Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)

1919-09-11 / nr. 288

* fin „compromis“ româna bulgar? Iarăși s'a pus în discuție ches­tia Dobrogei Odinioară, s’a vor­­bit de o cesiune a unei părți din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei S'a respins această monstruozitate. Pentru întâia oară un stat victorios ar fi tre­buit să plătească cu p­ărți din teritoriul său, statul care a es­t învins, — mai mult, statul care a provocat Acum se vorbește de un com­­promis. România ar fi invitată să form­eze tratative cu Bulga­ria fie chestia Dobrogei, ca să ajungă la o înțelegere amabilă,­a un acord, la un compromis. De regulă un compromis, nu poate satisface nici una din părți, dar in cazul nostru, un a­­semenea compromis, ar umple de orgoliu sufletul bulgar și ar răni cu bruta­litate amorul nos­tru propriu. Apoi, poate fi în jur numai o chestiune de amor propriu, de prestigiu? Nu, ci de ceva mai grav, justiția, ar fi ofensată. , In tratatul cu Austria cetim această frază: „Poporul Austriei este și va rămâne, până la sem­narea păcei, Un popor inamic“. Oare poporul bulgar, ca și po­porul Austriei, nu este pentru toate puterile aliate și .asociate, un popor inamic, până la sem­narea păcei? Statele­ Unite nu au vroit să declare război Bul­gariei Urmează de aci, din punctul de vedere al spiritului politic, ce trebue să însuflețească toate puterile aliate și asociate, ca Statele­ Unite să trateze Bul­garia, înainte de semnarea păcii ca amică; sau să impună celor­lalți asociați să facă sacrificii teritoriale în favoarea ei, învin­­tându-le cu insistență la com­promisuri, ce le-ar acoperi de nedemnitate și le-ar expune la mari primejdii în viitor? Un stat, care a suferit agre­siunea­ altui stat, are dreptul să-și ia garanții pentru viitor, ca asemenea agresiuni să fie pe cât cu putință înlăturate, sub diferite forme: militare, politice, sau economică Așa a făcut Franța cu Germa­nia. Ce este statul renan pentru Franța, dacă nu o garanție ma­terială de ordin politic și mili­tar, că Germania nu va putea, cu aceiaș ușurință ca în trecut, să o atace? Asemenea garanții sunt în strânsă ilogică cu o pace bună și solidă. Față de Bulgaria , statul a­gresor — și față de poporul ei — prin­ excelență provocator și răzbunător — au dreptul sau nu, România, Serbia și Grecia, să ia garanții? Ar putea constitui o garanție politică serioasă pentru noi, un compromis, din care ar rezulta o sfârtioare a Dobrogei în favoa­rea Bulgariei? Nu numai că a­­ceasta nu ar constitui o garan­ție valabilă din punctul de ve­dere politic, dar ar fi un pre­text și o încurajare pen­tru Bul­garia să urmeze și mai departe politica ei de provocațiune și fapt, în detrimentul vecinilor și al echilibrului balcanic. Nici­­un stat învingător nu poate ac­cepta asemenea soluții primej­dioase,­­ după cum nu i se pot sugera asemenea compromi­suri absurde. Sângele românesc a udat ținuturile Dobrogei. Oare degraba a curs acest sânge la Turtucaia, Bazargic, Carao­­mar, Lipnița, Arabagi, Cocar­­gea, Topraisar, Rasova, etc., etc., pentru ca în ziua victoriei și a dreptăței, România să cedeze în favoarea celui mai înverșunat al ei dușman, părți din trupul țâ­rei avut înainte de începerea războiului? Nu numai românii resping cu indignare o asemenea sugges­­tiune monstruoasă, dar orice eu­ropean cu mintea limpede și cu simțul de justiție. Cu poporul bulgar nu avem ce discuta­ învinsă, Bulgaria va trebui să sufere legea învingătorului, ori­care ar fi interesele Statelor­ Unite, față de favorita sa clientă din peninsula balcanică. R. Seișeanu Conferința Păcii CÂND VA FI REMIS TRA­TATUL CU BULGARIA Lyon. 9. — E posibil ca d. Tittoni, ministrul afacerilor străine al Italiei să plece la Roma in cursul acestei săptă­mâni, după ce se va semna pacea cu Austria și după ce proectul tratatului cu Bulga­ria va fi remis delegației bul­gare. E probabil ca tratatul cu Bulgaria să fie remis Miercuri. PLECAREA D LUI SCH­MIDT Lyon, 9. ■— it. Schmidt, consi­lier de legație, care în lipsa ba­ronului von Lersner prezida­­ mi­siunea germană, a fost rechemat la Berlin. El a plecat Duminică seara cu trenul de Colonia. Până la reîntoarcerea Pironu­lui Lersner,­ legătură între gu­vernul german și Antanta o va face doctorul Hans Mayer. Aceasta a remis Duminică două note d-lui Loucheur- Una­ cu pri­vire la eliberarea corăb­ilor și arta referitoare la chestia polasei. MODIFICAREA CONSTITU­­ȚIEI GERMANE Lyon. 9. — Consiliul suprem aliat în ședința de Luni a de­liberat asupra răspunsului ce trebue dat la replica germană relativ la Constituție și la ad­miterea eventuală în Reichs­tag a delegaților austriaci, conform articolelor din trata­tul de la Saint-Germain, cari precizează garanții în favoa­rea minorităților în statele dunărene. Sărbătorirea victoriei dda Mana Lyon. 9. — Dumin­că s-a fă­­­cut în localitatea Meaux comemo­rarea primei victorii de la Marna. După serviciul religios făcut în Catedrală, d. Noulens _ în nu­mele guvernului francez — a ți­nut un discurs făcând elogiul ce­lor morți pe Marna și aducând laude operei generalilor Galbeni cari au condus la jabândă-Joffre și armatele Tratatul cu Austria se remite azi România ar semna tratatul cu Au­stria, dar ca rezerva — Consiliul suprem nu admite aceste rezerve — LYON. 9.—Consiliul suprem aliat, întrunit în șe­dința de Luni, a luat cunoștință de o notă prin care delegația română face cunoscut că a primit instruc­țiuni de la guvernul său, prin care e autorizată să semneze pacea cu Austria, însă formulând rezerve asupra articolului 60 , protecția minorităților și tran­situl. Consiliul suprem nu a admis această metodă. El a fost de părere că România, dacă semnează, să semneze fără rezerve. România nm va semna azi tratatul cu Austria Rezervele respinse. — Criza declarată Astăzi, la Saint-Germain, se va supune sem­natarea dele­gaților Puterilor aliate și a­­scultate. ca și delegaților Aus­triei, tratatul de pace relativ la noul statut al republicii austriace. Consiliul suprem nu a per­mis conducătorilor de azi ai tinerei republici să­ facă nici o rezervă și nu a admis de­cât o ușoară modificare, fără în­semnătate. Articolul referitor la fixa­rea limitelor noului Stat, a ră­mas neschimbat. După indica­­țiunile din articolul acesta, Austria va reveni la limitele pe care le-a avut în 1365­­ . * Partea importantă a trata­tului, care va provoca azi o criză a conferinței, este aceea relativă la minorități, tranzit precum și la chestiunile Sile­­ziei și a Teschen-ului. Părțile acestea interesează în­deaproape România, Ceho­slovacia și Iugo­slavia. Delegațiunea română de la­­ Paris, în ședința Consiliului­­ suprem de Luni. 8 Sept.» a fă­­­­cut cunoscut că în urma in­­­­strucțiunilor primite din Bu­curești, ea va semna tratatul,­­ însă cu rezervele cuvenite asu­­­­pra art. 60 din acel tratat,­­ articolul referitor la protecția minorităților, la tranzit și­ re­gimul economic. . r Consiliul suprem nu a admis­­ semnarea cu formulări de re­­­serve.­­v In căzun acesta, tot conform­­ instrucțiunilor primite de la 1 guvernui din București, dele­­r gătii Românie!­NI VOR­­ SEMNA TRATATUL. •*. | ti­­ 1 si : In această privință, „Viito­rul“ de aseară, face următoa­rele importante declarațiuni: „Dar față de gestul României Consiliul suprem a răspuns că nu poate accepta semnarea tra­tatului cu rezerve. Nu se va pu­tea spune deci că România nu a făcut tot posibilul, în mar­gi­nele permise de demnitatea și interesele ei naționale, să în­lesnească situația și să­ înlăture astfel prin gestul ei o bună parte din consecințele care le-ar putea avea pentru clarificarea lucrurilor în Europa Centrală, lipsa semnăturei României de pe tratatul de la Saint-Germain. De aceia regretând că gestul nu i-a fost înțel­es,­­România, care nu poate să renunțe la re­zervele făcute asupra minorită­ților și tranzitului, nu va semna u cu Austria.'' Petestul Ceho-Slovaciei Lyon, 9­ — Guvernul Ceho­slovac a rămas mirat de cons­eluziile ce i-au fost supuse de Consiliul suprem prin comi­­siunea com­petinte în chestia districtului Tesen. Consiliul de miniștri delibe­rând la Praga se întreabă dacă cel mai bun mijloc de a protesta nu ar fi de a face re­zerve ca și România. Delega­ția ceho­slovacă aflătoare în Franța ar fi invitată să nu semneze tratatul de pace cu Austria. De­oarece d. Benes, minis­­tru al afacerilor străine face parte din delegație, nici o dec­izie definitivă nu s-a putut lua la Praga. Pe de altă parte se observă că tratatul austriac nu con­ține nici o stipulație relativă la împărțirea desenului. In aceste condițiuni se poate ca delegația să fie autorizată să semneze- TELEGRAME Din STRAIN AT­ATS ADUNAREA AUSTRIACA Și TRATATUL Lyon. 9. — Din Viena . A­­dunărea națională a votat re­cunoașterea tratatului cu ICO de voturi. Pangermaniștii per­sistau în refuzul de a semnă.1 Social-democrații hotărâseră să nu semneze de­­cât­ dacă creștinii sociali nu le lasă responsabilitatea exclusivă a acestei atitudini. In urma u­­nei expuneri a d-lui Renner s a stabilit ,un acord între cele două fracțiuni. Raportul d lui Haase, creș­tin socialist, recomandând vo­tarea tratatului, se ridică con­tra articolului referitor la dreptul de a dispune liber al Austriei. Austria va ratifica tratatul In 15 zile de la semnarea lui. MUNTENEGRENII ACUZA PE SÂRBI DE MASACRE San Paolo­­. — Biroul pre­sei muntenegrene comunică știri despre masacre săvârșite de sârbi In Muntenegru. Știrile a­­cestea confirmă pe­­ cele publica­te mai înainte in „Chicago Tri­bune“ reproduse după docu­mente oficiale, trimise guverne­lor lor de comisarii aliați de anchetă. Din toate informațiunile re­zultă că sârbii întrebuințează cele mai drastice mijloace spre a stăpâni în Muntenegru. FRANZ HEINRICH NU VA FORMA NOUL CABINET Lyon. 9. — Din Budapesta . Ministrul de comerț Franz Heinrich care fusese însărci­nat la sfârșitul lui August de ministrul președinte în acord cu consiliul de miniștri să constitue un nou guvern, a a­­nunțat Sâmbătă că nu poate primi încrederea ce i s-a acor­dat. D. Heinrich a adus la cu­noștința comisiei interaliate din Budapesta că din momen­tul în care a întreprins forma­rea noului cabinet, opinia pu­­blică a țării e tot mai mult în favoarea guvern »«Ini aed­ * fără Friedrich. Pentru aceasta consideră ca greu de reușit încercarea în­treprinsă. POD ARUNCAT IN AER Nauen, 9 Luni noaptea a­ fost aruncat în aer podul de peste Neissa, lângă Lowen, pe linia principală Oppeln-Lasslau. VAPOR DE RĂZBOI SCU­FUNDAT Nauen. 9. —i Amiralitatea en­­gl­eză a anunță că distrugătorul „Veru­a­n“ s’a ciocnit Mercuri de o mină in Băltica, s­cufun­­­dându-se. Au pierit 6 ofițeri și restul echipagiului. AGITAȚII PENTRU UNI­­­­TATEA GERMANIEI Nauen. 0. — Reprezentanții partidului democrat germani, al partidului popular german și al partidului soci­al-democrat din Frankenthal, au trimis următorul memoriu președintelui imper­ului Ebert: Locuitorii di­n Farnkenthal întruniți toi la 4 Sep­embrie 1919 se opun în unanimitate tendințelor unor anumite elemente care ur­măresc deslipirea palatinatului de German­i. Legați de secole cu Bavaria voim să rămânem cu dânsa credincioși sentmentului palatin, și deci în legătură cu a­­ceasta vo­m să rămânem lângă po­porul german. SĂRBĂTORIREA GENERA­LISIMULUI FRANCHET D’ESPEREY LA BELGRAD Lyon. 9. — Din Belgrad: La banchetul pe care guvernul sârb l-a dat, în onoarea generalisimului Franchet , d’Esperey cu­ prilejul plecare] trupelor franceze din Serbia d. Liuba Davidovic, preșe­dintele consiliului a exprimat sen­­t­imentele de recunoșt­ință și admi­­rar­e ale poporului față de ar­mata franceză și față de șefii ei celebrii, printre care generalu. d’Esperey ocupă un loc atât dar glorios. ALLEMBY IN FRANȚA Lyon., 9­ — Din Mars­lia: Feld­mareșalul Allemby a debarcat Luni dimineața aci de pe vaporul „Caledonia“ venind din Orient. Seara a plecat spre Paris și Lon­dra. EXTRĂDAREA LUI BELA KU­IN Nauen, 9. __ S’a cerut guver­ nului austro-german predarea lui Be­la Kulm și celorlalți co­muniști internați în Austro- Germania. COMPLOT MONARHIST Nauon. 9. — Ziarele din Pra­ga N­ar­o­dny Li­sty și Vecerna dau știri asupra unui pretins complot monarh­ist, care după știrile primite până acum nu pare tocmai lămurit. Printre participanți la acest complot se socotește fostul­ prinț,, Lobko­­witz, căpitanul de cavalerie Micka și redactorul Flegel. Deo­camdată se zice că ordinul ie­zuiților a putut da în Slopoace un număr de 100.000 poloni gata de a lucra, pentru scopuri cleri­cale și anti-republicane. Fapt hotărît este arestarea fostului principe Friederich Lobkowitz, secretarul ministe­rului apărărei țărei, a doi am­ploiați ai acestui minister, căpi­ta­­­nl de cavalerie austriac Mic­­ka, un ziarist de a doua mână­, și trei femei. Se intenționează și alte arestări, deoarece poliția a declarat că este pe urma unei conjurațiuni întinse. PRESA ENGLEZA SI G. BRATIANÜ Ziarele „Daily Herald“ din 12 și „Manchester Guardian“ din 13 August, publ­că un interview sen­sational, obtinut de la d. Noel Bux­­ton, comisar britanic de reaprovi­­zionare, care, a asistat la intrarea trupelor române în Budapesta. Succesul aparent, continuă zia­­­­rul londonez, al d-lui Brătianu­­ prin lovitura sa militară i-a con­solidat pozițiunea, ceea ce este însă contrar cu interesele Europei, date­­ fiind mai ales opunerea la în­­ chestia minorităților. Abonamentele la ziarul­­ UNIVERSUL costă: . Lei 15 pe 3 luni * 60 „ 12 „ 1 « 30 „ 6 „ ; VESELIA . . lei 26 pe an universul LITERAR Lei 1« Cu­tul pentru cei căzuți în război Hibbert Journal publică o pro­testare, semnalată de ziarele străine. Protestarea e în contra inutilității celei mai mari părți din monumentele ridicate pentru perpetuarea amintirii celor căzuți în lupte. Monumente, care se ri­dică preutindeni, chiamă gene­­rațiu­nea prezentă la recunoștință și pe cele viitoare la venera­­țiune față de eroiii morți pentru patrie și civilizație, nu aduc însă „nici un ajutor vieții“. Gândul cel mai înalt și mai bun ar fi: să se ridice edificii, să se întemeieze instituțiuni, să se execute lucrări publice, care, închinate memoriei celor căzuți, să le ducă amintirea până ‘n vii­torul cel mai depărtat, fiind în acelaș timp și­ de utilitate pu­blică. Ar fi un mod de a se onora e­­roii cu munca în folosul tuturor, un­ mod demn de jertfa făcută de ei, și cu atât mai de merit în vremea de refacere și de criză generală în care ne aflăm. Ziarul englez numit l­a începu­tul acestor rânduri, ca să-și spri­­jinească ideea și propunerea sa, aduce și­ exemple istorice luate din trecut. Astfel, Pericle a re­construit partea de sus a Atenei spre amintirea războiui per­san, Alexandru cel Mare a pus temelia orașului Alexandria în onoarea sa, și Londr­a fost edi­ficată din nou de către înțeleptul Alfred, în urma gonirii danezi­lor din Britania Mare. CARNETUL UNUI D1 CAIOT DIN MARTE Democratic.» Și „domnia Poporului“ se in­stalează incet-încet, pe nesim­țite, dar sub forme cari nu se pot nega... Asistăm­ la un spectacol care, dacă n­u și-ar avea explicațiunea și justificarea în cele două cu­vinte de mai sus, ne-ar îndrep­tăți să spunem că lumea s-a în­tors pe dos. In adevăr, în vreme ce cons­fătuirile și ședințele se țin lanț, la primărie și l­a diferiți fruntași ai atâtor „Ligi“, spre a se a­­junge la rezultatul îmbucurător al ieftenirii... castraveților și al pătlăgelelor, democrația se sta­tornicește temeinic. Azi un impiegat dintr’un mi­nister oarecare, numit în sl­ujbă acum doi trei ani, primește leafa unui general îmbătrânit in viața aspră a armelor, iar un chelner simpatic are venituri lunare cari întrec pe ale unui savant profesor universitar... Un tânăr ministru, plin de prevederea mai puțin a viitoru­lui și mai mult a eventualității, declară acum câtăva vreme, în mod public, că­ socialismul — cel evoluționist, nu „nevroza" — are drept să se erijeze în partid de­ guvernământ. A fost ca un fel de semnal. O sumedenie de „intelectuali“, o mare pleiadă de ,,speranțe" au alergat în tabăra huliților de o­ zi. Juni și vrâstnici și-au luat monoclul din ochi, au renunțat la dunga pantalonului cu man­șetă și, la intrarea în grădina — de pe acum celebră, — căreia i se zice „Bordeiul“, și-au scos gulerul­ tare și cravata de mă­tase, vârându-le în buzunar. Cu această înfățișare „un peu apa­­che", au intrat bătându-se cu pumnul în piept și văzând­ îm­prejur numai „tovarăși iubiți". Ab! tu, democrație, expresiune a ,singurei realități", cum te numește Carlyle, _o realitate care e poporul, cu nevoile lui adevărate — câți ipocriți nimeri de pe acum în rândurilie corifei­lor tăi, de dată și mai vechie și mai proaspătă! Ii văd, și-i aud. Și nu mă minunez atât de iubita lor transformare vremel­nică și mereu în curs de evolu­­țiune, cât mă minunez de liniș­tea cu care tu, „singură reali­tate“,­ îi porți în spinare. Vorbitori neobosiți la toate Li­gile pentru: emancipare, elibe­rare, abilitare, pentru oftinire, neprohibire, etc­, eu v’am auzit de atâtea ori și v’am văzut în atâtea ipostase deosebite. Vă re­cunosc glasul și mișcările, și vă ghicesc intențiunile. Numesc nelegiuit acest ames­tec al vostru. El nu poate decât să tulbure un curent care-și croiește drumul în chip normal și care trebue să ducă la o pri­menire, la punerea adevăratelor valori la locul ce li se cuvine, adică în situațiune de conducă­tori. Căci nu negațiunea valori­lor constituie scopul acțiunii de­mocratice, ci găsirea tocmai a celor mai de seamă dintre ele. Așezați-vă monoclul, domni­lor, și călcați-vă pantalonul. Puneți-vă cravata, și dați și ceva pudră. Ați reușit să dați i­­luziunea că lumea s’a întors pe dos. Cred că nu aveți de gând, serios, s’o întoarceți de alinelea! M. N. REPATRIEREA prizonierilor germani Nauen. 9. — Conferința pri­vitoare la repatrierea prizonie­rilor, care din partea englezilor este condusă de general­ul Hut­chison, și din partea Germaniei de colonel Bauer, a declarat că până la noi dispozițiuni, în fie­care săptămână vor fi aduși în Colonia câte 3.000 prizonieri din Anglia. De asemenea în fiecare săptămână vor­ fi aduși pe vase engleze la Rotterdam câte 3.000 prizonieri. Până la 6 Septembrie inclusiv au fost primiți in Colonia 6.000 prizonieri germani. Privitor la repatrierea prizonierilor din Franța putem ști că până la ra­­tificarea tratatului de pace de către Franța, nu putem conta pe această repatriere. Totuși primii răniți prizonieri­­ din Franța au sosit în Colonia din lagărul de prizonieri Saint Quentin. Ei erau în număr de 96? răniți mai u­­șor și alți mai greu. 72 erau­­ purtați cu patul. sis­tec tuti­n­­os f îrm­brele costate din­ transsilvaniia Se știe că din inițiativa câtorva f­lateliști din Români­a abia în ultimul timp se hotărâse emiterea unor timbre poștale pentru co­memorarea unirei tuturor româ­nilor Neputându-se tipări timbru tip, s-a hotărât surșarjarea timbrelor ungurești în curs, capturate de trupele române pentru atingerea acestui scop. Aceste timbre urmau să fie distr­buite la un număr cât mai mare de români pentru răs­pândirea și rememorarea gloriosu­lui act­ național." Ce se întâmplă­ însă ? Câțiva speculanți se prezintă la autorită­țile poștale din Transilvania și la­­ adăpostul unor recomandațiuni false, le-au putut induce în eroare și au obținut majoritatea acestor timbre cu prețurile nominale, pe care timbre le oferă astăzi filate­­liși­lor români cu prețul exorbi­tant de 4000 lei seria pentru o va­­loare nominală de 30 lei aproxi­mativ. Cerem poștei o anchetă care să stabilească cine sunt aca­paratorii , acestor timbre și darea lor în judecată pentru­ că s'au ser­vit de­ a­cte false, mai cu seamă că în aceste combinațiuni sunt speculanți di­n fosta monarhie austro-ungară. Sunt la dispoz­tia onor. autori­tăților de anchetă cu ori­ce ,.refe­rințe privitoare la acest nou gen de speculă care atinge prestigiul nostru. In numele filateliștilor români n regat. George Matheescu filatelist, Sinaia Grâul și pâinea .­ Din costásire cooperatiste - Prețul grâului pentru condu­mul intern e condițio­nat da posibilitățile de export . După ce am expus părerea au­­torizată a unui mare agricultor, credem interesant să împărtă­șim cititorilor noștri aceia ce se crede în cercurile cooperatiste asupra acestei chestiuni, întrebând pe un fruntaș al Centra­li băncilor populare, a­­cesta ne-a afirmat următoarele: Dacă organele federale au fost consultate în chestia prețurilor, și d­acă aceasta s-a întâmplat în cursul iernei, când vagonul de porumb costa 30.000 de lei, a­­tunci prețul de 20.000 de lei la vagonul de grâu cerut de ele era justificat pentru că nu cu­noșteau întinderea semănături­lor și perspectivele producțiunei. „Astăzi în­să când producțiu­­nea e îmbelșugată, grâul se vinde în țară cu 7.000—8.000 lei vagonul. „Federalele vor respecta pre­țul stabilit de piață fără să de­pășească prețul maximal și cred că concurența va impune dela sine prețuri sub ce­le­ oficiale“. O anchetă făcută de Centrala cooperativelor sătești ne-a dus la înd­eciniie următoare pe care le tragem din convorbirea ce am avut-o cu un distins cooperatist din lumea oficialității: — „Prețul de 10.000 lei vago­nul e bun și pentru agricultori și pentru consumatori, el fiind exterminat de necesitatea rezer­­vărei unei cote de export care să permită Statul ui să-și îmbună­tățească valuta prin această po­sibilitate de export. Dacă ar fi să se satisfacă numai consumul! In­tern, atunci s’ar putea vinele grâul cu prețuri mai mici, însă nu sub 8 000 iei vagonul de­oa­rece costul de producțiune a fost enorm E adevărat că 80 la sută din producțiunea agricolă e în mânn­a brutarilor și Ligei consumatori­­exclusiv țărănești, dar aceasta , lor după care vom trece la con­firmat de foarte curând. „In ce privește făina, clusiuni, noi o­a. I vindem cooperativelor noastre pe prețul de 4 lei kgr., cal.. I și de 80 bani kgr. cal. II. Din be­neficii — dacă le vom avea — vom­­ împărți o parte ca primă de consum­ațiune. „Nu s ar putea precisa cu ce preț vom vinde grâul destinat consumului intern înainte de a ști dacă va fi joc la export și care ar fi cota exportabilă. „Să nu se uite că Centrala cooperativelor sătești are de a­­părat nu numai interesele pro­ducătorilor ci și ale consumato­rilor care sunt­­ deosebite, așa că nu pot fi favorizați unii în pa­guba celorlalți. „V­om putea vinde, firește, grâul cu prețuri mai mici dacă exportul va fi mere, căci prețuri se vor obține mari l­a export și atunci compensația va veni pe a­­ceastă cale. „Cu privire la împărțirea făi­nei pe calități,­­ trebue să se aibă în vedere faptul că nu pre­tutindeni vor ieși aceleași pro­cente întru­cât calitatea grâu­ul variază de la regiune la regiune așa că împărțirea în trei cali­tăți, preconizată de unii, nu ar fi practică. „De altfel, o părere mai lămu­rită în chestiunea grâului și a pâinei o să vă putem da peste câteva zile când vom primi rac poarte de la morile noastre“. Acestea sunt părerile care stă­pânesc cercurile cooperatiste ofi­ciale dela noi. Vom continua in­vesti­gaț­iun­ile noastre mai de­­parte ca să știm ce cred despre această problemă moralii și ce­reală știi de pildă, pentru ca ce­titorii noștri să aibă toate ele­mentele de judecată imperso­nală. In urmă vom da cuvântul Țăranii și vânzarea cerealelor în comun Vânzările de cereale în co­mun, organizate de­­,Centrala cooperativelor sătești“, în­tâmpină oarecare rezistență din pertea țăranilor, cari n’ar primi să vândă de­cât cu bani numărați ,­Centrala cooperativelor să­tești“ solicitase un împrumut de 6 milioane la Banca Națio­nală care însă nu l-a aprobat nici până azi. Centrala pare hotărâtă a­­cum ca, pe baza disponibilită­ților sale, să recurgă la emi­terea unor obligațiuni de ren­tă întemeiate pe disponibili­tățile de cereale care ar fi considerate ca stoc de aur. Suntem informați că chesti­unea e în studiu acum și că probabil se va recurge la a­­ceasta soluțiune în cazul când Banca Națională nu va apro­ba împrumutul solicitat. Fistru direcfia sanitară D'n Tecuci privi in plângeri in privința atitudinei unora dintre d-n­i medici. Foarte greu se poate avea­ noaptea ajutorul medical, chiar în cazuri foarte grave. Pentru vizite, unii piedici pre­tind onorarii exorbitante, aseme­nea pentru injecții intra­ven­ose. Medicamentele sunt foarte foarte scumpe. In ce privește curățenia, orașul lasă foarte mult de dor , iar ser­­viciul sanitar nu reacționează. In. Își strada Mare e într’o stare de­plorabilă- Locuitorii ,a­r contri­­ca bani pentru îndreptarea mrii de lucruri, dar administra­­nu se interesează. Atragem atent unea ciriecei­­generale a serviciului sanitar pra reclamațiun­ii ace­t­ora. Încredințați că va lua măsur» Scrisori din­ Bucovina Cernăuții din punct de vedere politic.—In aju­­nul campaniei electorale.—Note în fugă — (Dela coresp. nostru) Cernăuți, 7 Septembrie sJhpă o lipsă de aproape 5 ani din frumoasa Bucovină, regăsesc totul schimbat- Reîntors de ab.a de câteva săptămâni în capitală ,acestei provincii, unde a domnit până nu de mult, teroarea aus­triacă și banditismul cel mai ne­­închipuit al stirilor spânzurătoru­lui Fischer, unde manifestarea ro­­m­ânească făcea să fii considerat ca criminal ordi­nar, regăsesc to­tul transformat. Străz­le și-au schimbat aspec­tul, obiceiurile sunt altele, auzi pretutindeni vorbind românește, oamenii au devenit mai comuni­cativi și se simt mai liberi.. Am colindat toată Bucovina și notele culese sunt­ foarte îmbucu­rătoare. Pentru azi mă voiu măr­gini însă să ex­pun pe scurt, nu­mai viața socială și politică di­n Cernăuți. • Orașul Cernăuți prezintă un aspect cosmopolit. Numărul locui­torilor este de aproximativ 11.0000 format în majoritate din Gali­­țieni, stabiliți aici în timpul răz­boiului. Numărul românilor este res­trâns. Totuși, orașul prezintă un caracter românesc. In toate pră­­văliile și localurile publice ți se vorbește românește ,și ești servit cu o atențiune deosebită. In­ sfârșit viața din capitala Bucovinei s-a transformat cu totul. Azi te poți mișca liniștit pe străzile orașului, fără să-ți fie teamă că ești urmărit de vreun agent nevăzut, care să-ți spioneze intențiunile. Au dispărut tipu­rile de jale și rușine din trecut. * Intr’o convorbire particulară cu actualul ministru-delegat dr. Nistor acesta mi-a declarat că, pentru moment, in Bucov­na nu există încă partide politice cons­­t­­uite pe baze de program și idei și că toți acei cari se încumetă ,a vorbi momentan în numele popo­rului bucovinean, se fac ridicul. Până azi. — a continuat d. .Nis­tor — nimeni nu a luat loc... con­­tact cu poporul­. Ne aflăm în plin a­ni de ftam­­­panie electorală. Totuși nu se remarcă nim­ic deosebit. Numai în sânul minori­tăților și al social­știlor se obser­vă o mișcare mai pronunțată. In lagărul român e liniște. Se așteaptă mai întâi desfășurarea evni­mentelor din Capitală. Minoritățile se constrtuesc me­reu, prob­ătindu-se de luptă. . In Cernăuți, socialiștii au șan­­sele cele mai sigure- Ei au și în­ceput lupta. Cu începere­­le d­in ziarul „Vome­rts" apare zilnic. până în prezent însă nu se cu­nosc când'dații nici are' grupări. .Evreii se vor cartela prob»*-“ cu germanii, contra socialiștilor Nu este exclus ca și guvernul ac­­tual să pacteze cu minoritățile, în în vederea aceleeași primejdii. Au și început tratative în această pri­vință. D» Grigorovici însă, care din modestie nu dorește, să i se zică șeful socialișt-lor bucovineni, este sceptic. D-sa susține că atâta timp cât nu se ridică censura și starea de asediu nici vorbă nu poate fi de campanie electorală, cu atât mai puțin de alegeri și mai cu seamă de alegeri libere. di Zilele astea. Universitatea ger­mană din Cernăuți și-a încheiat activitatea și major­tatea profe­sorilor s’au dus la Viena. S‘au ți­nut discursuri de despărțire și s‘a plâns cu lacr­mi de crocodil­­„Toate’n lume­ s trecătoare Trebuia să ne vie și nouă ■.Rândul, că doar n’am fi fost născuți nu­­mai ca să plângem I Sigma Citit? articolele din finaliza IV-a

Next