Universul, noiembrie 1894 (Anul 12, nr. 256-281)
1894-11-08 / nr. 262
% ANUL XII.— N ° 262 —* A Marți, 8 (20) Noembre 1894 PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarului „UNIVERSUL“ Cu începere de la 15 Noembre 1894 Pentru 3 luni In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.50 Premii. — O cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 frumos calendar colorat american cu foi zilnice pe anul 1895. — 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 calendar de buzunar și 1 calendar de perete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc de 12 lingurițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 luni In Capitală, lei 15. — In județe lei 19.50 Premia.— Cele 4 calendare de mai ,vs.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat.— NB. In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. $$$* Featru 1 An In Capitală lei 29.50.—In județe lei 38.00 Premii.—Cele 4 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cutia cu reliefuri nichelate și aurite, construit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu oglindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîșniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condent și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu fiori argintate, precum și 4 volume din romanele noastre ilustrate.—NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor trimite un left mai mult pentru portul premiilor. Neprimind un leut se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI IF’.A-IR-A. IFIESElvCXI In capitală € 3 «..................... « 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul literar», care apare în fiecare Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. Pentru 1 an................... « 6 luni . . . . • 3 * . • # • Lei 20.10 « 10.60 « 5.60 In județe Pentru 1 an........................Lei 28.1u « 6 luni.....................« 14.60 Consultatiuni speciale Boale nervose și Boale de ochi Examen atentif și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. 189 <30— D-rul Sterie N. Ciurcu IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. 1582.—(99) Doctor MAIMCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boale interne femei și faceri 138 str. Carol 138 Consultațiuni 1—3 și 6—8.—Pentru săraci gratis. De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. (15) Unt-de-Semn Franțuzesc calitate superioară, garantat curat de măsline, analizat de d. dr. Bernard, litru lei 2.75 și aceeași calitate în tinichea de 1 chile și 150 gramele! 2.85.—Calitatea II curat de măslina în tinichele de 900 gramele! 1.80.—De vânzare la adm. ziarului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucurase!. mmmmm «HWSB. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Luni, 7 Noembre.—S-ți. 33 Mart. din Milit. și Lazăr. Catolic Luni, 19 Noembre. — Elisabeta. Res. soarelui 7.3. ap. soarelui 4.28. 5 bani in capitală—10 bani in.jndet« Redacții STRADA BR, I £ 1 ii í JIRESCI tiliza și zile ale locuitorilor din satele apropiate. Afară de câteva înălțimi în județul Tulcea, în colo solul Dobrogea este aproape tot accesibil, nu sunt rîuri mari, pentru ca să fie trebuință a se cheltui milioane pentru construirea de poduri. Construirea acestor căi ferate pe lângă că vor atrage toate produsele Dobrogei spre portul Constanța, vor mai atrage și din localitățile riverane vecine de peste Dunăre, de exemplu Hârșova de la Gura-Ialomiței, etc. și apoi vor dispare acele greutăți, acele pericole pentru agricultori, cari acum fac zile și nopți întregi mergând de la un punct al Dobrogei la Constanța și vice-versa, și produsele vor ajunge la portul Constanța în stare bună, mai ușor și maieftin, încât vînzătorul va beneficia de diferența de preț în plus. Această chestiune interesând de opotrivă ambele județe ale Dobrogei, este bine ca consiliile generale ale județelor Tulcea și Constanța să se ocupe de ea, luând-o din punct de vedere serios, și pe lângă demersurile Camerei de comercial, să facă și ele demersurile cuvenite pe lângă ministerul lucrărilor publice spre a cere și obține facerea căilor ferate, dacă nu toate odată, cel puțin treptat la câte un oraș, începând de la Tulcea.» Noi credem că ar fi bine să studieze guvernul aceste propuneri. De bunăstarea Dobrogei e legată și prosperitatea țârii întregi. București, 7 Noembre. DELE DOBROGEI După cum am arătat în mai multe rânduri, nimeni nu s’a ocupat până acum serios de nevoile de care suferă popolația din Dobrogea. Guvernele s’au schimbat, indiferența a rătmas însă aceiași. Nenumăratelor delegațiuni de dobrogeni, cari s’au prezintat înaintea osebiților miniștri de interne, li s’au făcut promisiuni,—dar aceste simple făgădue îl au ritmas. Pe lângă alte neajunsuri de care suferă Dobrogea, unul dintre cele mai însemnate este lipsa căilor de comunicație. Din pricina acestui neajuns, tranzacțiile comerciale se fac cu greu și cu cheltuială mare. Camera de comerț circumscripția din Dobrogea a intervenit pe lângă ministerul lucrărilor publice pentru construirea unei căi ferate de la Constanța la Tulcea. Iată câteva din argumentele pe care le dau confrații de la Aurora, din Constanța, pentru a arăta nevoia crearei unor căi de comunicație mai sistematice în România trans-dunăreană. Mai întâit, arată nevoia unei dezvoltări a căilor de comunicație în Dobrogea, față cu terminarea (în anul viitor) a podului de peste Dunăre. Pe câtă vreme Constanța va ajunge portul principal al țârii, în Dobrogea starea drumurilor va fi tot aceea de acum 20 ani. Confratele zice : «Ca să meargă cineva, de exemplu, la Tulcea, cu trăsura cu 4 cai buni— distanță de 120 kilometri — va face această cale din Constanța într’o zi de vară întreagă ; iarna însă nu o poate face nici în două zile. Când o trăsură cu patru cai face acest drum într’atât timp, căruțele cu greutăți în cât timp o vor face? Și aceasta pe o șosea națională. In celelalte puncte depărtate, pe unde nu e nici șosea, nici chiar drumuri ordinare cum se cade și bine, ce trebue să sufere acel cari transportă produsele lor de la un punct la altul? Pe când de la distanțe enorm de mari se vor transporta produsele în câteva ore, aci la o periferie de câțiva kilometri va trebui să se facă zile întregi și cu multe pericole și greutăți. Sunt aproape cincisprezece ani de când se lucrează la facerea și terminarea șoselei naționale Constanța-Tulcea, care prin aceasta a devenit faimoasă, și d’abia în vara asta s’a putut termina și pune peste tot în circulațiune; pentru ea însă s’au cheltuit sume considerabile, cu care sume s’ar fi putut așterne calea ferată și, poate, tot nu era să coste atât. Când facerea șoselelor la noi costă așa de scump și se face așa de greu, care nu este mai nimerit, mai economic și mai folositor de a se face căi ferate ? Când statul cheltuește milioane pentru a face tot felul de lucrări, tot felul de îmbunătățiri și căi ferate în țară, oare nu trebue, nu este bine ca și în Dobrogea să se facă așa ceva? Nu este folositor ca Tulcea, Babadagul, Isaccea, Măcinul, Hârșovul, Ostrovul (Silistra-nouă) și Mangalia să fie legate cu o linie de cale ferată cu orașul și portul Constanța? Pentru construirea lor s’ar putea u DIN SERBIA (Corespondență particulară a «Universului!») Belgrad, 3 Noembre. , Plecarea regelui în Rusia In ziua plecărei regelui Alexandru spre Petersburg, la înmormântarea Țarului Alexandru III, au venit la gară ex regele Milan, toți miniștrii, consilierii de stat, ofițerii superiori și însărcinatul de afaceri al Rusiei. Regele a spus, luându-șe adio de la miniștri, că nu e nici o temere despre isbucnirea unei crize financiare în Serbia, după cum au dat svonul gazetele strâine. Dând mâna cu primul ministru Nicola Cristici, a declarat că are cea mai mare încredere în cabinetul actual. — Acest guvern—a zis regele—e în stare să menție ordinea în țară și de aceea ma duc foarte liniștit în străinătate. In timpul absenții regelui Alexandru, consiliul ministerial a fost însărcinat cu conducerea afacerilor urgente. Se svonise că d. Bucasin Petrovici, ministrul de finanțe, și-a dat demisia. Svonul nu e adevărat. Bucasin se bucură de mari simpatii în toată țara și mai cu seamă în cercurile politice din Belgrad. O JTPAVÜ ~ o — Toți servitorii tramvaelor din Belgrad s’au pus în grevă. Din cauza aceasta azi n'a fost nici o circulație de tramvae în tot orașul. Primarul Mihail Boghicevici a intervenit personal pe lângă greviști și le a făgăduit că li se vor mări salariile, numai să înceteze cu greva. Greviștii au ascultat pe primar. Leafa li s’a mărit cu 30%din ceea ce aveau până acum. Spre seară circulația tramvaelor a început din nou. Procesul lui Cebiia. Peste 5 zile se va începe procesul lui Cebmac acuzat că a complotat împotriva dinastiei Obrenovici voind să o rastoarne și să o înlocuiască cu dinastia Karagheorghevicilor. Sunt 80 de acuzați ca trădători de patrie. Intre ei se află 2 deputați radicali și mai mulți membrii influenți ai partidului radical. Peste 20 de avocați au luat apărarea acuzaților. Actul de acuzare e foarte voluminos; el conține 250 de foi mari. Citirea lui va ține o zi întreagă. Cebmnac a declarat unui avocat, care-l vizitase în închisoare, că va destăinui în ziua judecății niște lucruri senzaționale. Cel a spus că sunt mulți bărbați de stat din Serbia implicați în această conjurațiune și că va citi o mulțime de scrisori de ale lor, pe cari scrisori le păstrează la o femee bătrînă din Belgrad. Lumea de aici așteaptă cu o vie nerăbdare începerea acestui proces senzațional: încăierarea sângeroasă de la Vranja Aproape de Vranja, la granița serboturcă, s'a întâmplat într-una din zilele trecute o încăierare sângeroasă între soldații șerbi și o bandă de arnăuți bine armați. Banda aceasta a jefuit în 4 rânduri pe 4 proprietari mari de prin