Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)
1919-10-18 / nr. 325
Cei cu noroc înving... Moare într’o zi procurorulgeneral dela Curtea de Apel din București, Oprescu. Bilanțul averii inventariate: 200 Joi... înmormântarea a fost o problemă.. Rămân copii orfani... O carieră de magistrat capabil și cinstit se închee printr’un capitol dureros. Procurorul general din Iași demisionează spre a pleda Când părăsești magistratura după ce i-ai consacrat cea mai frumoasă parte a vieții Și când ai aureola dului Laurențiu Pilat, trebue să fie „ceva putred în Danemarca“... O sinteză a nemulțumirilor, cu accente de protest, cu tendințe de alarmă, în forma unui strigăt de ajutor care nu mai poate fi înăbușit, îl găsim în cuvintele cu care d. Tătaru, primul prezident al Curții de Apel din Iași, a salutat depunerea jurământului la intrarea în barou a fostului procuror general: „In numele Curții vă exprim regretul de a nu vă mai avea printre noi; lăsați un gol greu de împlinit și așteptăm cu o legitimă impacientă să vedem cine vă va înlocui. Curtea de Iași se bucură de reputațiunea de a fi dintre cele mai bune, dar dacă nu se vor face numiri meritate teamă, tiic că va înceta de a se mai tiuura de atare reputațiune... Cunoașteți legea privitoare la înaintările în magistratură, s’a vorbit mult în privința neajunsurilor ei; în ce mă privește am credința că o lege chiar defectuoasă da bune rezultate când este aplicată în mod imparțial de oameni convinși de înalta lor misiune. Luptele sunt cu atât mai acerbe cu cât locul vacant în magistratură este mai înalt. Două feluri de concurenți: unii cu o îndelungată carieră, muncind fără preget, alți cari știu să câștige simpatiile oamenilor puternici, să le zicem norocoși; mai totdeauna se întâmplă, mai ales în anumite timpuri, că cei cu noroc înving pe ceilalți... ..Dv. d-le Pilat, ați părăsit magistratura; pentru, alții este prea târziu a face acest pas, așa că nu veți avea atari decepțiuni cari amărăsc sufletul și-l umplu de desnădejde.‘. Pentru alții este prea târziu... Altfel, ar părăsi și ei o situație ea,I © ga bănuește a fi prscină de farmec și care, din potrivă, e plină de deception ce amărăsc sufletul și desnădăjdiesc... De ce? P’indică nu totdeauna se fac numiri meritate; fiindcă, cu cât locurile sunt mai sus, se dau lupte mai nepotrivite cu caracterul sen’n ce ar trebui să stăpânească justiția , fiindcă mai întotdeauna înving cei on noroc... In „norocul“ acesta se cuprinde întreaga doză de favoruri, rudenii, considerații politice, serrvicii de casă, ce asigură unora ascensiunea plătită cu năpăstuirea altora , mevoe să înțelegem odată, că mai ales în vremurile când dezordinea zace ravagii, când toate se zdruncină, când conflictele se îmmițesc și se agravează, când interesele înfig ghearele pretutindeni, justiția ar trebui să plutească într’o atmosferă de înaltă curățenie morală. Și când ceri cuiva să împartă dreptatea, prima condiție ca el să-i priceapă rostul adânc și s’o aplice bine, este să nu o transformi chiar pe el întri un nedreptățit, sfiit fie să umble pe căi piezișe, după ce și-a pierdut încrederea în dreptatea ce i se pretinde pentru alții, fie să plece din magistratură. Recrutarea judecătorilor și înaintarea lor fără posibilitatea unui amestec străin de nn’ca norma a capacității și muncii , fixarea unui salariu care să satisfacă necesitățile materiale și Intelectuale ale unui corp luminat, plătit azi mai puțin ca un muncitor fără carte : iată o piatră pe care trebue s-o așezăm la temelia României noi, sub sancțiunea unor incalculabile rezultate rele. Campania electorală în Ardeal Lista oficială a candidaților. — Discursulprogram al d-lui I. Maniu — Partidul naționali român de peste munți a fixat lista candidaților oficiali în Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș, pentru Cameră și Senat. După cum se știe, cu ocazia intrunirei marelui Sfat național din Sibiu, s-a ales o comisie centrală electorală, menită să reorganizeze partidul și să pregătească alegerile. Această comisie, împreună cu comitetele locale, au întocmit listele candidaților. Patria spune că „programul partidului național, cu care intră în luptă toți candidații, este programul politic a Întregului popor românesc de dincoace de Carpați, pentru Constituanta României Mari, — așa că nu am putea înțelege candidaturile cu programe independente, deoarece orice program, care s'ar concepe acum, intră foarte bine la cadrele programului național român“. 1). Iuliu Maniu la Alba-Iuliu D. Iuliu Maniu, președintele Consiliului dirigent, a fost la Alba-Iulia și a expus înaintea alegătorilor un program. D-sa, după ce a aruncat o privire istorică asupra frământărilor românilor începând de la 1848 încoace, și după ce a arătat fazele de luptă alle partidului național, a eelitat, ca program de luptă viitoare,_ în rezumat , următoarele: „Așezând aici administria românească și propovăduind deacum cultura românească, în primul rând partidul național român, va stărui în asigurarea limbei românești și libera ei dezvoltare. Apoi reforma electorală care asigură dreptul de vot tuturor cetățenilor de la 21 ani In sus, va fi o condițiune l esențială în perioada de desvoltare a poporului românesc. Reforma agrară care dă fiecărui muncitor al pământului, ogorul ce-i lipsea, legând poporul român și mai mult de țară, aceasta este de asemeni un punct de plecare al activităței de viitor a partidului național român. In ce privește însă deviza de guvernământ ce și-o propune ea este: ocrotirea mulțime mui oprimarea ei; întărirea celor slabi și libertatea celor tari întru atât întrucât aceștia nu vor apăsa pe cei slabi“. VINOVAȚII RĂZBOIULUI Națion. 16. — Subcomitetul parlamentar însărcinat cu examinarea acțiunea pașnice a lui Wilson, va primi Marțea viitoare un raport formulat pe baza actelor ministerului de externe. Se va decide în urmă, care anume martori vor fi ascultați. Probabil că cel dintâi martor interogat va fi contele Bernsdorff. Telegrame din Străinătate PROGRAMUL NOULUI GUVERN UCRAINIAN Lyon. 16. — Ziarul Nouvelles Européenes află din Varșovia că programul noului guvern ucrainian cuprinde, pe lângă recunoașterea absolută a drepturilor minorităților, exproprierea marei proprietăți și convocarea constituantei, care va fi aleasă pe baze foarte democratice. La manifestul său, președintele consiluirui de miniștri, Slavinski, declară că guvernul va pedepsi cu moartea pe oricine va atâta populara la prograrmuri, omoruri și jafuri. AMERICA CONTRA OCUPAREI FIRMEI DE TRUPE ITALIENE Nation. 16. — După New York Sun, delegația americană, de pace nu aderă, la soluțiunea propusă cu privire la chestiunea Fiumei, după care Fiume va trebui ocupat de către trupe regulate italiene. După ziarul Times Titleri s'a declarat dispus a face concesiuni extreme. ALIAȚII CER GERMANIEI VAPOARELE ÎNSTREMATE Lyon. 16. — Consiliul suprem în ședința de Miercuri de sub preșidenția d-lui Clemenceau, a aprobat proectul notei ce se va adresa Germaniei prin care se cere remiterea tuturor vapoarelor germane cedate în timpul războiului diferitelor societăți olandeze și cari se află aeram în porturile germane. PARTICIPAREA NEUTRILOR LA LIGA NAȚIUNILOR Lyon. 16. — Consiliul suprem a aprobat textul notificărilor ce se vor adresa neutrilor ca să adere la pactul Ligii națiunilor. DESCOPERIREA UNEI ASOCIATII SPARTAKISTE IN MECKLENBURG Nauen. 16 — La Mecklenmburg trupele guvernamentale au operat arestări în întrunirea spartakistă compusă din participanți din Mecklemburg, Bremmen și Lübeck Printre cei arestați se află doi ruși din Kiev și Rigă. La percheziția ce li s’a făcut s’au găsit bogat material compromițător și arme. SOCIALIȘTII POLONI CER ÎNCETAREA RĂZBOIULUI IN RĂSĂRIT Nauon. 15. — Din Varșovia se anunță, că în ultima ședință a consiliului de miniștri poloni, s’ar fi cerut de către socialiști încetarea războiului în răsărit. S’a indicat că Puterile Antantei nu ara ajutat pe polonezi în lupta contra bolșevismului, nici chiar prin livrarea materialului de război neapărat necesar. . Mișmașuri La o expoziție agricolă. Prezidentul ia cuvântul: ___ Ca uraui care !de douăzeci de ani reprezintă în acest județ rasele bovine și porcine, dinți-am voe, domnilor.... —, Bravo ! S’auzim! — Cum v‘am spus, domnilor, în tot județul rasa bovină n‘are un reprezentant mai autorizat... ___ Așa e! Foarte bine! Să trăiască ! * O fată spune unei rude care venise să vadă pe mama ei. — Nu face sgomot, nene, că mama a născut ori — Bine, dragă, dar pai‘că știam că tatăl tău lipsește de vreo doi ani. __ Or asta n‘are nici o importanță răspunse tânăra; ne scrie în fiecare lună. C on.A sfăbtuiIi*eai dela clubul conservator-nationalist — D. Take Ionescu arată criza guvernamentală din ultimul timp și propune un guvern Maniu — Miercuri seară, s’a ținut la orele 5, consfătrairea săptămânală,la clubul conservatorr naționalist, sub președinția d -lui Take Ionescu. Asistența a fost soatta miniereân D. D. Take Ionescu a arătat cu nou asupra cui cade răspunderea situațiunei care s’aŭ reiat azi României. Privitor la încercările de a se forma un guvern Mani, d. Take Ionescu a d ©eterat următoarele : D. Mania nu a fost însărcinat în mod oficial să formeze cabinetul Pe când mă gândeam la atitudinea noastră față de ministerul Râmniceanu, care desigur nu era minister constituționali, am primit inveațiunea pentru o audiență la Palat. Pe care n’o cerusem. Așa de puțin știam că va cădea, combinaț munea Manolesc m-Râmnicu aău încât mă întrebam ce să însemneze chemarea Regelui Mi s’a vorbit de o combinație Maniu. Am spus că găsesc excelent un minister Maniu cu ardeleni, și în numele opoziți unei întregi mă declaram satisfăcut. A sosit apoi ?i d. Maniu , s’a reluat conversațiunea întreagă. D. Maniu a declarat că deși până acum fusese adversar al oricărei idei de a compune el vreun guvern în România înainte de Constituantă, acum vede că e dator să primească, însă numai ca două condițiiuni: „Să aibă asentimentul partidelor din vechiul regat și al colegilor săi“. Pot să afirm că în aceiași zi, d. Maniu a obținut co masimțământul unanim al ardelenilor, și basarabenilor, iar consimțământul „Ligei Poporului“ și al partidului nostru îi era de mai înainte dat, și în modul cel mai categoric de mine. Singurul consimțământ care mai lipsea și care era îndoelnic, era al partidului liberal D. Maniu de atunci n’a mai fost chemat la Palat, iar, a doua zi după amiază, guvernul cu 6 generali depunea jurământul. Acesta este adevărul din care rezultă limpede că numai Brăiloianu a fost acela care a intervenit și împiedicat formarea unuui minister Maniu- Pentru care motiv ? l p entru că d. Maniu ar fi făcut alegeri libere, pentru că țara s’ar fi pronunțat, pentru că puterea ar fi scăpat din mâna. d-lui Brătianu, iar ministerul cinstr’ei din mâna d-lui AL Constantinescu. _____ Țin să se știe de toți că aveam. O de plină încredere întren guvern de ardeleni și basarabeni. Păstrăm și azi încrederea noastră neștirbită și socotim că, în ceasul al 12-lea, nici nu există altă soluție ,decât Un minister Maniu, spre a scoate țara din situația tragică în care a fost tărită. Primim deci, oricând ca Sf. Maniu să semmeze un minister constituțional și în acest caz vom merge la alegeri. Partidele și oamenii se vor măsura astfel ca să iasă din urne un parlament adevărat al țârii, in locul parlamentului care se fabrică acum. 1) T. FILME — Bine o fi să ai casă, dar bune sunt și paralele. M’a costat imobilul 80000 lei și mi se oferă 350000. Concluzia: vând casa., A primit oferta de la cafenea, a luat 20.000 lei arvună, a lat diitanță și — cu un buchet de flori și o jumătate kilogram de bomboane Simplon și-a făcut intrarea în camera soției. — Sărută-mă, dragă. Sunt mare economist. Am păcălit pe nin]. Am vândut casa ! Toată apa de la lavoar și de la bucătărie n’a putut readuce în fire pe biata femee. Vestea o trăznise. A trebuit să vie doctorul. — Cum o dregem ? Gândul acesta îl frământa cu atât mai mult, cu cât vedea pe iubita lui tovarășă slăbind pe măsură ce s’apropia ziua fatală a actului definitiv. — Evrika î strigă el într’o noapte. A doua zi a făcut ce a făcut și s’a întâlnit, ca din întâmplare, cu un cumnat al cumpărătorului. •— Dar ce ești așa supărat ? îl acostă acesta. — Cum să nu fiu dragă ! Am băgat o grămadă de parale în casă și nu pot să m’aleg cu nimic. E grasioasă.—Nevasta suferă de reumatism .articular, cu chipuri!« până acuma nu-i am încă articular Cum plouă vine apa în pivniță. Mi s’au ,stricat varza, magiunul, murăturile, bulionul. Ghetele prind mucegai. Bareml cu ploile din urmă toate casa a început să plutească. Cumnatul făcuse ochii mari. Și cum se despărți de vânzător, de te fuga ]a cumpărător. — Bine, nerodule, ce lasă eicumparat ! Și-i spuse toată istoria. — Vezi ? Toate te faci așa sări soția. Altul care nu mai doarme., Ca să se liniștească, își luă inima în dinți și făcu o vizită vânzătorului, căruia pe departe îi dădu să înțeleagă că nevasta nu prea e încântată de afacere și o să aibă trai rău în casă Cât p’aci să strige vânzătorul: — Ca și mine ! Dar se ținu bine și, cu un gest de supremă generozitate, exclamă : — Eu nu vreau să te supăr ! Deși ai putea să pierzi arvuna, ți o restitui. Ia-o. Semnează ici că nu mai cumperi. Cu ce ochi se urmărea anul pe alt.nl. ca să mu,și ia vorba înapoi ! Seara au dormit fericiți doi Mr. 1 fați și două femei. — Don José- Iminenta cădere a retrogradului Karnaryan. 16. __ Rezistența bolșevistă descrește din ce în ce. Judenici se află l la porțile Retrogradului, trupele sale sunt în apropiere de marea joncițiune de cale ferată din Gratchina, care se află la 20 până la 25 mile spre sud de oraș și cum rezistența pare a descrește pe măsură ce ofensiva înaintează, se așteaptă că Petrogradul va cădea in primele zile din Noembrie. Denikin a făcut mari progrese luând importantul centru de cale ferată și de șosele de pe linia principală spre Moscova. Odată cu căderea altor localități s-au capturat multe tunuri, mari cantități de muniții și mii de prizonieri. Bermaonotî a făcut a doua propunere de armistițiu letonilor însă a fost refuzat. Abonamentele la ziarele Universul costă: Lei 60 pe 12 luni Lei 30 pe 6 luni Lei 15 pe 3 luni Veselia Lei 26 pe an, Universul Literar lei 10 pe an. Banii pot fi expediați prin mandat poștal, Banei sau ra trei în plicuri recomandate. Situația actuală a industriei naționale Nu s’a risipit încă bine pâcla războiului și pretutindeni, unde a fost oprită la loc, zădărnicită sau stânjenită, — în afară de țările bântuite de nebunia bolșevismului, — munca a reînceput, Woitărită și stăruitoare, pentru împlinirea golurilor adânci lăsate de război și pentru așezarea unor noui temelii puternice vieței economice. Pretutindeni, în țările prin care războiul a trecut și a lăsat urme, e aceeași trebuință imperioasă de a se organiza cât mai curând cu putință munca și de a se intensifica producțiunea. . pe lângă trebuința de a se satisface, fără întârziere, numeroasele cereri interne, e neapărată nevoie să se sporească producțiunea pentru export. înlănțuirea inextricabilă a fenomenelor economice impune, ca principală condițiune pentru crearea bunei stări generale, organizarea și continuitatea muncei. Munca bine organizată și continuă înlesnește intensificarea producțiunei; producțiunea intensă împacă nevoile interne ale țărei și contribue la ieftinirea traiului, prin cantitatea ofertei față de cerere; prisosul de producțiune, peste necesitățile interne, e destinat exportului, și sporul de export, față de import, e o condițiune a creșterei valutei; prin creșterea valutei, putând plăti mai eftin ceea ce se cumpără în străinătate, se crează o nouă condițiune pentru înlesnirea și oftinirea traiului înăuntru. Cu alte cuvintei, o bogata producțiune, obținută prin organizarea și continuitatea muzicei, asigură, bunăstarea generală. Și bunăstarea generală va da și Statelor posibilitatea, să facă față sarcinilor obligațiunilor lor. Pentru că am vorbit de sarcinile și obligațiunile ce au Statele, voi aminti, în treacăt, că datoria noastră publică, după război,—sporită cu ceea ce datorăm Statelor aliate—ca sume împrumutate la censul războiului și pentru cumpărături făcute în 1919,— cu împrumuturile interne, cu datoria pe care Statul ar urma să o ia asupră și pentru teritoriile alipite, cu sumele ce vor mai fi necesare pentru reconstruirea căilor de comunicație, — va trece, mai mult decât probabil, la încheerea bilanțului războiului, peste douăsprezece miliarde lei. * Țările mari industriale, se grăbesc să-și intensifice producțiunea, în vederea asigurărei debușeurilor. E o muncă de întrecere, care nu îngăduie pierderi de timp. Avem și noi o industrie națională, — încă la începutul ei, e drept, dar de mare însemnătate pentru noi, __ menită să pună înn valoare vinele ’dintre principalele izvoare de bogăție ale țării; ea dă de lucru la mii și mii de brațe și, în raport cu desvoltarea ei, contribuie la propășirea economiei naționale, respectiv la înfăptuirea bunei stări generale, dorită de toți. Inainte de război, această industrie era înfloritoare și înfățișa garanții îndestulătoare că se poate desvolta în condițiuni prielnice, din ce în ce mai îmbucurătoare. Războiul a desorganizat-o, costisitoare întreprinderi industriale au fost distruse sau risipite, capitalurile învestite au suferit pierderi însemnate. Ne găsim ,neram, în perioada refacerei noastre economice. Refacerea e de dorit să fie cât mai grabnică. Cu cât va fi mai neîntârziată, cu cât va fi mai mult obștește folositoare. Ministerul industriei și industriașii își dau toate silințele ca refacerea industriei noastre să nu întârzie. Dar această refacere întâmpină greutăți mari: completarea utilajului se face cu greutate, folosindu-se ceea ce se poate găsi deocamdată; materia primă lipsește, brațele de muncă, mai cu seamă cele carpabile lipsesc, și cele care se pot găsi sunt precupețite cu o îndărătnică neînțelegere a împrejurărillor grele prin care trecem și mai avem încă de trecutt In perioada de reculegere în care ne găsim, industria noastră e într’o situație precară și trăinicia ei, posibilitatea ei de desvoltare vor fi grav primejduite, dacă pe deoparte toate organele Statului chemate să-I dea sprijinul lor, și pe de altă parte muncitorimea, nu vor înțelege că faptul de a zădărnici —fie oricât de puțin, și oricât de puțin vremelnic — silințele ce se cheltuesc pentru organizarea producțiunei noastre industriale, e neînchipuit păgubitor nu numai industriei, dar și muncitorimei și populațiunei consumatoare și Statului. * Sunt încă multe instalațiuni industriale în ruină. Greutățile ce întâmpină refacerea industriei, agitațiunile și pretențiunile__ fără chibzuință și contrarii celui mai redus simț de prevedere, —fac ca mulți dintre industriași să se întrebe, cu drept cuvânt, de vor mai putea menține întreprinderile lor. Perspectivele sunt, într’adevăr alarmante: refacerea foarte costisitoare a întreprinderilor industriale, scumperea materiei prime, scumperea mânei de lucru, în multe cazuri lipsa priceperii și a conștiința datoriei din partea lucrătorilor, întreruperile dese ale lucrului vor pune, neîndoios, industria națională în imposibilitate de a lupta cu concurența străină, care ar putea-o paraliza. Ca urmare, muncitorimea e amenințată să se găsească, într’o bună zi, fără lucru. Pentru „că, e, inadmisibil, sănătos judecând că o întreprindere industrială își poate permite luxul să cheltuiască oricât, fără nici o socoteală, cătând aiurea mijloacele de existență pe care producțiunea ei nu i le poate da. Situațiunea e mult mai gravă decât poate părea, privind-o în treacăt. Acum, când e mai necesară ca oricând încurajarea ei, ea de abia poate face față greutăților ce are de suportat. Din partea Statului e necesară mai multă grabă în satisfacerea nevoilor industriei, o mai grabnică reorganizare a mijloacelor de transport, și mai multă celeritate, în formalismul ce întârzie refacerea instalațiunilor și procurarea materialelor. Din partea muncitorimei este dorit și-i așteptat a o mai fruim'OÎL«&, în fiul Otronfl n, --,--- «-© xutuim care-l are în reclădirea economiei naționale. Pretențiunile exagerate primejduiesc industria, care de abia se reculege, primejduiesc ziua de mâine a muncitorimei, — nu-i prudent să-și taie cineva cracade. s sub picioare, — și, cel puțin nu întresnesc, traiul, și 'Politica maritală nu consistă decât în Permanenta explicare a trei [UNK] principii cari trebuesc să fie sufletul purtării. Primul este să nu crezi niciodată ce spune [UNK] femeea: al doilea, să califi totdeauna spiritul faptelor sale, nu să ie iei ad literam; și al treilea, să nu ai fi că femeea nu e niciodată mai farclivă decât atunci când tace și nu lucrează niciodată cu mai multă energie decât atunei când e in, repaos. — Balzac. Amintiri din bătălia de la Porumbacu Un călugăr comandant de regiment.—Dezgroparea osemintelor.—Cine este arhimandritul Șerbănescu.—O propunere In ziua de 18 Septembrie 1916 după datele publicate în lucrarea istorică „România în timpul războiului 1916—1918“ — se aflau concentrate numeroase trupe de atac germane și austro-ungare, lângă Sibiu, sub comanda generalului german Erich v. Falkenhayn, care aveau ordinul să încercuiască corpul român de Olt. Lovitura principală trebuia dată cu repeziciune, înainte ca armata II-a să poată ajuta corpul român de Olt, comandat de generalul Ioan Popovici. Bătălia de la Sibiu a început la 13 Septembrie. După lupte aprige, corpul alpin al lui Kraft v. Delmensingen, reușise să se strecoare în munți și să ajungă la eșirea defileului Turnu Roșu, pe când alte trupe germane se interpusese. intre aripa extremă stângă a armatei II-a română, și trupele române de la aripa dreaptă ,a corpului de Olt, de-alungul văii Oltului, cu scopul de a completa manevra de încercuire. După trei zile de lupte, trupele române, strânse de aproape de un dușman superior în număr și piese de artilerie, se retrăgeau, în condițiuni dramatice, prin defileu și munții din dreapta Oltului. Atunci s’a dat ordin diviziei IV (din armata II) să atace trupele dușmane ce ocupau linia Glimboca-Sărata,Porumbacu de jos și Porumbacu de sus, cu scopul de a veni în ajutorul corpului de Olt, amenințat cu încercuirea și distrugerea. Acest fapt a determinat bătălia de la Porumbacu care s’a sfârțit printr’o vicorie a noastră. Trupele acestei divizii, comandate de generalul Simionescu Grigore au atacat cu furie pe inamic și au reușit să-l scoată prin lupte la baionetă din localitățile Sărata, Glimboca, precum și din Porumbacele, asvârlindu-l dincolo de Racovița.* In timpul bătăliei de la Porumbacu s’a înregistrat un fapt demn de amintit [UNK] Preotul regimentului 21 de infanterie. în partea întâia a campaniei, deci în bătălia de la Porumbacu a fost un călugăr modest din mănăstirea Cernica — arhimandritul Iustin Șerbănescu. El s’a achitat în mod strălucit de îndatorirea In timpul luptelor el a stat în tranșee și a îmbărbătat pe soldați. Totdeauna în primele rânduri, cot la cot cu soldații, călugărul Șerbănescu a dat dovadă de deroism, disprețuind moartea, înfruntând cu prețul jertfei v’eței »ale focul, suportând cu deplin curaj și demnitate, ca un adevărat .«**«*. toate greutățile luptei. " „ In toiul bătăliei, căzând ofițerii, călugărul Șerbănescu, luând crucea în mână, s’a pus în capul unei coloane de atac și adresând-se ostașilor le-a spus că misiunea lor este să meargă înainte, tot înainte, până când dușmanul va fi sdrobit! Un adevărat delir a cuprins trupa la auzul cuvintelor înflăcărate ale călugăruluire, ■ rou. Năprasnic au pornit ostașii noștri la atac și mare a fost surprinderea în rândurile infanteriei austro-ungare, când s’au pomenit în fața lor cu o unitate românească, în frunte cu un călugăr, care în loc de armă, purta o cruce în mână. Călugărul a fost luat apoi prizonier de germani, dar a reușit să scape din Mâinile lor. El s’a strecurat prin liniile dușmane și după ce a rătăcit zile și nopți întregi prin păduri, hrănindu-se cu frunze, a putut să ajungă iar în rândurile oștirei noastre. Este interesant de amintit că arhimandritul, Justin Șerbănescu a fost sergent,major și simținduse atras către viața călugărească — fiind pătruns de simțământul v" " ' r V ^«irreligios — el s’a călugărit la măiestirea Cernica. Nu a uitat însă niciodată ostașii. A slujit, în timp de pace, ca preot, la reg. 21 inf. Cu regimentul „lui’’ a plecat în 1918 în Bulgaria și cum ,a isbucnit războiul în August 1916, a cerut să urmeze regimentul oriunde va fi chemat. Pentru faptele lui glorioase, pentru atitudinea lui demnă, modestul slujitor al bisericei și înflăcăratul călugăr oștean a fost decorat cu mai multe ordine militare române. Guvernul francez a distins și el pe archimandrite! Justin Șerbănescu cu o decorațiune militară. * Cu prilejul solemnității de la Porumbacu (5 octombrie 1619)__ despre care ne-am ocupat — nu se putea să lipsească și călugărul nostru. El a vorbit frumos de eroismul soldaților noștri și cu drag a fost ascultat de către toți cei prezenți la acea patriotică și înălțătoare sărbătoare a eroismului românesc.In cursul lunii Septembrie a. c. s’au dezgropat osemintele oștenilor noștri căzuți pentru patrie, în bătălia de la Porumbacu, care apoi au fost reînhumate în cimitirele satelor din împrejurimi. La dezgroparea osemintelor a participat și arhimandritul Șerbănescu. El a găsit acolo câteva interesante și pioase documente. Intre altele a găsit un ordin de chemare al soldatului GEORGESCU M.ANDREI din reg. Mihai i Viteazul Nr. 6. contingentul 1910; un bilet liberat de prefectura poliției Capitalei pentru circulația trăsurei de piață nr. 886; un bilet de circulație liberă cu data de 21/VII 1916; și câteva bancnote de 20 și 5 lei (fragmente), aparținând acelui erou. "Lângă osemintele colonelului Iacobini, a găsit suma de 43 lei în argint, pe care arhimandritul Șerbănescu a împărțit-o groparilor, reținând, ca amintire, o piesă de 2 lei. La mormântul unui plotonier și a unui sergent, s’au găsit armele cu care aceștia au luptat Ele se găsesc azi depuse în piramidă P cimitirul din Sărata. Lângă osemintele plutonierului Marinescu din reg. Mihai Viteazul Nr. 6 (care a locuit în str. Sf. Spiridon, în București) s’a găsit sabia lui. Actele și bancnotele, cari au aparținut soldatului Georgescu Mândrei, au fost depuse de arhimandritul Șerbănescu, la redacția noastră și ]e ținem la dispoziția familiei acelui erou, sau a ministerului de război. In această privință avem de cu o propunere Cum ministerului de război a organizat o expoziția, care va fi transformată în muie zeu, el ar trebui să strângă toate aceste pioase amintiri. Armele de la Sărata, ca și cele ce se vor găsi în diferite părți, unde au avut loc bătălii, ar fi de dorit să fie aduse la acel muzeu și orânduite cu iedicatiile cuvenite. Citiți „VESELIA“ cel mai răspândit și mai amuzant === ziar umoristic din țară