Universul, octombrie 1896 (Anul 14, nr. 232-258)

1896-10-10 / nr. 240

Anul XIV.—No. 246 5 Bani in Capitală. 10 Bani in județe Institutul Surorilor PASTIA situat în București, str. General Florescu No. 6, lângă grădina Sf. Gheorghe-Nou, în centrul orașului și în apropiere de Universitate. Dispunând de un local vast, primește pe lângă elevele care urmează în institut, și eleve interne cari pot urma la școlile Statului sau la Uni­versitate. Aceste eleve, pe lângă internat, mai au meditațiune, conversațiune de limba franceză și germană. Elevele cari voesc pot urma și pianul. .Prețul este foarte avantagios. înscrierile se fac în toate zilele la cancelaria institutului, strada General Florescu No. 6 între orele 8—11 a. m. și 2—6 p. m. 648.—(15). ~CASA DE SANATATE 5­1, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se attoesce (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea numai 1 leu Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphilitice. Doctorul Vines Special la maladii de COPJ1 și INTERNS — Calea Moșilor No. E.3 — Consultațiuni de la T—2 și de la 6 -7 p. m. Pentru săraci gratis 624 30 Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor I Pe tele 1125 Specialist In boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios 596 12" Doctorul ALEX. ATHANSIU Reîntors din străinătate CONSULTAȚIUNILE SPECIALE de boale nervoase, boale de ochi — 102, Calea Văcărești, 102 — De la 11 a. m. la 12 si de la 5—7 p. m. 530 * 30 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele­ de gât, gură, na s si urechi SCOATEREA’ NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, insa interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiune de la 8—9 și de la 3—5 p. m. _______— STRADA COLȚEI No. 14 — Doctor MAURICIU LEVY SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. Dr. I. POEM­ARII Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 219 Doctorul MIRON Asistent de Profesor la clinica boalelor de piele și sifilitice din spi­talul Colțea. S’a mutat Bulevardul Carol No. 74 Consultatiune de la 1—4 p. m. 1462 ’ (5) 1­oalele secrete Kre­»utnița Bi­rhuleasca Se vindecă după cele mai noui metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești Dr. TM O i­ — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevo. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care, de la facultatea din Paris Nimic nu e car mai firesc,autât Ju­Ț pu­blicul nostru să nu se ducă la teatrul na­țional, unde i se arată o viață străină de a lui, pe care n’o simte, n’o pricepe. Ni se va spune că nu e vina Teatrului dacă reprezintă, viața altor societăți de­cât cea românească, pentru că face aceasta de ne­voie, în lipsă de lucră"! Teatrale din viața societății noastre. Luat lucrul la suprafață, așa este , în fond însă, tot vina Teatrului e dacă nu sunt piese românești. Dacă Teatrul ar fi fost condus cu con­știință de menirea lui, în atâtea zeci de ani am fi ajuns să avem o literatură dramatică națională. Dar nu s’a muncit în această di­recțiune și iată unde am ajuns­ la un tea­tru în agonie. Guvernele noastre s’au mulțumit să arunce pe fie­care an o subvenție și de acolo nu și-afi mai bătut capul ; directorii Teatrului au umplut repertoriul cu ce-au putut, și lu­crurile au mers șchiopătând, tot din rău în mai răa. Să nu ne mai văităm dar de­geaba, ca muierile bătrâne și neputincioase. Dacă avem destulă energie, să recunoaș­tem izvorul răului și să facem măcar da acum înainte ceea ce n’am făcut atîtea zeci de ani , să facem jertfe serioase pentru crearea unei literaturi dramatice naționale. Cînd vom avea o asemene literatură, atunci Teatrul nostru va trăi viață viguroasă. Dar numai atunci. * • » CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox. Mercurî, 9 Octombrie. — Sf. Ap. Iacob Alfeu. Catolic Mercur, 21 Octombrie. — Ursula. Râs. soarelui 6.24 Ap. soarelui 5.04 București, 9 Octombrie Teatrul Național Unde te întorci, n’auzî despre Teatrul nos­­tru Național de­cât o vorbă: merge rău, merge foarte rău, trage de moarte. In deo­sebi, artiștii societari sunt desnădăjduiți ; sala e goală, de­și suntem abia pe la înce­putul stagiune!: puținul public care vine la teatru, e rece ; incasările sunt așa de slabe, în­cât partea cuvenită fie­cărui societar nu acopere nici jumătate din cheltuielile ce e silit să facă pentru garderobă. In scurt : mizerie morală și materială. * * * Așa este. A ajuns réa Teatrul nostru na­țional, și sunt semne destule că va merge din ce în ce mai rea și că într’o bună di­mineață nu va mai putea merge de­loc. Teatrul național e însă o instituțiune cul­turală de cea mai înaltă importanță și nu ne e permis să ne dezinteresăm de soarta lui ; dacă starea acestei instituțiuni e rea, dacă mersul ei e nemulțumitor, suntem da­tori să căutăm a descoperi de ce tânjește și să găsim leacul răului, pentru a scăpa Teatrul de perie. Care să fie pricina de merge așa de slab Teatrul nostru și dă mereu înapoi, în loc să progreseze ca alte instituțiuni ? Publicul nu poate fi învinuit că’i lipsește gustul spectacolului ; din potrivă, s’ar pu­tea dovedi că are prea dezvoltat gust. Nu el e vinovat deci, dacă nu aleargă la tea­tru, ci vinovat poate fi numai teatrul că nu știe și nu face ceea ce trebue să facă, pen­tru a atrage publicul. Că presupunerea aceasta e întemeiată, se poate lesne dovedi. Teatrul este în toată lumea, și trebue să fie.. .?coala iieței", aceasta e menuirea lui și în aceasta stă mai ales puterea lui de atrac­ție pentru public. Publicul vede pe scenă propria sa viață, expusă în culori vii și într-un timp scurt. Oglindirea aceasta, care dă de gol până și tainele pe cari fie­care în viața sa caută să le ascundă, e ceea ce face farmecul tea­trului. Fără această oglindire, teatrul nu are nici un sens și nici o atracțiune. Cum se prezintă, din acest punct de ve­dere, teatrul nostru național? Cei cari au avut stăruința să frecventeze ani de-a rîndul teatrul nostru, știri,—iar cei cari n’au avut această răbdare pot afla răs­foind repertoriile stagiunilor, pe ori-calți ani vor vrea,—că prima noastră scenă a făcut ori­ce, numai pentru împlinirea acestei con­­dițiuni, n’a făcut absolut nimic până în ziua de astă­zi. Pe scena teatrului nostru național s’au oglindit părți din viața Franțuzilor, a En­glezilor, a Germanilor, a Italienilor, a Spa­niolilor, a Suedezilor,­­a Ungurilor chiar, numai «viața românească, traiul societății românești» cu frământările lui, cu relele și bunurile lui, cu frumusețile și urâciunile lui, nu s’a oglindit. Viața societății franțuzești, a celei engle­zești, a celei nemțești se deosebește însă de viața noastră și s’a deosebit și în trecut. Ceea­ ce poate interesa, pe scenă, pe un Francez, pe un German ori pe un Englez, nu poate interesa pe un Român. Jouî, 10 (22) Octombrie 1896. DIN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului « Universul») Paris, 5 Octombrie 1896 Comisiunea budgetului Comisiunea budgetului a votat o sumă de 10000 fr. destinați la reparațiunile ce sunt de făcut la palatul Legianen de onoare. Comisiunea a examinat apoi budgetul Algeriei. Ea a realizat o economie de 22.600 fr. din indemnitățile de chirie acordate și o altă reduc­ție de 22.000 fr. de la alte capitole. In ceea ce privește serviciul cultelor in Alge­ria, administrația a cerut transferarea unei sume de 64.000 fr. la capitolul culturilor musulmane. Cele­l­alte capitole ale budgetului Algeriei au fost votate. Comisiunea a votat un credit de 30 milioane și jumătate pentru anuitățile corespunzătoare la avansurile făcute de compania căilor ferate, Sta­tului, pentru construcția de nouă linii. Comisiunea a aprobat pentru 1897 cifra de 80 milioane destinate la cheltuelile cu construi­rea de nouă linii. Liberarea anarh­istului Tynan Un mare număr de ziariști parizieni, englezi și americani au circulat Jouî pe di naintea in­­chisorei și parchetului din Paris. La 7 ore și 30 m. anarhistul Tynan, fusese înștiințat și i se comunicase decretul prin care se refuza extrădarea sa Angliei și deci punerea lui in libertate. Cu toate că el se cam aștepta la aceasta, to­tuși a părut foarte vesel că’șî recapătă libertatea și a mulțumit gardienilor săi pentru buna-voință ce’i arătaseră. El a eșit apoi în tovărășia unui agent și s’a întâlnit cu un ziarist american cu care s’a dus la advocatul care l’a apărat, d. Lagasse. El a plecat apoi la Boulogne și va sta acolo până ce i se va restitui cufărul său. Tynan de la Boulogne se va duce la Cher­bourg, unde se va imbarca pentru America. Anarh­istul n’a voit să se lase a fi intervie­vat de nici unul din ziariștii parizieni. Elevi răi se cunoaște de toți particularitatea curioasă din tinerețea lui Verdi, că n’a fost primit la conservatorul din Milan și care totuși a avut o carieră muzicală așa de strălucită. Trebue să apropiem acest caz de cel al d-lui Zola, care e tot așa de ciudat. Emile Zola nu e bacalaureat. El a fost res­pins la examen—și, ceea ce e încă și mai ciu­dat,—respins tocmai pentru că «e slab» la lite­ratură . El, la anul 1857 s’a prezintat la examenele de bacalaureat la Facultatea din Aix (Provence). Profesorul l’a pus să comenteze o fabulă a lui Lafontaine. Fără îndoială, ideile autorului romanului Rome n’au plăcut profesorului examinator, căci el i-a pus nota unu, lucru care l’a făcut să nu reu­șească, cu toate notele bune ce obținuse la cele­­l’alte materii. O afacere gravă de sechestrare Parchetul din Melun s'a transportat deună­zi la Sancourt spre a deschide o anchetă asupra unei afaceri foarte grave de sechestrare. La Sancourt locuesc într’o mare fermă două domnișoare în vârstă. Fratele avea mintea cam țicnită nițel, din armată, și venise să locuească cu ele. De la acest timp, adică de aproape șease ani, el trăește singur, închis într’o odae strivită, situată la extremitatea clă­dire­ și luminată numai printr’un ochi de geam. Această odaCa pe drept ori-ce mobilier un pat prost de lemn, pe care drept ori-ce așternut se află o grămadă de paie. Acum vre-o 4 ani, o anchetă s’a deschis da către geandarmerie asupra acestui caz, de care s’a ocupat foarte mult întreg satul ; geandarmii n’au fost autorizați însă de a pătrunde până la sărmanul nebun. Sub presiunea svonului public, parchetul din Melun a prescris o nouă anchetă, și alți gean­­darmî fură trimiși spre a o face. Tot ca și cel

Next