Universul, octombrie 1896 (Anul 14, nr. 232-258)
1896-10-10 / nr. 240
Anul XIV.—No. 246 5 Bani in Capitală. 10 Bani in județe Institutul Surorilor PASTIA situat în București, str. General Florescu No. 6, lângă grădina Sf. Gheorghe-Nou, în centrul orașului și în apropiere de Universitate. Dispunând de un local vast, primește pe lângă elevele care urmează în institut, și eleve interne cari pot urma la școlile Statului sau la Universitate. Aceste eleve, pe lângă internat, mai au meditațiune, conversațiune de limba franceză și germană. Elevele cari voesc pot urma și pianul. .Prețul este foarte avantagios. înscrierile se fac în toate zilele la cancelaria institutului, strada General Florescu No. 6 între orele 8—11 a. m. și 2—6 p. m. 648.—(15). ~CASA DE SANATATE 51, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se attoesce (vaccinează și revaccinează) cu cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea numai 1 leu Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphilitice. Doctorul Vines Special la maladii de COPJ1 și INTERNS — Calea Moșilor No. E.3 — Consultațiuni de la T—2 și de la 6 -7 p. m. Pentru săraci gratis 624 30 Boalele de piele, boalele lumești (siphilitis) la ambele sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor I Pe tele 1125 Specialist In boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios 596 12" Doctorul ALEX. ATHANSIU Reîntors din străinătate CONSULTAȚIUNILE SPECIALE de boale nervoase, boale de ochi — 102, Calea Văcărești, 102 — De la 11 a. m. la 12 si de la 5—7 p. m. 530 * 30 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gură și dinți in New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, na s si urechi SCOATEREA’ NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, insa interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiune de la 8—9 și de la 3—5 p. m. _______— STRADA COLȚEI No. 14 — Doctor MAURICIU LEVY SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol, 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. Dr. I. POEMARII Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ’ No. 22 — Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 11. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 219 Doctorul MIRON Asistent de Profesor la clinica boalelor de piele și sifilitice din spitalul Colțea. S’a mutat Bulevardul Carol No. 74 Consultatiune de la 1—4 p. m. 1462 ’ (5) 1oalele secrete Kre»utnița Birhuleasca Se vindecă după cele mai noui metode, radical și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești Dr. TM O i — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevo. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare, de la facultatea din Paris Nimic nu e car mai firesc,autât JuȚ publicul nostru să nu se ducă la teatrul național, unde i se arată o viață străină de a lui, pe care n’o simte, n’o pricepe. Ni se va spune că nu e vina Teatrului dacă reprezintă, viața altor societăți decât cea românească, pentru că face aceasta de nevoie, în lipsă de lucră"! Teatrale din viața societății noastre. Luat lucrul la suprafață, așa este , în fond însă, tot vina Teatrului e dacă nu sunt piese românești. Dacă Teatrul ar fi fost condus cu conștiință de menirea lui, în atâtea zeci de ani am fi ajuns să avem o literatură dramatică națională. Dar nu s’a muncit în această direcțiune și iată unde am ajuns la un teatru în agonie. Guvernele noastre s’au mulțumit să arunce pe fiecare an o subvenție și de acolo nu și-afi mai bătut capul ; directorii Teatrului au umplut repertoriul cu ce-au putut, și lucrurile au mers șchiopătând, tot din rău în mai răa. Să nu ne mai văităm dar degeaba, ca muierile bătrâne și neputincioase. Dacă avem destulă energie, să recunoaștem izvorul răului și să facem măcar da acum înainte ceea ce n’am făcut atîtea zeci de ani , să facem jertfe serioase pentru crearea unei literaturi dramatice naționale. Cînd vom avea o asemene literatură, atunci Teatrul nostru va trăi viață viguroasă. Dar numai atunci. * • » CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox. Mercurî, 9 Octombrie. — Sf. Ap. Iacob Alfeu. Catolic Mercur, 21 Octombrie. — Ursula. Râs. soarelui 6.24 Ap. soarelui 5.04 București, 9 Octombrie Teatrul Național Unde te întorci, n’auzî despre Teatrul nostru Național decât o vorbă: merge rău, merge foarte rău, trage de moarte. In deosebi, artiștii societari sunt desnădăjduiți ; sala e goală, deși suntem abia pe la începutul stagiune!: puținul public care vine la teatru, e rece ; incasările sunt așa de slabe, încât partea cuvenită fiecărui societar nu acopere nici jumătate din cheltuielile ce e silit să facă pentru garderobă. In scurt : mizerie morală și materială. * * * Așa este. A ajuns réa Teatrul nostru național, și sunt semne destule că va merge din ce în ce mai rea și că într’o bună dimineață nu va mai putea merge deloc. Teatrul național e însă o instituțiune culturală de cea mai înaltă importanță și nu ne e permis să ne dezinteresăm de soarta lui ; dacă starea acestei instituțiuni e rea, dacă mersul ei e nemulțumitor, suntem datori să căutăm a descoperi de ce tânjește și să găsim leacul răului, pentru a scăpa Teatrul de perie. Care să fie pricina de merge așa de slab Teatrul nostru și dă mereu înapoi, în loc să progreseze ca alte instituțiuni ? Publicul nu poate fi învinuit că’i lipsește gustul spectacolului ; din potrivă, s’ar putea dovedi că are prea dezvoltat gust. Nu el e vinovat deci, dacă nu aleargă la teatru, ci vinovat poate fi numai teatrul că nu știe și nu face ceea ce trebue să facă, pentru a atrage publicul. Că presupunerea aceasta e întemeiată, se poate lesne dovedi. Teatrul este în toată lumea, și trebue să fie.. .?coala iieței", aceasta e menuirea lui și în aceasta stă mai ales puterea lui de atracție pentru public. Publicul vede pe scenă propria sa viață, expusă în culori vii și într-un timp scurt. Oglindirea aceasta, care dă de gol până și tainele pe cari fiecare în viața sa caută să le ascundă, e ceea ce face farmecul teatrului. Fără această oglindire, teatrul nu are nici un sens și nici o atracțiune. Cum se prezintă, din acest punct de vedere, teatrul nostru național? Cei cari au avut stăruința să frecventeze ani de-a rîndul teatrul nostru, știri,—iar cei cari n’au avut această răbdare pot afla răsfoind repertoriile stagiunilor, pe ori-calți ani vor vrea,—că prima noastră scenă a făcut orice, numai pentru împlinirea acestei condițiuni, n’a făcut absolut nimic până în ziua de astăzi. Pe scena teatrului nostru național s’au oglindit părți din viața Franțuzilor, a Englezilor, a Germanilor, a Italienilor, a Spaniolilor, a Suedezilor,a Ungurilor chiar, numai «viața românească, traiul societății românești» cu frământările lui, cu relele și bunurile lui, cu frumusețile și urâciunile lui, nu s’a oglindit. Viața societății franțuzești, a celei englezești, a celei nemțești se deosebește însă de viața noastră și s’a deosebit și în trecut. Ceea ce poate interesa, pe scenă, pe un Francez, pe un German ori pe un Englez, nu poate interesa pe un Român. Jouî, 10 (22) Octombrie 1896. DIN FRANȚA (Coresp. particulară a ziarului « Universul») Paris, 5 Octombrie 1896 Comisiunea budgetului Comisiunea budgetului a votat o sumă de 10000 fr. destinați la reparațiunile ce sunt de făcut la palatul Legianen de onoare. Comisiunea a examinat apoi budgetul Algeriei. Ea a realizat o economie de 22.600 fr. din indemnitățile de chirie acordate și o altă reducție de 22.000 fr. de la alte capitole. In ceea ce privește serviciul cultelor in Algeria, administrația a cerut transferarea unei sume de 64.000 fr. la capitolul culturilor musulmane. Celelalte capitole ale budgetului Algeriei au fost votate. Comisiunea a votat un credit de 30 milioane și jumătate pentru anuitățile corespunzătoare la avansurile făcute de compania căilor ferate, Statului, pentru construcția de nouă linii. Comisiunea a aprobat pentru 1897 cifra de 80 milioane destinate la cheltuelile cu construirea de nouă linii. Liberarea anarhistului Tynan Un mare număr de ziariști parizieni, englezi și americani au circulat Jouî pe di naintea inchisorei și parchetului din Paris. La 7 ore și 30 m. anarhistul Tynan, fusese înștiințat și i se comunicase decretul prin care se refuza extrădarea sa Angliei și deci punerea lui in libertate. Cu toate că el se cam aștepta la aceasta, totuși a părut foarte vesel că’șî recapătă libertatea și a mulțumit gardienilor săi pentru buna-voință ce’i arătaseră. El a eșit apoi în tovărășia unui agent și s’a întâlnit cu un ziarist american cu care s’a dus la advocatul care l’a apărat, d. Lagasse. El a plecat apoi la Boulogne și va sta acolo până ce i se va restitui cufărul său. Tynan de la Boulogne se va duce la Cherbourg, unde se va imbarca pentru America. Anarhistul n’a voit să se lase a fi intervievat de nici unul din ziariștii parizieni. Elevi răi se cunoaște de toți particularitatea curioasă din tinerețea lui Verdi, că n’a fost primit la conservatorul din Milan și care totuși a avut o carieră muzicală așa de strălucită. Trebue să apropiem acest caz de cel al d-lui Zola, care e tot așa de ciudat. Emile Zola nu e bacalaureat. El a fost respins la examen—și, ceea ce e încă și mai ciudat,—respins tocmai pentru că «e slab» la literatură . El, la anul 1857 s’a prezintat la examenele de bacalaureat la Facultatea din Aix (Provence). Profesorul l’a pus să comenteze o fabulă a lui Lafontaine. Fără îndoială, ideile autorului romanului Rome n’au plăcut profesorului examinator, căci el i-a pus nota unu, lucru care l’a făcut să nu reușească, cu toate notele bune ce obținuse la celel’alte materii. O afacere gravă de sechestrare Parchetul din Melun s'a transportat deunăzi la Sancourt spre a deschide o anchetă asupra unei afaceri foarte grave de sechestrare. La Sancourt locuesc într’o mare fermă două domnișoare în vârstă. Fratele avea mintea cam țicnită nițel, din armată, și venise să locuească cu ele. De la acest timp, adică de aproape șease ani, el trăește singur, închis într’o odae strivită, situată la extremitatea clădire și luminată numai printr’un ochi de geam. Această odaCa pe drept ori-ce mobilier un pat prost de lemn, pe care drept ori-ce așternut se află o grămadă de paie. Acum vre-o 4 ani, o anchetă s’a deschis da către geandarmerie asupra acestui caz, de care s’a ocupat foarte mult întreg satul ; geandarmii n’au fost autorizați însă de a pătrunde până la sărmanul nebun. Sub presiunea svonului public, parchetul din Melun a prescris o nouă anchetă, și alți geandarmî fură trimiși spre a o face. Tot ca și cel