Universul, noiembrie 1894 (Anul 12, nr. 256-281)

1894-11-08 / nr. 262

% ANUL XII.— N ° 262 —* A Marți, 8 (20) Noembre 1894 PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarului „UNIVERSUL“ Cu începere de la 15 Noembre 1894 Pentru 3 luni In Capitală, lei 8. — In județe, lei 9.50 Premii. — O cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu mâneru gravat. — 1 frumos calendar colorat a­­merican cu foi zilnice pe anul 1895. — 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 ca­lendar de buzunar și 1 calendar de pe­rete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc­ de 12 lingurițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. Pentru 6 luni In Capitală, lei 15. — In județe lei 19.50 Premia.— Cele 4 calendare de mai ,vs.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau­ 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat.— NB. In loc de ceasornic sau­ linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. $$$* Featru 1 An In Capitală lei 29.50.—In județe lei 38.00 Premii.—Cele 4 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­truit într’adins pentru abonații noștri de un an, sau­ o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîșniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 conden­t și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu fiori argintate, precum și 4 volume din romanele noastre ilustrate.—NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit obiectele pe care doresc a le avea ca premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un left mai mult pentru portul premiilor.­­ Neprimind un leut se vor trimite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI IF’.A-IR-A. IFIESElvCXI In capitală € 3 «..................... « 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă în format dublu cu splendide ilustrații colorate. Pentru 1 an................... « 6 luni . . . . • 3 * . • # • Lei 20.10 « 10.60 « 5.60 In județe Pentru 1 an........................Lei 28.1u « 6 luni.....................« 14.60 Consultatiuni speciale Boale nervose și Boale de ochi Examen atentif și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. 189 <30­— D-rul Sterie N. Ciurcu IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. 1582.—(99) Doctor MAIMCIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boale interne femei și faceri 138 str. Carol 138 Consultațiuni 1—3 și 6—8.—Pentru săraci gratis. De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. (15) Unt-de-Semn Franțuzesc calitate superioară, garantat curat de măsline, a­­nalizat de d. dr. Bernard, litru lei 2.75 și aceeași calitate în tinichea de 1 chile și 150 grame­le! 2.85.—Calitatea II curat de măslina în tinichele de 900 grame­le! 1.80.—De vânzare la adm. zia­rului „Universul“, Str. Brezoianu No. 11, Bucu­rase!. mmmmm «HWSB. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Luni, 7 Noembre.—S-ți. 33 Mart. din Milit. și Lazăr. Catolic Luni, 19 Noembre. — Elisabeta. Res. soarelui 7.3. ap. soarelui 4.28. 5 bani in capitală—10 bani in.jndet« Redacții STRADA BR, I £ 1 ii­­ í JIRESCI­ tiliza și zile ale locuitori­lor din satele apropiate. Afară de câte­va înălțimi în județul Tulcea, în colo solul Dobrogea este a­­proape tot accesibil, nu sunt rîuri mari, pentru ca să fie trebuință a se cheltui milioane pentru construirea de poduri. Construirea acestor căi ferate pe lângă că vor atrage toate produsele Dobrogei spre portul Constanța, vor mai atrage și din localitățile riverane vecine de peste Dunăre, de exemplu Hârșova de la Gura-Ialomiței, etc. și apoi vor dispare acele greutăți, acele pericole pentru agricultori, cari acum fac zile și nopți întregi mergând de la un punct al Dobrogei la Constanța și vice-versa, și produsele vor ajunge la portul Constanța în stare bună, mai u­­șor și mai­eftin, în­cât vînzătorul va beneficia de diferența de preț în plus. Această chestiune interesând de o­potrivă ambele județe ale Dobrogei, este bine ca consiliile generale ale ju­dețelor Tulcea și Constanța să se ocupe de ea, luând-o din punct de vedere se­rios, și pe lângă demersurile Camerei de comercial, să facă și ele demersurile cuvenite pe lângă ministerul lucrări­lor publice spre a cere și obține face­rea căilor ferate, dacă nu toate odată, cel puțin treptat la câte un oraș, în­cepând de la Tulcea.» Noi credem că ar fi bine să studieze guvernul aceste propuneri. De bună­starea Dobrogei e legată și prosperita­tea țârii întregi. București, 7 Noembre. D­ELE DOBROGEI După cum am arătat în mai multe rânduri, nimeni nu s’a ocupat până a­­cum serios de nevoile de care suferă popolația din Dobrogea. Guvernele s’au schimbat, indiferența a rătmas însă a­­ceiași. Nenumăratelor delegațiuni de dobrogeni, cari s’au prezintat înaintea osebiților miniștri de interne, li s’au făcut promisiuni,—dar aceste simple fă­­gădue îl au­ ritmas. Pe lângă alte neajunsuri de care su­feră Dobrogea, unul dintre cele mai însemnate este lipsa căilor de comu­nicație. Din pricina acestui neajuns, tranzacțiile comerciale se fac cu greu­ și cu cheltuială mare. Camera de comerț circumscripția­­ din Dobrogea a intervenit pe lângă mi­nisterul lucrărilor publice pentru con­struirea unei căi ferate de la Constanța la Tulcea. Iată câte­va din argumentele pe care le dau­ confrații de la Aurora, din Con­stanța, pentru a arăta nevoia crearei unor căi de comunicație mai sistematice în România trans-dunăreană. Mai întâi­t, arată nevoia unei dezvol­tări a căilor de comunicație în Dobro­gea, față cu terminarea (în anul viitor) a podului de peste Dunăre. Pe câtă vreme Constanța va ajunge portul prin­cipal al țârii, în Dobrogea starea dru­murilor va fi tot aceea de acum 20 ani. Confratele zice : «Ca să meargă cine­va, de exemplu, la Tulcea, cu trăsura cu 4 cai buni— distanță de 120 kilometri — va face a­­ceastă cale din Constanța într’o zi de vară întreagă ; iarna însă nu o poate face nici în două zile. Când o trăsură cu patru cai face a­­cest drum într’atât timp, căruțele cu greutăți în cât timp o vor face? Și aceasta pe o șosea națională. In cele­l­alte puncte depărtate, pe unde nu e nici șosea, nici chiar drumuri ordinare cum se cade și bine, ce trebue să sufere acel cari transportă produsele lor de la un punct la altul? Pe când de la distanțe enorm de mari se vor transporta produsele în câte­va ore, aci la o periferie de câți­va kilometri va trebui să se facă zile întregi și cu multe pericole și greutăți. Sunt aproape cinci­spre­zece ani de când se lucrează la facerea și termina­rea șoselei naționale Constanța-Tulcea, care prin aceasta a devenit faimoasă, și d’abia în vara asta s’a putut termi­na și pune peste tot în circulațiune; pentru ea însă s’au cheltuit sume considerabile, cu care sume s’ar fi pu­tut așterne calea ferată și, poate, tot nu era să coste atât. Când facerea șoselelor la noi costă așa de scump și se face așa de greu­, care nu este mai nimerit, mai econo­mic și mai folositor de a se face căi ferate ? Când statul cheltuește milioane pen­tru a face tot felul de lucrări, tot fe­lul de îmbunătățiri și căi ferate în ța­ră, oare nu trebue, nu este bine ca și în Dobrogea să se facă așa ceva? Nu este folositor ca Tulcea, Babadagul, I­­saccea, Măcinul, Hârșovul, Ostrovul (Si­­listra-nouă) și Mangalia să fie legate cu o linie de cale ferată cu orașul și portul Constanța? Pentru construirea lor s’ar putea u­ DIN SERBIA (Corespondență particulară a «Universului!») Belgrad, 3 Noembre. , Plecarea regelui în Rusia In ziua plecărei regelui Alexandru spre Petersburg, la înmormântarea Ța­rului Alexandru III, au­ venit la gară ex regele Milan, toți miniștrii, consilie­rii de stat, ofițerii superiori și însărci­natul de afaceri al Rusiei. Regele a spus, luându-șe adio de la miniștri, că nu e nici o temere despre isbucnirea unei crize financiare în Ser­bia, după cum au­ dat svonul gazetele strâine. Dând mâna cu primul ministru Nicola Cristici, a declarat că are cea mai mare încredere în cabinetul actual. — Acest guvern—a zis regele—e în stare să menție ordinea în țară și de aceea ma duc foarte liniștit în străină­tate. In timpul absenții regelui Alexandru, consiliul ministerial a fost însărcinat cu conducerea afacerilor urgente. Se svonise că d. Bucasin Petrovici, ministrul de finanțe, și-a dat demisia. Svonul nu e adevărat. Bucasin se bu­cură de mari simpatii în toată țara și mai cu seamă în cercurile politice din Belgrad. O JTPAVÜ ~ o­­­ — Toți servitorii tramvaelor din Belgrad s’au pus în grevă. Din cauza aceasta azi n'a fost nici o circulație de tram­­vae în tot orașul. Primarul Mihail Boghicevici a inter­venit personal pe lângă greviști și le a făgăduit că li se vor mări salariile, nu­mai să înceteze cu greva. Greviștii au­ ascultat pe primar. Lea­fa li s’a mărit cu 30%din ceea ce aveau­ până acum. Spre seară circulația tramvaelor a început din nou­. Procesul lui Cebiia. Peste 5 zile se va începe procesul lui Cebm­ac acuzat că a complotat îm­potriva dinastiei Obrenovici voind să o rastoarne și să o înlocuiască cu dinas­tia Karagheorghevicilor. Sunt 80 de acuzați ca trădători de patrie. Intre ei se află 2 deputați radi­cali și mai mulți membrii influenți ai partidului radical. Peste 20 de avocați au­ luat apărarea acuzaților. Actul de acuzare e foarte voluminos; el conține 250 de foi mari. Citirea lui va ține o zi întreagă. Cebmnac a declarat unui avocat, ca­­re-l vizitase în închisoare, că va destăi­nui în ziua judecății niște lucruri sen­zaționale. Cel a spus că sunt mulți bărbați de stat din Serbia implicați în această con­­jurațiune și că va citi o mulțime de scrisori de ale lor, pe cari scrisori le păstrează la o femee bătrînă din Bel­grad. Lumea de aici așteaptă cu o vie ne­răbdare începerea acestui proces sen­zațional: încăierarea sângeroasă de la Vranja Aproape de Vranja, la granița serbo­­turcă, s'a întâmplat într-una din zilele trecute o încăierare sângeroasă între soldații șerbi și o bandă de arnăuți bine armați. Banda aceasta a jefuit în 4 rânduri pe 4 proprietari mari de prin

Next