Universul, noiembrie 1891 (Anul 8, nr. 291-316)
1891-11-08 / nr. 294
Universul ano. 294. Sinuciderea unui conte din amor O sinucidere de mare sensație s’a intimplat la Polgardi, comitatul Albei-Regale. Tînerul conte Batthyány și frate al comitelui suprem din Strigoniu, a fost găsit pe câmp împușcat. El nu era decât de 30 de ani. In ziua d’ântenî se svonise că e vorba de o nenorocire; contele plimbându-se pe câmp, s’ar fi împedecat și a căzut așa de nenorocit, încât revolverul din buzunarul sei s’a descărcat și l-a omorît. Acum vise să știe, că contele s’a sinucis. Cauza sinuciderii sale este amorul. El s’a certat cu părinții săi, cari plecaseră la Abbazia, din pricină că aceștia nu se învoiseră ca el să ia de soție pe iubita sa. Vineri el era să plece la Abbazia, unde părinții îl chemau să’l împace, darei nici n’a răspuns scrisorii lor, ei cu câteva minute înainte de a se pune caii la trăsura ce era să’l ducă la gară, a dispărut din castel. El și-a tras un glonț in cap. O nuntă sângeroasă Un fapt de o cruzime fără seamăn se vestește aci din Szegedin. La Veckia-Palanka sunt două famiii renumite prin dușmănia lor, Zomborcew și Plasinski. întâmplarea a voit ca amândoi fiii mai mari ai familiilor dușmane să se amorezeze de una și aceași fată. Aceasta și-a dat inima lui Zamborcev. In noaptea nuntei se auzi gălăgie mare înaintea casei. Patru fii ai familiei Plasinski veniseră cu lăutari să ajute și ei, precum ziceau, la serbarea nimfei. Nuntașii și patru fii ai familiei mirelui se repeziră afară și după o luptă spăimântătoare, cei patru fii Plasinski rămaseră la pămînt scăldați în sânge. Cel mai mare nu mai dădea nici un semn de viață pe când ceî-l’alțî erau greu răniți. Petrecerea s’a continuat apoi cu mare gălăgie însă numai până ce au sosit jandarmii cari ai dus întreaga nuntă la arest. Halos. Zile? Deosebit de asta, cinci regimente din Moravia și Ungaria de sus au primit ordinul de ași strămuta locul de garnizonă în orașe din Galiția, pe lângă hotarul rusesc.’ Ministrul de războiu s’a hotărît ca să formeze cadre pentru un al doilea batalion de înlocuire care să fie adăugat pe lângă fiecare regiment de infanterie. Astfel, în timp de război se va dispune de 102 batalioane noui; ele vor ridica numerar armatei austriace la 1.200.000 de oameni. Găsi ocazia să se întoarcă cu el de la Târgoviște și a iscat cearta de la niște câini de vânătoare. Bătaia s’a făcut în drumul mare. Rezultatul a fost că Nica a rearns mort pe loc străpuns de un cuțit, iar Iordache Ionescu a fost rănit greu de o slugă a lui Nica. Ceil-alțî luptători au mers toți la închisoare. Spărtura ’ncoperiș Nimic nu e mai rea ca spărtura ’n coperiș ; afară încetează ploaia iar înăuntru ba. Gheorghe Dudan din Grumăzești (Nâmțu) știa asta de mulți ani. S’a urcat iute pe casă să astupe niște găuri. Tocmai plouase, coperișul era ud. Nenorocitul a alunecat și a căzut. Nevasta lui când s’a întors de la vecini cu bucurie să găsească coperișul astupat, a găsit cadavrul soțului ei într’o baltă de sânge iar odăile pline de apă le-a mai udat încă cu șironele lacrimilor ei. Pisica blândă... Un țeran bătrân din jud. Covurlui mergea pe strade în Galați. Veni de o dată pe lângă el un individ slab, strevezit cu privirea blândă. — Săracul, de mult n’o fi mâncat ăsta ! Și merse înainte, oftând de atâta mizerie în lumea asta. D’o dată slăbuțul începu să ’î vorbească cu un glas moale ca o adiere. — Unde te duci ? — Ia, la gazdă, respinse țăranul îndesându’șî căciula ’n cap. I-ar fi dat un bănuț, dar n’avea mărunte. li zise să meargă cu el la han. Pițigăiatul murmură. — Bogdaproste. Merseră înainte. Ajungem într’o stradă pustie de lângă biserica bulgărească, slăbuțul sări de gâtul țăranului și’i șopti. — Dar bani ori ești mort. Bietul țăran a căzut din uimire ’n spaimă și a ’nceput să strige: — Săriți, tâlharii. Au alergat niște oameni și punând mâna pe slăbuț. Fair dus la adăpost. Țăranul a mai văzut astfel odată în viață ce vrea să zică mâța blândă... Comecciu cu fetele Acum o săptămână două fete române în etate una de 17 și alta de 19 ani au fost îmbarcate din Galați în vaporul „Tulcea“ de către doi evrei vînzători de fete, spre a le transporta la Constantinopol. Ele erau angajate ca actrițe la Teatrul din Tulcea unde spuneau ei, evreii, că sunt ea directori. La Tulcea, fetele ghicind scopurile lor au chemat poliția care a arestat pe cei doi indivizi, iar fetele au fost puse in libertate. Una din ele a și trecut prin orașul Galați în Moldova la părinții ei. D’ale Regiei Monop. Statului D. Voicu Ionescu, fost șef de depozit, în postul de șef de depozit clasa III pentru vînzere, în lotul d-lui Constantin Georgescu. D. C. Constantinescu, actual șef de depozit clasa III, în postul de șef de depozit clasa II, în locul d-lui G. Poprovici. D. Lupu Gheorghiu, actual sub-prefect, șef de depozit clasa III, în locul d-lui C. Constantinescu. D. loan Mardarescu, fost șef de stațiune în serviciul căilor ferate române, șef de depozit cl. III, în locul d-lui V. Macarescu. întâmplări din țară Urile vechi sunt proaste. — Progres și bătie lordache Ion Nica din Aninoasa (Dâmbovița), avea în serviciul seif pe Ion Bănică și lordache Ionescu, care-i căutau, mereu ceartă. Stăpânul își zicea, cuminte cum era: — Am mare poftă să’i chelfănesc, dar cum o să m’apuc la bătae cu niște slugi? Când va auzi lumea, cine o să fie de rușine? E fi, desigur. Lasă, că o să vie vremea. Și Nica răbda toate. A trecut vreme la mijloc, servitorii au i eșit din serviciu, șî-a fi făcut case, și-au cumpărat pământuri, boi și pluguri.’Făcuseră progres. Vezendu’i așa, vechiul stăpân își zise : — Acum e timpul să’mi răzbim , au avere mai cât și mine ; nu’mi e rușine să m’apuc cu ei de păr, o! dar am săi înving. A fi SEFJESt pe 2EÍ Pentru lucrătorii în fier. Sculele de fier se pot apăra de rugină, dacă se vor unge ca o soluțiune compusă jumătate din acid fenic și jumătate din untdelemn. învingătorul de la Monte-Carlo In luna Iulie un englez Mr. Wells câștigă la Monte-Carlo precum cititorii noștri își aduc aminte, vr’o 850,000 de franci. In primele zile ale lunei Noembre, Mr. Wells se întoarse iar la Monte-Carlo și se retrase de astă dată cu un câștig de 700 de mii de franci. Vinerea trecută el sparse banca de cinci ori de-a rîndul; în fața lui se afla un tanc de bancnote de câte o mie de franci înalt de o jumătate metru. Cu cel mai mare sânge rece Mr. Wells își împacheta apoi suma câștigată și dormi cu bancnotele sub căpătâiul patului în hotelul de Paris de pe piața casinului. — 2 Un colaborator al ziarului „Daily Telegraph“ intervieva pe dl Wells. Acesta susține că posedă o metodă specială care pote câștiga la sigur. „Mă voi întoarce în curând, zise Mr. Wells, și de astă dată am să fac pe bancherii ca sindui să dea faliment. Numai de s’ar ținea de cuvînt!... Acte oficiale ? S’a aprobat definitiv numirea d-lui doctor Teodor Cerchez în funcțiunea de medic primar al spitalului Bârlad și Elena Beldiman din orașul Bârlad. * D. doctor in medicină Constantin Comăneanu s’a numit provizoriu, până la concurs, în postul de medic la spitalul rural Horezu, din județul Vâlcea, în locul, d-lui doctor Vasile Bianu. * Sunt numiți : I. D. Nicolaescu, actual controlor fiscal clasa III, controlor fiscal clasa II, în locul d-lui I Pelinescu ; d. Ion Dimitrescu, actual agent de control în serviciul băuturilor spirtuoase, controlor fiscal clasa II, în locul d-lui D. Nicolăescu; d. N. Slăvicescu, fost controlor comunal, controlor fiscal clasa II, în locul d-lui P. Petrescu, și d. Gh. I. Profirel, fost controlor fiscal clasa III, în aceeași calitate, în locul d-lui C. Gheorghiu. * D. Mihail Popescu, actual copist în direcțiunea contribuțiunilor directe și ordonanțărilor, se numește agent de control în serviciul spirtuoaselor. * D. Pană Trandafirescu s’a numit comisar al guvernului pe lângă cursa de credit agricol din județul Muscel. Răzbunarea ursului Din Paris ni se scrie cu data de 13 cerent . Aseară, îmblânzitorul Mesquez dădu cu urșii sei o reprezentație în circul de iarnă. Unul din urși nu vor să sară peste bariere, dar după ce fu tratat cu o porție bună de bice, se supuse. La sfîrșitul reprezentației, când Mesquez vru să scoată ursul din arenă, animalul se ridică fără de veste în două labe și sfâșie cu ghiarele obrazul îmblânzitorului. Înainte ca cineva să fi putut sări în ajutorul victimei, ursul ii scoase ochiul drept și îi zdrobi falca de jos. Cu greu îmblânzitorul fu zmuns din ghiarele fiarei. Starea rănitului e foarte gravă. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA XTR.d.e xyvx’i cap,vasele picioare Cunoașteți povestea, bine ’nțeles, fiind-că e turcească : done picioare alergau zi și noapte, vaî de ele, și nu sporeau nimic fiind-că era prost capul care le mâna. Tocmai așa nă pățit picioarele lui bietu dommu Ioniță Sorescu din strada Carol 60. Cât s’a mai chinuit omul ca să bage în pimniță 60 de vedre de rom de contrabandă. Nu doar pentru vr’un câștig, ci numai așa să ’’și facă un chef. El, ce să vezi, când să zică Doamne ajută, hop la ușe un afurisit de agent comunal care a ridicat romul, auzi, parc’ar fi dat el , bani pe el, și l-a dus la primărie, dând de veste și celuilalt sfinx de la gura Cișmegiului. Să vedeți ce au să mai pară încă sărmanele picioare ale d-lui Sorescu. pe ■a.rxn.ă, șezi... E firesc că după ce faci o treabă grea să te pui să te odihnești. Cine dracii ar îndrăzni să zică altfel ? Ei bine, Dumitru Ganea nu era de părerea asta. După ce ușurase pe Ene Hurdumea din str. 11 Iunie, de 400 de lei, se pregătea să spele putina. Comisarul de la secția 30, om milos cum e, l-a oprit să se odihnească nițel în apartamentul șefi. Citad otă, •u.ran.forelă. I Simeon Vasile din strada Vaporului, merge pe stradă având un mototel negru în spate. Ii scoate naiba înainte pe un ipistaz de la secția 45. — Eu, bună seara, neică Simeoane, dar ce ai în spate? — Ia o umbrelă de ploaie; cu vremea asta nu mai știi la ce să te aștepți! — Zău. Da grozavă umbrelă. Ia s’oved și eu:« E un burduf de trăsură, neică. Auleo ! da mucalit mai ești: îmi vine să zid, zeii așa. De la cine ai împrumutat umbrela asta? — De la un birjar, prieten al meu. — Se vede că are multe burdufuri, cum îl chiamă și unde șade ? — N chiamă Ion Gheorghe și șade pe bulevardul Orient. •— Dar-ai spus când ai luat umbrela ? — Nu, nu era acasă. — Bravo, halal să’țî fie. Știi una ? Fă bine de vie du cu umbrela până la secție. Mî-e teamă să nu m’apuce blestemata de ploaie. Simeon n’a putut să refuze d’a ’i face binele acesta. SâmbătA 16 Noembre curent va apare negreșit în editura tipografiei Vssiver 8 «afi și o dată pe săptămână „VESELIA“ ziar umoristic ilustrat care se va vinde 5 bani în capitală și 10 bani în provincie. Marion va fi principalul colaborator al acestei foi. Fiecare immer va cuprinde mari ilustrații colorate, poezii, cronici, nuvele umoristice și alte materii foarte amuzante. Abonamentul pentru un an lei 2.50 în capitală și cei 4 în județe. Abonații primesc ca premiu un roman de 2 volume. Ha ! Ha ! Ha! și Hî ! Hî ! Hî! Când me uit în lumea’ntreagă Și vez toate cum se trec Plâng sau rîz cu hohot mare, Mĕ înfurii sau petrec!... Unul, vezi, că se jelește Că’i sărac, sărac lipit, N’are pâine, n’are lemne N’are rol de înțolit !... Ș’atuncî plânsul mé apucă, Plâng că eu sunt tot așa, Alții însă zid de mine Rid cu hohot, Ha! ha! baî... Și eu rîz atunci ca dânșii Hî! hî! hî!... de rîsul meu, Și de rîs, de hazu’mî mare Me mânii pe D-zeu !... Me mânii pentru că densul M’a făcut fără să vreau, M’a făcut în lumea asta Numai... numai... ca să beau De băut!... Of! beutura Toate’n ea, zeii, le găsești De ce, bei te crezi mai mare Ba chiar lumea’mpărătești ! Ești bogat, un caas sau done, Și sfidezi Chiar pe împărați, Crezi că manei budingi, plăcinte, Când tu manei inima... cârnațî... Și, în urmă, iarăși, iarăși Iești sărac, lipit, sărac Și te uiți cu jiud la alții Și casei gura ea la draci Alții au de toate celea Casă, masă din belșug... Tu nimic... cu toată numea Muncă grea de boii la plug... Și de-aceea rîsu’mi este Hî! hî! hî!.. Nu, ba! ba! ha! Și de’aceea câte odată Mc.. pilesc la mahala. mmm. Un proverb pe zi Omul beat se deșteaptă, dar prostul niciodată. ______________(Rusesc). Știri prin poștă Franța.— D. Lafargue, deputatul pentru alegerea căruia s’a făcut atât zgomot — fiindcă era pușcăriaș— a intrat în camera franceză, pe când se discuta bugetul artelor frumoase. D. Bourgeois, mi- Vineri, 8 (20) Noembre 1891 , nistru, era la tribună. Toți deputații începură să vorbească cu zgomot. Un deputat socialist a strigat: Se trăiască Fournies! El a fost chemat la ordine.w Deputatul socialist de Lille s’a dus, liniștit, la cea din urmă bancă. Celebrul scriitor Pierre Loti, membru al academiei franceze, cu numele adevârat de Viaud, locotenent în marina franceză, a fost înaintat la gradul de căpitan de șalupă, încredințându-i-se canoniera „le Javelot“ j. Mai multe ziare cred că discursul lui Karnoky trebue să inspire mari îngrijiri. Printre vorbele ministrului austroungar se înțelege temerea despre un război neevitabil și foarte apropiat. * Italia. — Se scrie că, pe când cortegiul regal se întorcea de la arsenal la palatul regal, în Palermo, mai mulți garibaldieni cari escortau trăsura au fost bătuți și îmbrânciți sub roțile trăsurii regale. Doi inși au fost greu răniți. O întrunire a radicalilor, socialiștilor și anarhiștilor care se ține în Milan în scop de protestare contra legei garanției, a fost disolvată de poliție, în mijlocul pumnilor și păruelilor, pentru că se citea un memoriu ofensator pentru Papa. — Pe scara palatului Raggi din Roma, a fost aruncată o bombă de dinamită ; un perete s’a dărîmat toate geamurile au fost sparte. Strada a rămas pustie un ceas. * * * Germania. — Un anume Ludvig Herrmann, lucrător la Reichshoffen, a fost oplindit la none luni de închisoare de către tribunalul corecțional din Strasburg, pentru că a ajutat pe doi recruți ca să dezerteze și să se înscrie în armata franceză. •— Velocipediștii se bucură de o protecție specială înaintea tribunalelor prusiane. Un lucrător din Muenster a aflat aceasta în paguba sa: își permisese să arunce un beț in roatele unui velociped în mers. Acest act renvoitor n’a cauzat nici un accident celui de pe velociped. Totuși,agresorul a fost osîndit la șeara luni închisoare. — Am mai vorbit de d escesele culpabile pe cari le-au făcut mai mulți emigrați evreo-rușî la azilul vagabonzilor din Berlin. Patru dintre acești indivizi, conducătorii bandei, s’au prezintat înaintea tribunalului corecțional din Berlin, care î a osîndit la câte șase luni închisoare, și, apoi, la expulzare. *J« Austro-Ungaria. — In urma declarațiilor pacifice ale contelui Kalnocky, primul-ministru al Imperiului, toate valorile la Bursa din Viena sporesc treptat: — Emoțiunea produsă în cercurile parlament«.!'¿ ,do íi^?.t>sru,° țieî, privitor la propagarea limbei germane în imperi și a fost foarte mare. Deputații cehi și slovaci și-au arătat nemulțumirea bătând din picioare și flue V rând. —• O mare întrunire de cehi se va ține la Viena, spre a protesta contra obligației pentru cehi de a cunoaște limba germană. Vor veni cei mai mari oratori din Praga. * * în Anglia.—Succesele liberalilor în Anglia sunt din ce în ce mai mari. La South Molton, unde de un secol aproape se alegeau conservatorii, la alegerea pentru înlocuirea vicontelui Lymington, deputat conservator, a izbutit d. G. Lambert, liberal. — Ziarele londoneze anunță că o revoltă strașnică a izbucnit în apropiere de Fu- Ciu (China). Resculații vor cu forța să se ducă în Pekin, la împerat, ca să-i ceară de mâncare. Reprezintantul Angliei a intervenit ca represaliile să nu fie prea crude. — A făcut mare senzație aci știrea că un general englez aflător la Rangoon în India, a fost prins jucând fals la cărți. Densul a fost arestat. * * * ^ Rusia.— Se scrie din Rusia că la Bastov în Rusia meridională s’a produs o no 18 Locașul Spaimei Mare roman de sensație DE JULES MARY Dar ce’î pasă eu de toate acestea!! Ea nu era vinovată ! Nu era decât nenorocită ! Ah ! cea mai nenorocită din toate! N’are să roșească de ceea ce face, ie constrînsă de mizerie , re constrânsă și de acea fantomă a nebuniei care o urmărește pretutindeni. Scăpa pe Bertina. Cu ea facă-se ce-o vrea D zeu! Știe de altfel, că mai târziu, —dacă D-zeu are milă de ea, și i-o înapoia puterea, și curajul,—că o să poată să-și ceară copilița de la azil.... Administrația i-o va da înapoi, când i se va proba că copila va avea toate cele trebuincioase și că va fi protejată de mama ei. Ea intră. N’are trebuință acum să i se arate drumul. Trece alergând prin coridor și iat-o în sala de așteptare. Aci i e singură. Dar în sala de lăsare a copilului o mumăie încă în fața paznicului de noapte. Căci nu se glumă în locașul spaimelor. Parisul îi trimite zilnic douăzeci până la treizeci de copii ai mizeriei. Douăzeci până la treizeci de mume defilează astfel, ascunzându’șî rușinea sau ascunzându’șî lacrimile în odaia goală în care se află o femee ziua, înlocuită de un bărbat de seară până a doua zi dimineață. Șade pe banca unde șezuse peste zi femeea blondă care zicea: „— Uite ie al treilea!“ Dar ea nu se mai uita de loc la Bertina. Mintea se în altă parte în clipa aceasta. Cu gura deschisă, cu ochii căscați și fixi, nemișcată, cu talia încovoiată se gândește... La ce ?... La ce se gândesc nebunii !... Ușa se deschide. O infirmieră apare. — Dacă vrei să intri, intră, pe rândul d-tale. Ea se supuse. Sala de părăisire seamănă cu sala de așteptare. O ușe dă în același coridor prin care, peste o clipă, o să dispară fiica ei. O altă ușe, lăsată deschisă, comunică cu o odae în care se află un pat. Acolo se culcă paznicul de noapte, așteptând să fie deșteptat de mamele cari intra cu copiii lor. Nimic mai mult că în sala cealaltă, afară numai de un birou, sub fereastră, luminat de un bec de gaz... O sobă enormă încălzește atmosfera. Paznicul se așezase la birou și scosese câteva hârtii dintr’un carton. Aruncă o privire spre tînera fată. Ie obișnuit cu tot felul de mizerii. La început plânsese de multe ori, când se petreceau scene d’alde astea. Apoi inima i se întărise, ajunsese chiar indeferent. Era bun, dar de o bunătate administrativă; mila nu se stinsese în el, dar n’avea decât o milă de hârtie. Funcționarul înlocuia pe om... In fața Julietei, pe perete, se afla o tablă pe care o citise deja, și care spunea că poate să tacă dacă vrea la întrebările ce i se va face. Și o altă tablă lângă ușe cu litere mari care se vedeau cât de colo. Și aceasta zicea : „Știri despre copii se dau părinților de patru ori pe an și anume: „De la 16 la 28 februarie. „De la 16 la 30 mai. „De la 16 la 30 august. „De la 16 la 30 noembrie. „Strada Victoriei Nr. 3“. Funcționarul a pregătit buletinele. Pe deoparte sunt nenumeratele chestiuni pe care el e silit să le facă. Pe de alta parte o coloană în alb în care se scrie răspunsurile. — Șezi, cină, zise el. Lieta se supuse și căzu pe un scaun lângă birou. Și interogatoriu începu. — Ai citit ce zice pe tablă, zise funcționarul arătând tabla atârnată de perete. Ea dete din cap că a citit. — Poți, prin urmare, să taci dacă vrei. Ea murmură cu o voce înceată, stinsă, pe moarte . — O să respunz. N’am nimic de ascuns — Bine. De ce sex e fiica d-tale ? — O fată. — Numele și pronumele ? — Albertina Sarmuidet. — Locul și data naștere ? — S’a născut la Paris, acum patru luni, la 5 Decembre 1872.— La ce primărie a fost declarată? — La primăria celui de al cincilea aronalisment. — Ie o copilă naturală ? — Nu, d-le, sunt măritată de mai bine de un an, la începutul anului trecut!... — Unde ai născut? — La clinica din strada Assas. — Fata d-tale e catolică? — Da, d-le, a fost botezată. Prima parte a buletinului se umpluse. Funcționarul puse pe Julieta să î spuie motivele cari făceau pe Julieta să-și " , pede copila. "—Consemnă aceste motive în note repede , pe procesul său verbal. (Va urma).