Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)

1919-09-12 / nr. 289

1t relațiile româno-maghiare in presa din țară ca și în cea străină se vorb­ește des dela un timp încoace, despre relațiile viitoare dintre noi și Maghiari, punându­se înainte chiar soluț­­­țiuni ca unirea personală între­­ Ungaria și Rom­ânia. Lucru curios: cu două-trei zile înainte de atacul maghiar de pe Tisa început la 20 iulie trecut, am primit prin poștă un extras dintr’o broșură apărută în Sin­­tera 1); extrasul poartă titlul: „Un rapprochement entre Rou­­m­ains et Hongrois est indispen­sable*— l’opinion du Dr. Oscar Charmant, ancien ministre de la­­ Repubipque Jrongroise"1. Neapărat ca, în situațiunea de atunci,nu era vremea sa ne o­­cupăm de „apropierea între Ro­mânia și Ungaria“, oricât de is­pititoare ar fi fost părerea d-lui fost ministru al Republicei un­­­­gurești.­­ Maghiarii se apropiau atunci de noi nu cu propuneri de îm­păcare ci cu armele în mâni, a­­tacând prin surprindere trupele noastre. Dar atacul dușman a fost res­pins­ și răsbunat prin strălucita victorie a oștirilor noastre și prin ocuparea c capitalei ungu­rești și aproape a întreg terito­­riului ce i a mai rămas Unga­riei. Neam răf­uit, putem acum, sta de vorbă asupra chestiunii relațiilor viitoar­e româno-m­a­­­ghiare, a căreia însemnătate noi Românii o prețuim după cu­viință. Zicem relații viitoare, căci în timpul­ de față relaț­iu­­nile dintre noi și Unguri nu pot fi decât cele firești între ocu­panți și ocupați. Până la în­­cheiarea păcii suntem dușmani; și dacă armele nu se ciocnesc, dacă nu ne războiul în momen­tul de față, avem totuși să fim un ochii în patru și să ne facem datoria până la capăt; în ce privește relațiile vii­toare dintre Ungaria — în mă­rimea și forma în care va ieși Statul acesta,­­din tratatul de pace Și România, va veni tim­pul când să tratăm chestiunea ,in toată întinderea ei. E însă și pentru moment câ­te ceva f­e spus i­ji privința a­­ceasta. Față cu insistentele Maghia­rilor ,căci pe lângă fostul mi­nistru republican Oscar Char­mant mai putem cita pe cunos­­ c) La Ho'igrie â la Conférence dein Vau. St. Gall; imprimerie Tallikozer et C-ie. 1919. eutul politician ungur Vazso­­nyi, pe prințul Windischgraetz, pe fruntașul ziarist­­’ap Zoltán și alții — în sensul unei apro­pieri între Români și Unguri, pe temeiul multor interese comune, avem de observat mai întâi că, de foarte multă vreme și în ne­numărate rânduri, Românii, a­­tât din vechiul Regat cât și din fo­­sta Ungarie, au atras stă­ruitor atențiunea Maghiarilor a­­supra acelor interese și a fost de multe ori întinsă mâna pen­tru o apropiere cinstită, fără gânduri ascunse, încercările și stăruințele au fost însă totdeauna zadarnice, căci până la războiu c­e întâm­pinau la Budapesta urechi lo­vite de cea mai nevindecabilă surzenie. Cât?, vreme au fost tari, câtă vreme au­ avut în mână puterea. Maghiarii n’au avut decât un singur răspuns pentru Români: — „Supuneți-vă:“ Iar supunerea însemna sinuciderea neamului românesc. " Dacă amintim acestea n’o fa­cem spre a îngreuia și înrăi situația, destul de rea și fără asta. O facem spre a pune în adevărata lumină constata­rea, ce se impune oricui, că Ma­ghiarii se gândesc la anumite interese comune cu Românii și doresc să se apropie de ei nu­mai atunci când sunt la strâm­toare, ca să scape de ananghie. Asta nu e temelie sănătoasă pentru o apropiere cinstită și trainică. Ca să putem vorbi de așa ceva, trebuie ca mai întâi Maghiarii să-și curețe sufletul­, recunoscând sincer greșelile să­vârșite. Numai așa vor putea înțe­lge și dori cu adevărat o apropiere cu Românii. Mai este apoi și altă condiție prealabilă absolut necesară, pentru ca ofertele maghiare de apropiere să găsească la noi as­cultare. Se cere — sine qua non — ca Maghiarii să părăsească pentru totdeauna gândul­ de a stăpâni teritorii românești, locuite în majoritate de Români­ Maghiară cari vor să stea de vorbă cu noi despre apropiere să aibă curajul a declara sus și tare că renunță și de voie,nu numai de nevoie la foștii lor su­puși români. Pentru asta a suferit neamul nostru atâta amar de vreme; pentru asta am făcut războiul cu nesfârșitele lui jertfe; numai asta e puntea pe care ne putem întâlni ca să ne dăm mâna__tp. i * Pacea cu Austria Un Stat condamnat să rămână... independent . După 1120 de ani.—Actul de la St.-Germain.— O lovitură înlăturată.—Bucovina — Acum 1120 ani, Carol­­ Mag­nus, după ce a învins pe avari și i-a asvârlit dincolo de grani­țele imperiului său, a înființat mai multe zone militare, ca să­­ protejeze imperiul spre est, în vederea altor invaziuni barbare. Evenimentele istorice, prin ca­­pricioasa lor evoluțiune, au per­mis, ca una din aceste zone mi­litare — Marchia austriaca, marca­ orientală, marca de est, înființată în 799— să fie geneza unui alt imperiu, care a ajuns, vremea, să influențeze consi­­­d­­­­erabii asupra tuturor afaceri­­lor europene. Din modesta marchia austria­ca, situată intre Emis și Er­lat, a eșit Austro-Ungaria de mai târziu, — cu veleități de impe­rialism universal, în evul mo­­­dern, cu veleități de imperialism ...Ror­entail, în ultimii ani ai exis­­tentei sale. A fost un organism politic fără nici un rost, crescut in ro­­l anormal, prin suc­­cesiv”ri, căsătorii, sau uniuni asa zise personale și menținân­­du­se în cursul atâtor veacuri , printri o serii de perfidii și abi­­­­lități. Nici ide­ea de stat romană și nici o concepție de ordin fi­lozofic politic, nu au stat la baza răposatei monarhii dunărene. Norocul unei dinastii, de ori­­g. .1 tsutonă, o dinastie, care nu a dat istoriei nici un mare domnitor și nici un generali des­toinic , a fost singur în stare să țină st­râns legate interesele deosebite, ale atâtor rase și po­poare, în funcțiune de ideea di­nastică. Și aceasta veacuri in­tr­igi, în disprețul justiției și a um­anităței, sub privirea indife­­rentă a diplomației europene. Iată acum ziua istorică mult așteptată: ...Eri, într’o sală a castelului din Saint-Germain, un burghez din Viena, Renner a semnat tratatul de pace după ale cărui clauze, Austria este redusă teri­­­torialicește la hotarele ce le-a a­­vut în 1363, sub arh­iducele Ru­­dolf II.­­ Odată cu prăbușirea dinastiei, odată cu restrângerea hotarelor, s-a spulberat prestigiul­ Austriei. Viena, mândra Vienă de odi­nioară, va trăi din amintiri. Ce va face modesta Austrie de azi Înainte? Actul de la Saint-Germain, dacă nu permite iluziuni, lasă să se întrevadă posibilități de ordin politic. Dealtminterea, chiar buimăci­ților austriaci, care au­­ semnat ori tratatul, le-a licărit una din posibilități dictată de sentiment și rațiune. Ei și-au amintit că sunt germani și că există o Ger­manie. Odinioară, în epoca glo­rioasă a Habsburgilor, Austria a dorit să fie prezidenta confe­­derațiunei germane. Azi, Ren­ner s-a gândit — printr’o aso­ciație du idei cu cei din Borda ■— că micei republici austriace nu i-ar sta tocmai rău in marea confederație germană. Germania se pripise să favorizeze terenul, îndemnând pe Austria să facă „formele“, la adăpostul formu­lei stuto-determinismului și ea însăși înscriind în constituția cea­ nouă, un articol special în această privință. Dar, lovitura a fost înlăturată. Conferința păcei nu a permis această manevră. Austria este deci condamnată să rămână... independentă, fără voia ei. Firește că principiul auto-determinării este, în sine, foarte onorabil, dar noul regu­lament ce se prepară Europei, nu permite Germaniei să se în­tărească, sub masca și la adă­postul acestei formule. O confe­derație de state germanice de la marea Baltică până aproape de marea Adriatică, ar fi un in­strument periculos, care ar face­ iluzorie Liga națiunilor. Ceia ce nu se poate întâmpla azi __ date fiind împrejurările — nu s’ar putea oare înregistra mâi­ne — date fiind caprițiile eveni­mentelor? Cu toate că în josul tratatului cu­ Austria, lipsește o semnătură — aceia a României — să­ ne bucurăm de faptul că, în mod solemn, reprezentanții autori­zați ai Austriei au renunțat la „ducatul­“ Bucovinei, rămânând apoi ca toate puterile aliate și asociate să recunoască deplinul și legiuitul nostru drept de po­pra Bucovinei in­ sesiune tregi. . citii: ssi joi R. Sei­anu ^ Conferința Proni NU S’A PRIMIT NICI O NOTA DIN PARTEA RO­­MANIEI Lyon­ 10. — Consiliul suprem n’a isprăvit redactarea răs­punsului la nota privitoare la articolul 61 din Constituția germană. Nu s’a luat nici o hotărâre nouă privitoare la România, ne­fiind încă nici o veste nouă da la ea­ CONSILIUL SUPREM ȘI TRATATUL AUSTRiAC — Nouă convențiuni colo­niale — Lyon, 10.— Consiliul suprem în ședința de Marții sub pre­ședinția d­lui­­ demenceau, s-a ocupat de diferitele incidente provocate cu ocazia sem­nărei tratatului cu Austria.Mai în­tâi el a aprobat diversele con­­vențiuni de ordin colonial cari vor fi anexate tratatului și semnate în acelaș timp cu el: Vinderea băuturilor spir­toase în Africa. Traficul ar­­melor și municiunilor, revizui­rea actelor de la Berlin și Bruxelles- REÎNTOARCEREA CANCE­LARULUI RENNER Lyon. 10. _ Cancelarul Ren­ner a sosit la Saint-Germain Marti la orele 10. Er­a insoțit de doi politiciani austriaci d-nii Zifferi­ și Renner și de căpita­nul Rocca din armata italiană EXPUNEREA Cancelarului Renner in fața Adunării Naționale Lyon. 10. — După o telegra­mă din Berlin, iată analiza dec­clarațiunii făcută de cancela­rul Renner către Adunarea națională, — Semnăm de bună­­voe—a declarat capul delega­­ț­iun­ii austriace, — dar Intele­­gerea însăși a recunoscuți în condiț­unilor ei de pace» că nu era încă cu putință să se eva­lueze producțiunile noastre, înțelegerea a creat, cu scopul acesta, comisiunea reparațiu­­nilor. Consiliul a spus că tra­tatul era cuvântul cel din ur­mă al înțelegerii și că Austria trebuia să răspundă numai printr’un „dar“ sau „nu“. Are încredere în­ Liga na­țiunilor, în absoluțiunea uri­lor naționale. Aceasta se va face îndată ce lumea va înțe­­leger că Austria democratică se deosibește cu totul de Aus­tria veche, constituită de mai multe naționalități, înDeți­­nând o putere înarmată de­­controlată. Statul Austriei n'a meritat într’adevăr sa expieze greșelile comise în trecut. »Sper că îmi va fi cu pu­tință să fac în Liga națiuni­lor, o revizuire a relatiunilor Austriei cu unirea și cu patria germană“. Ce va face fir­e­a?! — Misiunea sa In România este limitată — Anunțând­ plecarea la București a lui Sir George Clarke, „Le Ma­tin“ scrie : „El va soma pe Ro­mâni să-și înceteze rechiziț­ile în Ungaria și le va atrage atenț­a asupra primejd­ilor izolării în care s-ar găs­i România dacă ar persista să nu vrea să împartă cu Aliații produsul recli­z fiilor sale. Nu pare că­ acest înalt mandater ar avea puterea să se întreb­e cu guvernul rossian asupra plângeri­lor pe care acesta le-a expus : adi­că, imposibilitatea morală în care se află de a subscrie la clauza mi­norităților în tratatul austriac și de a adera la tratatul special care prevede controlul Antantei a­­supra legislației interne române în mai multe domenii. Misiunea lui Sir Clarke Lind astfel limita­tă la o mică parte de diverg­ințe ce există între România și aliați, ea nu ar putea avea un succes durabil. Ea va ajunge fără îndoia­lă la acest rezultat, că Românii, plictisiți, vor retrage trupele de pe teritoriul maghiar, lăsând a­­ceastă țară în anarhie“. Și „Le Matin“ termină cu con­statarea că nici sârbii nu admit să li se prescrie clauze cari nu sunt impuse și statelor mari, — „politica contrarie adevăr­atelor interese“­ distrus­e de incendiu — Peste jumătate milion pagube —■ Craiova, 10 August Grâul locuitorilor din com. Coșoveni a ars în șire. Focul a fost pus. Pagubele trec de o jumătate milion SITUAȚIA POLITICA Demisia guvernului Brătianu. iiui tíe**" Sinaia In consiliul de minist­’ int­eri la Sinaia, sub pr. dinția M. S. Regelui, s’a­xaminat situația creată Rg^n. . niei, în urma refuzului cat­­goric emis de Consiliul su­prem de a Permite semnătura­ României cu rezerve. Cum rezervele făcute de de­legația română ar fi implicat modificări în textul art. 6 ® (fost 5), din tratatul cu Aus­tria, Consiliul suprem, prin rai­uzul său, a înlăturat, deo­camdată, orice intențiune din partea sa de a introduce mo­dificările dorite de una din puterile aliate și­ asociate. Metoda adoptată de Confe­rința­ păcei spre a fi fixată în formula: să nu se permită, nici inamicilor, nici amicilor, modificări în textele tratatelor eșite din laboratorul Confe­rinței. Prevăzând refuzul, delega­­țiunea română, a Prezentat ori dimineață Consiliului su­prem un memoriu explicativ, cu caracter de protest. Consfătuirea între d-nii Brătianu și Maniu Corespondentul nostru din Sinaia ne comunică : Azi la ora 10 dim., cu un tren special, au sosit venind de la Sibiu, miniștrii Maniu, Pop și Goldiș. La orele 10,40 cu un alt tren special, au sosit din București d. Brătianu și ceilalți miniștri din regat, Basarabia și Buco­vina. După o scurtă întrevedere, d. Brătianu s'a dus la Palat, iar ceilalți miniștri la mănăstirea Sinaia in sala­ de recepții, unde urmează să se ție consiliul. La 11 d. Brătianu s'a înapoiat de la Palat. După o întrevedere cu d. Ma­niu, a trecut în­­ sală și a dat or­din să nu permită nimănui ac­cesul. Demisia guvernului a fost­­ primită Consiliul, prezidat de M. S­­Regele, a început la orele 4 și juni. El s’a ținut la Castelul Peleș, și a­­ durat peste o oră. D. Brătianu a făcut o aită* nunti și expunere a situa­­tiunii, insistând asupra nece­sității de a se mentine poli­tica de rezistentă.Apreciind sitiatiunea în care guvernul se găsește fată de refuzul Consiliului suprem Primi rezervele Româ­­n V­anul și a prezintat Ibisia,­­pe care Suveranul a­­imit-o. După declar’ațiunea unui mi­nistru, acum demisionat, tra­tatul de pace cu Austria a fost semmnat ori de toate Sta­tele interesate, afară de Ro­mânia. * CRIZA SE VA REZOLVA MAI TÂRZIU Abia azi sau mâine se va cunoaște soluțiunea care se va da actualei crize. Se dă ca sigur că azi, sau cel m­ai târziu mâine. Suvera­­nul­­ a sosi în Capitală spre a lua izvizul tuturor fruntașilor politici și a hotăra. Miniștrii demisionari cari, la ieșin­e, aveau o înfățișare foarte mulțumită, au fost invitați, după consiliu, la un ceaiu, la Castelul Pelișor. Seara, la­ ora 8, cu un tren special, membrii guvernului de­misionat au plecat la București,­n Delegatul special al Antantei, d. Clarke, care după cum se ș­­­t­ie însărcinarea să dea d-lui Brătianu, în mână, textul notei pe care d-sa­­ spune că nu l'a pri­mit,­­ nu a sosit încă în ț ară la noi. E probabil că d-sa va veni în cursul zilei de azi, D. Clarice e insobit de un secretar, care va asista la predarea notei în mâna d­lui Brătianu. Se pune insă o întrebare, foarte, legitimă: ■ In ce calitate mai primește d. Brătianu aceas­tă notă, dacă de astă dată va voi s-o primească? • Se afirmă că opoziția,—oare are toate motivele să se îndo­iască de independența forma­țiunii guvernamentale ce se desemnează­—va da un comu­nicat arătând că­ dacă nu se vor da suficiente garanții de libertate alegerilor, se va ab­ține total de la alegeri. * ♦ Am anunțat la timp că ia partidul conservator de sub șefia d-lui Take Ionescu s-a discutat a­doptarea unui titlu mai potrivit împrejurărilor și tendințelor sl­e. Acum e aproape hotărât că pe­ viitor acest partid se va numi partidul democrat-unionist. Un program profund demo­­­­crație se­ va publica în curând Corni« Fraudei? din Emanați — Nouă arestări. — Mari furturi la Craiova — Craiova, 10 August Comisiunea de ancheta a ce­rut depunerea încă a 12 inși din Corabia, cari au fost implicați în marile fraude (în acel oraș. Iată și numele celor implicați și cari urmează să fie­ aduși și depuși la Craiova: Ion Vasilescu, Gh. Teodorescu, N. R. Popescu, D. Michora, Mitu Alexandrescu, Vladimir Tănă­­sescu, Sim. Cristache, Ion Trăi­­staru, M. Voiculescu, M. Lun­­gulescu, Fl. Eftimie Barbărașă și Al. Manolesci. Se crede că acestea sunt ulti­mele­ arestări din Corabia, de­oarece comisia și-a­ încetat­­ lu­crările în acest oraș, dispunând prestarea a nu mai puțin de 32 persoane. De aci se va trece la Caracal. Paralel cu ancheta din Ro­­manați se va începe una și la Craiova , unde s-au săvârșit furturi în stil mare . Cu anchetarea lor a fost în­sărcinat de comisar regal maior Stances­cu. 4 "IH * , Jr Carantina vaselor din Connstan­înopol Sulina, 5 Sept. Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar, a luat dispozi­­țiuni, ca dela­ 1 Septembrie c., toate vasele cari vin din Con­­stantinopol să facă o carantină de dezinfcere in portul Con­stanța. In­­ acest scop, vasele­ Munte­nia sub pavilion român și un altul sub pavilion francez, anco­rate în portul Sulina, au prim­at ordin să se înapoieze la Con­­stanța, pentru carantină. Ambele vase aveau încărcă­tură de zahăr și diferite colo­niale. Prin această­­ măsură, se lovesc foarte mult interesele portului Sulina, în­deajuns de ruinat și așa prin neactiviatea- i înde­lungată. Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costa: Lei 15 pe .1 inis­­ 60 12 „ .. 30 w 6 „ V­ FSEUR . .­­ei 26 pe an UNIVERSUL 1.11 LEAR lei Rí PESCARU din Delta Dunării și îm­proprietărirea­ ­ Sulina, 5 Sept. Cu prilejul consfătuirilor Li­­gei Poporului ținute la Sulina, peste 300 pescari din Delta Du­nărei au prezentat d-lui colonel Pastia, președintele , secțiunei din Tulcea, un memoriu. In acest memoriu, pescarii din Deltă cer ca, în loc de pământ cum urmează să se dea plugari­lor din restul țarei, să li se dea din bălțile exploatate de Stat, prin intermediul diferiților in­terpuși și speculatori. De asemenea cer să li se dea unelte de pescărie, de care duc mare lipsă; căci după cum plu­garii au nevoe de unelte agri­cole, tot așa pescarii simt ne­voe de unelte pescărești. Dacă România este o țară de agricul­tori, zic ei, trebue să se știe că mai este și una de pescari, căci prin gurile Dunărei, deținem cel mai mare rezervor de produc­­țiune a peștelui din Europa Ssia Curtea Marțială După două zile de dezba­teri, Curtea marțială a cor­pului 2, a condamnat pe ca­poralul Cojocari, M. la un an și jum. închisoare, iar pe sol­datul Zalman Șmilovici din reg. 3 vânători, la un an în­chisoare. Pentru că bătuseră pe alți soldați cu cari se a­­flau prizonieri în lagărele din Germania. Curtea respinsese în preala­bil incidentul ridicat de apă­rare că instanțele noastre ar fi necompetente să judece a­­semenea fapte petrecute pe te­ritoriul unui stat străin. c“TM K«Sär& <MSr »- gjgw» 1 Știri îîn sMiiijhte Ziarele bulgăr­ști sunt vesele de atitudinea Statelor­ Un­­e în chest­a Trac­ei. Se știe că d- Wil­son nu vr­ea ca Tracia­ să fie ali­pită Greciei. * Guvernul italian a­u loc să tr­­ăieată în Csp­tarile­ Sț­telor­ mari atașați m'itari special comp­e­tenti în chestiuni aeronautice. tea ostitei german — Textul ultimatului adresat Germaniei — Iată textul ulimatu­lui, care a fost adresat guvernului din Weimar, de d. Clemenceau: „Puterile aliate și asociate au luat cunoștință de constituția germană din 11 August 1919. Ele constată că dispoziția celui de al doilea alineat an­ art 61, consti­­tue o violare formală a art.­­80 din tratatul de pace semnat la Versailles, în ziua de 28 iunie 1919. Această­ violare este dublă: 1) art. 61, stipulând admiterea Austriei în Reichsrath, asimi­­llează această republică țărilor germane (Deutsche Laender), care compun imperiul german, asimilare incompatibilă cu res­pectul independenței Austriei; 2) admițând și reglementând participarea Austriei la consi­liul imperiului, art. 61 crează o legătură politică și o acțiune po­litică comune Germaniei și Aus­triei, în opoziție absolută cu in­dependența acesteia din urmă. In consecință, puterile aliate și asociate, după ce au reamin­tit guvernului german că art. No. 78 din Constituția germană, declară că dispozițiile tratatului din Versailles nu vor fi primite de Constituție, invită guvernul german să ia astfel­ de măsuri, încât să șteargă de îndată a­­ceastă violare, declarând nul­a’m­eatul 2 din art. 61. In caz de refuz și în virtutea chiar a tratatului, (art. 4­29), pu­terile aliate și asociate, declară guvernului german că această violare a angajamentelor­ sale, asupra unui punct esențial, le constrânge, dacă nu va fi sa­tisfăcută dreapta lor cerere, ca în termen de 15 zile de la data prezentei, să prescrie imediat extinderea ocupării lor pe par­tea dreaptă a Rinului*. Mișcarea feministă în Ceho-Slovacia Paris. 10. — Din Praga. Un decret al ministerului public, autoriză femeile să se înscrie la facultatea de drept a uni­versităților slovace. In Austro-Ungaria acest drept le-a fost totdeauna refu­zat. (Dej­a corespondentul nostru) Am telegrafiat despre des­chiderea congresului și a ex­poziției de apicultură din Iași. V. ^ Cuvântarea de deschidere a congresului a fost ținută de d. Gard­aș, care a demonstrat importanța apiculturei în Ro­mâni­a-Mare. După ce se expediază tele­grame Suveranului și d-lor miniștri Brătianu, Duca, Con­­stantin­escu, se intră în desba­­terile congresului. D. M. D. Popovici, președin­tele soc. naționale, arată acti­vitatea societăței, și insistă a­­supra necesităței obținerei u­­nor înlesniri de la organele superioare de Stat, spre a se putea realiza progresul a­­picul­turei în ț­ara noastră. Printre altele de sa cere, a­­cordarea de câte 5 hectare de pământ tuturor apicultorilor­ și pentru stupăril­e înființate de societate, precum și redu­cerea taxelor pentru zahărul necesar hranei albinelor, etc-D. Morărescu, din Craiova, face istoricul scoției din Dolj. Preotul Martijiestul, delega­tul consiliului diriginte din Ardeal, exprimă bucuria api­cultorilor din Ardeal­ că se nor uni cu centrala din Iași. De­pune 1060 lei pentru premii, și roagă ca viitorul congres să se fie îi­n Transilvania. Congresul admite cu ovații. D. Georgescu, delegatul mi­­nistern.îm de agricultura, a­­rată solicitudinea acestui­ mi­nister pentru apicultura noa­stră. Mai vorbesc preotul Brinca (Transilvania), d. Diesen Dolj. Diacoveanu, delegatul apicul­­torilor din Bucovina, Scor­­nea-Gorj, etc. Congresul discută și­ votea­ză apoi un proect pentru rea­lizarea diferitelor doleanțe ale apicultorilor, proces întocmit de d. M. D. Popovici," și care sa fi înaintat gu­vernulu­i,. T&&T;1UL CU m&TMto, Quwarnu­l român comunică la Paris că nu semnează pacea — Cou­sese refuzului — Lyon, 10. — ..Le Petit Jour­nal“ crede a ști că delegația română va remite azi Consi-­lilul suprem o notă în care guvernul român face cunoscut cauzele pentru care nu poate consimți la iscălirea tratatu­lui cu Austria. Refuzul a motivat mai ales prin clauzele din tratat rela­tive la protecția minorităților și prin acelea cari lipsesc Ro­mânia de a negocia tratate de comerț, și de a fixa ea însăși unele din tarifele căilor fe­rate. Presa franceză discută ches­tiunea dacă România va semna sau nu tratatul. Ziarele­ franceze recunosc în unanimitate că Ro­mânia are motive excelente să nu semneze. Intre altele artico­lul 60 prin care România e invi­tată să primească de mai înain­te, cu ochii închiși, dispoziții^­nile pe cari puterile zise „prin­cipalele vor crede necesare pentru ocrotirea minorităților, libertatea transitului și un re­gim echitabil pentru comerțul internațional apare tuturor cu greu de primit pentru o țară ce are sentimentul­ demnității sale. Marilor puteri fără îndoială că nu le ar plăcea deloc să li se impue asemenea angajamente. Cine ar îndrăzni deci, să dea cu piatra in România? Ziarul ,,Paris midi“ observă că România are mo­ivi serioase să nu semneze. Pe de altă parte însă, nesemnând, ea­ riscă să-și înstrăineze bune voinți ce-i vor fi poate foarte utile într'un vii­tor imediat. Chestiunea Basarabiei încă nu e regulată. E oare momentul de a indist­rune, nu pe Franța, care din fericire e­tnom­imă a susțint drepturile­ românești, ci pe aici puteri mai b­­ fin luminate asu­pra rolului vital pe care-l joacă România In Estul Europei? Nu vor semna nici Serbia și Ceho-Slovacii „L'intransigeant“ observă că după România poate și Serbia și Ceho-Slovacia * amenință să nu semneze tratatul din Saintr- Germain.­ ­ Italia alături de noi — Intervenția energică a lui Tittoni — Roma. 10.,— Ziarul „Li­bera“ din Milan felicită pe d. Tittoni pentru dorința lui de a cultiva cele mai bune rela­­siuni cu România. Toți italienii ar trebui sa lucreze pentru o apropiere din ce în ce mai intimă. .,Popolo Romano“ aprobă atitudinea energică a lui Tip­toni, care s'a opus la discu­tarea de către Conferință,a ra­poartelor asupra Banatului, înainte de-a fi fost ascultați delegații români. După „11 Piese" din Nea­­pole, pericolul unei restaurări a Habsburgilor continuă a­ e­­xista în mod latent. Trebue deci să se dea concursului a­­mical al Români­ei, care are în chestiune aceleași interese ca și Italia, importanța ce-o merită. m '. sTsg&liftTUTg Sovietul din Petrograd închee pace cu Antanta Nauen. 10. — Sovietul lucrătorilor și soldaților din Petrograd a adoptat moțiunea prin care comisa­rii poporului sunt împuterniciți de a intra în trata­tive de pace cu Antanta, pe baza propunerilor făcute de aliați. ARMATELE GERMANE AU FOST RETRASE DIN ȚĂ­RILE BALTICE Naupa 10.­­ Ziarele anunță că corpul voluntar de rezervă german, din țările baltice, a fost complect retras la sud de Memel- Comandamentul gene­ral al corpului 6 de rezervă a fost transferat de la Metan la Janetzky. RELUAREA OFENSIVEI LUI KOLCEAG Paris. 10. — Din Omsk: După efectuarea unei retra­geri pe tot frontul fără a da vreo luptă, armatele șiau re­luat ofensiva contra bolșevi­cilor. Acest­a dat în retragere —după ce li s’au­ luat nume­roși prizonieri și material. EXCESELE POPULAȚIEI LA BRESLAU Nnu­en. 10. — De când minis­trul aprovizionărei Robert Schmidt a rehuat de la retra­gerea lui Wissel din ministe­rul economic, și conducerea a­­cestui serviciu, aceste două ministere vor­­ fi contopite cu începere de la 15 Septembrie Decretul președintelui impe­riului ordonează înglobarea ministerului de aprovizionare cu ministerul economic pen­tru acest termen, iar noul mi­nister va purta denumirea de minister economic al imperiu­lui. Din c­auza crizei ,de ali­mente s-a ajuns Luni în Bres­lau la excese, cu care ocazie au fost jefuite vitrinele magazi­nelor. Nu a avut loc accidente sau răniri. Trupele au resta­bilit ordinea. LITUANIA é LIGA NAȚIU­NILOR (Lyon, 10. — Din Berna : O notă a biroului presei litua­niene anunță că dr. Slivas a făcut o mare întrunire spre a alege un comitet pentru Liga­­­ națiunilor. O comisiune spioasă a fost­ însărcinată să se ocupe de n­­ceastă intrare în Ligă­ și să se lue în legătură cu națiunile aderente ci. ARMATA I.ITÍ KULCSÁR, Paris, 1(). — Din Omsk : Mo­bilizarea cazacilor din­ Siberia s-a făcut în condițiuni exce­lente. Populația le-a oferit toate alimentele necesare, pre­cum și 9 milioane ruble prin subscripții- Pe de altă parte se semnalează numeroase în­rolări de voluntari. Generalul Galit­rin, fost ad­jutant al generalului Korni­­loff, a fost însărcinat cu m­­ Vstruir­ea voluntarilor. AJUTORUL ARMATEI RO­MÂNE LA BUDAPESTA Lyon. 10. — „Le Temps"* pu­blică un­ interview cu generalul Huiban, care explică cum, «'a murit de foame, populația Buda­pestei mulțumită ajutorului dat de armata română. „Dacă maghiarii s'au folosit de prezența armatei române spre a face o lovitură de stat, nîci n'am favorizat întru nimic proectele lor“. UN MINISTER DE COALI­TIE LA BERLIN Lyon. 10.—Chestiunea înlo­cui­r­ii d-lui.Erzberger la finap­te este agitată cu insistență de către mijlocul guverna­­mental. Nu va fi vorba de plecarea sa din guvern, ci nu­mai de trecerea sa la un alt portofoliu, posibil al transpor­turilor, actualmente deținut de d- Belie. Democraț­i sprijinesc candi­­datura d-lui Schiffer, fost mi­nistru de finanțe, spre a-l în­­locui pe Erzberger. Ei declară că nu vor participa în minis­ter de­cât obținând portofolii importante. Negocierile începute între ei și guvernamentali par a fi favorabile. Se prevede chiar intervenirea unui acord pe la sfârșitul lui Septembrie. AUSTRIA DUPĂ SEMNA­REA TRATATULUI — A7 a fi republică indepen­dentă — Nauen. 10. — Serviciul presei . Cancelarul de stat austro german. Renner se va întoarce la V­ena imediat după semnarea tratatului de pace-Ca gerant al afacerilor republi­­ce­ austr­ace va rămâne Eichhof, cu cât­va membri la St. Germain spre a menține legătura cu pute­rile Antantei. ■ Adunarea națională austriacă va rat­fica tratatul la sfârșitul lune. Septembrie. Se va încerca formarea unui m­in­ster de concentrare în care vor fi reprezentate toate partidele din Adunarea Națională. Cance­­la­rul Rennet nu intenț­onează schimbări radicale în minister, to­­tuși mini­sterul armatei va fi în­corporat­ ministerului de interne. De­oarece prin tratatul de pace se exclude legatura Austriei ger­mane cu Germania, proectul de constituție prin care Austria ger­mană trebuia să facă parte din republ­ca germană este anulat Prin urmare noua constituție aus­triacă va prevede pentru republi­­ca austriacă un președinte pro­­priu ca șef 4.1 statului

Next