Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-10 / nr. 317
< ANUL XXXVI).—Nr. 317 Latinitatea in Orient Intre popoarele din Orient, există pronunțate diferențe de nivel intelectual, economic și militar. Diplomația europeană este în căutarea formulei echilibrului In două vase comunicante nu poți împiedica lichidele dintre însele să nu se echilibreze, dar în ordinea so ■icială, diferențele de rasă și de nivel intelectual, economic tet militar, nu provoacă tendința de echibrare. ei dimpotrivă, exista mereu tendințe de fricțiuni și ciocniri între elementele diferite ce compun masa omenească. Chestiunea Orientului nu se rezolvă prin ea însăși, lăsând timpului — marele reparator și nivelator —și grija de a netezi asperitățile și a stabili mult, doritul echilibru Unii cred și, azi că o confederație a stelelor balcanice ar fi posibilă , că o asemenea confederație a statelor balcanice ar fi posibilă, că o asemenea confederație ar determina, pe lângă o uniune politică, și o armonizare de interese economice și utilitare. Să nu ne facem iluzii. Ceea ce se întâmplă astăzi, a doua zi după marele război, la Sofia, Belgrad, Atena și Constantinopol — dovedește celui care sție sa vadă ceva mai departe că între popoarele balcanice vor isbucisi, mai devreme sau mai târziu, conflicte firave, — indiferent de caracterul statutului pe care Conferința i păcei îl va fixa în Balcani. Se va răspunde : Va exista o Ligă a națiunilor. Această Ligă va exercita o acțiune tutelară; ea nu va permite ca animozitățile dintre popoarele balcanice să degenereze un conflicte armate Se poate, dar până când va lua corp și suflet această Ligă; _ până când va fi dânsa capabilă să exercite o actâme de control, evenimentele vor surprindă cancelariile nepreparate. Liga va fi un instrument cu adevărat folositor, dacă se va baza pe un regulament european foarte bine întocmit Din cele ce se întâmplă, nimeni nu poate susține aceasta. Liga națiunilor rămâne încă în domeniul idealist ,coborâtj în domeniul realității, da,toți, suntem, să ne agităm în margini]« posibilităților. Orientul a fost totdeauna un focar de intrigi, o sursă de conflicte. Popoarele din orient vor suferi din cauza lipsei garanțiilor și vor căuta să se apere» sau să atace, după cum te va dicta politica momentului iată ce va fi periculos. Sunt însă puteri, cu interese mari în Orient, care ar putea să exercite o acțiune binefăcătoare. Franța, Italia și România, ar putea să lucreze în perfect, acord, ca să exercite în Balcani o acțiune menită să asigure echilibrul. Ce siguranță vor avea : Franța în Siria, Rulia pe coasta orientală a Adriaticei și România dealungul Dunărei și frontierei dobrogene, dacă la Sofia, Belgrad, Atena, sau Constantinopol — presupunând că pe Bosfor vor stăpâni tot sultanii — oamenii politici balcanici vor urma aceeași politică înveninată de balcanisme? Popoarele latine au alt& metodă. Rolul W poate fi mare. Ele au prestigiu și simțul proporțiilor Puse în serviciul civilizației. Franța Italia și România vor exercita în Orient o acțiune binefăcătoare. Nu numai propriile lor interese economice și politice re comandă acestor puteri o acțiune unitară în Balcani, dar și latinitatea are dreptul ei de dominisciume morală, în părțile unde a existet, odinioară un imperiu latin. Reportaj celtic Consiliu de miniștri Miniștrii s-au întrunit Marți 4 tează în consiliu la interne și au luat cunoștințet atât de comunicările aduse de d. Victor Antonescu, ministrul României la Paris, cât și de veștile sosite de la Conferință. Situația noastră pare să se îmbunătățit simțitor, ușa ne-a asigurat, la ieșirea dîn consiliu, primul ministru. Consiliul a luat diferite dispozițiuni privitoare la arăturile de toamnă, cari ce fac cu greutate. Se va lansa im apoi către țărani la această chestiune. Guvernul a mai hotărît orântuirea unui anchete asupra fotului cum s‘au repartizat vitele capturate de la unguri. S‘au expediat apoi lucrările curente. * Primul ministru a trimis eri, instrucțiuni nunilor prefecți cu privire la alegeri. ® D. N. Mișu, de Bogates Româ^«5iei la Conferința păcii, va ple^ca Joi din Paris și va sosi Duminică la București. D-sa va lua în primire portofelul externelor, iugoslavii trag asupra unui vapor gfssian Citim în Le Temps. Vaporul italian Epic, care deservește linia Bari-Gattaro, și care avea pe bord peste 200 ofițeri și soldați italieni, a fost atacat In dimineața zilei de 30 Septembrie cu focuri de armă de un post de trupe regulate iugoslave între insula Rudoni și Arsa. Un soldat italian a fost rănit. nunm nu vor sa recunoască guvernul Friedrich Ziaril Lokal-Anzeiger publică următoarea depeșă din Budapesta. Marți, un reprezentant al Antantei s’a prezintă* primului ministru maghiar, Friedrich* făcâ«dn-i cunoscut "că recunoașterea lui este imposibilă. om*; ui a sg*,** n* i «n. Jt *■ «X nex« i «stuvgai; reprezentantul, este constituirea unui guvern de coaliție. In caz când cererea nu va fi luată in considerație, Antanta va lua măsurile necesare. front cabinet bulgar Giurgiu, 7 Oct. • Noul cabinet bulgar s-a constituit azi astfel: Alexandru Stambulinski, președinția și războiul; Alexandra Dmmitrof, internele; Z. Bacalof, cultele; Corlacof, ministrul căilor ferate și poștă; Radu Dascalof, justiția; AS Bujof, industrie și comerț; dr. Danei, finanțele, Magearof, externele. Fostul președinte al consiliului Teodorof, rămâne ca prim delegat al Bulgariei la conferința, păcei. Primele 7 focuri sunt ocupate de partidul agrarian ai cărui șef este d. Stambuliisski, două de partidul naționalist și unul de cei progresiste Naciu Țanicof, șeful partidului radical va fi numit președinte al Sobrartiei. germanii se vor răspândi in lume... Examinând situația coromomică a Germaniei, directorul marei societăți de navigațiune „Hamburg — Amerika — Linie“, Hubtermann, a făcut următoarele declarațiuni: „Rarinurile noastre sunt goale, șantierele de asemenea- înțelegerea cere deja noi 200.000 tone pe an, timp de 9 ani Personalul nostru ne părăsește, atras de avantagiele oferite de americani și japonezi. In mirând Germania nu va mai avea: ingineri, mecanici, specialiști, marinari, înainte de 1870, Germania hrănea 35 până la 38 milioane de locuitori. Organizarea metodică și munca intensă, au reușit să grupeze artificial în țara noastră o populațîune de peste 70 milioane. No mai având colonii și cum Germania nu poate oferi mijloace de trai acestei populații, ca să muncim nu ar trebui materii prime și credit In cazul când nu vom avea credit și materii prin populația noastră va căuta mijlloace de existență în alte părți. Germanii se vor răspândi în lume...“ Din jafurile de la c. f. r. — Mărturii interesante — Cu ocazia procesului furturilor mărfurilor și medicamentelor din magazia gării, fapt despre care am vorbit prin ».Universul’’, s'au produs unele mărturii senzaționale, cari stabilesc mai bine decât orice tristă stare de lucruri care dăinuește în administrația c. £. Printre acele ani au adus grave acuzațiuni, menționez po d. avocat Osvald Rfi«oviță, epitrop al Casei Sf. Spiridon. D-sa a relatat Curții marțiale, următorul caz: In timpul războiului,—zice d. Racoviță,—d-na Morusî din Roman ,a cerut eforiei o pompă pentru spitalul de acolo Eforia o cedează, ca împrumut , d-na Moruzi o duce la gară, urmând să fie transportată de urgență la Roman. Ori nici până azi, pompa n’a sosit, și Eforia interesânduse a aflat că ea a fost vândută, pe un preț ridicol de către un funcționar de la e. f. j». Acest germano-polon Berliner Tageblatt anunță că primul tratat de drept public între Germania și Polonia a fost semnat la ministerul de externe. ..Prima parte a acestui prim Acord prevede amnistia și liberarea prizonierilor de război- Știri Din străinătate — Popúio Romano anunță că dictatorul Fiumei, poetul d’Annttnzio ar fi dispus să înceapă tratative cu personaltățile oficiale italiene. ,— In Franța fiecare comună este obligată să înscrie 16 registre speciale, date de stat, numele militarilor care au luat parte la campania din 1914—1918, cu mențiunea rănilor și a distrincțiuniior onorifice primite. — Adunarea națională din Berlin a luat hotărârea ca cercetările «omisiunei speciale pentru stabilirea responsabilităților războiului să se extindă și asupra Ințelegerei — La Helena (Arkansas, Statele Unite) incidente sângeroase e‘au întâmplat între albi și negri. Mai mulți albi și 12 mbri au fost omorâți. —. Intr-un interview acordat unui ziarist englezi Qierln nu tăgăduește eficacitatea blocului exercitat de aliați. El declară că bolșevicii sunt..gata să facă pace oricând cu condiția ca operațiile militare să fie imediat oprite pe teritoriul vechiului imperiu rus, și ca să se ridice blocul aliaților. 25 Bani* .filaral TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE WILSON SUFERĂ DE alibnatie MINTALA? San-Paolo, 7.—Din Washington ne annnțâ: Știrile privitoare la sănătatea lui Wiscon sunt alarmante. Medicii farailiel sunt foarte îngorijorati. Președintele pare a fi atins de o formă violentă de alienație mintală. Ziarele americane «panei», dacă ne va prelunși starea aceasta, președinția’ ad-inte* rpn, o va lua vice-președintele Marshall. * Nauen. 7. Ziarele elvețiene anunță din Washington .* Ranging a convocat cabinetul in scop de a institui o forță executivă in caz că boala lui Wilson s‘ar agrava, DISCUȚIA TRATATULUI LA SENATUL FRANCEZ Lyon. 7. — Astăzi dimineață s’a împărțit la Senat raportul d-lui L. Bourgeois, raportorul tratatului. D. Leon Bourgeois spune în raportul său: Sperăm că va veni o zi când „Liga Națiunilor” va avea în mână ari 1i suficiente ca să asigure menținerea siguranței membrilor sub Raportul cere Senatului să ratifice cât mai curând tratatul. , 11 i. 1 J GENERALUL BERTHELOT GUVERNATOR AL ORAȘULUI METZ Lyon, 7. — In urma retragerii generalului Mandhuy, generalul Berthelot, fostul șef al misiunii militare franceze în România, va fi numit guvernator al orașului Metz și comandant superior al teritorului Llorenei. ITALIA A RATIFICAT TRATATUL DE PACE Nauea. 7. — Din Paria se afunță că regele Italiei a ratificat tratatul de pace prin decret CLEMEN CEAU CERE CONVOCAREA LIGII NAȚIUNILOR Nauea, 7 .Ctemenceau a adresat lui Lloyd George o scrisoare în care cere convocarea cât de grabnică a Ligii Națiunilor spre a executa tratatul de pace și a regate probleme interne care nu sunt specificate în tratat-ANGLIA NEMUITTUMITA DE POLITICA HALIEI San Palo, 7. —. Agenției Stefani i se comunica din leriidra următoarele: In cercurile o fi cutie engleze se afirmă că guvernul britanic are de gând să-și arate surprinderea față de politica guvernului italian, pentru prelungirea situației ilegale din Fiume. Guvernul englez crede că, prelunginduose această stare de lucruri, pune statia in situație de a eși din alianță. POLITICA NOULUI GUVERN TURC Lyon. 7. _ Constituirea noului guvern s-a făcut foarte repede. Membrii cei mai importanți din noua combinație sunt: Reși cî de la externe și semaJ deja război, cari au mai figurat în guvernul Tevfie Pașa care s-a format în Noembrie 1918. Gemal pașa nu inspiră nici o încredere, fiind bănuit că întreține relațiuni cu șeful mișcărei naționaliste din Asia mică. PREVENIREA GREVELOR Karnavan. 7 — Ziarul „Daily Express“ spune că «stoarsa sesiune a parlamentului va realiza probleme largi în scop de a reduce posibilitatea grevelor. Dar din aceste măsuri oon«ta în crearea unui slatom de Curți arbitrare cu un tribunal suprem de apel Această mare mașină conciliatorie» fiind odatâ stabilită» va aplana, teata diferendiie între slujbași. EVACUAREA PROVINCIILOR baltice — Aliații ucai«îti inttți pe răspunsul Germaniei — Lyon. 7.~In ședința de Marți, consiliul suprem, a luat cunoștință de răspunsul guvernului german la nota Antantei, care cere imediata evacuare a provinciilor baltice. Gorîsiliul a găsit insuficiente măsurile luate și asigurările chete. Mareșalul Foch,, care lua parte la această ședință, a fost însărcinat să răspundă guvernului german" că, în caz de neexecutare, hotărârile luate de Antantă vor deveni efective. O PROPUNERE A PRIMUlui-ministru ungur Din Budapesta se ioxnunka . Ministrul președinte Friedrich propune să se convoace vechiul parlament în nesiunie de S zile spre a rezolvi legea electorală și a încredința guvernul consiliului statului. REPARTIZAREA MATERIALULUI RULANT AUSTRO-UNOAR Paris. 7. — Consiliul suprem a hotărât sa instituiască la Viena două comisiuni: una care ru asigure aprovizionarea Austriei și alta să repartizeze între aliați materialul de cale ferata austi»> ungtar. VIZITA prințului Carol la Budapesta Budapesta, 6. — Er, AS. R. Principete Carol, care comandă rescreiutuil vânătorilor de munte din grupul general Moșoiu, a sosit în cartierul grupului din Buapesta. Imjmersă cu generalul Moșoiu a asistat în reprezentata operei PubMetti maghiarman fe eta o curiositate simpatică de a cunoaște pe Moștenitorul romau- Ssiftaraji flîtar fi Duminica, o impresionantă serbare militară a fost organizată de către ofițerii batalionului 3, din reg.. 31 inf., în frunte cu căpitanul Gostescu, în comuna Cioplieni (jud. Chișinău). Serbarea, prin desăvârșitul ei succes, și-ai atins cu prisosință ținta,—uceia de a ne apropbi populațiunea de acolo. Dimineața s’au Li'k iat un Tedeum , și un Parasites,—pe câmpul mărginaș de sat — într’o capelă improvizată, pentru pomenirea eroilor căzuți din acel regiment, și cursul campaniei 1916—.19. Sate din împrejurimi, precum și întreg satul Ciopleni. cu autoritățile oficiale au fost de fată. După amiază a început serbarea, care s’a prelungit până către miezul nopții. Jocuri ,imericurte, dansuri naționale, producțiile trupei de ordin muzical și allistic au înveselit întreaga asistență. La serbare au Participat comandantul brigăzii d. colonel Floresett, ofițerii brigăzii, etc. — Pentru omul brâu și..cinstit, moartea nu e nimic pe lângă înjosire. — S. Smiles. larii inundații din Spania — Alte amănunte — Orașul Cartagena este complet inundat; strazile sunt transformate în torente de apă- Mărfurile din magazine suit cat. distruse. Stâlpii de telegraf s’au răsturnat. Multe persoane au fost saLate din balcoane și ferestre cu ajutorul frânghiilor. Câțiva oameni, târâiii de curentă s au încheat., Valencia locuire întregi au fost distruse. La Alicante apa, a ajuns pretutindeni o înălțime de 2 m. Toți arborii au fost smulși din rădăcină și luați de torente. Multe poduri de cale ferată sunt distruse. i Școala primară din Ptoheco s’a dărâmat. O Institutoare a fost omorâtă. Toate fântânele sunt distruse- Apa potabilií lipsește im multe localități’ însemnările unui om venit din Marte DE NECREZUT... Cei cari au treburi prin birourile miniaterulor de război, — minister trecut de curând sub conducerea unui foarte tânăr general care nu are încă uită un „merit politic“, — au toate motivele să privească împrejurul lor cu oarecare nedumeriră In adevăr, în birourile în rari se manifesta poate, mai mult decât oriunde o mentalitate greșită — și mentalitatea funcția a năruirii român a fost aproape totdeauna scandaloasa — para că sfa întronat un spirit deosebit, de necrezut— Pe pereții birourilor de cari vorbim stau în adevăr, afișate, în văzul tuturor, îndemnuri —, cari treib uesfi «il>S, mai ales acolo, caracter de ordine, —, în cuprinsul următor, adresate ofițerilor și funcționarilor ministerului: „Fiți cu luare aminte în primirea cererilor și plângerilor dela cetățeni „Cercetați de aproape "și cu bunăvoința, ceea ce vi se reclamă. „Nu, vă mulțumiți a primi o cerere sau o reclamație și a-i da număr de înregistrare. Lămuriți complet pa suplicant, ca să plece satisfăcut și convins cu i el va face dreptate. Trebue să fim convinși că suntem înerunciul țării și al populațiunii. „Lumea nevoiașe cum vine din interiorul țării și cea a sta pe cheltuel și trebue satisfăcută cea dintâi**. " Dispozițiile da mai sus, — considerând pe oamenii cărora și se adresează — prevăd în principiu și numai ca indoațiuni, sancțiunea la caz de neconformare. ■„Cei cari vor călca acestea#. datoriri comit grave abateri, ca militari și ca.. cetățeni*. Sfaturile acestea, pline de o lăudabilă Cruiziință și omenească înțelegere a nevoilor celor mulți, trebue să se aplice, nu numai la ministerul de război, ci peste tot, în atât de multele birouri ale funcționarismul id rochia», la ușile căruia sta, bătut de oameni și de Dumnezeu, țăranul venit de departe și văduva cu copilul în brațe. . Desigur, trebue să facem cel puțin acum ceea ce trebuia făcut de mult: să punem lucrurile la locul lor, nedemnurile părintești. ala nou* Ini titular (te la departamentul războiului fac »să nască în noi speranța, unei îmbunătățiri. Se zdruncină credința din nenorocire foarte justificată că totul e putred în clasa celor cari dețin autoritatea. Gestul e așa de nou și de surprinzător încât, dacă nu îma vedea realmente produs, nici n‘am crede in existența lui. M. N._ CPerl 10 Octombrie 1919 Scăderea nivelului cultural Pentru mentalitatea tinerei noastre generații, scandalurile provocate de un număr însemnat de elevi și nenumăratele proteste înaintate de aceștia ministerului instrucțiunei cu privire la examenele particulare ținute în luna Septembrie, sunt caracteristice. Ele dovedesc spiritul anarhic de care tinerimea noastră școlărească pare să fie cuprinsă azi, datorit, de bună seamă lipsei totale de educație și cunoștințe școlastice. Este întrtadevăr, de toți cunoscută, insuficiența pregătirei de examen , a aproape unanimității elevilor pregătiți în particular. Cu o spoială din învățătură de cel mult 1—2 luni, încurajați te apucăturile lor rele de către părințiiindulgenți, acești elevi au ajuns astăzi să terorizeze pe profesorii examinatori, dându-ne spectacole barbare ca acela petrecut tte» liceul Spiru Hare, unde au fost sparte geamurile și amenințați cu bătaia profesorii. Cutezanța aceasta nemaiauzită, pe deoparte, iar pe de alta intervențiile părinților pe la minterear cu prote>tari de tot soiul) împotriva cont inunei examinatoare care le-a nedreptățit «draplele spun ei—, constitueac desigururi simbol al mendo ari a multora» Nu aven, cuvinte să vestejim, elan trebuie, acest mod de a vedea, arătând părinților elevilor crima pe care o făptuesc, încurajând, prin potestările trimise autorităților din ministerul de Instrucțiune, lenevia copiilor. Nivelul cultural al absolvenților de gimnaziu și liceu este așa de scăzut, încât, pentru cine ar avea ocaziile să asiste cândva la vreun examen, o excepție lăudabilă dar surprinde foarte mult. Or, absolvenți de aceștia măresc azi pletora funcționarilor și scad prestigiul, după cum nici societățea cinste nu fac. Ca document vom reproduce Ur fragment dintr-o scrisoare primită de la um profesor universitar: „La școala superioară de silvicultură s-a ținut concursul pentru acordarea a 50 de burse în bani, a 8 lei pe zi, pe lângă avantagiile de cămin studențesc și cantină. Din 70 candidați înscriși, au reușit numai 12. In raportul ce a înaintat, comisii mea examinatoare și-a exprimat surprinderea că un mare număr din candidați îu posedă absolut de joc cunoștințele din programele liceelor, deși au fost promovați. „Credem că o anchetă din paretea ministerului instrucțiunei — conchide raportul — este necesară, spre a se constata cum se învață în liceele noastre, cum se promovează elevii dintr-o clasă în alta, precum și cum se obține certificatul de absolvire a liceulu lui. Ca punct de plecare, recomandă tot raportul_pot servi chiar probele scrise ale candidaților la bursele școalei , de silvicultură“. * Observațiunile de mai sus privesc elevii de vor să obțină burse,» _ sunt deci dintre elevii buni, își poate dar lesne închipui oricine, în ce hal de pregătire s-au aflat numeroșii repetenți ai examenelor particulare. Iată pentru ce, credem noi, în interesul superior și al școalei și al societăței, ministerul să dea cele mai severe instrucțiuni directorilor și profesorilor școlilor de toate categrrile, precum și diferitelor comisiuni de examinare, să fie câi mai vigilenți, pentru ca selecția să se facă cum trebuie: acei cari merită să urmeze școala să o urmeze, spre, a fi mâine folositori, neamului; ceilalți însă să fie îndepărtați, ca să nu se priveze munca de brațele cari lipsesc atât, de mult azi. i ' Ilitația chiruiților din Iași După cum s» anunțat, în Iași s’su pus bâtele unui „Sindicat al chiriașilor”", la care au aderat cetățenii din toate straturile societatei. Că președinte al sindicatului a fost ales d. avocat Dimitriu. Iar ultima întrunire, numeroși chiriași au protestat"«mila exploatării la care sunt supuși de către proprietarii de case. S’a demonstrat că imobilele fiind bunuri producătoare de venit, ca atare sunt comparabilă unei rente, și deci nu pot și nu trebuesc să producă mai mult decât acestea. In cele din urmă s’a dec!« a se interveni, — prin. adrese semnate de către toți chiriașii din Iași, — da guvernul, printr’un decretl lege, să prelungească toate contractele conform legei excepționale, prevăzuindu-se respectarea chiriei din 1915 și pentru contractele noi ii. Ofițeri români trelarați ca ordine străine D. general Mircea. Bottez, comandor al ordinului ,,Bnei’’ (englez). D-nii îocol.-coloneîi: I. Sîchitiu, V. Branu, Maketetti și I. Gorciu, șeful censurei poștale, comandori ai ordinului „Imperiul Britanic”. Maiorii: Emil Mora, Al. Brusescu; căpitanii: Terezeanu și D. Sutzu; îocot.: Angafescu D., ofițeri ai ordinului „Imperiul Britanic,.. • SublocoL Eugen Lucassovici, membru al ordinului „Imperiul Britanic”. Sublocotenent Iuliu Drăgușanu „Crucea militară’’ (engleză).. București» 7 Octombrie 1919 Târgul financiar Pe ziua de circalm. E notabilă atențiunea dată m« mai mult decât n’a obicinuit în ultimul timp — efectelor. Totuși nu putem ști încă, dacă e în acest fapt invederarea prudenței câtorva persoane interesate ■— întâmplător — să facă plasamente mai sigure, sau e începutul unui perioade de mai mu Hă prudență pentru majoritatea celor interesați în jocul de bursă. Salturile cu care începuseră săptămâna câteva dintre valorile neagociate în târgul oficial nu persistă, ba chiar unele dintre aceste valori au notat eri an asio regres. Incheeri : Renta amortibilă 1905, seria 1. ■ și B 4 la sută, 97, Renta ■convertită 1905, 4 la sută, 97. Imprumutul național 97, împrumutul anirii 90 trei sferturi. Banca Națională 9700 (încheerea zilei precedente 9800). Banca Marmoroseh, Blank et comp. 2290 $ 90 cursul zilei (încheerea zilei precedente 2335 40). Banca de scont 1140. Banca românească, emis. HI. 1850 45 Banca Studio, agricol Ialomița 650. Societ. Goto. la-Călimănești 500. Dintre valorile de la Moscova, au încheiat acțiunile Băncei românești, emis. III, cu 1625, «» Târgul liber, ferm. Citiți -----VESELIA cel mai răspândit și mai amuzant -------ziar umoristic din țari t| SEPTUMIm TEATRAL* ,una fiintr’o mie“,—„Yapaia“,—„GMara‘ Teatrul Național din Cluj In toamna lui 1914 se reprezenta la Național o piesă originală, scrisă de doui cunoscuți publiciști. Sala plină. Actul I place. Actul al doilea, cu o roșie ■ scenă interpretată de Tina Barbu și Storin, produce impresie adâncă. Cortina cade în mijllocul salvelor de aplauze. Când reintră în culise, după ce fuseseră, chemați la rampă, autorii sunt îmbrățișați de George Diamandi. _Vă mulțumim, domnule director general , mi-ați dat prilejul unui succes. i __ Eu vă mulțumesc, răspuns la dirifitorul emoțional. Dacă ați ști ce ați făcut astă seară. Ați dovedit« Și Diamandi apăsă, cu«accentul său moldovene», și cu impetuozitatea pe care n'o putea, stăpâni. — Ați dovedit immnîitatea comitetului de lectură. Și continuă: — Comitetul a fost in contra admiterea piesei. Până în ultimul moment a luptat. Dacă m-aș fi ținut de litera legii, nu erați ,,jucați.*. Convins că presa merită să fie reprezentată, am luat-o în gât. Vă închipuiți ce-ar fi fost dacă nu reușeați , nu resucces, — dezastru. .Și nu cădeați dv., ci eu. Diamandi îi luă pe autori și puse să privească, pe ochiul de geam al avanscenei direcțianei generale. Din comitet nu veniseră decât doi; «siluiți lipsiseră ostentativ. Din cei doi» unul nu scotea capul dintrin ziar, celalt nu-și găsea astâmpăr. Piesa a urmat să se reprezinte.S, când s-au acordat premii, a fost printre cele premiata Au trecut, de atunci cinci ani și iată că împrejurările s’au însărcinat să confirme teoria ingretitului Diamandi. Mă grăbesc sa declin solidaritatea cu această teorie. Din potrivă, am inecredere în înrâurirea folositoare a comitetului de lectură, când e compus din oamenii cu gust, cu competență, «u dor de literatură și de teatru, fără ambiții nelalocul lor, nepărtinitori, respectoși față de talentele adevărate.... Dar, repet, sunt împrejurări Tatale cari mă contrazic in pun [UNK]erea mea și viu — cel puțin suntra datei acesta să stea dreptate fosrtului director al teatrelor. Și — culmea coincidențelor — «asrta a vnoit ca dreptatea lui Diamandi să iasă chiar cu pnîeiul uneia din lucrările sale și — aci e partea «Mreroasă chiar pe socoteala lui. .| £ .Oil^XTLS-T^iTb drumri. a scris și „Una dintr‘o mie”. Dar dacă a ținut sâ reînvânteze cea dintâi, unde există dovada c*a vrut s‘o vază și pe cea dea doua pe scenă ? Presupunând «‘ar fi avut această greșită idee, de unde știm că nu a‘ar fi mulțumit cu reprezentarea ei în un teatru de vară, fără nici o pretenție ? Disinandi era incontestabil ó personalitate interesantă, o íízionona ie originală. Foarte inteligent, instruit, la curent cu literatura modernă, ca eanoșrațe din elasicism, fast«mistic foarte desvoltat, stil îngrijit, dialog vioi, care te câștiga și prin vervă și prin observații profunde,alternând glumele cu meditațiaftile și lucrurile fără chio îr aenaturata cu aforisme de reținut. ■Foarte inegal, putea să aibă in aceiași operă părți bune și slabe, și mai ales putea sâ aibă o lucrare slabă de tot după una, foarte bună. E cazul „Chemărei Codrului’’ și «*i ritvtvai»»Citvfruv-rza-riroi« rrltiCkî-i o.co ■“> ivpivuvuvujg rivvfi»tea la Național. La decepția din seara premierei Diamandi ar fi răspuns cu umorul său: — Am dovedit inutilitatea comitetului. In cazul contrariu, n’sș fi lăsat acest capriciu de artist să apară pe soena Repet, un gant de opinia lui. Comitetul poate face mult bine literature, etc. etc.a se vedea motivele mele de mai sua în favoarea comitetului, dar fapt e că de data asta a serârât-o. Acest negativ omagiu postum nu se produce pentru prima oară. De câte ori nu s’au public« lucruri slabe ale scriitorilor morți și deci in neputință tk g se opune sau dau lămuri că s s mmn, pretenția să fie serviți in felul acesta. Deci stabilind greșala adaogem și circumstanțele atenuante, cu speranța îndreptării. . Teatrele Reglaj Maria si Moscra sunt în serie de două piesă, una a lui Kistaemekers*, alta a lui Bernstein Nici Văpaia, nici Ghiars nu sunt dintre cele mai bune criere ale celor doi puternici dramaturgi. ■ Danul de a analiza : al celui dintâi și brutalitatea captivantă a celui din urmă au dat lucruri mai bune, mult mai bune, și desigur că vom avea prilejul să le redea» chiar pe cele două scene, unde artiștii deja consacrați i simtesc ,să presiBte elemente noi în condiții care d au speranțe că conțin, geniul, cam slab al actorilor noștri de rasă « pe cale să sporească. Berg-op. Zoom nu ambiționează dnești să &tres ®. Și reușește. După prima reprezentație din «tagiunea aceasta, am spus că piesa a scos în relief pe d Iliescu și a dat prilej d-nei și dlui Bulandra să se afirme din nou în comedie sub un aspect din cele mai favorabil ®. Teatrul Național din Cluj va funcționa la iarnă sub direcția d-lui. Zaharia Bârsan, un îndoit talent de artist și poet dramatic. Ca local, va fi poate cel mai frumos și mai bine construit, din țsară Din fericire, se găsește și mult material necesar. Sunt patru mari magazii cu rechizite și celelalte lucrari folositoare teatrului. Spațios, va putea face rețete impunătoare. Se vor reprezenta piesele originale cele mai de valoare, opere clasice, iar din repertoriul modern numai lucrări absolut superioare. Ic esest scop d. Bârsan s-a propun să faca o selecție serioasă, prin care cei din Transilvania să fie puși în măsură de a vedea reprezentații în adevăr instructive și educative. Mai dificilă,« chestiunea trupei. Elementele consacrate din vechii regat sunt angajate. Unii din artiștii cari ar dori să iasă din actualele formații și să meargă J Cluj, au interese de familie cai nu le permit despărțirea. Totuș directorul a isbutit să-și asigur deocamdată concursul cîtorva pesemnî că+i cari vor juca cu întrerupere, într’un ansamblu pe car s’a silit sâ-l compue din tineri c studii bune și cu aptitudini reale Stagiunea se va deschidde „Ovidiu’’ de V Alexandri» M.Mora Abonamentele la ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 luni Lei 30 pe 6 luni Lei 15 pe 3 luni Veselia lei 26 pe an. Universul Literar lei Î0 W an. BaitH pot fi expediați prin mandat poștal: Bând sau mard în păcari recomandai?**