Universul, februarie 1895 (Anul 13, nr. 26-49)

1895-02-14 / nr. 37

ANUL XIII.v-10- 37 -n AI&lt­; 14 (26) Februarie 1895 - bani în capitali­—10 bani in județe Redacției si Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESC! Boalele «secrete Neputința Bărb­ăteasc» Se vindecă după cele mai noui metode ra­dical fu­ră durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de specialitate în boli lum­eșt. — No. 1, STRADA EMIGRATI, No. 1,­­ Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi j Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care — ■ [UNK] ........in­­ D-rul Sterie N. Giurca IX. Pelikangasse No. 10.—Viena ’ Consultațiuni cu celebritățile medicale cu specialiștii de la facultatea de me­­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. 1582.—(99) de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și lacei­­ consultațiunii de la 1—3 și da la 0 3 138 str. Carol 138 De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie car le vechi după metodele cele mai noi. 1859 _________________(15) "THEODOR F. MARO­VICI Primul doctor­ dentist român în România Cu diploma de la Facultatea din Philadelphia­­ (America) practicat și în Viena No. 30, Strada ȘTIRBEI-VODĂ, No. 80] Dinți artificial în Aur și Cau­­huc, plombaiul, s­ scosul, curățitul, ast­fel se efectuiasă cu JUMĂTATE PREȚ și GARANTAT LA „AGENȚIA GENERILP­R, USIlVERSUUî 8 BUCUREȘTI—STR. BREZOI­EU, No. 11 Sunt de vânzare următoarele: US4ess.s«, situate în ori­ce pozi­­țun­e a Capitalei. , Si 4 loesses viranes în ori­ce po­­­zițiune a Capitalei.­­ 55 vile din împregiurul Capitalei și Sinaia. 41 vii din împregiurul Capitalei și în județe. 48 «»sosit din diferite districte. Cea mai­i mare parte din aceste imo­bile sunt hipotecate la Creditul ton­el­ar, cu înlesnire de plată. Agenția imtpr­r­­m­ută bani pe hipotecă asupra i­­m­obi­le și procură profesori, guvernante și menagiere. . Domnii proprietari de imobile doritori de a le vinde prin mijlocirea Agenției, nu au­ de plătit nimic înainte de cât un mic comision după facerea vânzărei__ -------MAISON DE BLAND „TjJk. FASAW­PÂNZĂRIA ȘI LII €«m*I £ — STRADA LIPSCANI, 60 — m­anHi Ramburg Bielefeld Belgia vial lua d­ublat pentru cearșafuri. Phifiin creion» Indian Militio: pichet, vHilIUli perdele, ocsford, stambă, etc. pÂnZA pentru saltele , transperanțe, b­UlIa­mege) șervete, prosoape. ■ PLĂPĂRI de vară și iarnă— FLANELE veritabile dr. Jaeger. — CĂMĂȘI, GULERE, MANȘETE, BATISTE, etc.—Depozit de Cio­­ropăr­ie și Broderii. Trusouri gata pentru ma­­riage.—Mdin special de Ungarie.—Prețuri reduse Mihăilescu & Capitanescu• _ ________________­­___file. De vânzare, parchete din pă­durea Ul­ latu, după moșia Micșuneștii- Moara (M.-de-sus), (Ilfov, Mostiște). l­e vânzare locul din Calea Vic­toriei No. 244 și strada Clopotaru Nou (având vedere pe traseul noului bule­vard), în total sau în loturi.­­ A se a­­dresa la proprietar, Calea Victoriei 185. 500 ____________________ ___(10)_ PUBLICAȚIE _ Intre 15 și 18 Ianuarie a. c. s’a perdut la cafeneaua Bulevardului un pachet cu mai multe acte de proprie­tate relative la casa din str. Șira no. 1, proprietatea d-lui A. T. Dimitriu. Ace­ste acte ne­fiind de nici un folos stră­inilor, cine le va aduce la sus-mențio­­natul în str. Tunsu no. 4 va primi o nouă recompensă. n ‘—11 ‘conjjSgjjȚ Jup;si Ultimele creation! ale modei Lucru foarte îngrijit Prețuri într’adevăr iab­ia a 33-aa.a .VICTORIA Strada Doamnei No. 1. — Palatul Nifon, sus. Primul și singurul atelier de croitoria pentru dame care are deviza «ECONOMIA FAMILIILOR» 546 Adevărată O­cazi­­me!! UMBRELE DE PLAâE Umbrelă de bumbac neagră călit. II Le! 2.80 Umbrelă de bumbac neagră Călit. I » 3.80 U­m­brelă de mătase neagră călit. II » 6.90 [Umbrelă d­e mătase neagră călit. I »10.50 ț De vînzare la acum. ziarului «UNIVERSUL», străda Bre^latin N.5. îl. București, TU­D­R m, CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Luni, 13 Februarie.—Cuv. Păr. Mar­tinian, Catolic Luni, 25 Februarie. — Walburg a. Res. soarelui 6.46. ap. soarelui 4.57 DIN TURCIA {Corespondența partială a «Universului») Constantinopol, 8 Februarie. Cauzele tulburărilor sângeroase din Armenia.—Curzii nomazi Semințiile nomade curde constatatoare din vre-o 2000 de familii, de multă vre­me aveau­ obiceiul să-și părăsească lo­cuințele lor de iarnă din vilaietul Diarbekir și cu turmele lor de vite mer­geau­ vara în munții dintre Taluk­ și Muș. Ei treceau­ prin satele locuite de armeni. Fiind­că se întâmplau­ adese­ori în­­caerari sângeroase între curzi și ar­meni, în anul 1889 guvernatorul din Tiflis, Rem­-pașa a oprit emigrațiile a­­cestea. Rezultatul a fost emigrarea cur­­zilor din Micrane și Hiyan. Aceștia n’au­ ascultat de porunca gu­vernatorului ci s'au­ înțeles cu armenii și aceștia le-au­ dat voe să treacă prin comunele lor, înțelegerea părea depli­nă și toți credeau­ că armenii și curzii sunt cei mai buni prieteni din lume. Guvernatorul își retrăsese ordinul și se simția așa de fericit că n’o să mai fie silit să intervină între cele două po­poare. Măcelărirea unei familii In anul 1892 Mollah Ressul, proprie­tar bogat din Hiyan, s’a dus cu familia sa, cu servitorii și cu turmele de vite la murtte. Ei au­ fost atacați însă, de ar­menii din Taluk­, cari după ce l'au­ o­­morît, i-au­ făcut cu cuțitul semnul cru­ce­ pe pepi. Armenii i-au­ omorît copil de servitori și i au­ rănit vitele. Au lă­sat în viață pe nevasta lui Ressus, ca să poată vesti oamenilor fapta săvîr­­șită. Femeea s’a dus la Muș și a rugat pe curzi să răsbune pe Mollah Ressul. Curzii s'au­ adunat în număr foarte mare au­ atacat comuna Talur­, com­pusă din vre-o 2000 de case. Acolo s'a întâmplat o încăerare sângeroasă între curzi și armeni și o mulțime de oameni au­ fost omorîți. Armenii fiind biruiți s'au­ refugiat sub­ conducerea unui om cu numele Mama­r­dian la Antugh Dagh, localitate situată­ între Taluri și Sassun. Restabilirea ordinei.­O arestare Pentru restabilirea ordinei a fost tri­mis în ținutul acela Bimbașa-Mustafa-E­­fendi cu 2 companii de soldați. Maiorul Bedri-Bey, aghiotantul mareșalului Zeki­­pașa, a reușit să înduplece pe armeni ca să se reîntoarcă în comuna lor. Mamadian, care rămăsese singur în munți, a fost arestat și adus la Constan­­­tinopol unde a fost condamnat ca răs-­ vrătitor.­­ In anul 1894 s'au­ întâmplat alte încă­ierări sângeroase între curzi și armeni.­ 30 de oameni au­ fost omorîțî. Isprăvile unui medicinist In urma acestui măcel vre­o 3000 de armeni sub conducerea medicinistului Muradian s'au­ refugiat din nou­ la An-­­tugh-Dagh, de unde ei au­ atacat satele de lângă Muș și le-au­ dat foc. O mul­­­țime de familii au­ perit în flăcări. Banda aceasta se speria pe zi ce mergea căci în continuu­ veniau­ să se alieze cu ea oameni din Erzerum, Di­­­arbekir și Caucaz. Toți aceștia erau­­ înarmați cu puști cu repetiție. Studentul Muradian, un tânăr foarte deștept și, de o rară energie, însufleția mulțimea și o îndemna la revoltă. El primia mereu­ prin curierii lui scrisori din Constan­­­tinopol și din alte orașe de pe margi­­­nea Asiei mici. Aproape toate scrisori­­ sorile acestea erau­ trimise de armenii] din Londra sau­ de prietenii lor aflători! In capitala Turciei. Concentrarea trupelor Noul guvernator din Tiflis, Tah­­­șim-pașa, temându-se de o revoltă în­tinsă și mare a concentrat lângă Muș. 10 batalioane de infanterie, un regiment­ de cavalerie (trupe­ regulate), un regi­ment din cavaleria numită Hamidieh și o mulțime de agenți secreți și gean*’ darmî. , • 2 batalioane și câte­va companii. Iu totul vre-o 2000 de soldați s’au­ dus la* Cuza și au­ ocupat toate punctele pe unde trebuiau­ să [treacă și să umble] revoluționarii și aceia cari le procurau­ mijloace de existență. O nouă luptă sângeroasă—1000 de morți Locuitori din Sassun odinioară maho­medani, adunându-se un număr foarte mare, au­ atacat, nu de mult, pe la spate, pe armeni. Aceștia fiind bine înarmați s’au­ aruncat asupra trupelor regulate.1 S’a’­iscat o încăierare sângeroasă și peste 1000 de armeni au­ fost omorîți. In ziua următoare mareșal Zeki-pașa a venit acolo din Ezinghian, a îndu­plecat pe armeni să se reîntoarcă în satele lor și a împărțit ajutoare fami­liilor victimelor. Studentul Muradian, care se refugiase cu 35 de tovarăși ai lui într’o peșteră a fost prins și dus la Bitlis. El va fi dat în judecată pentru răs­­vrătire. Ancheta compusă din reprezentații puterilor străine au­ dovedit că toate a­­cestea sunt adevărate. ________ Levant, București, 13 Februare IGIENA Necontenit, presa stăruie pe lângă au­torități ca să nu facă economie când e vorba de paza sănătății locuitorilor. In adevăr, banii cel mai bine cheltuiți sunt aceia pentru împiedicarea epidemiilor, pentru scăderea mortalității populației. Mult, puțin, autoritățile caută să ia măsuri igienice generale. Pe zi ce trece, se proiectează facerea de bulevarde largi, care să permită trecerea unei can­tități mari de aer curat. Prin centru, în București, se mătură, se curăță, ast­fel că aceia, cari ar putea să reclame cu folos în contra primăriei n’art, pen­tru ce. pg­ Nu tot așa se face însă cu mahalalele. Aci, bântuesc actualminte epidemii te­ribile ; copiii mor cu sutele și cu miile, —aceasta și din cauza proastei stări a stradelor, a mulțimii madamelor infecte... Nu mai vorbim, în favoarea mahala­lelor, astă­zi, de circulația anevoioasă din cauza lipsei de pa­vagii, de lipsa de lumină. Vorba unui bătrân : «— Ei, domnule! Nu știi d ta... Când eram copil, oamenii umblau noaptea cu lumînărica în mână și le era bine, căci ocaua de carne era două parale. Sunt obicinuiți mahalagiii noștri cu hârtoa­pele și cu întunericul». Nu e vorba, această «mulțumire» nu ne face de loc onoare și nu e dovadă că am fi ajuns la un grad de civilizație apreciabil, dar să zicem și noi cu rutina : — Sunt deprinși oamenii și așa Până la mai buna meree.­­­ Dar în materie de igienă publică nu să încape rutină. Aci, dacă nu e curată strada, dacă există maidane care emit mirosuri pestilențiale, sunt expuse vie­­țele a sute de ființe. Doar n'om pretinde să obicînuim pe mahalagii și cu moartea de molime, ca ceva lăsat de tradițiune. Cheltuelile pentru curățirea maida­nelor și îngrădirea lor, pentru curățirea stradelor murdare, etc., n’ar fi așa de mari,—cu toate că chiar dacă ar trece de jumătate bugetul comunei, tot n’ar fi mult, pentru salvarea a sute de vieți omenești. Dacă primăria nu poate sau­ n’are vreme ca să facă această operație de o dată, să procedeze pe rând. Mic cartier după mic cartier și, trep­tat, facă lucrările de curățire cele mai principale. Așa, încetul cu încetul,­­tot vom avea o îmbunătățire. Cum­ am spus, mai ales copiii de prin mahalalele Bucureștilor sunt bântuiți de epidemii. La aceasta contribue însă mult și ne­­glijența părinților. Am văzut oameni, relativ cu dare de mână, care’șî lasă, pe ger, copiii des­­brăcațî și desculți afară, crezând că a­­ceste exerciții eroice îl vor deprinde cu frigul și o vor face sănătoși. E un vechiut prejudiciul acesta,—care are însă și o mică parte dreaptă. Pe copil nu trebuie să’l crești nici prea păzit, nici prea neglijent. Copiii, mai ales fii aristocrației, sunt ținuți ca niște flori în seră, ast­fel că, când dați de cel mai mic frig să îm­bolnăvesc. Dar de aci până la extremitatea să trimiți afară, pe ghiață, la 18 grade sub zero, un copil de 4—5 ani numai în cămașă și desculț, e o mare dife­rență. Părinții cari se joacă ast­fel cu viața copiilor lor îl pun în poziția îmblânzi­torilor de fiare cari își bagă msi­ăttea­­dul în gura leului sau­ a fierului și cari mai toți isprăvesc prin a-și lăsa capul în gura unei fiare, îndemnăm pe părinți să vegheze ca copiii lor să fie călduros îmbrăcați, căci e molimă primejdioasă, iar pe primărie o mai rugăm încă o dată să-I fie milă și de bieții mahalagii. Căci, nu se știe ce surprindemi ne re­­zervează primă­vara. Victimele viscolului în țarî 15 oameni morți de frig.—11 oameni degerați Din cauza viscolului și a gerului din­ nopțile trecute, s’au­ întâmplat în jude­­­țul Dorohonti următoarele nenorociri: „ Neculai Borșa, din comuna Brăesci,­ s’a găsit acoperit de zăpadă aproape de­ cantonul No. 2, deși în viață, Insă fără­ să poată vorbi din cauza frigului. — Ion Clim, din comuna Hilișeu-1 Curt, a fost găsit mort In zăpadă, pe­ teritoriul cătunei Buhaiui, din comuna­ Șindriceni.­i — Ion Mateiu­, din comuna Broscăuți găsit mort pe câmp, la locul numit Ghi­r­lanca din acea comună. — Gh. D. Cimpoiu, Ileana D. Cim­­poiu și C. Gh. Anton, din comuna Di­­­măcheni, au­ fost găsiți morți în zăpadă pe teritoriul cătunei Mătreni din acea comună. — Toader Moroiu, Ștefan a Iloaei și Gh. Th. Lupașcu, din comuna Cor­­dăreni, au­ fost găsiți morți, iar Th. Lu­­pașcu, Ion Cojocariu­, Ion V. a Paraschiv și Ion Nechita, tot din acea comună, s’au­ găsit degerați pe teritoriul acelei co­­mune­ ,­­ — Ion Gh. Gherasim și Dumitru Ur­­suleanu­ cu soția sa, din comuna Fa!

Next