Universul, noiembrie 1889 (Anul 6, nr. 249-274)

1889-11-08 / nr. 255

Univers­ul No. 255 Curier judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Proces scandalos S’a isprăvit în Iași ascultarea procesu­lui înspăimântător dintre d na Elena Ghica și d-na Mathilda născută Ghica, pentru anularea căsătoriei acesteia cu Camil Gali. In tot cursul desbaterilor, publicul a fost ofensat și scandalizat de atitudinea neru­șinată ce a păstrat fiica față cu declara­­țiunile dureroase ce era obligată mama, prin organul apărătorilor săi, să facă în prezența judecătorilor, publicului și copii­lor săi, pentru a împiedica o căsătorie ce, în conștiința acestei mame martiră, trece de un sacrilegiu revoltător. Avoca­ții d-nei Elena Ghica, cu puternica lor eloquență, au sfâșiat cu indignare faptul severșit și au cerut anularea unei căsătorii condamnată atât de morală, cât și de legis­­lațiunea popoarelor celor mai sălbatice. Nici nu mai vorbim despre scopul cava­lerului de industrie care a făcut nenoro­cirea unei întregi familii, făcând pe a­­ceastă nenorocită față să -și piardă în așa grad mințile, până a nu mai păstra nici un fel de cuviință față cu lumea întreagă care o privește și se îngrozește.Curtea a amânat pronunțarea hotârîrei pe ziua de zece Noembre. Fulgerul (TRIBUNALELE STREINE) Ucigaș de tată pentru 50 bani Albert Ferrand, din Paris, ie un băiat de două­zeci de ani, nalt, cu figura sim­patică. Această simpatie dispare când vorbește, căci graiul Îi e al unui pungaș. La 14 Iuliu trecut, pe la opt ore sara, se întorcea acasă la tată-său, cizmar, ca să mănânce. Fiind beat, începu să înjure grosolănește pe părinții săi fiind­că nu o așteptaseră la masă, în sfîrșit, ceru­lui tată său 50 de bani. Părintele refuză. De­oare­ce Albert înjura mereu­ pe Ferrand­ tatăl, acesta voi să-l dea afară. Il apucă de braț și-l împinse spre ușă, dându-l și un ghiont în umăr. Atunci, fiul scoase un cuțit din buzu­nar și dădu tatălui său o lovitură puter­nică în pântece. Din cauza loviturii, Ferrand­ tatăl muri peste trei zile. La jurați, Ferrand plânge, gâfâind răspunde întrebărilor pe care i le face președintele. Drept ori­ce scuză, invocă starea de beție în care se aflase. După ascultarea martorilor se află că acuzatul fusese silit de părinții săi, pentru purtarea lui rea, să se angajeze în armată După opt luni era reformat și se întor­sese acasă. In ateliere se manifestase ca om vio­lent, ca bătăuș. Cu toată apărarea strălucită a d-nului Crémieux el a fost osândit la munca sil­nică pe viață. Accident teribil Se scrie din Lyon că un teribil acci­dent s’a întîmplat, în ziua de 3/15 No­­ctobre, la ușina de produse chimice a d-lui Huguenin din Saint-Fons, lângă Lyon. Un butoiu conținea o amestecătură explo­­sivă. Doi lucrători au comis o imprudență de a apropia de hrană un fier roșu­ în foc, îndată s-a produs o explosie îngro­zitoare. Cei doi lucrători au fost asverliți de zid și ciontiți. Ei au fost duși la spital. Unul din ei are picioarele rupte și pro­fesorul Poncher î-a făcut îndată amputa­te. Cel­ l’alt lucrător este pe moarte. Drama la fabrică O dramă sângeroasă s’a petrecut zilele astea într’un orășel din Germania. Un lucrător făcea curte unei fete care lucra la aceiași fabrică cu ei. Dar fata îl respingea. Acest refus sistematic irita pe lucrător. Intr’o dimineață, lucrătorul intră în o­­daia în care era ocupată fata și-i face re­proșuri amare că în ajun se dusese la o petrecere fără să’l spue și lui. Fata îl observă că aceasta nu-i privea de loc e că era liberă să facă ce voia. Atunci lucrătorul scoase un revolver și începu să tragă asupra capului fetei. Toți cei din odaie râmaseră încremeniți și nu avură vreme să intervie. Fata își acope­ri fața­ cu mâinile și plecă capul, dar tot fu grav rănită. Lucrătorul își sbura apoi creerul. Revoluția în Brasilia Rio-De-Janeiro, 5 Noembre. Provincia Bahia e contrară mișcării re­voluționare. împăratul e prizonier în palatul său; el a primit notificarea depunerei sale și a intențiunei guvernului provisoriu de a-I continua detațiunea. împăratul a declarat că nu va ceda decât forței. Mai multe provincii par că vor să a­­dereze la Republica federală. Ministrul de finanțe a declarat că toate contractele vor fi menținute. Populația e foarte liniștită, dar comer­­ciul e paralizat. Rio-De-Janeiro, 5 Noembre. Schimbul în bancă nu s’a cotat azi; băncile și particularii se țin în reservă; a­­facerile sunt suspendate; împăratul și familia imperială pleacă mâine în Europa. Aventură cu urși Din Berlin, Bosnia, se anunță urmă­toarele : In ziua de 5 stil nou­, o patrulă, com­pusă din doi jandarmi, se întâlni cu trei urși pe cari foamea îl alungase din vi­ctimele lor: îndată ce zăriră pe gendarmi, urșii se aruncară asupra lor. Situația iera foarte critică, căci nu i erau­ depărtați oa­menii de bestii decât de cel mult 20 de pași. Gendarmii traseră ; la primul foc, un urs căzu; al doilea glonț intră în gura unei ursoaice și ’i sfărîmă falca. Ea se aruncă asupra gendarmului care o lovise, dar un al doilea glonț o întinse la pă­mânt. Al treilea urs, un puț, o luă la fugă. Urșii făcuseră in vremile din urmă o mulțime de stricăciuni. Minunile lui Barnum Faimosul Barnum, regele reclamei, se află după cum se știe la Londra cu trupa și menageria sa, cea mai mare din lume. Iată câte­va amănunte pe cari ni le trimete corespondentul nostru din L­ondra: De când a sosit Barnum, a inundat o­­rașul cu fel de fel de afișe, unele mai bătătoare la ochi, decât altele. La prima reprezentație au asistat 16.000 de spectatori și totă Londra e uimită. Expoziția lui Barnum, cum o numește el, e cu adeverat grandio­să. Menageria lui întrece tote grădinile zo­ologice din Europa. Baletul întrece tote baletele de pe scenele europene la un loc. Barnum va da câte 2 reprezentații pe zi în curs de 4 luni. Ast­fel, vor putea să vadă spectacolul 3.200.000 de omeni. Oare cât va pune în pungă marele re­ge al reclamei ? — 2 — Tragediile gelosiei Din Roma ni se scrie : O teribilă tragedie, a cărei cauză a fost gelozia, a pus în mișcare orașul nostru. Arnoldo Bertini, colaborator la ziarul popular „Il Messagaro“ a prins de veste în urma unei scrisori interceptate, că so­ția sa avea recțiuni amorose cu unul din redactorii acelui ziar, anume Mario Fan­­tozzi. Eri, Berlini a surprins pe cel două a­­m­anți, a omorît intern pe soția sa tră­gând în ea patru focuri de revolver, a­­poi culcă la pământ pe Mario Fantozzi, cu două glonțe. Fantozzi a fost transportat la spital în­­tr’o stare extremă. O servitori, care asista la acesta scenă de spaimă, s’a aruncat jos pe o ferastră, căpătând contasiuni cari îi pun viața în pericol. Berlini s’a predat singur justiției. Consiliu practic de re­feriți de sîmburii din lămâie. Ei da>u un gust foarte rău mâncărilor, fiind ținuți mult în ele, și pe lângă acesta pot să provoce accidente, din cauză că sunt veninoși. Greva coșarilor din Viena Coșarii din Viena au de gând sa înce­teze lucrul ș­i să proclame o grevă gene­rală pentru îmbunătățirea soartei lor. Industria maturatului coșurilor este o industrie concesionată. Actualmente există în Viena 64 maiștri cari ocupă 287 cărți. Vre-o 200­ dintre acești din urmă s’au adunat de altă­ seară în restaurantul Mar­kus pentru a se chibzui în privința spo­rirei­iefurilor. La întrunire au luat parte și delegați â­ maiștrilor cu șeful corpo­rației d. Bleck­cher. Sl a hotărît că un termen de 8 zile se va acorda maiștrilor, pentru ca să se pro­nunța dacă primesc sau nu cererile călfilor. Adunarea a fost furtunoasă, așa că în cele din urmă comisarul polițienesc a tre­buit să interzie și s’o disolve. Știri prin poștă In cercurile înalte din Ungaria se vorbește că Agina Natalia ara de gând să cumperejaLia Elemer, din comitatul Torontal^ la La v­ecinatate e multa popo­­lație sârbă. . *­ ■ * * * In garnizonele din Ungaria a izbucnit epidemia de tifos. Intr’o singură săptă­mână, s’au înbolnăvit, la Nagy-Camisa, doi ofițeri, un sergent si patruzeci de soldați, din cari au murit 8. S’au luat măsuri e­­nergice. La un infanterist dintr’un regiment cu garnizona în Ungaria s’au găsit mai multe broșuri anarhiste. Lucrul a produs mare emoție. Se crede că propaganda revolu­ționară in armată ie foarte vie. ** * Circulația pe Dunăre, în regiunea Por­ților de fier, a fost cât­va timp interzisă din cauza lucrurilor pregătitoare pentru regu­larea navigațiunei în acea parte. Aceste lucrări fiind terminate, d. Baros, ministrul comunicațiilor din Ungaria, a deschis din nou circulațiunii acea regiune. Pe timpul lucrărilor de care vorbim mai sus, s’a întâmplat și o nenorocire. Patru­ lucrători, într’o luntre, au vrut să se oprească în mijlocul curentului. In loc să arunce vr’o ancoră, ei au aruncat o piatră mare legată de o fringhie. Luntrea s’a resturnat și doi din lucrători s’au înecat. * La Paris a apărut un nou volum al a­­stronomului Flammarion, intitulat „Ura­­nie.“ El e poetizarea astronomiei. Volu­mul face senzație în toată societatea pa­riziană. * * Armăsarii dăruiți de sultan împăratului Germaniei sunt de o frumusețe rară, îm­brăcămintea lor e aproape mai prețioasă decât caii. * * * Se povestesc lucrurile cele mai nostime asupra vizitei la Constantinopole a îm­păratului și împărătesei Germaniei. Se știe că, la debarcader, Sultanul a dat brațul împărătesei, s’a urcat cu ea în trăsură și a dus-o până la palat. Acest lucru e așa de neobicinuit în lumea tur­cească, încât a provocat un scandal e­­norm. Mai ales femeile turce s’au scan­­dalizat. Opinia lor asupra faptului se re­­sumă foarte bine în următoarea convor­bire : — S’a mai văzut vr’o­dată un aseme­nea scandal, ca Padișahul nostru, pe te­­ritoriu turcesc, să dea brațul unei femei și să meargă cu ea în trăsură deschisă ? — Poate că împăratul german a adus pe acestă femeie ca dar Padișahului. De asemeni Sultanul s’a scandalizat și s’a speriat că perechia imperială s’a prim­blat prin Stambul fără nici o escortă. In sfîrșit, se mai relatează că întreg Constantinopolul mirosea o vopsea proas­pătă, căci casele fuseseră vopsite proas­păt. Soldații nu se simțea fi bine în uni­formele cele noi ce li se dăduseră, ase­mene nici servitorii palatului. ** * Ni se scrie din Viena că în orășelul Hietzing a murit, Sâmbătă 4 Octombrie curent, consilierul întim bulgar și șef al cancelariei princiare, Meinrad de Saaba, care a zăcut bolnav timp de câteva luni. * * * Ni se scria din Belgrad . Guvernul a prezintat un proiect de le­ge care fixeză un apanagiu anual de 3 sute de mii de lei fostului rege Milan. Să crede că scupeina o va vota fără de discuție. Regina Natalia va avea o parte de 120 de mii de lei, din caseta regelui. Datoriile lui Milan trec peste 2 milione. Iarna, fostul rege o va petrece toată la Paris. Spioni ruși. La Monastir (Macedonia) au fost are­stați 12 spioni ruși, între care două fe­mei foarte frumoase. * ** * *Joc * * * Surparea unui turn La Olah Ujfalu, în Ungaria, s’a surpat turnul bisericei reformate. Dărâmăturile au îngropat subt­ele 10 persane, din cari șase n’au putut fi scose decât morte. Cele­l­alte patru au primit răni grave. S’a constatat că turnul era construit din material prost. Balene colosale Deună sară, două balene enorme, cari se socotiseră mai întâi a fi niște torpilori, au fost văzute în canalul Manche. Ele erau aproape se resterne un vapor. Cele două balene au luat direcția mării nordului. Un teribil accident Ni se scrie din Berlin . In strada Wrangelstrasse s’a întâmplat un accident crâncen. Un lucrător i era o­­cupat ca să stângă var. De o dată, fără sa se știe de unde venise, o piatră căzu în var, c­re stropi în sus și umplu toată Miercuri. 8 (20) Noembre 188« fața lucrătorului, dar mai aleg ochii. Lucrătorul dete un țipâ\ sfâșiitor și că­zu în varniță, de unde fu scus cu­­­vîrșire fript. Nenorocitul e­ra moarte. Căsătoria unui prinț . Nu trece săptămână în care să nu s­i anunțe apropiata căsătorie a marelui duce­­ moștenitor al Rusiei, și tot cu altă prin­­țesă. In vremea șederii țareviciului la Co­penhaga, unde era adunată familia prin­țului de Wales, era vorba că va lua pe una din fiicele moștenitorului tronului An­gliei. Puțin după acesta, se anunța că viito­­­­rea soție a marelui duce era să fie unul din surorile împăratului Germaniei. In ur­­mă, în momentul căsătoriei ducelui de­ Sparta, se telegrafia din Atena că va lua­­ pe prințesa Maria a Greciei. In sfîrșit, se dă ca sigur cum­ că a treia­­ fată a prințului de Muntenegru va fi vii­toarea împărăteasă a Rusiei. Ceea­ ce dă temerii acestei informații,­­ e apropiata plecare a țareviciului la Ceti­­nje, pentru botezul ultimului fiu­ al prin­țului Nicolae. Botezul nu e, se zice, decât un pretext ca prințul să facă curte tinerei prințese muntenegrene. 1 j Omor între călugări Se scrie din Pesta . O crimă teribilă s’a întâmplat aci. Arhiepiscopul ortodox Angelici a fost su­grumat și tot ce avea a fost furat. Vinovații sunt preotul Lamak­i, directo­rul seminarului și un servitor. Au­ fost arestați. Imediat servitorul a mărturisit tot. Preotul a încercat să se sinucidă. HAZ Un advocat pleda. Deodată își perdu șirul vorbei. Păcala, care era față, strigă: s­ă închideți ușa. Aci nu sunt decât o­­meni cinstiți, trebue să se găsească șirul vorbei d lui advocat! Veterinar ucis Din Napoli ni se scrie : De m­ă­sură, un omor îndrăzneț s-a co­mis asupra veterinarului Gianereco, în vestibulul teatrului. O mulțime de sume era în giur, dar nu putu să împedice crima. Un hoț, cu un pistol, ucise pe GiancMs­­co, îl fura ceasornicul și o sumă de 30 de franci, fără ca să poată fi prins. CRONICA CAPITALEI La cuțite Costache Popescu, controlor la bariera CoDntina I, aruncând cu un cuțit după d. Toma Ionescu, agent comunal cu care se certa, a lovit pe perceptorul acelei ba­­riere, rănindu’l la piept. m Ga toporul S’a condus secției 30 Savu Tudor din strada Măgurele 36 pentru că a dat cu toporul în capul nevestei sale spărgându-i-1; pacienta s’a transportat la spitalul Brân­­covenesc. • Ars Un băiat anume Lupu Crangașea de 13 ani, ce este în serviciul d­lui Beler Froin din str. Stravopoleos No. 11, voind a face foc în mașina cu gaz, a luat foc hainele de pe dânsul arzându’l la un picior, s’a transportat la spitalul Brâncovenesc. Isorța. „’Craa.i­ trem­ivú’ai“ 231 AMORUL ARCHIDUCELUI RUDOLF SAC DOAMA PIN CASTELUL MEYEELING Roman istoric contemporan de mare sensațiune, CAP. CLXXVII Arestarea Ajunse la casa marșalului și sună. Ușa se deschise și un țipăt înăbușit se auzi. Franz și Katty erau față în față. — Am venit să văd cum vă aflați, d ră, zise Franz. Imi împlinesc cam târziu acestă datorie, dar până aséra nu știam. — Da, v’am văzut la parcul central, zise Katty, care se rosise ca un bujor. — Dar bine, Katy, strigă d-na Bern­hard care eșise și ea, nu poftești pe d­­nul în salon? Katy se bete în lături, roșind și mai tare. — Sunt d-rul Franz de Meinhold din Viena, milady, zise Franz, dând carta sa de vizită d-nei Bernhard. Am avut feri­cirea să scap pe d-șoara din apă și am venit să me informaze de sănătatea d-sale. D na Bernhard invită pe Franz în sa­lon. Doctorul făcuse asupra ei o impresie bună. — Nți suntem datori vecinică recunoș­­tiință, d-le doctor, zise d-na Bernhard. Nu poți să-ți închipuești cât de râu ne părea că nu te cunoaștem. Bărbatul meu nu ie acasă, că d­-ar spune același lucru. Cele trei persoane se cufundară curînd într’o conversație foarte vie, în cursul că­reia d-na Bernhard putu să constate două lucruri: întei, că Katy era înamorată de salvatorul ie), al doilea, că Franz­i era un om foarte cultivat și că și iei se interesa de Katy — Nici n’am băgat de seamă cum a trecut vremea, zise Franz gătindu-se să plece. — Nici leu! zise Katy înroșindu-se. D-na Bernhard zîmbi. — Te rog să ne vizitezi cât mai cu­rând, zise ea. Franz își luă adio de la mamă și fată și plecă. — Salvatorul toa­te un om cât se póte de plăcut și foarte instruit. — Nu-e așa ? — Mi-a făcut cea mai bună impresie. — Acum știm în sfârșit cine ie și cum îl chiamă. O ! ce bine-mi pare ! Oare o să mai vie ? D-na Bernhard zîmbi din nou. — Așa cred, copila mea. Mareșalul se întoarse acasă tara in seara. — Știi cine a fost azi la noi, tată, îl întrebă Katy strălucind de bucurie. — De unde vrai să știu. — Ghici. — Mântuitorul tău ? — Tocmai iei. Mareșalul nu putu să nu observe că Katy se roșise. Iei zâmbi. — Și știi cine ie? — Nu, până acum. — Uite cartea lui de vizită, zise d-na Bernhard. Bernhard o luă, se apropie de lampă și citi. — Doctorul Franz de Meinhold. Cum... iei? — Un om foarte cum se cade și foar­te plăcut. Dar ce, îl cunoști ? — Intru­cât­va. — Atunci trebue să știi că e din Vi­ena și că face parte din lumea bună. Bernhard se uita mereu la cartea de vizită. Ce curiosă întâmplare ca tocmai acest doctor, venit de la Viena pentru o afacere urîtă, să fie salvatorul unicului său copil! — O să’mi pară bine să văd pe doc­tor aci, zise el în sfârșit. Mă bucur că în sfîrșit știă cui să datoresc scăparea Katyî. E în adevăr curios că’l cunoșteam și nu știam că e el. — Nu ne-a spus că îl cunoști, zise Katy. Cum ai făcut cunoștință cu el ? Po­­vestește-ne și nouă. — Hm! Dar zelo să ești! zise Bern­hard rîzend și le povesti afacerea cu El­­frida Tullinger. — E o afacere nu tocmai curată, în­cheia el. Dar doctorul nu e câtuși de pu­țin vinovat. El a fost indus în erore. CLXXIX O noapte pe apă Așteptând pe Brown, Franz era în cele mai bune dispoziții. Se simțea fericit că cunoaște pe Katy. O ! dacă ar fi reușit să gâsescă și pe mama sa ! — Ia­­sfîrșit! esclamă el văzând pe Brown că intră. — Dacă ești gata, putem pleca. — Ai aflat ceva despre vasul lui Tem­pesta ? — Sper c’o să’l găsesc în astă noapte. Sa puseră într’o trăsură și se duseră acolo unde aștepta vaporul guvernului, ga­ta de plecare. Intunerecul cel mai complect domnea pe apă. Pe vapor­iicoreau două lanterne : una vei de jos, alta roșie sus. Franz și cu Brown se urcară pe vapor. — Unde crezi c’o să găsești vasul lui Tempesta ? — Ne ducem într’un loc unde o să’­ așteptăm, responsa căpitanul. Am cules câte­va informațiuni, după cami sper că o să reușim. — Și tot nu se știe ce putere pune în mișcare vaporul lui ? — Nu. Asta e un mister pe care ni­meni nu l-a putut încă pătrunde, fiind-că Tempesta nu primește nici un om pe va­sul seu. * (Va urma) Premiile abonaților „Universului“ In numeral nostru literar de dumin­ica viitoare vom publica lista premiilor cari se vor da de la 1 Decembre înainte abo­naților «Universului.» Printre aceste pre­mii sunt ceasornice de aur și argint, pen­tru bărbați și doamne, de o frumuseță rară /

Next