Universul, februarie 1890 (Anul 7, nr. 25-48)

1890-02-23 / nr. 44

Anul VII.—No. 44. APARE­M TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEATA ŐTJCXTRESTI.­ HEBACȚXA ȘI ABMÎÎÎXSTBLȚXA -StracLa. IBrezioia.ta.'U. ÜSTo. 3.©.--B-aCUP.—STI. IN CAPITALA IN JUDECE Pentru 1 an . . StO Lei Pentru 1 an . . 14 Lei ii Pentru 6 luni. . 10 „ Pentru 6 luni. . Ii­ „ Pentru 3 luni . . 5 , Pentru 3 luni 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA Z­ARULUI ETICTJEEȘTI.-Strada Brezoianu N­cto. 19.-BT7CUJREȘTI CALENDAR PE 1890 Ortodox Jou? 22 Februare. — Martirii din Eu­genia. Catolic 01^. Joui 6 Martie. — Victor. Efemeride 22 Februarie 1541. — Petru Rareș ocu­pa­ pentru a doua oară tronul Moldovei. București 22 Februarie Sunt de­sigur multe, foarte multe defec­­tuozități de îndreptat în organizația admi­nistrațiilor noastre publice. Pare, în adevăr, că e stabilit principiul, la noi, ca slujbașii cei mari să fie îmbuibați cu lefuri grase și cu alte avantagii, iar cei mai mici, cari duc tot greul în spinare, să fie oropsiți și plă­tiți reți. Să se compare numai bugetele de chiel­­tuieli ale administrațiilor publice de la noi cu acele din alte țări și se va vedea, lim­pede ca ziua, o deosebire mare. Lefi, in streinătate, mai mici la șefi și mai mari la inferiori. Acesta e un vest mare de tot, care nu ► •­**­,puține­ neplăceri și daune produce publicu­­­­lui la noi. *­­ * * Descriserăm vorba despre situația func­ționarilor inferiori de la căile noastre ferate, imediat am primit sute de scrisori, de mul­­țumire unele, iar altele în care ni se dau amănunte în adevăr întristătoare despre si­tuația modeștilor slujbași ai statului. Chiar ieri primirăm un răvaș în care ni se dau amănunte asupra situației macagiilor și a frânărilor de la drumurile de fier. „Macagii” de la stațiile intermediare po­sedă un permis cu cupdne lunare pentru a merge la oraș să-și cumpere nutrimente. Ziua în care pleacă pentru cumpăratul nu­trimentului li se reține. Frânărilor li se re­țin zilele de reservă, zilele libere, zilele de serviciu la macaz și de școală fie­ chiar de șefii de stație prin livretul chilometrie. Acești din urmă sunt descurajați de a-și mai da silință la serviciu fiind-că se văd nesiguri, că cei vechi se reduc și se ins­talează alții cu salariu de 57 lei fiind 3 reținuți la casa de ajutor,— iar cei noi dorind’ să-și dea silința n’an pentru ce, de­ore­ce văd că de ar avansa ca conductori sau șefi de tren tot ast­fel sunt tratați și salariul cam acelaș­i, fiind­că să văd oa­meni cu salariul de șef de tren ce fac pe frânări iar unii cu salariul de frânări fac pe conductorii și șef­ii de tren. In fine sermanul personal inferior de la C. F. R. a ajuns un timp când nu mai pute­a-șî ține nici viața zilnică. Personalului de tren nu i s’au plătit încă k­ilometrele pe luna Decembre“. * * * Nimic serios nu se va putea îmbunătăți în serviciul drumurilor de fier, pe câtă vreme aceia în mâna cărora stau viețile a­­tâtor călători nu vor fi tratați mai bine. Nu cerem, ferească sfântul­ să se mă­rească bugetul cheltuielilor administrației dru­murilor de fier. S’ar putea face, însă, o îm­părțeală mai dreaptă de lefuri, dându-se le­furi mai mici celor de sus și mai mari ce­lor mai inferiori, pentru ca oamenii, trăind omenește, să poată să’și facă și datoria o­­menește. Nu e de admis — ca normă — ca un om cu familia să poată trăi mereu fiind la muncă. El are nevoie și de zile de odihnă, dumineca și serbătorile. Serviciul n’ar avea să sufere din aceasta, de­oare­ce în zilele de sărbătorre s’ar putea rîndui schimburi dintre funcționari, așa ca fie­căruia să­­­­ie rîndul la zile de odihnă. In acest chip, vor avea tragere de inimă 5 Bani in Capitală.—10 Bani­ in Județe, pentru aceste slujbe și oameni mai culți, în stare mai mult de a îndeplini cu sfințenie a­­ceste servicii. DIN ANGLIA Corespondența part. a ziarului „ Universul“ Londra, 19 Februarie. Un scandal imens Cu prilejul unei cereri de credit de vr’o 76 de milioane, s’a produs în camera co­munilor un incident din cele mai zgomo­toase. D. Henry Labouchere, deputatul radical din Northampton, a declarat că creditul tre­buie redus, fiind­că „din iel ați să se plă­tească lefurile unor personagii înalte, cari au fost amestecate într’o afacere scandalosă dar cari, mulțumită protecțiunii guvernului, au scăpat de urmăriri“. Această declarațiune a provocat un ade­vărat uragan. Guvernamentalii țipași și a­­menințau ; opoziția răspundea din toată pu­terea plămânilor. Acuzațiunea era și gravă în adevăr. D. Labouchere mai adause că însuși pri­mul ministru, lordul Salisbury, a înștiințat pe unul din prietenii săi că are să fie a­­restat pentru că comisese imoralități într’o casă cu reputație rea din Cleveland street. Ora­torul ceru o anchetă. Urmară protestări violente. Lordul Salis­bury tăgădui că ar fi adevărat ce spune d. Labouchere. Acesta ripostă că nu poate da­­ crezare cuvîntului primului ministru. Nouă furtună. Președintele somă pe d. Labouchere să retragă vorba insultătoare ce o adresase primului ministru. Deputatul ra­dical refuză și fu expulzat. Când eși din sală, el repetă că cu mare părere de reat conștiința îl împedică de a da crezare primului ministru. Irlandezii aplau­dară cu furie; guvernamentalii protestară. A trebuit să treacă mult timp până să se potolească spiritele. Propunerea lui Labouchere de a se reduce creditul a fost respinsă. Douo mesuri Incidentul petrecut la camera comunilor face obiectul tuturor conversațiunilor. Se observă mult rigoarea majorității gu­vernamentale față cu Labouchere. Ea s’a arătat în adevăr severă când a fost vorba de onoarea unui conservator. In privința lui Parnell însă are o atitudine cu totul alta. La adevăr, să știe că Parnell s’a spălat de acuzațiunile infamante ce-i adusese ziarul „Times“. Iera de datoria Camerei, acum când chestia ie luminată pe deplin, să dea un vot prin care se regrete neajunsurile fă­cute șefului irlandezilor. Majoritatea nu e însă de­loc dispusă să facă aceasta. Nedreptatea e vădită. Un stat nou­ Vom avea în curînd un stat nou. Parlamentul a votat o lege prin care se acordă independența coloniei engleze West- Australia. Noul stat are o suprafață de un milion de mile pătrate, dar e foarte puțin populat. Se va institui o comisiune care să alcă­tuiască o constituție pentru noul stat. Un proces de senzație In ziua de 28 Februarie stil noă s-a tra­tat procesul intentat de doctorul Mackenzie dlui Steineopf, corespondentul berlinez al ziarului „St-James-Gazette“. După cum se știe, Mackenzie a căutat pe reposatul împărat Frideric al Germaniei, care a murit de cancer în gât. Steineopf publicase în „St-James-Gazette“ niște cores­pondențe în care acuza pe Mackenzie că ști­use de mult caracterul canceros și prin ur­mare mortal al boalei lui Frideric, dar că îl tăgăduise­ pentru ca nu cumva Frideric să fie înlăturat de la succesiunea tronului. Bolnavul, pe atunci prinț moștenitor, s’a înțeles cu doctorul ca să nu spuie nimic, fiind-că avea nevoie de bani și nimeni nu i-ar fi împrumutat dacă s’ar fi temut că nu va deveni împărat. O mulțime imensă asista la proces. Ma­ckenzie a jurat în fața curții că nimic nu e adevărat din ceia ce a spus Steineopf în ziarul său și că caracterul canceros al boa­lei lui Frideric nu s’a cunoscut de­cât cu câteva zile înaintea suirii sale pe tron. Fiind-că Steineppf n’a putut să aducă nici o dovadă și nici un martor în favorea sa, curtea s-a osândit la o despăgubire de 37 mii de franci. Doctorul Mackenzie intentase proces și Vineri. 23 Februare (7 Mane) 1898 a ziarului „Times,“ care reprodusese cores­pondențele lui Steineopf, dar s’a împăcat primind o despăgubire de 8.700 franci. West: întâmplări din țară Nenorocire Locuitorul Matei Bucureanu și un băiat al seii din comuna Contesei, județul Muscel, ducându-se cu sania cu boi în pădurea d-lui Periețeanu-Buzău, spre a lua lemne, acolo după ce a încărcat sania, ajutat de fratele seu Marin care se afla în pădure, a scos sa­nia la un loc șes ; numitul Marin s’a îna­poiat apoi singur pentru a’șî scoate și sania lui. In acest interval boi, de la sania lui Matei, pornind, au trecut peste băiat călcân­­du'l cu picidcel­e și omorîndu’l. Marin, care fusese atras de țipetele copilului, de­și a venit în grabă, dar a fost prea târzie, înecat George, fiul lui Nae I. Lázárom, din ur­bea Ocnele-Mari, județul Vâlcea, în vârstă de 7 ani, ducându-se cu un butoiu ca să ia apă din Olt, a căzut în apă, de unde a fost scos mort după doi ore, s m înjunghiat ! Pe când emancipatul Stan Roman, din co­muna Cojasca, județul Dâmbovița, se afla la o petrecere cu un fin­ al seu anume Mihai, în j etate de 20 ani, în casa consăteanului lor Gheorghe G. Ungureanu,­­ luându-se la ceartă și bătae numitul Stan Roman a în­junghiat cu cuțitul în inimă pe fiul seu Mi­­hai, care a doua noipte a încetat din viață. Oașul i’a comunicat parchetului. Fecunditate Femeea Sanda, soția lui Ion Neagu din comuna Creața-Leșile, județul Ilfov, a născut un băiat și două fete, din cari una mdică, iar cei­alți împreună cu mama lor se află sănătoși. Mort prin asfir­iare La via d-lui Gh. Talmaciu, de la ocolul Saca, podgoria Huși, județul Parcinl, s’a gă­sit mort individul Vasile Rusu. Medicul res­pectiv examinând cadavrul numitului, a con­statat că a fost asfixiat. Un roman dispărut „N. Fr. Presse“ este rugată să publice următoarea notiță, pe care o reproducem și noi . De la 12 Octombre anul trecut a dis­părut d. dr. Corneliu de Sevescul, un băr­bat foarte respectat în Cernăuți pentru dis­tinsele sale cunoștințe. El este născut la 3 Februarie 1860 și s’a dedicat la 1879 cari­erei preoțești. In 1886 ’și a câștigat la fa­cultatea de teologie din Cernăuți titlul de doctor, iar după aceea s’a dus pentru com­pletarea studiilor la universitățile din Viena, Tübingen, Chiev, Petersburg, Erlangen și în urmă la Greifswald, unde a stat până la 11 Octombre 1889. In 12 ai aceleiași luni s’a oprit în Stetting, ca să înștiințeze pe mamă­­sa că a plecat acasă, și ca să’șî trimită ea­­la balîcul înainte, căci avea de gând să se oprească în călătorie opt zile în Berlin și opt zile în Bochnia (Galiția,). De atunci i s’a perdut cu deseverșire urma și toate cercetările după tînărul doctor de bună speranță au re­­mas zadarnice. Poate va isbuti publicarea a­­cestei notițe să­î se afle iarăși urma, v­ând Corp un mare loc (fata^a *32 Vull-du­s m.) situat în una din cele mai frumoase posițiuni în centrul Bu­cureștilor. Amatorii se vor adresa la Ad­ministrația ziarului „Universul“ strada Bre­­zoianu No. 19, București.

Next