Universul, februarie 1892 (Anul 10, nr. 25-49)
1892-02-14 / nr. 36
ANUL X No. 30. O frumoasă brățară ULTIMA AOUTATE și mai multe alte articole ca premia de la 16 Februare a. c. „Universul“ deschide un nou abonament cu următoarele premii gratuite: ^Pentru 3 lv.nl. In capitală......................lei 5.50 „județe.................................. 8.— PREMII mu 0 frumoasă brățară sau un lanț de ceasornic, după alegere. 1 Portret al marelui patriot M. Cogălniceanu, mărimea naturală. 2 romane, adică : O țigancă șef de bandiți și In fața Eșafodului. 1Pentria. S lm.n.î. în capitală......................I lei 11.— „ județe...........................I „ 15,50 PREMII *^a 1 brățară sau un lanț de ceasornic. 1 portret al marelui patriot M. Cogălniceanu. 1 frumos notes de buzunar cu oglindă. 1 Regina Bucătăriei sau Rețete complecte pentru ori ce mâncări, prăjituri, cofeturi, licheruri și altele. 3 Romane nouă (in total 4 volume), adică: „Scrisorea misterioasă (2 volume), „In fața Eșafodului“ (1 volum) și „O țigancă șef de bandiți“ (1 volum). în capitală „ județe I F extiru.a.» an. PREMII 1 brățară ultima noutate. 1 lanț pentru ceasornic. 1 portret al lui M. Cogălniceanu. 1 frumoasă toaletă de buzunar, de piele forte fină, conținând un pieptine, o curățitore de urechi și de unghii, precum și o curățitore de dinți și o oglindă forte fină, cari tóte se vând cel puțin cu 4 lei. 1 frumos notes de buzunar cu oglindă. 1 Regina Bucătăriei.“ 1 „Memoriile lui Moltke“ sau istoria războiului germano-francez din 1870—71 (2 mari și frumose volume cu 35 ilustrații), 4 Romane (total 6 volume), adică: „Cei patru Sergenți“ (2 volume), „Scrisoarea misterioasă“ (2 volume), „In fața Eșafodului“ (1 volum) și „O țigancă șef de bandiți“ (1 volum). NB. Cine nu dorește aceste romane, le acordăm tot atâtea volume din altele, apărute în editura nostră: lei 21.50 „ 29. 50 ^ . Toți norii abonați, cai*i vor plăti, peste costul abonamentului, lei 6 în capitală, și lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minutar și opritor. Banii se vor trimite direct prin mandat poștat la administr. ziarului UNIVERSUL, str. Brezoianu ,To. 11 (casa proprie), București. . Cine nu va lua premiul până într-o lună de la data de când începe abonamentul, perde dreptul la acel premiu. 5 Bani în Capital.—10 Bani in Județe , baldista la judecată. —(Vezi pag. 3). Calendar pe Ortodox Jouî, 13 Februarie. — Cuv. Păr Martinian Catolic Jouî, 25 Februarie. — 1 Mateiu .Ap. Soarele răsare , 6.46. apune : 5.57. București, 13 Februarie 1892. Afaceri Dobrogene Luăm de martori pe toți cititorii noștri de faptul că noi am fost, în presa română, aceia cari am stăruit mai mult și mai constant pentru ca se se acorde cetățenia deplină dobrogenilor. Această provincie, care e trup din trupul nostru actualminte, pentru care facem atâte sacrificii ca se ne întărim legăturile împreună, printr’un pod enorm peste Dunăre, merită toată predilecția noastră. Repetăm ceea ce am mai zis: Dobrogea nu e cucerită, ci anexată. Țara în care a murit Ovidiu e țară românească și poporațiile dintr’ausa, deși de osebite naționalități, printr’un fenomen rar întâmplat, s’au alipit cu simțirea de țara mamă. „Universul“ a susținut intrarea în drepturile constituționale a cetățenilor de dincolo de Dunăre. A protestat cu energie în contra acelora cari făceau — prin rea administrație — viață amară dobrogenilor. S’a făcut, în sfârșit, ecoul suferințelor celor de dincolo de Dunăre și a înfierat pe agenții administrativi care forțau emigrarea poporațiilor musulmane sau creștine. Totuși, suntem — indirect în adevăr,— acuzați. O sumă de musulmani din Constanța adresează „Gazetei Dobrogei“ următoarea scrisoare care ne privește direct: Domnule redactoor, „Gazeta „Constanța“ reproducând în No. 7 din 2 Februarie curent o știre dată de ziarul „Universul“ cum că d-nii Al Kadir ar fi înaintat autorităților un act iscălit de mai bine de 100 persoane, prin care mulțumește primarului și prefectului de îmbunătățirile orașului, a găsit de cuviință ca cu această ocasiune să aducă concetățeanului nostru o mulțime de acți vineri, 14 (26) Februarie 1892 și încrederea comunităței tătare. Pentru restabilirea adevărului subsemnații proprietari și alegători tătari din orașul Constanța, venim a vă ruga, Domnule Redactor, să bine-voiți a da ospitalitate acestei scrisori în gazeta D-voastră, pentru ca să se știe, ca informațiunea ziarului „Universul“ este o pură invențiune, dar dacă d. Al Kadir ni-ar fi prezentat un asemenea act sau orice alte petițiuni, noi ne-am fi grăbit să iscălim, singuri fiind că d-sa, ca totd’auna, prin asemenea acte ar fi sprijinit interesele noastre, fără să caute a vătăma pe acele ale statului. D. Aii Kadir n’a încetat niciodată de a se bucura de stima, considerațiunea și încreierea coreligionarilor săi atât din Constanța, cât și din județ, și putem a afirm cu siguranță că nu se vor găsi doi oameni în județ sau în oraș cari să-i fie ostili, ori să nu accepte propunerile sale, tinzând totdeauna spre binele națiunei tătare, și cimentarea tătarilor cu România scumpa noastră patrie !“ O simplă știre, strecurată în ziarul nostru, luată după alte ziare și desigur nu va putea șterge câtuși de puțin ceva din munca sinceră pe care am sacrificat-o susținerii intereselor Dobrogei. In chestii personale nu ne amestecăm , dar mulțămim semnatarilor adresei de fraza finală: „Cimentarea tătarilor cu România scumpa noastră patrie“. Aceasta am dorit Unirea cu Dobrogea să fie reală, iar nu fictivă, căci libertate și respect vor avea, din partea administrației, poporațiile străine din Dobrogea, mai mult decât de la rușî, de la bulgari sau din altă parte. Din Germania {Corespondență particulară a „ Universului“) Berlin, 8 Februarie. Muzicanți români la Hamburg Trupa română de lăutari a lui Ioan Negrescu, după ce a fermecat publicul ales din Lipsea cu duioasele și originalele cântece de pe văile Carpaților, se află acum la Hamburg unde seceră aplauzele chiar ale muzicanților germani rutinați. Pentru ca să nu fiu acuzat de exagerare, transcriu aci un articol pe care -l publică unul din cele mai însemnate ziare ale fostului cancelar, prințul de Bismarck, în privința trupei române de lăutari. Acest ziar este „Hamburger Nachrichten“ și iată ce zice: Orchestra națională română de sub conducerea d-lui Ion Negrescu, din București și a cărei sosire am anunțat’o, și-a început concertele în hala Wilhelm din cartierul Sf. Pavel. Trupa a sosit de Lipsca unde toți au simțit o mare părere de ron la plecarea ei. Impresiunea ce fac acești muzicanți străini atât prin costumul lor național cât și prin execuțiunile lor, este fermecătoare. Dânșii poartă haine scurte împodobite cu flori de găitane și de fir, cămăși brodate cu toate culorile, cu maniei largi, pantaloni strâmți albi. Orchestra e compusă din șapte instrumente cu arcuș, dintr’o chitară, o timbală și un naiv. In sala întăia concertul a fost deschis cu un marș al lui Corti care a încântat într’atât pe alesul public ce umplea sala încât a trebuit să fie repetat. De asemenea au fost repetate de mai multe ori alte bucăți originale românești și sala a răsunat mereu de bubuirile aplaușelor. Arcușurile sunt apăsate cu energie pe córde, iar între toate tonurile, resună nasul suflat de d. Vasilescu când sentimental, mole și lămurit, când vioia și vesel, și înviorând melodiile. Deosebit de bucăți de operă alese, orhhestra română execută cântece fie joc și marșuri forte frumóse.