte 2 reprezentații pe zi în curs de 4 luni. Astfel, vor putea să vadă spectacolul 3.200.000 de omeni. Oare cât va pune în pungă marele rege al reclamei ? — 2 — Tragediile gelosiei Din Roma ni se scrie : O teribilă tragedie, a cărei cauză a fost gelozia, a pus în mișcare orașul nostru. Arnoldo Bertini, colaborator la ziarul popular „Il Messagaro“ a prins de veste în urma unei scrisori interceptate, că soția sa avea recțiuni amorose cu unul din redactorii acelui ziar, anume Mario Fantozzi. Eri, Berlini a surprins pe cel două amanți, a omorît intern pe soția sa trăgând în ea patru focuri de revolver, apoi culcă la pământ pe Mario Fantozzi, cu două glonțe. Fantozzi a fost transportat la spital într’o stare extremă. O servitori, care asista la acesta scenă de spaimă, s’a aruncat jos pe o ferastră, căpătând contasiuni cari îi pun viața în pericol. Berlini s’a predat singur justiției. Consiliu practic de referiți de sîmburii din lămâie. Ei da>u un gust foarte rău mâncărilor, fiind ținuți mult în ele, și pe lângă acesta pot să provoce accidente, din cauză că sunt veninoși. Greva coșarilor din Viena Coșarii din Viena au de gând sa înceteze lucrul și să proclame o grevă generală pentru îmbunătățirea soartei lor. Industria maturatului coșurilor este o industrie concesionată. Actualmente există în Viena 64 maiștri cari ocupă 287 cărți. Vre-o 200 dintre acești din urmă s’au adunat de altă seară în restaurantul Markus pentru a se chibzui în privința sporireiiefurilor. La întrunire au luat parte și delegați â maiștrilor cu șeful corporației d. Bleckcher. Sl a hotărît că un termen de 8 zile se va acorda maiștrilor, pentru ca să se pronunța dacă primesc sau nu cererile călfilor. Adunarea a fost furtunoasă, așa că în cele din urmă comisarul polițienesc a trebuit să interzie și s’o disolve. Știri prin poștă In cercurile înalte din Ungaria se vorbește că Agina Natalia ara de gând să cumperejaLia Elemer, din comitatul Torontal^ la La vecinatate e multa popolație sârbă. . * ■ * * * In garnizonele din Ungaria a izbucnit epidemia de tifos. Intr’o singură săptămână, s’au înbolnăvit, la Nagy-Camisa, doi ofițeri, un sergent si patruzeci de soldați, din cari au murit 8. S’au luat măsuri energice. La un infanterist dintr’un regiment cu garnizona în Ungaria s’au găsit mai multe broșuri anarhiste. Lucrul a produs mare emoție. Se crede că propaganda revoluționară in armată ie foarte vie. ** * Circulația pe Dunăre, în regiunea Porților de fier, a fost câtva timp interzisă din cauza lucrurilor pregătitoare pentru regularea navigațiunei în acea parte. Aceste lucrări fiind terminate, d. Baros, ministrul comunicațiilor din Ungaria, a deschis din nou circulațiunii acea regiune. Pe timpul lucrărilor de care vorbim mai sus, s’a întâmplat și o nenorocire. Patru lucrători, într’o luntre, au vrut să se oprească în mijlocul curentului. In loc să arunce vr’o ancoră, ei au aruncat o piatră mare legată de o fringhie. Luntrea s’a resturnat și doi din lucrători s’au înecat. * La Paris a apărut un nou volum al astronomului Flammarion, intitulat „Uranie.“ El e poetizarea astronomiei. Volumul face senzație în toată societatea pariziană. * * Armăsarii dăruiți de sultan împăratului Germaniei sunt de o frumusețe rară, îmbrăcămintea lor e aproape mai prețioasă decât caii. * * * Se povestesc lucrurile cele mai nostime asupra vizitei la Constantinopole a împăratului și împărătesei Germaniei. Se știe că, la debarcader, Sultanul a dat brațul împărătesei, s’a urcat cu ea în trăsură și a dus-o până la palat. Acest lucru e așa de neobicinuit în lumea turcească, încât a provocat un scandal enorm. Mai ales femeile turce s’au scandalizat. Opinia lor asupra faptului se resumă foarte bine în următoarea convorbire : — S’a mai văzut vr’odată un asemenea scandal, ca Padișahul nostru, pe teritoriu turcesc, să dea brațul unei femei și să meargă cu ea în trăsură deschisă ? — Poate că împăratul german a adus pe acestă femeie ca dar Padișahului. De asemeni Sultanul s’a scandalizat și s’a speriat că perechia imperială s’a primblat prin Stambul fără nici o escortă. In sfîrșit, se mai relatează că întreg Constantinopolul mirosea o vopsea proaspătă, căci casele fuseseră vopsite proaspăt. Soldații nu se simțea fi bine în uniformele cele noi ce li se dăduseră, asemene nici servitorii palatului. ** * Ni se scrie din Viena că în orășelul Hietzing a murit, Sâmbătă 4 Octombrie curent, consilierul întim bulgar și șef al cancelariei princiare, Meinrad de Saaba, care a zăcut bolnav timp de câteva luni. * * * Ni se scria din Belgrad . Guvernul a prezintat un proiect de lege care fixeză un apanagiu anual de 3 sute de mii de lei fostului rege Milan. Să crede că scupeina o va vota fără de discuție. Regina Natalia va avea o parte de 120 de mii de lei, din caseta regelui. Datoriile lui Milan trec peste 2 milione. Iarna, fostul rege o va petrece toată la Paris. Spioni ruși. La Monastir (Macedonia) au fost arestați 12 spioni ruși, între care două femei foarte frumoase. * ** * *Joc * * * Surparea unui turn La Olah Ujfalu, în Ungaria, s’a surpat turnul bisericei reformate. Dărâmăturile au îngropat subtele 10 persane, din cari șase n’au putut fi scose decât morte. Celelalte patru au primit răni grave. S’a constatat că turnul era construit din material prost. Balene colosale Deună sară, două balene enorme, cari se socotiseră mai întâi a fi niște torpilori, au fost văzute în canalul Manche. Ele erau aproape se resterne un vapor. Cele două balene au luat direcția mării nordului. Un teribil accident Ni se scrie din Berlin . In strada Wrangelstrasse s’a întâmplat un accident crâncen. Un lucrător i era ocupat ca să stângă var. De o dată, fără sa se știe de unde venise, o piatră căzu în var, cre stropi în sus și umplu toată Miercuri. 8 (20) Noembre 188« fața lucrătorului, dar mai aleg ochii. Lucrătorul dete un țipâ\ sfâșiitor și căzu în varniță, de unde fu scus cuvîrșire fript. Nenorocitul era moarte. Căsătoria unui prinț . Nu trece săptămână în care să nu si anunțe apropiata căsătorie a marelui duce moștenitor al Rusiei, și tot cu altă prințesă. In vremea șederii țareviciului la Copenhaga, unde era adunată familia prințului de Wales, era vorba că va lua pe una din fiicele moștenitorului tronului Angliei. Puțin după acesta, se anunța că viitorea soție a marelui duce era să fie unul din surorile împăratului Germaniei. In urmă, în momentul căsătoriei ducelui de Sparta, se telegrafia din Atena că va lua pe prințesa Maria a Greciei. In sfîrșit, se dă ca sigur cum că a treia fată a prințului de Muntenegru va fi viitoarea împărăteasă a Rusiei. Ceea ce dă temerii acestei informații, e apropiata plecare a țareviciului la Cetinje, pentru botezul ultimului fiu al prințului Nicolae. Botezul nu e, se zice, decât un pretext ca prințul să facă curte tinerei prințese muntenegrene. 1 j Omor între călugări Se scrie din Pesta . O crimă teribilă s’a întâmplat aci. Arhiepiscopul ortodox Angelici a fost sugrumat și tot ce avea a fost furat. Vinovații sunt preotul Lamaki, directorul seminarului și un servitor. Au fost arestați. Imediat servitorul a mărturisit tot. Preotul a încercat să se sinucidă. HAZ Un advocat pleda. Deodată își perdu șirul vorbei. Păcala, care era față, strigă: să închideți ușa. Aci nu sunt decât omeni cinstiți, trebue să se găsească șirul vorbei d lui advocat! Veterinar ucis Din Napoli ni se scrie : De măsură, un omor îndrăzneț s-a comis asupra veterinarului Gianereco, în vestibulul teatrului. O mulțime de sume era în giur, dar nu putu să împedice crima. Un hoț, cu un pistol, ucise pe GiancMsco, îl fura ceasornicul și o sumă de 30 de franci, fără ca să poată fi prins. CRONICA CAPITALEI La cuțite Costache Popescu, controlor la bariera CoDntina I, aruncând cu un cuțit după d. Toma Ionescu, agent comunal cu care se certa, a lovit pe perceptorul acelei bariere, rănindu’l la piept. m Ga toporul S’a condus secției 30 Savu Tudor din strada Măgurele 36 pentru că a dat cu toporul în capul nevestei sale spărgându-i-1; pacienta s’a transportat la spitalul Brâncovenesc. • Ars Un băiat anume Lupu Crangașea de 13 ani, ce este în serviciul dlui Beler Froin din str. Stravopoleos No. 11, voind a face foc în mașina cu gaz, a luat foc hainele de pe dânsul arzându’l la un picior, s’a transportat la spitalul Brâncovenesc. Isorța. „’Craa.i tremivú’ai“ 231 AMORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAC DOAMA PIN CASTELUL MEYEELING Roman istoric contemporan de mare sensațiune, CAP. CLXXVII Arestarea Ajunse la casa marșalului și sună. Ușa se deschise și un țipăt înăbușit se auzi. Franz și Katty erau față în față. — Am venit să văd cum vă aflați, d ră, zise Franz. Imi împlinesc cam târziu acestă datorie, dar până aséra nu știam. — Da, v’am văzut la parcul central, zise Katty, care se rosise ca un bujor. — Dar bine, Katy, strigă d-na Bernhard care eșise și ea, nu poftești pe dnul în salon? Katy se bete în lături, roșind și mai tare. — Sunt d-rul Franz de Meinhold din Viena, milady, zise Franz, dând carta sa de vizită d-nei Bernhard. Am avut fericirea să scap pe d-șoara din apă și am venit să me informaze de sănătatea d-sale. D na Bernhard invită pe Franz în salon. Doctorul făcuse asupra ei o impresie bună. — Nți suntem datori vecinică recunoștiință, d-le doctor, zise d-na Bernhard. Nu poți să-ți închipuești cât de râu ne părea că nu te cunoaștem. Bărbatul meu nu ie acasă, că d-ar spune același lucru. Cele trei persoane se cufundară curînd într’o conversație foarte vie, în cursul căreia d-na Bernhard putu să constate două lucruri: întei, că Katy era înamorată de salvatorul ie), al doilea, că Franzi era un om foarte cultivat și că și iei se interesa de Katy — Nici n’am băgat de seamă cum a trecut vremea, zise Franz gătindu-se să plece. — Nici leu! zise Katy înroșindu-se. D-na Bernhard zîmbi. — Te rog să ne vizitezi cât mai curând, zise ea. Franz își luă adio de la mamă și fată și plecă. — Salvatorul toate un om cât se póte de plăcut și foarte instruit. — Nu-e așa ? — Mi-a făcut cea mai bună impresie. — Acum știm în sfârșit cine ie și cum îl chiamă. O ! ce bine-mi pare ! Oare o să mai vie ? D-na Bernhard zîmbi din nou. — Așa cred, copila mea. Mareșalul se întoarse acasă tara in seara. — Știi cine a fost azi la noi, tată, îl întrebă Katy strălucind de bucurie. — De unde vrai să știu. — Ghici. — Mântuitorul tău ? — Tocmai iei. Mareșalul nu putu să nu observe că Katy se roșise. Iei zâmbi. — Și știi cine ie? — Nu, până acum. — Uite cartea lui de vizită, zise d-na Bernhard. Bernhard o luă, se apropie de lampă și citi. — Doctorul Franz de Meinhold. Cum... iei? — Un om foarte cum se cade și foarte plăcut. Dar ce, îl cunoști ? — Intrucâtva. — Atunci trebue să știi că e din Viena și că face parte din lumea bună. Bernhard se uita mereu la cartea de vizită. Ce curiosă întâmplare ca tocmai acest doctor, venit de la Viena pentru o afacere urîtă, să fie salvatorul unicului său copil! — O să’mi pară bine să văd pe doctor aci, zise el în sfârșit. Mă bucur că în sfîrșit știă cui să datoresc scăparea Katyî. E în adevăr curios că’l cunoșteam și nu știam că e el. — Nu ne-a spus că îl cunoști, zise Katy. Cum ai făcut cunoștință cu el ? Povestește-ne și nouă. — Hm! Dar zelo să ești! zise Bernhard rîzend și le povesti afacerea cu Elfrida Tullinger. — E o afacere nu tocmai curată, încheia el. Dar doctorul nu e câtuși de puțin vinovat. El a fost indus în erore. CLXXIX O noapte pe apă Așteptând pe Brown, Franz era în cele mai bune dispoziții. Se simțea fericit că cunoaște pe Katy. O ! dacă ar fi reușit să gâsescă și pe mama sa ! — Iasfîrșit! esclamă el văzând pe Brown că intră. — Dacă ești gata, putem pleca. — Ai aflat ceva despre vasul lui Tempesta ? — Sper c’o să’l găsesc în astă noapte. Sa puseră într’o trăsură și se duseră acolo unde aștepta vaporul guvernului, gata de plecare. Intunerecul cel mai complect domnea pe apă. Pe vaporiicoreau două lanterne : una vei de jos, alta roșie sus. Franz și cu Brown se urcară pe vapor. — Unde crezi c’o să găsești vasul lui Tempesta ? — Ne ducem într’un loc unde o să’ așteptăm, responsa căpitanul. Am cules câteva informațiuni, după cami sper că o să reușim. — Și tot nu se știe ce putere pune în mișcare vaporul lui ? — Nu. Asta e un mister pe care nimeni nu l-a putut încă pătrunde, fiind-că Tempesta nu primește nici un om pe vasul seu. * (Va urma) Premiile abonaților „Universului“ In numeral nostru literar de duminica viitoare vom publica lista premiilor cari se vor da de la 1 Decembre înainte abonaților «Universului.» Printre aceste premii sunt ceasornice de aur și argint, pentru bărbați și doamne, de o frumuseță rară /