Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-08 / nr. 261

km Wr^Ko­ 26t. yfcHsaaaá^^Kag8agaiwBt8>i»i(BWBiiWi>6* wnw® «ihi i .a... .K^SiTrTsí^'.rrapffT.1»? r ■■mill—^~|jgjg^jL'ij.X|ijIfcj: CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Vineri, 7 Noembrie. — S­uiT 33 Muc. din Milit. Catolic Vineri, 19 Noembrie.— Elisabeta. Ref. soarelui 7.03 Ap. soarelui 4.28 S Bani in toată țara București, 7 Noembrie. Călin fie fi!®i © E cam multișoară vreme de când am fă­găduit să vorbim de unele anomalii ce e­­xistă la căile noastre ferate ; diferite ches­tiuni ivite la ordinea zilei ne-au împiedecat însă până acum. Nu vom mai vorbi de lipsa de vagoane pentru mărfuri. Știm că rezolvarea acestei chestiuni nu atârnă de voința Direcțiunei, ci de mijloacele bănești. De­sigur că Di­recțiunea ar dori să aibă chiar mai multe vagoane de­cât trebuesc, dar dacă nu sunt bani, ce să facem ? Ne bucurăm că, în ce privește nevoile agriculturei, s’a luat o mă­­sură care va înlătura măcar în parte râul ce rezultă din lipsa de vagoane; s’a hotărît în adevăr, ca pe diferite puncte ale căilor ferate să se construiască magazii sistema­tice pentru cereale, așa că acestea vor fi scutite cel puțin de stricăciunile cauzate de ploi. Dar credem că trebue să atragem aten­țiunea Direcțiunei generale a căilor ferate asupra unei mari anomalii. Transportul măr­furilor se face grozav de încet... Și«.aceasta nu numai în vremea transportului cereale­lor, când lucrul are o scuză, ci tot­cTauna, în ori­ce vreme a anului. Ii trebue mai mult timp unui transport de la Buzău la Brăila —ne spunea cine­va—decât de la Brăila la Marsilia! întârzierea aceasta e supărătoare și foarte păgubitoare ; comerțul sufere o mulțime de neajunsuri din pricina ei. In adevăr, ce­a ma-e bună o marfă, dacă, comandând-o la vreme pentru începutul sezonului, o capăt tocmai după ce a trecut toiul cererei ? Ș’apoi măr­furile stând mult pe linii, se strică simțitor. Direcțiunea căilor ferate a avut acum în urmă proces cu un negustor din pricina asta, și i-a perdut. Oare n’ar fi vremea ca direcțiunea să se gândească serios a remedia acest rău ne­suferit? Dacă s’ar pune toți negustorii să facă proces căilor ferate, apoi nu știm rău dacă vor ajunge toate veniturile pentru plata despăgubirilor. E dar supremul timp ca direcțiunea căi­lor ferate să rezolve această chestiune , ceva mai puțină economie la cărbuni și la per­sonal, și răul s’ar îndrepta. * # * Alta, încă de la 6 Octombrie avem în cartoa­nele noastre următoarea scrisoare primită de la «un cititor credincios al ziarului» : «Mai în fie­care zi, citesc în ziarul d-tră, accidente întâmplate în gara de Nord, unde un mare număr de nenorociți și-au­ găsit moartea, ducându-se după diferite afaceri, și toate acestea pentru că publicul este ne­voit să traverseze șinele drumului de fier. «Curios lucru este că nimeni nu se gân­dește să ia măsuri de îndreptare, cel pu­țin pe viitor. «Îmi permit dar a vă înlesni întru cât se va­ putea. . .scrierea­ unui articol, în ziarul d-lră, relativ la aceasta, căci observ că în gara Ploești, unde nu traversează zece per­soane pe zi șinele drumului de fer, există deja de mai mulți ani un pod pentru trece­rea publicului; și aci în București, unde trec zilnic mii de persoane peste șinele dru­mului de fer, nu există nici o trecătoare care să garanteze viața publicului. «Vo rog, d-le director, dacă găsiți bună ideia aceasta, dați-n loc în ziarul d-tră și vă asigur că veți face și de astă dată un mare bine publicului, cum ați făcut și în alte o­­caziuni, cu modul acesta vor scăpa multe vieți omenești.» Ideia onorabilului nostru cititor e în ade­văr bună și o supunem direcțiunea căilor ferate. In toate gările mari din străinătate există asemenea poduri peste linii; numai în gara de nord din Bu­curești nu există. * * ¥ încă două vorbe și am isprăvit. Se știe cât de practice sunt vagoanele moderne cu coridoare, față de cele vechi. Logic și omenesc ar fi ca aceste vagoane să fie întrebuințate mai ales la drumurile lungi, cari se fac fără întrerupere. Ei bine, nu se face așa. De pildă pe dis­tanța București-Iași, drum de patru­spre­zece ceasuri—prin urmare foarte obositor — va­gonul direct de cl. II. e din cele vechi, fără coridor. Vai de sufletul călătorilor ! Cel puțin de acestea, mărunte, s’ar pu­tea lesne înlătura ; nu trebuie decât puțină bună­ voință și atențiune. Sâmbâtfl, 8 (20) Noembrie 1897. Redacția și admnistrația: str. Brezoianu No. 11. București.—Telefon No. 297. Boalele secrete Mofsisiuța Hârjoâtească Se vindeca repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești, (de la anul 1870). s­r. THOR — No. 1, STRADA EMIGRAȚII, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Its*. I. i*OS30AÜl] Cu o practică in spitale și experiență proprie de 9 sunt — STRADA ROMÂNĂ No. 22 — Coiuian­a uirmî piatr« ori­ ca boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de asemenea au un scăzământ Însemnat la ma multe farmacii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați, t­ratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi TRATAMENT SPECIAL BOALE NERVOASE și BOALE­Le OCHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEX. ATHANASSIÜ de la Facultatea din Paris Caisa "Vă­ estre­ștt CSTp. 102 Consultatiuni de la 2—4 p. m. 974 30 Ddctorül £ S. SHGSXM — fost medic de spital și oraș — Specialist în BOALE INTERNE ȘI SIFILIS s.a. 3M.-u.tat — Calea Șerban-Vodă No. 51 — J vis-a-vis de școala comunală, casa Bălășeanu­ Consultatiuni de la 4—6 p. m. 1077 ’ 30 DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Soarele de Gât, Gură, Nas, Urechi si Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PIUN AN ESTE SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace ne­vătămătoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultatiuni de la 8—11 și de la 2—5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — ~~Br. A. FORESTER de la Facultatea­ din Paris Boli nervoase și de plămâni Tratează tuberculosa după nouăle metoade ale profesorului Koch Consultatiuni de la 2—4 p. m.—Gratuite, Luni, Miercuri și Vineri de la 4—5 și jum. E, Strada Brezoianu (lângă Bulev, Elisabeta) 918 24 Casa­­ Sănătate 5­, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — Boalele Morii, Nervoasa și Syfiliile, Boalele secrete la bărbați și femei în toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultația numai un leu N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. Florian I ,vo­i­T“ S’A MUTAT — Str­aia Oiym­siului Mr. — (5) 7.IGN IBON­ Marele Magazin cu Mobile VINDEREA ȘI IN RATE Strada «A, o­a­­d­esaalex 3STo­­­ft (Casa Dranea) Dormitoare, Sufragerii, Biurouri tLAHMTURI COMPLECTE pentru SALOANE Otomane, Bormeze, Oglinzi, Dău­trî, Șifoniere, Sorine, Mese,­­ Scaune, et­c., etc. 1032 10 Din Austro-Ungaria (Corespond. particulară a ziarului UNIVERSUL) Viena, 4 Noembrie. Chestia religioasă. —Botezarea unei arte.„evreice.. ...... Acum câte­va săptămâni, istoria evreicei Ilona Schönhauser, care a trecut la crești­nism, a făcut mare zarvă în Pesta. Azi se raportează din Graz un caz identic. Negustorul evreu Leopold Geber, din Csákány și-a prefăcut toată averea în bani, și-a împachetat lucrurile și s-a mutat cu toată familia la Graz. Aci a deschis un ma­­gazin de mode și afacerile îi mergeau da minune. Ne­ltia, având trebuință de fiică-sa în prăvălie, a trimis-o la școala de cusă­torie. Aci frumoasa Nelli (ast­fel se numea fata) a învățat câte­va din preceptele religiunei creștine; colegele sale de școală o condu­seră apoi de mai multe ori într’o mânăstire apropiată de călugărițe, unde Nelli cunoscu tainele și pompa atrăgătoare a religiunei­ catolice. După cât­va timp cine­va îi dete idee să se boteze și ea primi bucuroasă. Când părinții ei aflară despre toate astea, n’o mai lăsară să iasă din casă. Insă Nelli izbuti să iasă d'acasă fără ști­rea nimănui, și se ducea la lecțiile de re­ligie din mănăstirea catolică. Intr’o seară, Nelli, intorcându-se dintr’o asemenea escursiune, mânca o bătae zdra­vănă de la mama sa, care o pândise. Fata primi pedeapsa în tăcere, fără a se plânge câtuși de puțin, însă a doua­ zi, dis­­de dimineață, părăsi pentru tot­deauna casa părintească. Se duse la mânăstire, se rugă să fie primită și fu primită. Părinții cerură pe fiica lor îndărăt, însă cererea le fu respinsă. Ei se adresară la autorități, și autoritățile îi respinseră de a­­semenea, de­oare­ce fata era majoră. D’o dată dînșii auziră că fata lor s’a botezat de bună-voe în mânăstire. Părinții fetei fac mare gălăgie, cu toate că tatăl făcea parte de curând dintr-un co­mitet care protesta contra violării dreptului de libertate religioasă. Conflictul Au­stro-turc Cunoaște­ți conflictul austro-turc, provo­cat de maltratarea de către autoritățile tur­cești a unui agent austriac. Poarta, în urma reprezentațiunilor făcute de ambasadorul austriac, a refuzat ori­ce satisfacție. Guver­nul de aoi a trimis atunci la Constantinopol un ultimatum, după care, dacă Poarta, într’un timp anumit, nu dă cuvenita satis­facție, atunci baronul de Calice, ambasado­rul austriac, va pleca din Constantinopol și escadra austro-ungară aflătoare acum în fața acestui oraș, va merge să bombardeze ora­șul Mersina. Acest oraș e situat la coasta de miază-zi a peninsulei Asieî-Micî și e punctul term­i­­nat al liniei ferate de 65 k­ilometri, cara duce de la Adana, capitala vilaetului cu același nume, la coastă. Mersina are vre­ o 9000 de locuitori, în mare parte greci, cari întrețin două școala și fac un comerț considerabil cu grâu și cu bumbac. In apropiere se află ruinele Soli sau Per­­sepolis. Mersina e reședința diferitelor con­sulate. Consuli titulari au acolo Austro-Un­­garia, Germania, Franța, Italia, Grecia, O­­landa, Suedia și Norvegia, precum și Spania. Cele două vase de războiu austro-ungare cari se află deja în portul acelui oraș și cari au fost însărcinate cu bombardarea, de cuirasatul «Wien» și încrucișătorul torpilor «împăratul Frantz-Josef I». Cei d’intăi are o deplasare de 5500 tone, o putere de 6400 cai și 16 tunuri; al douilea are o deplasare de 4000 tone, o putere de 6400 cai și 21 tunuri. Ast­fel, 37 de tunuri, cele mai multe de calibru mare, vor avea să bombardeze orașul. Când zic orașul, e o greșeală. Orașul, fiind locuit cum am zis de greci, guvernul austro-ungar nu -și va atinge scopul dărâ­mând și aprinzând casele acestora ; însă pe lângă oraș, ca și pe lângă toate orașele turcești din Mediterana, sunt forturi și ca­­zarme ocupate de trupe turcești; numai asupra acestora vor fi îndreptate bombeîn tunurilor austro-ungare. Lupta pentru naționalități In ultima mea corespondență v’am­ anun­țat că studenții slavi de la Universitatea de aci și cari sunt foarte numeroși, pregătesc o contră-manifestație la aceea făcută de stu­denții germani. Aceștia din urmă au făcut se zice atâtea intrigi, încât manifestația slavă n’o să se mai facă. Dumineca trecută, toate intrările la Universitate, unde trebuiau să se adune studenții slavi, erau închise din ordinul rectorului ; în jurul Universităței erau detașamente mari de trupe, cari risi­peau îndată cea mai mică reunire de stu­denți. Afară de acestea, era afișată la Universi­tate o înștiințare a rectorului, care amenința cu pedepse pe acei studenți cari vor în­demna la manifestație. Cu toate astea, pe la ora 12 s-a petrecut o bătae în biblioteca universitații între stu­denții cehi și germani. Cinci studenți cehi se duseseră în biblio­tecă și conversați în limba lor maternă. Două studenți germani, cari veneau în urmă lor, le strigară. — Nu se vorbește limba cehă la nici « Universitate germană ! D. Th­eodorescu, basul de la opera română.(Vezi explicația)

Next