Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)
1919-09-11 / nr. 288
* fin „compromis“ româna bulgar? Iarăși s'a pus în discuție chestia Dobrogei Odinioară, s’a vorbit de o cesiune a unei părți din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei S'a respins această monstruozitate. Pentru întâia oară un stat victorios ar fi trebuit să plătească cu părți din teritoriul său, statul care a est învins, — mai mult, statul care a provocat Acum se vorbește de un compromis. România ar fi invitată să formeze tratative cu Bulgaria fie chestia Dobrogei, ca să ajungă la o înțelegere amabilă,a un acord, la un compromis. De regulă un compromis, nu poate satisface nici una din părți, dar in cazul nostru, un asemenea compromis, ar umple de orgoliu sufletul bulgar și ar răni cu brutalitate amorul nostru propriu. Apoi, poate fi în jur numai o chestiune de amor propriu, de prestigiu? Nu, ci de ceva mai grav, justiția, ar fi ofensată. , In tratatul cu Austria cetim această frază: „Poporul Austriei este și va rămâne, până la semnarea păcei, Un popor inamic“. Oare poporul bulgar, ca și poporul Austriei, nu este pentru toate puterile aliate și .asociate, un popor inamic, până la semnarea păcei? Statele Unite nu au vroit să declare război Bulgariei Urmează de aci, din punctul de vedere al spiritului politic, ce trebue să însuflețească toate puterile aliate și asociate, ca Statele Unite să trateze Bulgaria, înainte de semnarea păcii ca amică; sau să impună celorlalți asociați să facă sacrificii teritoriale în favoarea ei, învintându-le cu insistență la compromisuri, ce le-ar acoperi de nedemnitate și le-ar expune la mari primejdii în viitor? Un stat, care a suferit agresiunea altui stat, are dreptul să-și ia garanții pentru viitor, ca asemenea agresiuni să fie pe cât cu putință înlăturate, sub diferite forme: militare, politice, sau economică Așa a făcut Franța cu Germania. Ce este statul renan pentru Franța, dacă nu o garanție materială de ordin politic și militar, că Germania nu va putea, cu aceiaș ușurință ca în trecut, să o atace? Asemenea garanții sunt în strânsă ilogică cu o pace bună și solidă. Față de Bulgaria , statul agresor — și față de poporul ei — prin excelență provocator și răzbunător — au dreptul sau nu, România, Serbia și Grecia, să ia garanții? Ar putea constitui o garanție politică serioasă pentru noi, un compromis, din care ar rezulta o sfârtioare a Dobrogei în favoarea Bulgariei? Nu numai că aceasta nu ar constitui o garanție valabilă din punctul de vedere politic, dar ar fi un pretext și o încurajare pentru Bulgaria să urmeze și mai departe politica ei de provocațiune și fapt, în detrimentul vecinilor și al echilibrului balcanic. Niciun stat învingător nu poate accepta asemenea soluții primejdioase, după cum nu i se pot sugera asemenea compromisuri absurde. Sângele românesc a udat ținuturile Dobrogei. Oare degraba a curs acest sânge la Turtucaia, Bazargic, Caraomar, Lipnița, Arabagi, Cocargea, Topraisar, Rasova, etc., etc., pentru ca în ziua victoriei și a dreptăței, România să cedeze în favoarea celui mai înverșunat al ei dușman, părți din trupul țârei avut înainte de începerea războiului? Nu numai românii resping cu indignare o asemenea suggestiune monstruoasă, dar orice european cu mintea limpede și cu simțul de justiție. Cu poporul bulgar nu avem ce discuta învinsă, Bulgaria va trebui să sufere legea învingătorului, oricare ar fi interesele Statelor Unite, față de favorita sa clientă din peninsula balcanică. R. Seișeanu Conferința Păcii CÂND VA FI REMIS TRATATUL CU BULGARIA Lyon. 9. — E posibil ca d. Tittoni, ministrul afacerilor străine al Italiei să plece la Roma in cursul acestei săptămâni, după ce se va semna pacea cu Austria și după ce proectul tratatului cu Bulgaria va fi remis delegației bulgare. E probabil ca tratatul cu Bulgaria să fie remis Miercuri. PLECAREA D LUI SCHMIDT Lyon, 9. ■— it. Schmidt, consilier de legație, care în lipsa baronului von Lersner prezida misiunea germană, a fost rechemat la Berlin. El a plecat Duminică seara cu trenul de Colonia. Până la reîntoarcerea Pironului Lersner, legătură între guvernul german și Antanta o va face doctorul Hans Mayer. Aceasta a remis Duminică două note d-lui Loucheur- Una cu privire la eliberarea corăbilor și arta referitoare la chestia polasei. MODIFICAREA CONSTITUȚIEI GERMANE Lyon. 9. — Consiliul suprem aliat în ședința de Luni a deliberat asupra răspunsului ce trebue dat la replica germană relativ la Constituție și la admiterea eventuală în Reichstag a delegaților austriaci, conform articolelor din tratatul de la Saint-Germain, cari precizează garanții în favoarea minorităților în statele dunărene. Sărbătorirea victoriei dda Mana Lyon. 9. — Dumincă s-a făcut în localitatea Meaux comemorarea primei victorii de la Marna. După serviciul religios făcut în Catedrală, d. Noulens _ în numele guvernului francez — a ținut un discurs făcând elogiul celor morți pe Marna și aducând laude operei generalilor Galbeni cari au condus la jabândă-Joffre și armatele Tratatul cu Austria se remite azi România ar semna tratatul cu Austria, dar ca rezerva — Consiliul suprem nu admite aceste rezerve — LYON. 9.—Consiliul suprem aliat, întrunit în ședința de Luni, a luat cunoștință de o notă prin care delegația română face cunoscut că a primit instrucțiuni de la guvernul său, prin care e autorizată să semneze pacea cu Austria, însă formulând rezerve asupra articolului 60 , protecția minorităților și transitul. Consiliul suprem nu a admis această metodă. El a fost de părere că România, dacă semnează, să semneze fără rezerve. România nm va semna azi tratatul cu Austria Rezervele respinse. — Criza declarată Astăzi, la Saint-Germain, se va supune semnatarea delegaților Puterilor aliate și ascultate. ca și delegaților Austriei, tratatul de pace relativ la noul statut al republicii austriace. Consiliul suprem nu a permis conducătorilor de azi ai tinerei republici să facă nici o rezervă și nu a admis decât o ușoară modificare, fără însemnătate. Articolul referitor la fixarea limitelor noului Stat, a rămas neschimbat. După indicațiunile din articolul acesta, Austria va reveni la limitele pe care le-a avut în 1365 . * Partea importantă a tratatului, care va provoca azi o criză a conferinței, este aceea relativă la minorități, tranzit precum și la chestiunile Sileziei și a Teschen-ului. Părțile acestea interesează îndeaproape România, Cehoslovacia și Iugoslavia. Delegațiunea română de la Paris, în ședința Consiliului suprem de Luni. 8 Sept.» a făcut cunoscut că în urma instrucțiunilor primite din București, ea va semna tratatul, însă cu rezervele cuvenite asupra art. 60 din acel tratat, articolul referitor la protecția minorităților, la tranzit și regimul economic. . r Consiliul suprem nu a admis semnarea cu formulări de reserve.v In căzun acesta, tot conform instrucțiunilor primite de la 1 guvernui din București, deler gătii Românie!NI VOR SEMNA TRATATUL. •*. | ti 1 si : In această privință, „Viitorul“ de aseară, face următoarele importante declarațiuni: „Dar față de gestul României Consiliul suprem a răspuns că nu poate accepta semnarea tratatului cu rezerve. Nu se va putea spune deci că România nu a făcut tot posibilul, în marginele permise de demnitatea și interesele ei naționale, să înlesnească situația și să înlăture astfel prin gestul ei o bună parte din consecințele care le-ar putea avea pentru clarificarea lucrurilor în Europa Centrală, lipsa semnăturei României de pe tratatul de la Saint-Germain. De aceia regretând că gestul nu i-a fost înțeles,România, care nu poate să renunțe la rezervele făcute asupra minorităților și tranzitului, nu va semna u cu Austria.'' Petestul Ceho-Slovaciei Lyon, 9 — Guvernul Cehoslovac a rămas mirat de conseluziile ce i-au fost supuse de Consiliul suprem prin comisiunea competinte în chestia districtului Tesen. Consiliul de miniștri deliberând la Praga se întreabă dacă cel mai bun mijloc de a protesta nu ar fi de a face rezerve ca și România. Delegația cehoslovacă aflătoare în Franța ar fi invitată să nu semneze tratatul de pace cu Austria. Deoarece d. Benes, ministru al afacerilor străine face parte din delegație, nici o decizie definitivă nu s-a putut lua la Praga. Pe de altă parte se observă că tratatul austriac nu conține nici o stipulație relativă la împărțirea desenului. In aceste condițiuni se poate ca delegația să fie autorizată să semneze- TELEGRAME Din STRAIN ATATS ADUNAREA AUSTRIACA Și TRATATUL Lyon. 9. — Din Viena . Adunărea națională a votat recunoașterea tratatului cu ICO de voturi. Pangermaniștii persistau în refuzul de a semnă.1 Social-democrații hotărâseră să nu semneze decât dacă creștinii sociali nu le lasă responsabilitatea exclusivă a acestei atitudini. In urma unei expuneri a d-lui Renner s a stabilit ,un acord între cele două fracțiuni. Raportul d lui Haase, creștin socialist, recomandând votarea tratatului, se ridică contra articolului referitor la dreptul de a dispune liber al Austriei. Austria va ratifica tratatul In 15 zile de la semnarea lui. MUNTENEGRENII ACUZA PE SÂRBI DE MASACRE San Paolo. — Biroul presei muntenegrene comunică știri despre masacre săvârșite de sârbi In Muntenegru. Știrile acestea confirmă pe cele publicate mai înainte in „Chicago Tribune“ reproduse după documente oficiale, trimise guvernelor lor de comisarii aliați de anchetă. Din toate informațiunile rezultă că sârbii întrebuințează cele mai drastice mijloace spre a stăpâni în Muntenegru. FRANZ HEINRICH NU VA FORMA NOUL CABINET Lyon. 9. — Din Budapesta . Ministrul de comerț Franz Heinrich care fusese însărcinat la sfârșitul lui August de ministrul președinte în acord cu consiliul de miniștri să constitue un nou guvern, a anunțat Sâmbătă că nu poate primi încrederea ce i s-a acordat. D. Heinrich a adus la cunoștința comisiei interaliate din Budapesta că din momentul în care a întreprins formarea noului cabinet, opinia publică a țării e tot mai mult în favoarea guvern »«Ini aed * fără Friedrich. Pentru aceasta consideră ca greu de reușit încercarea întreprinsă. POD ARUNCAT IN AER Nauen, 9 Luni noaptea a fost aruncat în aer podul de peste Neissa, lângă Lowen, pe linia principală Oppeln-Lasslau. VAPOR DE RĂZBOI SCUFUNDAT Nauen. 9. —i Amiralitatea engleză a anunță că distrugătorul „Veruan“ s’a ciocnit Mercuri de o mină in Băltica, scufundându-se. Au pierit 6 ofițeri și restul echipagiului. AGITAȚII PENTRU UNITATEA GERMANIEI Nauen. 0. — Reprezentanții partidului democrat germani, al partidului popular german și al partidului social-democrat din Frankenthal, au trimis următorul memoriu președintelui imperului Ebert: Locuitorii din Farnkenthal întruniți toi la 4 Sepembrie 1919 se opun în unanimitate tendințelor unor anumite elemente care urmăresc deslipirea palatinatului de Germani. Legați de secole cu Bavaria voim să rămânem cu dânsa credincioși sentmentului palatin, și deci în legătură cu aceasta vom să rămânem lângă poporul german. SĂRBĂTORIREA GENERALISIMULUI FRANCHET D’ESPEREY LA BELGRAD Lyon. 9. — Din Belgrad: La banchetul pe care guvernul sârb l-a dat, în onoarea generalisimului Franchet , d’Esperey cu prilejul plecare] trupelor franceze din Serbia d. Liuba Davidovic, președintele consiliului a exprimat sentimentele de recunoștință și admirare ale poporului față de armata franceză și față de șefii ei celebrii, printre care generalu. d’Esperey ocupă un loc atât dar glorios. ALLEMBY IN FRANȚA Lyon., 9 — Din Marslia: Feldmareșalul Allemby a debarcat Luni dimineața aci de pe vaporul „Caledonia“ venind din Orient. Seara a plecat spre Paris și Londra. EXTRĂDAREA LUI BELA KUIN Nauen, 9. __ S’a cerut guver nului austro-german predarea lui Bela Kulm și celorlalți comuniști internați în Austro- Germania. COMPLOT MONARHIST Nauon. 9. — Ziarele din Praga Narodny Listy și Vecerna dau știri asupra unui pretins complot monarhist, care după știrile primite până acum nu pare tocmai lămurit. Printre participanți la acest complot se socotește fostul prinț,, Lobkowitz, căpitanul de cavalerie Micka și redactorul Flegel. Deocamdată se zice că ordinul iezuiților a putut da în Slopoace un număr de 100.000 poloni gata de a lucra, pentru scopuri clericale și anti-republicane. Fapt hotărît este arestarea fostului principe Friederich Lobkowitz, secretarul ministerului apărărei țărei, a doi amploiați ai acestui minister, căpitanl de cavalerie austriac Micka, un ziarist de a doua mână, și trei femei. Se intenționează și alte arestări, deoarece poliția a declarat că este pe urma unei conjurațiuni întinse. PRESA ENGLEZA SI G. BRATIANÜ Ziarele „Daily Herald“ din 12 și „Manchester Guardian“ din 13 August, publcă un interview sensational, obtinut de la d. Noel Buxton, comisar britanic de reaprovizionare, care, a asistat la intrarea trupelor române în Budapesta. Succesul aparent, continuă ziarul londonez, al d-lui Brătianu prin lovitura sa militară i-a consolidat pozițiunea, ceea ce este însă contrar cu interesele Europei, date fiind mai ales opunerea la în chestia minorităților. Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costă: . Lei 15 pe 3 luni * 60 „ 12 „ 1 « 30 „ 6 „ ; VESELIA . . lei 26 pe an universul LITERAR Lei 1« Cutul pentru cei căzuți în război Hibbert Journal publică o protestare, semnalată de ziarele străine. Protestarea e în contra inutilității celei mai mari părți din monumentele ridicate pentru perpetuarea amintirii celor căzuți în lupte. Monumente, care se ridică preutindeni, chiamă generațiunea prezentă la recunoștință și pe cele viitoare la venerațiune față de eroiii morți pentru patrie și civilizație, nu aduc însă „nici un ajutor vieții“. Gândul cel mai înalt și mai bun ar fi: să se ridice edificii, să se întemeieze instituțiuni, să se execute lucrări publice, care, închinate memoriei celor căzuți, să le ducă amintirea până ‘n viitorul cel mai depărtat, fiind în acelaș timp și de utilitate publică. Ar fi un mod de a se onora eroii cu munca în folosul tuturor, un mod demn de jertfa făcută de ei, și cu atât mai de merit în vremea de refacere și de criză generală în care ne aflăm. Ziarul englez numit la începutul acestor rânduri, ca să-și sprijinească ideea și propunerea sa, aduce și exemple istorice luate din trecut. Astfel, Pericle a reconstruit partea de sus a Atenei spre amintirea războiui persan, Alexandru cel Mare a pus temelia orașului Alexandria în onoarea sa, și Londra fost edificată din nou de către înțeleptul Alfred, în urma gonirii danezilor din Britania Mare. CARNETUL UNUI D1 CAIOT DIN MARTE Democratic.» Și „domnia Poporului“ se instalează incet-încet, pe nesimțite, dar sub forme cari nu se pot nega... Asistăm la un spectacol care, dacă nu și-ar avea explicațiunea și justificarea în cele două cuvinte de mai sus, ne-ar îndreptăți să spunem că lumea s-a întors pe dos. In adevăr, în vreme ce consfătuirile și ședințele se țin lanț, la primărie și la diferiți fruntași ai atâtor „Ligi“, spre a se ajunge la rezultatul îmbucurător al ieftenirii... castraveților și al pătlăgelelor, democrația se statornicește temeinic. Azi un impiegat dintr’un minister oarecare, numit în slujbă acum doi trei ani, primește leafa unui general îmbătrânit in viața aspră a armelor, iar un chelner simpatic are venituri lunare cari întrec pe ale unui savant profesor universitar... Un tânăr ministru, plin de prevederea mai puțin a viitorului și mai mult a eventualității, declară acum câtăva vreme, în mod public, că socialismul — cel evoluționist, nu „nevroza" — are drept să se erijeze în partid de guvernământ. A fost ca un fel de semnal. O sumedenie de „intelectuali“, o mare pleiadă de ,,speranțe" au alergat în tabăra huliților de o zi. Juni și vrâstnici și-au luat monoclul din ochi, au renunțat la dunga pantalonului cu manșetă și, la intrarea în grădina — de pe acum celebră, — căreia i se zice „Bordeiul“, și-au scos gulerul tare și cravata de mătase, vârându-le în buzunar. Cu această înfățișare „un peu apache", au intrat bătându-se cu pumnul în piept și văzând împrejur numai „tovarăși iubiți". Ab! tu, democrație, expresiune a ,singurei realități", cum te numește Carlyle, _o realitate care e poporul, cu nevoile lui adevărate — câți ipocriți nimeri de pe acum în rândurilie corifeilor tăi, de dată și mai vechie și mai proaspătă! Ii văd, și-i aud. Și nu mă minunez atât de iubita lor transformare vremelnică și mereu în curs de evoluțiune, cât mă minunez de liniștea cu care tu, „singură realitate“, îi porți în spinare. Vorbitori neobosiți la toate Ligile pentru: emancipare, eliberare, abilitare, pentru oftinire, neprohibire, etc, eu v’am auzit de atâtea ori și v’am văzut în atâtea ipostase deosebite. Vă recunosc glasul și mișcările, și vă ghicesc intențiunile. Numesc nelegiuit acest amestec al vostru. El nu poate decât să tulbure un curent care-și croiește drumul în chip normal și care trebue să ducă la o primenire, la punerea adevăratelor valori la locul ce li se cuvine, adică în situațiune de conducători. Căci nu negațiunea valorilor constituie scopul acțiunii democratice, ci găsirea tocmai a celor mai de seamă dintre ele. Așezați-vă monoclul, domnilor, și călcați-vă pantalonul. Puneți-vă cravata, și dați și ceva pudră. Ați reușit să dați iluziunea că lumea s’a întors pe dos. Cred că nu aveți de gând, serios, s’o întoarceți de alinelea! M. N. REPATRIEREA prizonierilor germani Nauen. 9. — Conferința privitoare la repatrierea prizonierilor, care din partea englezilor este condusă de generalul Hutchison, și din partea Germaniei de colonel Bauer, a declarat că până la noi dispozițiuni, în fiecare săptămână vor fi aduși în Colonia câte 3.000 prizonieri din Anglia. De asemenea în fiecare săptămână vor fi aduși pe vase engleze la Rotterdam câte 3.000 prizonieri. Până la 6 Septembrie inclusiv au fost primiți in Colonia 6.000 prizonieri germani. Privitor la repatrierea prizonierilor din Franța putem ști că până la ratificarea tratatului de pace de către Franța, nu putem conta pe această repatriere. Totuși primii răniți prizonieri din Franța au sosit în Colonia din lagărul de prizonieri Saint Quentin. Ei erau în număr de 96? răniți mai ușor și alți mai greu. 72 erau purtați cu patul. sistec tutinos f îrmbrele costate din transsilvaniia Se știe că din inițiativa câtorva flateliști din România abia în ultimul timp se hotărâse emiterea unor timbre poștale pentru comemorarea unirei tuturor românilor Neputându-se tipări timbru tip, s-a hotărât surșarjarea timbrelor ungurești în curs, capturate de trupele române pentru atingerea acestui scop. Aceste timbre urmau să fie distrbuite la un număr cât mai mare de români pentru răspândirea și rememorarea gloriosului act național." Ce se întâmplă însă ? Câțiva speculanți se prezintă la autoritățile poștale din Transilvania și la adăpostul unor recomandațiuni false, le-au putut induce în eroare și au obținut majoritatea acestor timbre cu prețurile nominale, pe care timbre le oferă astăzi filatelișilor români cu prețul exorbitant de 4000 lei seria pentru o valoare nominală de 30 lei aproximativ. Cerem poștei o anchetă care să stabilească cine sunt acaparatorii , acestor timbre și darea lor în judecată pentru că s'au servit de acte false, mai cu seamă că în aceste combinațiuni sunt speculanți din fosta monarhie austro-ungară. Sunt la dispoztia onor. autorităților de anchetă cu orice ,.referințe privitoare la acest nou gen de speculă care atinge prestigiul nostru. In numele filateliștilor români n regat. George Matheescu filatelist, Sinaia Grâul și pâinea . Din costásire cooperatiste - Prețul grâului pentru condumul intern e condiționat da posibilitățile de export . După ce am expus părerea autorizată a unui mare agricultor, credem interesant să împărtășim cititorilor noștri aceia ce se crede în cercurile cooperatiste asupra acestei chestiuni, întrebând pe un fruntaș al Centrali băncilor populare, acesta ne-a afirmat următoarele: Dacă organele federale au fost consultate în chestia prețurilor, și dacă aceasta s-a întâmplat în cursul iernei, când vagonul de porumb costa 30.000 de lei, atunci prețul de 20.000 de lei la vagonul de grâu cerut de ele era justificat pentru că nu cunoșteau întinderea semănăturilor și perspectivele producțiunei. „Astăzi însă când producțiunea e îmbelșugată, grâul se vinde în țară cu 7.000—8.000 lei vagonul. „Federalele vor respecta prețul stabilit de piață fără să depășească prețul maximal și cred că concurența va impune dela sine prețuri sub cele oficiale“. O anchetă făcută de Centrala cooperativelor sătești ne-a dus la îndeciniie următoare pe care le tragem din convorbirea ce am avut-o cu un distins cooperatist din lumea oficialității: — „Prețul de 10.000 lei vagonul e bun și pentru agricultori și pentru consumatori, el fiind exterminat de necesitatea rezervărei unei cote de export care să permită Statul ui să-și îmbunătățească valuta prin această posibilitate de export. Dacă ar fi să se satisfacă numai consumul! Intern, atunci s’ar putea vinele grâul cu prețuri mai mici, însă nu sub 8 000 iei vagonul deoarece costul de producțiune a fost enorm E adevărat că 80 la sută din producțiunea agricolă e în mânna brutarilor și Ligei consumatoriexclusiv țărănești, dar aceasta , lor după care vom trece la confirmat de foarte curând. „In ce privește făina, clusiuni, noi oa. I vindem cooperativelor noastre pe prețul de 4 lei kgr., cal.. I și de 80 bani kgr. cal. II. Din beneficii — dacă le vom avea — vom împărți o parte ca primă de consumațiune. „Nu s ar putea precisa cu ce preț vom vinde grâul destinat consumului intern înainte de a ști dacă va fi joc la export și care ar fi cota exportabilă. „Să nu se uite că Centrala cooperativelor sătești are de apărat nu numai interesele producătorilor ci și ale consumatorilor care sunt deosebite, așa că nu pot fi favorizați unii în paguba celorlalți. „Vom putea vinde, firește, grâul cu prețuri mai mici dacă exportul va fi mere, căci prețuri se vor obține mari la export și atunci compensația va veni pe această cale. „Cu privire la împărțirea făinei pe calități, trebue să se aibă în vedere faptul că nu pretutindeni vor ieși aceleași procente întrucât calitatea grâuul variază de la regiune la regiune așa că împărțirea în trei calități, preconizată de unii, nu ar fi practică. „De altfel, o părere mai lămurită în chestiunea grâului și a pâinei o să vă putem da peste câteva zile când vom primi rac poarte de la morile noastre“. Acestea sunt părerile care stăpânesc cercurile cooperatiste oficiale dela noi. Vom continua investigațiunile noastre mai departe ca să știm ce cred despre această problemă moralii și cereală știi de pildă, pentru ca cetitorii noștri să aibă toate elementele de judecată impersonală. In urmă vom da cuvântul Țăranii și vânzarea cerealelor în comun Vânzările de cereale în comun, organizate de,Centrala cooperativelor sătești“, întâmpină oarecare rezistență din pertea țăranilor, cari n’ar primi să vândă decât cu bani numărați ,Centrala cooperativelor sătești“ solicitase un împrumut de 6 milioane la Banca Națională care însă nu l-a aprobat nici până azi. Centrala pare hotărâtă acum ca, pe baza disponibilităților sale, să recurgă la emiterea unor obligațiuni de rentă întemeiate pe disponibilitățile de cereale care ar fi considerate ca stoc de aur. Suntem informați că chestiunea e în studiu acum și că probabil se va recurge la aceasta soluțiune în cazul când Banca Națională nu va aproba împrumutul solicitat. Fistru direcfia sanitară D'n Tecuci privi in plângeri in privința atitudinei unora dintre d-ni medici. Foarte greu se poate avea noaptea ajutorul medical, chiar în cazuri foarte grave. Pentru vizite, unii piedici pretind onorarii exorbitante, asemenea pentru injecții intravenose. Medicamentele sunt foarte foarte scumpe. In ce privește curățenia, orașul lasă foarte mult de dor , iar serviciul sanitar nu reacționează. In. Își strada Mare e într’o stare deplorabilă- Locuitorii ,ar contrica bani pentru îndreptarea mrii de lucruri, dar administranu se interesează. Atragem atent unea cirieceigenerale a serviciului sanitar pra reclamațiunii acetora. Încredințați că va lua măsur» Scrisori din Bucovina Cernăuții din punct de vedere politic.—In ajunul campaniei electorale.—Note în fugă — (Dela coresp. nostru) Cernăuți, 7 Septembrie sJhpă o lipsă de aproape 5 ani din frumoasa Bucovină, regăsesc totul schimbat- Reîntors de ab.a de câteva săptămâni în capitală ,acestei provincii, unde a domnit până nu de mult, teroarea austriacă și banditismul cel mai neînchipuit al stirilor spânzurătorului Fischer, unde manifestarea românească făcea să fii considerat ca criminal ordinar, regăsesc totul transformat. Străzle și-au schimbat aspectul, obiceiurile sunt altele, auzi pretutindeni vorbind românește, oamenii au devenit mai comunicativi și se simt mai liberi.. Am colindat toată Bucovina și notele culese sunt foarte îmbucurătoare. Pentru azi mă voiu mărgini însă să expun pe scurt, numai viața socială și politică din Cernăuți. • Orașul Cernăuți prezintă un aspect cosmopolit. Numărul locuitorilor este de aproximativ 11.0000 format în majoritate din Galițieni, stabiliți aici în timpul războiului. Numărul românilor este restrâns. Totuși, orașul prezintă un caracter românesc. In toate prăvăliile și localurile publice ți se vorbește românește ,și ești servit cu o atențiune deosebită. In sfârșit viața din capitala Bucovinei s-a transformat cu totul. Azi te poți mișca liniștit pe străzile orașului, fără să-ți fie teamă că ești urmărit de vreun agent nevăzut, care să-ți spioneze intențiunile. Au dispărut tipurile de jale și rușine din trecut. * Intr’o convorbire particulară cu actualul ministru-delegat dr. Nistor acesta mi-a declarat că, pentru moment, in Bucovna nu există încă partide politice constuite pe baze de program și idei și că toți acei cari se încumetă ,a vorbi momentan în numele poporului bucovinean, se fac ridicul. Până azi. — a continuat d. .Nistor — nimeni nu a luat loc... contact cu poporul. Ne aflăm în plin ani de ftampanie electorală. Totuși nu se remarcă nimic deosebit. Numai în sânul minorităților și al socialștilor se observă o mișcare mai pronunțată. In lagărul român e liniște. Se așteaptă mai întâi desfășurarea evnimentelor din Capitală. Minoritățile se constrtuesc mereu, probătindu-se de luptă. . In Cernăuți, socialiștii au șansele cele mai sigure- Ei au și început lupta. Cu începerele din ziarul „Vomerts" apare zilnic. până în prezent însă nu se cunosc când'dații nici are' grupări. .Evreii se vor cartela prob»*-“ cu germanii, contra socialiștilor Nu este exclus ca și guvernul actual să pacteze cu minoritățile, în în vederea aceleeași primejdii. Au și început tratative în această privință. D» Grigorovici însă, care din modestie nu dorește, să i se zică șeful socialișt-lor bucovineni, este sceptic. D-sa susține că atâta timp cât nu se ridică censura și starea de asediu nici vorbă nu poate fi de campanie electorală, cu atât mai puțin de alegeri și mai cu seamă de alegeri libere. di Zilele astea. Universitatea germană din Cernăuți și-a încheiat activitatea și majortatea profesorilor s’au dus la Viena. S‘au ținut discursuri de despărțire și s‘a plâns cu lacrmi de crocodil„Toate’n lume s trecătoare Trebuia să ne vie și nouă ■.Rândul, că doar n’am fi fost născuți numai ca să plângem I Sigma Citit? articolele din finaliza IV-a