Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)

1919-10-10 / nr. 317

< ANUL XXXVI).—Nr. 317 Latinitatea in Orient Intre popoarele d­in Orient, există pronunțate diferențe de nivel intelectual, economic și militar. Diplomația europea­nă este în căutarea formulei echilibrului In două vase co­municante nu poți împiedica lichidele dintre însele să nu se echilibreze, dar în ordinea so­ ■i­cială, diferențele de rasă și de nivel intelectual, economic tet militar, nu provoacă tendința de ech­ibrare. ei dimpotrivă, exista mereu tendințe de fric­țiuni și ciocniri între elemen­tele diferite ce compun masa omenească. Chestiunea Orien­tului nu se rezolvă prin ea însăși, lăsând timpului — m­a­­rele reparator și nivelator —ș­i grija de a netezi asperitățile și a stabili mult, doritul echi­libru­ Unii cred și, azi că o con­federație a stelelor balca­nice ar fi posibilă , că o ase­menea confederație a statelor balcanice ar fi posibilă, că o asemenea confederație ar de­­­­termina, pe lângă o uniune politică, și o armonizare de interese economice și utilitare. Să nu ne facem iluzii. Ceea ce se întâmplă astăzi, a doua zi după marele război, la Sofia, Belgrad, Atena și Constanti­­nopol — dovedește celui care sție sa vadă ceva mai depar­te că între popoarele balcani­ce vor isbucisi, mai de­vreme sau mai târziu, conflicte fira­ve, — indiferent de caracterul statutului pe care Conferința i păcei îl va fixa în Balcani.­­ Se va răspunde : Va exista o Ligă a națiunilor. Această Ligă va exercita o acțiune tu­telară; ea nu va permite ca animozitățile dintre popoarele balcanice să degenereze un conflicte armate­ Se poate, dar până când va lua corp ș­i suflet această­ Ligă; _ până când va fi dânsa capabilă­ să exercite o actâme d­e control, evenimentele vor surprindă cancelariile nepreparate. Liga va fi un instrument cu adevărat folositor, dacă se va baza pe un regulament­­ euro­pean foarte bine întocmit Din cele ce se întâmplă, ni­meni nu poate susține aceas­ta. Liga națiunilor rămâne încă în do­m­eniul idealist ,coborâtj în domeniul rea­lității, da,toți, suntem, să ne a­­gităm în margini]« posibilită­ților. Orientul a fost totdeauna un focar de intrigi, o sursă de conflicte. Popoarele din orient vor su­feri din cauza lipsei garanții­lor și vor cău­ta să se apere» sau să atace, după cum te va dicta politica momentului ia­tă ce va fi periculos. Sunt însă puteri, cu interese mari în O­rient, care ar putea să exercite o acțiune binefăcătoare. Franța, Italia și România, ar putea să lucreze în perfect, acord, ca să exercite în Bal­cani o acțiune menită să asi­gure echilibrul. Ce siguranță vor avea : Franța în Siria, Rulia pe coa­­sta orientală a Adriaticei și România dealungul Dunărei și frontierei dobrogene, dacă la Sofia, Belgrad, Atena, sau Constantin­opol — presupu­nând că pe Bosfor vor stăpâni tot sultanii — oamenii politici balcanici vor urma aceeași po­litică înveninată de balcanis­me? Popoarele latine au alt& me­todă. Rolul W poate fi mare. Ele au prestigiu și simțul pro­porțiilor­ Puse în serviciul ci­vilizației. Franța Italia și Ro­mânia vor exercita în Orient o acțiune binefăcătoare. Nu numai propriile lor inte­rese economice și politice re comandă acestor puteri o ac­țiune unitară în Balcani, dar și latinitatea are dreptul ei de dominisciume morală, în părțile unde a existet, odinioa­ră un imperiu latin. Reportaj celtic Consiliu de miniștri Miniștrii s-au întrunit Marți 4 tează în consiliu la interne și au­­ luat cunoștințet atât de comuni­cările aduse­­ de d. Victor Anto­­nescu­, ministrul­ României la Paris, cât și de veștile sosite de la Conferință. Situația noastră pare să se­­ îmbunătățit simțitor, ușa ne-a asigurat, la i­eșirea dîn consiliu, primul ministru. Consiliul a luat diferite dispo­­zițiuni privitoare la arăturile de toamnă, cari ce fac cu greutate. Se va lansa im apoi către ță­rani la această chestiune. Guvernul a mai hotărît orân­­tuirea unui anchete asupra fo­tului cum s‘au repartizat vite­le capturate de la unguri. S‘au expediat apoi lucrările curente. * Primul ministru a trimis eri, instrucțiuni nunilor prefecți cu privire la alegeri. ®­­ D. N. Mișu, de Bogates Rom­â­­^«5iei la Conferința păcii, va ple­­^­ca Joi din Paris și va sosi Du­minică la București. D-sa va lua în primire porto­felul externelor, iugoslavii trag asupra unui vapor gfssian Citim în Le Temps. Vaporul ital­ian Epic, care de­­servește linia Bari-Gattaro, și care avea pe bord peste 200 ofi­­țeri și soldați italieni, a fost a­­tacat In dimineața zilei de 30 Septembrie cu focuri de armă de un post de trupe regulate iugo­slave între insula Rudoni și Arsa. Un soldat italian a fost rănit. nunm nu vor sa recunoască guvernul Friedrich Ziaril Lokal-Anzeiger pu­blică următoarea depeșă din Budapesta. Marți, un reprezentant al Antantei s’a prezintă* primu­lui ministru maghiar, Frie­drich* făcâ«dn-i cunoscut "că recunoașterea lui este imposi­bilă. om*; ui a sg*,** n* i «n­. Jt *■ «X nex« i «stuvgai; reprezentantul, este constitui­­rea unui guvern de coaliție. In caz când cererea nu va fi luată in considerație, An­tanta va lua măsurile necesa­re. front cabinet bulgar Giurgiu, 7 Oct. • Noul cabinet bulgar s-a con­stituit azi astfel: Alexandru Stambulinski, pre­ședinția și războiul;­ Alexandra Dmmitrof, internele; Z. Bacalof, cultele; Corlacof, ministru­l­ căilor ferate și poștă; Radu Das­­calof, justiția; AS Bujof, indus­trie și comerț; dr. Danei, finan­țele, Magearof, externele. Fostul președinte al consiliu­­lui Teodorof, rămâne ca prim delegat al Bulgariei la conferin­ța, păcei. Primele 7 focuri sunt ocupate de partidul agrarian ai cărui șef este d. Stambuliisski, două de partidul naționalist și unul de cei progresiste Naciu Țanicof, șeful partidului radical va fi numit președinte al Sobrartiei. germanii se vor răspândi in lume... Examinând situația coro­mo­mică a Germaniei, directorul marei societăți de navigațiune „Hamburg — Amerika — Linie“, Hubtermann, a făcut următoa­rele declarațiuni: „Rarinurile noastre sunt goale, șantierele de asemenea- înțele­gerea cere deja noi 200.000 tone pe an, timp de 9 ani Personalul nostru ne pără­sește, atras de avantagi­ele ofe­rite de americani și japonezi. In mirând Germania nu va mai a­­vea: ingineri, mecanici, specia­liști, marinari, înainte de 1870, Germania hrănea 35 până la 38 milioane de locuitori. Organizarea meto­dică și munca intensă, au reușit să grupeze artificial în țara noastră o popul­ațîune de peste 70 milioane. No m­ai având colonii și cum Germania n­u poate oferi mijloa­ce de trai acestei populații, ca să muncim nu ar trebui materii prime și credit In cazul când­ nu vom avea credit și materii prin­ popula­ția noastră va căuta mijlloace de existență în alte părți. Germanii se vor răspândi în lume...“ Din jafurile de la c. f. r. — Mărturii interesante — Cu ocazia procesului furturilor mărfurilor și medicamentelor din magazia gării, fapt despre care am vorbit prin ».Universul’’, s'au produs unele mărturii senzaționa­le, cari stabilesc mai bine decât orice tristă stare de lucruri care dăinuește în administrația c. £. Printre acel­e ani au adus grave acuzațiuni, menționez po d. avo­­cat Osvald Rfi«oviță, epitrop al Casei Sf. Spiridon. D-sa a relatat Curții marțiale, următorul caz: In timpul războ­iului,—zice d. Racoviță,­—d-na Mo­­rusî din Roman ,a cerut eforiei o pompă pentru spitalul de acolo Eforia o cedează, ca împrumut , d-na Moruzi o duce la gară, ur­mând să fie transportată de ur­gență la Roman. Ori nici până azi, pompa n’a sosit, și Eforia inte­­resându­se a aflat că ea­ a fost vândută, pe un preț ridicol de că­tre un funcționar de la e. f. j». Acest germano-polon Berliner Tageblatt anunță că primul tratat de drept public între Germania și Polonia a fost semnat la ministerul de externe. ..Prima parte­ a acestui prim A­­cord prevede amnistia și lib­era­­­rea­­ prizonierilor de război- Știri Din străinătate — Popúio Romano anunță că dictatorul­ Fiumei, poetul d’An­­nttnzio ar­ fi dispus să­­ înceapă tratative cu personaltățile ofi­ciale italiene. ,— In Franța fiecare comună este obligată să înscrie 16 regis­tre speciale, date de stat,­ numele militarilor care au luat parte la campania­ din­ 1914—1918, cu mențiunea rănilor și a distrincțiu­­ni­ior onorifice­­ primite. — Adunarea națională din Berlin a luat hotărârea ca cer­cetările «omisiunei speciale pen­tru­ stabilirea responsabil­ități­­lor războiului să se extindă și a­­supra Ințelegerei — La Helena (Arkansas, Sta­­tele Unite) incidente sângeroase e‘au întâm­plat între albi și negri. Mai mulți albi și 12 m­b­ri au fost omorâți. —. Intr-un interview acordat unui ziarist englezi Qi­erln nu tă­­găduește eficacitatea­ blocului e­­xercitat de aliați. El declară că bolșevicii­ sunt..gata­ să facă pace oricând cu condiția ca operațiile militare să­ fie imediat oprite pe teritoriul vechiului imperiu rus, și ca să se ridice blocul­ aliaților. 25 Bani* .filaral TELEGRAME DIN STRĂINĂTATE WILSON SUFERĂ DE alibnatie MINTALA? San-Paolo, 7.—Din Washing­ton ne annnțâ: Știrile privitoare la sănăta­tea lui Wiscon sunt alarmante. Medicii farailiel sunt foarte îngorijorati. Președintele pare a fi atins de o formă violentă de alienație mintală. Ziarele americane «pan­ei», dacă ne va prelunși starea a­­ceasta, președinția’ ad-inte* rpn, o va lua vice-președintele Marshall. * Nauen. 7. Ziarele­ elvețiene anunță din Washington .* Ran­ging a convo­cat cabinetul in scop de a institui o forță executivă in caz că boala lui Wilson s‘ar agrava­, DISCUȚIA TRATATULUI LA SENATUL FRANCEZ Lyon. 7. — Astăzi dimineață s’a împărțit la Senat raportul d­-lui L. Bourgeois, raportorul tratatului. D. Leon Bourgeois spune în raportul său: Sperăm că va veni o zi când „Liga Națiunilor” va avea în mână ari 1i suficiente ca să a­­sigure menținerea siguranței membrilor sub Raportul cere Senatului să ratifice cât mai curând tra­tatul. , 11 i. 1­ J GENERALUL BERTHELOT GUVERNATOR AL ORAȘU­LUI METZ Lyon, 7. — In urma retrage­rii generalului Mandhuy, gene­ralul Berthelot, fostul­ șef al mi­siunii militare franceze în Ro­mânia, va fi numit guvernator al orașului Metz și comandant su­perior al teritorului Llorenei. ITALIA A RATIFICAT TRATATUL DE PACE Nauea. 7. — Din Paria se a­­f­unță că regele Italiei a ratificat tratatul de pace prin decret CLEMEN CEAU CERE CON­VOCAREA LIGII NAȚIU­NILOR Nauea, 7­­­­ .Ctemenceau a adresat lui­ Lloyd George o scrisoare în care cere convo­carea cât de grabnică a Ligii Națiunilor spre a executa tra­tatul de pace și a regate pro­bleme interne care nu sunt specificate în tratat-ANGLIA NEMUITTUMITA DE POLITIC­A H­ALIEI San Palo, 7. —. Agenției Stefani i se comunica din lerii­dra următoarele: In cercurile o fi­ cutie engleze se afirmă că guvernul britanic are de gând să-și arate surprinderea față de politica guvernului ita­lian, pentru prelungirea situației ilegale din Fiume. Guvernul englez crede că, pre­­lunginduose această stare de lu­­cruri, pune statia in situație de a eși din alianță. POLITICA NOULUI GU­VERN TURC Lyon. 7. _ Constituirea nou­lui guvern s-a făcut foarte re­pede. Membrii c­ei mai impor­tanți din noua combinație sunt: Reși cî de la externe și semaJ deja război, cari au mai figurat în guvernul Tevfie Pașa care s-a format în Noembrie 1918. Gem­al pașa nu inspiră nici o încredere, fiind bănuit că între­ține­ relațiuni cu șeful mișcărei naționaliste din Asia mică. PREVENIREA GREVELOR Karnavan. 7­ — Ziarul „Daily Express“ spune că «s­toarsa sesiune a parlamentu­lui va realiza problem­e largi în scop de a reduce posibilita­tea grevelor. Dar din aceste măsuri oon­­«ta în crearea unui slatom de Curți arbitrare cu un tribunal suprem de apel Această mare mașină conciliatorie» fiind o­­datâ stabilită» va aplana, teata diferendi­ie între slujbași. EVACUAREA PROVINCII­LOR baltice — Aliații ucai«îti inttți pe răs­punsul Germ­aniei — Lyon.­ 7.~In ședința de Marți, consiliul suprem, a luat cunoștin­ță de­ răspunsul guvernului ger­­man la nota Antantei, care cere imediata evacuare a provinciilor baltice. Gorîsiliul a găsit­­ insuficiente măsurile luate și asigurările chete. Mareșalul­ Foch,, care lua par­te la această ședință, a fost­­ în­sărcinat să răspundă guvernului german" că, în caz de neexecu­­tare, hotărârile luate de Antantă vor deveni efective. O PROPUNERE A PRIMU­lui-ministru ungur Din Budapesta se i­oxnunka . Ministrul președinte Friedrich propune să se convoace vechiul parlament în nesiunie de S zile spre­­ a rezolvi legea electorală și a încredința guvernul consiliului statului. REPARTIZA­REA MATE­RIALULUI RULANT AUSTRO-UNOAR Paris. 7. — Consiliul suprem a hotărât sa­­ instituiască la Vie­n­a două comisiuni: una care ru­ asigure aprovizionarea Austriei și alta să repartizeze între aliați materialul de cale ferata­­ austi»> ungtar. VIZITA prințulu­i Carol la Budapesta Budapesta, 6. — Er­, A­­S. R. Principete Carol, ca­re comandă rescrei­utuil vânători­lor de mu­n­te din grupul gene­ral Moșoiu, a sosit în cartier­u­l grupului din Bu­ap­esta. Im­­jmersă cu generalul Moșoiu a asistat în reprezentata operei PubMetti maghiar­­man­ fe eta o curiositate simpa­­tică de a cunoaște pe Moșteni­torul romau- Ssiftaraji flîtar fi Duminica, o impresionantă serbare militară a fost orga­nizată de către ofițerii bata­lionului 3, din reg.. 31 inf., în frunte cu căpitanul Gostescu, în comuna Cioplieni (jud. Chi­­șinău). Serbarea, prin desăvârșitul ei succes, și-ai­ atins cu priso­sință ținta,—uceia de a ne a­­propbi populațiunea de acolo. Dimineața s’au Li'k­ iat un Tedeum , și un Parasites,—pe câmpul mărginaș de sat — într’o capelă improvizată, pentru pomenirea eroilor că­zuți din acel regiment, și cursul campaniei 1916—.19. Sate din­ împrejurimi, pre­cum și întreg­ satul Ciopleni. c­u autoritățile oficiale au fost de fată. După amiază a început ser­barea, car­e s’a prelungit până către miezul nopții. Jocuri ,i­­mericurte, dansuri naționale, producțiile trupei de ordin muzical și allistic au învese­lit întreaga asistență. La serbare au Participat co­mandantul brigăzii d. colonel Floresett, ofițerii brigăzii, etc. — Pentru omul brâu și..cin­stit, moartea nu e nimic pe lângă înjosire. — S. Smiles. larii inundații din Spania — Alte amănunte — Orașul Cartagena este com­plet inundat; strazile sunt transformate în torente de apă- Mărfurile din magazine sui­t cat. distruse. Stâlpii de te­legraf s’au răsturnat. Multe­­ persoane au fost­ saLate din balcoane și ferestre cu­ ajuto­rul frânghiilor. Câțiva oa­­­m­eni, târâiii de curentă s­ au înch­eat., Valencia locuire în­tregi au fost distruse. La Alicante apa, a ajuns pre­tutindeni o înălțime de 2 m. Toți arborii au fost smulși din rădăcină și luați de to­rente. Multe poduri de cale fe­rată sunt distruse. i Școala primară din P­toheco s’a dărâmat. O Institutoare a fost omorâtă. Toate fântânele sunt distruse- Apa potabilií lipsește im multe localități’ însemnările unui om venit din Marte DE NECREZUT... Cei cari au treburi prin birou­rile miniaterulor de război, — minister trecut de curând sub conducerea unui foarte tânăr ge­neral care nu are încă uită un „merit politic“, — au toate mo­tivele să privească împrejurul lor cu oarecare nedumeriră In adevăr, în birourile în rari se manifesta poate, mai mult de­cât oriunde o mentalitate gre­șită — și mentalitatea funcția a năruirii român a fost aproape totdeauna scandaloa­sa — para că sfa întronat un spirit deose­bit, de necrezut— Pe pereții birourilor de cari vorbim stau în adevăr, afișate, în văzul tuturor, îndemnuri —, cari treib ue­sfi «il>S, mai ales acolo, caracter­­ de ordine,­ —, în cuprinsul următor, adresate ofi­țerilor și funcționarilor ministe­rului: „Fiți cu luare aminte în primi­rea cererilor și plângerilor dela cetățeni „Cercetați de aproape "și c­u bu­­n­ăvoința, ceea ce vi se reclamă. „Nu, vă mulțumiți a primi o cerere sau o reclamație și a-i da număr de înregistrare. Lămuriți complet pa suplicant, ca să ple­ce satisfăcut și convins cu i el va face dreptate. Trebue să fim convinși că suntem în­­erunciul țării și al populațiunii. „Lumea nevoiașe cum­ vine din interiorul țării și cea a sta pe cheltuel și trebue satisfăcută cea dintâi**. " Dispozițiile da mai sus, —­ considerând pe oamenii cărora și se adresează — prevăd în prin­cipiu și numai ca indoațiuni, sancțiunea la caz de neconfor­­mare. ■„Cei cari vor călca aceste­a#. datoriri comit grave abateri, ca militari și ca.. cetățeni*. Sfaturile acestea, pline de o lăudabilă Cruiziință și­­ omenească­­ înțelegere a nevoilor celor mulți, trebue să se aplice, nu numai la ministerul de război, ci peste tot, în atât de multele birouri ale funcționarismul id rochia», la u­­șile căruia sta, bătut de oameni și de­ Dum­nezeu, țăranul venit de departe și văduva cu copilul în brațe. . Desigur, trebue să facem cel puțin acum ceea ce trebuia făcut de mult: să punem lucrurile la locul lor, n­edemn­urile părintești. ala nou* Ini titular (te la departamentul războiului fac »să nască în noi speranța, unei îmbunătățiri. Se zdruncină credința din neno­rocire foarte justificată că totul e putred în clasa celor cari dețin au­tori­tatea. Gestul e așa de nou și de sur­prinzător­ încât, dacă nu îma vedea realmente produs, nici n‘a­m crede­ in existența­­ lui. M. N._ CP­erl 10 Octombrie 1919 Scăderea nivelului cultural Pentru mentalitatea tinerei noastre generații, scandalurile provocate de un număr însem­nat de elevi și nenumăratele pro­teste înaintate de aceștia minis­terului instrucțiunei cu privire la examenele particulare ținute în luna Septembrie, sunt carac­teristice. Ele dovedesc spiritul anarhic de care tinerimea noastră șco­lărească pare să fie cuprinsă azi, datorit, de bună seamă lipsei to­tale de educație și cunoștințe școlastice. E­ste întrtad­evăr, de toți cu­­noscută, insuficiența pregătirei de examen , a aproape unanimi­­tății elevil­or pregătiți în parti­cular. Cu o spoială din învățătură de cel mult 1—2 luni, încurajați te­ apucăturile lor rele de către părinți­iindulgenți, acești elevi au ajuns astăzi să terorizeze pe profesorii examinatori, d­ându-ne spectacole barbare ca acela pe­trecut tte» liceul Spiru Hare, unde au fost sparte geamurile și amenințați cu bătaia profe­sorii. Cutezanța aceasta nemaiau­zită, pe deoparte, iar pe de alta i­ntervențiile părinților pe la mi­­nterear cu prote>­tari de tot soiul) împotriva cont inunei examina­­toare care le-a nedreptățit «­­draplele spun ei—, con­sti­­tueac desigur­uri simbol al men­­do ari a multora» Nu aven­, cuvinte să vestejim, elan trebuie, acest mod de a ve­dea, arătând părinților elevilor crima pe care o făptuesc, încu­rajând, prin potestările trimise autorităților din ministerul­ de Instrucțiune, lenevia copiilor. Nivelul cultural al absolven­ților de gimnaziu și liceu este așa de scăzut, încât, pentru cine ar avea ocaziile să asiste cândva la vreun examen, o excepție lău­dabilă dar surprinde foarte mult. Or, absolvenți de aceștia măresc azi pletora funcționarilor și scad prestigiul, după cum nici societățea cinste nu fac. Ca document vom reproduce Ur­ fragment dintr-o scrisoare primită de la um profesor univer­sitar: „La școala superioară de sil­vicultură s-a ținut concursu­l pentru acordarea a 50 de burse în bani, a 8 lei pe zi, pe lângă avantagiile de cămin studențesc și cantină. Din 70 candidați înscriși, au reușit numai 12. In raportul ce a înaintat, co­misii mea examinatoare și-a ex­primat surprinderea că un mare număr din candidați îu posedă absolut de joc cunoștințele din programele liceelor, deși au fost promovați. „Credem că o anchetă din pare­tea ministeru­lui instrucțiunei — conchide raportul — este nece­sară, spre a se constata cum se­ învață în liceele noastre, cum se­ promovează elevii dintr-o clasă în alta, precum și cum se obține certificatul­ de absolvire a liceulu lui. Ca punct de pl­ecare,­­ rec­­omandă tot raportul_pot ser­vi chiar probele scrise ale can­didaților la bursele școalei , de silvicultură“. * Observațiunile de mai sus pri­vesc elevii de vor să obțină bur­se,» _ sunt deci dintre elevii buni, își poate dar lesne închipui oricine, în ce hal de pregătire s-au aflat numeroșii repetenți ai examenelor particulare. Iată pentru ce, credem noi, în interesul superior și­ al școalei și al societăței, ministerul să dea cele mai severe instrucțiuni directorilor și profesorilor șco­lilor de toate categrrile, precum și diferitelor comisiuni de exa­minare, să fie câi mai vigilenți, pentru ca selecția să se facă cum trebuie: acei cari merită să urmeze școala să o urmeze, spre, a fi mâine folositori, neamului; ceilalți însă să fie îndepărtați, ca să nu se priveze munca de brațele cari lipsesc atât, de mult azi. i­­ ' Ilitația chiruiților din Iași După cum s» anunțat, în Iași s’su pus bâtele unui „Sindicat al chiriașilor”", la care au aderat ce­­tățe­nii din toate straturile socie­tatei. Că președinte al sindicatului a fost ales d. avocat Dim­itriu. Ia­r ultima întrunire, numeroși chiriași au protestat"«mila exploa­­tării la care sunt supuși de către proprietarii de case. S’a demon­strat că imobilele fiind bunuri producătoare de venit, ca atare sunt­ comparabilă unei rente, și deci nu pot și nu trebuesc să pro­ducă m­ai mult decât acestea. In cele­ din urmă s’a dec!« a se interveni, — prin.­ adrese sem­nate de­ către toți­­ chiriașii din Iași, — da guvernul, printr’un de­­cretl lege, să prelungească toate contractele conform legei excep­ționale, prevăzuindu-se respectarea chiriei din 1915 și pentru contrac­­tele noi ii. Ofițeri români trelarați ca ordine străine D. general Mircea. Bottez, co­mandor al ordinului ,,Bnei’’ (en­glez). D-nii îocol.-coloneîi: I. Sîchi­­tiu, V. Branu, M­aketetti și I. Gorciu, șeful censurei poștale, co­mandori ai ordinului „Imperiul Britanic”. Maiorii: Emil Mora, Al. Bru­­sescu; căpitanii: T­erezeanu și D. Sutzu; îocot.: Angafescu D., ofițeri ai ordinului „Imperiul Bri­­ta­nic,.. • SublocoL Eugen Lucassovici, membru al­ ordinului „Imperiul Britanic”. Sublocotenent Iuliu Drăgușanu „Crucea militară’’ (engleză).. București» 7 Octombrie 1919 Târgul financiar Pe ziua de cir­­calm. E notabilă atențiunea dată m« mai mult de­cât n’a obicinuit în ultimul timp — efectelor. Totuși nu putem ști încă, dacă e în­ a­­cest fapt invederarea prudenței câtorva persoane interesate ■— în­tâmplător — să facă plasamente mai sigure, sau e începutul unui perioade de mai mu Hă prudență pentru majoritatea celor intere­sați în jocul de bursă. Salturile cu care începuseră săp­tămâna câteva dintre valorile ne­­agociate în târgul oficial nu per­sistă, ba chiar unele dintre ace­ste valori au notat eri an asio re­gres. Incheeri : Renta amortibilă 1905, seria 1. ■ și B 4 la sută, 97, Renta ■conver­tită 1905, 4 la sută, 97. Im­prumu­­­tul național 97, împrumutul ani­­­rii 90 trei sferturi. Banca Națională 9700 (încheerea zilei precedente 9800). Banca Mar­­moroseh, Blank et comp. 2290 $ 90 cursul zilei (încheerea zilei precedente 2335 40). Banca de scont 1140. Banca românească, e­­mis. HI. 1850 45 Banca Studio, agricol Ialomița 650. Societ. Goto. la-Călimănești 500. Dintre valorile de la Moscova, au încheiat acțiunile Băncei ro­­mânești, emis. III, cu 1625, «» Târgul liber, ferm. Citiți -----­VESELIA cel mai răspândit și mai amuzant -------ziar umoristic din țari t| SEPTUMIm TEATRAL* ,una fiintr’o mie“,—„Yapaia“,—„GMara‘ Teatrul Național din Cluj In toamna lui 1914 se repre­zenta­­ la Național o piesă origi­nală, scrisă de doui cunoscuți publiciști. Sala plină. Actul I place. Actul al doilea, cu o roșie ■ scenă interpretată de Tina Bar­bu și Storin, produce impresie adâncă. Cortina cade în mijllocul sal­velor de aplauze. Când reintră în culise, după ce fuseseră, chemați la rampă, autorii sunt­ îmbrățișați de Geor­ge Diamandi. _Vă mulțumim, domnule di­­­rector general , mi-ați dat prile­­­­jul unui succes. i­ __ Eu vă mulțumesc, răspun­­s la dirifitorul emoțional. Dacă ați ști ce ați făcut astă seară.­ Ați dovedit« Și Diamandi apăsă, cu­«accen­tul său moldovene», și cu im­petuozitatea pe care n'o putea, stăpâni. — Ați dovedit immnîitatea co­mitetului de lectură. Și continuă: — Comitetul a fost in contra admiterea piesei. Până în ulti­mul moment a luptat. Dacă m-aș fi ținut de litera legii, nu erați ,,jucați.*. Convins că presa merită să fie reprezentată, am luat-o în gât. Vă închipuiți ce-ar fi fost dacă nu reușeați , nu r­e­­succes, — dezastru. .Și nu că­deați dv., ci eu. Diamandi îi luă pe autori și pu­se să privească, pe ochiul de geam al avan­scenei direcția­­nei generale. Din comitet nu­ veniseră de­cât doi; «siluiți lipsiseră ostentativ. Din cei doi» unul nu scotea capul dintr­in­­ ziar, celalt n­u-și găsea astâmpăr. Piesa a urmat să se reprezin­te.­­S, când s-au acordat premii, a fost printre cele premiata Au trecut, de atunci cinci ani și iată că împrejurările s’au în­sărcinat să confirme teoria in­­gretitulu­i Diamandi. Mă grăbesc sa­ declin solidari­tatea cu această teorie. Din po­trivă, am inecredere în înrâuri­rea folositoare a­­ comitetului de lectură, când e compus din oa­menii cu gust, cu competență, «u dor de literatură și de tea­tru, fără­­ ambiții nelalocul lor, nepărtinitori, respectoși față de talentele adevărate.... Dar, repet, sunt împrejurări Tatale cari mă contrazic in pu­­n [UNK]erea m­ea și viu — cel puțin suntra datei acesta să stea dreptate fosrtului director al tea­­­trelor. Și — culme­a coincidențelor — «asrta a vnoit ca dreptatea lui Diamandi să iasă chiar cu pn­­îeiul uneia din lucrările sale și — aci e­ partea «Mreroasă chiar pe socoteala lui. .| £ .Oil^XTLS-T^iTb drum­ri. a scris și „Una dint­r‘o mie”­. Dar dacă a ținut sâ re­­învânte­ze cea dintâi, unde e­xistă dovada c*a vrut s‘o vază și pe cea dea doua pe scenă ? Presupunând «‘ar fi avut a­­ceastă greșită idee, de unde știm că nu a‘ar fi mulțumit cu repre­­zentarea ei în un teatru de vară, fără nici o pretenție ? Disinandi era incontestabil ó personalitate interesantă, o íízio­­nona ie originală. Foarte inteligent­, instruit, la curent cu literatura modernă, ca eanoșrațe din elasicism, fast­­«­­mistic foarte desvoltat, stil îngri­jit, dialog vioi, care te câștiga și prin vervă și prin observații pro­funde,­­alternând glumele cu me­­ditațiaftile și lucrurile fără ch­i­o îr­ aenaturata cu aforisme­­ de reți­nut. ■Foarte inegal, putea­­ să aibă in aceiași operă părți bune și slabe, și mai ales putea sâ aibă o lucr­are slabă de tot după una, foarte bună. E cazul „Chemărei Codrului’’ și «*i ritvtvai­­»»Citvfruv-rza-rir­oi« rrltiCkî-­i o­.co ■“> ivpivuvuvujg rivvfi»­tea la Național. La decepția din seara premierei Diamandi ar fi­ răspuns cu umo­rul său: — Am dovedit inutilitatea co­­mitetului. In cazul contrariu, n’­sș fi lăsat acest capriciu de­­ artist să a­pară pe soena Repet, un­ gant de opin­ia lui. Comitetul poate face mult bine literature­, etc. etc.­­a se vedea motivele mele de mai sua în fa­­voarea comitetului, dar fapt e că de data asta a serârât-o. Acest negativ omagiu postum nu se produce pentru prima oară. De câte ori nu s’au public« lucruri slabe ale scriitorilor morți și deci in neputință tk g se opune sau da­u lămuri că s­ s mmn, pretenția să fie serviți in felul acesta. Deci stabilind greșala adaogem și circumstanțele atenuante, cu speranța îndreptării. . Teatrele Reglaj Maria si Mo­­scra sunt în serie d­e două piesă, una a lui Kistaemekers*, alta a lui Bernstein Nici Văpaia, nici Ghiars nu sunt dintre cele m­ai bune criere ale celor doi puternici drama­turgi. ■ Danul de a analiza : al celui­­ dintâi și brutalitatea captivantă a celui din urmă au dat lucruri mai bune, mult mai bune, și de­sigur că vom­ avea prilejul să le redea» chiar pe cele două scene, unde artiștii deja consacrați i sim­te­sc ,să presiBte­ elemente noi în con­diții care d au speranțe că conțin, geniul, cam slab al actorilor noș­tri de rasă « pe cale să spore­­ască. Berg-op. Zoom nu ambiționează dn­ești să &tres ®. Și reușește. După prima reprezentație din «tagiunea aceasta, am spus că pie­sa a scos în relief pe d Iliescu și a dat prilej d-nei și dlui Bulandra să se afirme din nou în comedie sub un aspect din cele m­ai favo­rabil ®. Teatrul Național din Cluj va funcționa la iarnă sub­ direcția d-lui. Zaharia Bârsan, un îndoit talent de­ artist și poet dramatic. Ca local, va fi poate cel mai frumos și­ mai bine construit, din țsară Din fericire, se găsește și mult material necesar. Sunt patru mari magazii cu rechizite și celelalte lu­crari folositoare teatrului. Spațios, va putea face rețete impunătoare. Se vor reprezenta piesele ori­ginale cele mai de valoare, opere clasice, iar din repertoriul modern numai lucrări absolut superioare. Ic esest scop d. Bârsan s­-a pro­pun să faca o selecție serioasă, prin care cei din Transilvania­ să fie puși în măsură de a vedea re­prezentații în adevăr instructive și educative.­ Mai dificilă,« chestiunea trupei. Elementele consacrate din vechii­ regat sunt angajate. Unii din ar­tiștii cari ar dori să iasă din ac­tualele formații și să meargă J Cluj, au interese de­­ familie cai nu le permit despărțirea. Totuș directorul a isbutit să-și asigur deocamdată concursul cîtorva pe­­semnî că+i cari vor juca cu întreru­pere, într’un ansamblu pe car s’a silit sâ-l compue din tineri c studii bune și cu aptitudini reale Stagiunea se va deschidd­e „Ovidiu’’ de V Alexandri» M.Mora Abonamentele la ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 luni Lei 30 pe 6 luni Lei 15 pe 3 luni Veselia lei 26 pe an. Uni­versul Literar lei Î0 W an. BaitH pot fi expediați prin mandat poștal: Bând sau mard în păcari recomandai?**

Next