Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)
1925-03-02 / nr. 50
^ XLW1—IVoipgo Lani DUMINICA * Pe baza legii de revisuire a situaţiei dentiştilor, din 31 Decembri 1921, ministerul sănătăţii publice a numit o comisiune mixtă care va studia actele şi diplomele practicianilor dentişti. Comisiunea este pusă sub preşidenţia d-lui M. Balş, Consilier la Curtea de Casaţie şi este compusă din d-nii prof. dr. Bălăcescu, delegatul facultăţii de medicină, general dr. Vicol, din partea consiliului sanitar superior, dr. Gh. Edilea, medic stomatolog şi Henry I. Lem,pari., cu diploma de liberă practică, conform legii din 1910. Comisiunea va lucra la ministerul sănătă[ii publice şi va cita pe fiecare dentist spre a i se revizui autorizația acordată pe baza legii din 5 Martie 1923. Data începerei lucrărilor va fi anuntata oficial. •* * * In comisia pentru alcătuirea proiectului de lege de unificarea celor cinci legiuiri de pensii, ministrul de finanţe d. Vintilă Brătianu a mai numit şi pe d-nii C. Cornescu, deputat şi păr. Uie Dăianu senator. ■# Comisiunea care lucrează la întocmirea anteproectului de lege pentru combaterea tuberculozei s-a întrunit ori la ministerul sănătăţii publice, sub preşidenţia d-lui prof. dr. Titu Gane, secretarul general. Lucrările comisiunii sunt aproape terminate şi «incluziunile vor fi supuse aprobării d-lui ministru N. N. Săveanu. SG La Viena se va deschide la 28 Aprile a. c. expoziţia internaţională de higienă. Această exipoziţie este organizată de către mnarele institute de higienă din Drezda, aceleaşi care a mai organizat o mare expoziţie în acest gen la 1911. La această expoziţie vor figura secţii speciale pentru diferite ramuri de higieă ca: higena oraşelor, a copiilor, combaterea bolilor sociale, higiena locuinţelor, a alimentelor şi băuturilor etc. Au anunţat că vor participa la această expoziţie Olanda, Germania, Rusia, Ungaria, Bulgaria etc. Medieii care voesc să viziteze această manifestaţie ştiinţifică vor avea reducere de 50 la sută pe calea ferată până la Viena. Alte detalii se vor da la legaţia austriacă. * Cirili in pagina culturală de azi, rezultatul concursului literar instituit de ziarul „Universul“, pentru cea mai bună poezie patriotică. « D. Alex. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, a plecat ori de la Sibiu, spre a lua parte la lucrările Congresului naţional bisericesc, al cărui membru este Congresul va cerceta cu această ocazie şi proiectul legii pentru organizarea Bisericii ortodoxă, care a fost depus la Senat şi a cărui discuţie s-a amânat, pentru ca I. P. S. Mitropolitul Nicolae Bălan să poată lua parte la desbateri. * Ploile generale cari au căzut zilele acestea, au făcut mult bine câmpului. In regiunea Dunărei au şi început sa se facă arături și chiar Insămănțări de primăvară. * Fondatiunea cultural „Principele Carol" a numit o corabiune compusă dintr'un conferențiar, un preot predicator, un jurist şi un medic, in scopul de a merge in diferite sate din Basarabia unde să lucreze efectiv pentru Intensificarea mişcărei culturale româneşti. Comisiunea işi va Începe activitatea chiar In cursul lunei Martie. In zilele de Duminică, după ce se va oficia serviciul divin, sătenii vor fi adunaţi spre a li ce da sfaturi medicale şi a li se vorbi despre trecutul istoric românesc al Basarabiei. * D. vice-consul Ricard Haven a fost Înaintat in gradul de consul al republicei Statelor Unite americane la Constanța ■■■■ XXX —1" Reluarea curselor 5afcifig-N@«?jpolî-Marsi!ia SERVICIUL maritim roman VA DI3SERVI ACEASTA LINIE Galaţi, 28. — Un important eveniment pentru portul Galaţi este reluarea curselor Intre Galaţi-Neapoli şi Marsila Se ştie că în urma datoriilor contractate de guvernul şi comercianţii români In Italia, creditorii, spre a putea fi despăgubiţi, au intervenit şi guvernul de la Roma a aprobat, ca vasele serviciului maritim român, cari vor acosta In porturile italiene, să fie sechestrate. In urma acestei măsuri, serviciul nostru maritim a dat ordin comandanţilor de vase să părăsească imediat porturile Italieneşti şi să se întoarcă m țară. Vasele acostate la Neapoli au trebuit deci să plece. Odată cu aceasta, s-au suspendat şi cursele pentru Marsilia. Aranjamentul cu creditorii italieni fiind încheiat, iar consolidarea bonurilor de tezaur fiind de asemenea făcută, guvernul italian a ridicat restricţiunile in ce priveşte vasele româneşti, iar S. M. R. a decis reluarea curselor pentru Neapoli cu atingerea portului Marsilia.. Dat fiind desvoltarea ce a luat-o portul Galaţi, S. M. R. a hatarit ca aceste curse să fie făcute din portul nostru. Cursele Galaţi—Neapoli—Marsilia vor fi deservite de vapoarele-salon „Dacia" şi ,,România", special amenajate. Inspectoratul S. M. R. a dat cuvenitele instrucţiuni spre a se grăbi amenajarea vaselor, cari se află in reparaţie in şantierele din Galaţi, . ......... 5ua la 7Uniţia dia Mercia LUFTÉ DE STRADA LA CONSTANTINOPOL ? Constanţa, 23 Febr. Călătorii sosiţi ca valoraios la Constantinopol, povestesc că acolo ar fi izbucnit lapte de stradă între aderenţii vechi ai lui şi cel ai actualului regim. Mai multe regimente patrulează pe străzile Stambulului. S'au făcut numeroase arestări. Ştirea o dăm sub toată rezerva, întru cSt ceva oficial n’am primit încă. Aceiaşi călători ne spun că la Constantinopol a avut loc o mare întrunire politică preziidată fie un cap religios musulman şi care ar fi propus ce o dată regimul de astăzi abolit, să se proclame ca sultan, unul din fii lui Abdul Qamid al ÎL Cum vis arson Conflictul Berlin, 2d (Rador).— Corespondentul ziarului Berliner Tagebatt din Bucureşti a telegrafiat ziarului său că din sursă competintă română i s'a declarat că România a manifestat in diferite rânduri voinţa sa de a menţine cele mai bune legătui economice cu Germania. România işi dă seama de greutăţile prin care trece Germania şi este dispusă să aplaneze conflictul printr'o înţelegere asupra sumei ce Germania trebuie să achite. In cercurile politie române există speranţa că guvernul german nu va sili România să recurgă la sancţiuni cari vor avea ca urmare o întrerupere a legăturilor economice dintre ambele ţări. In legătură cu această telegramă, se declară din sursă competentă germană că dorinţa României de a ajunge la înţelegere cu Germania a făcut cea mai bună impresie la Berlin. Şi guvernul din Berlin consideră că trebuie ocolită orice întrerupere a legăturilor economice dintre ambele state. Dacă declarația din sursă românească reflectă părerile guvernului român, atunci se poate spsa că conflictul va fi aplanat în curând. Cercurile politice din România par însă că n'au sesizat în mod complet situaţia care decurge pentru Germania din planul Dawes şi protocolul de la Londra Planul Dawes hotărăşte sumele anuale pe care Germania trebuie să le achite, aşa că nu pot exista plăţi în afară de acest plan. Acest principiu constitue baza pe care a fost clădit întreg planul Dawes. Dacă se renunţă la acest principiu se dărâmă bazele planului Dawes şi se produce o nesiguranţă în chestiunea reparaţiuiţilor. Europa a suferit cinci ani din cauza acestei nesiguranţe care nu trebuie să se repete. Dacă guvernul german ar face o excepţie într-un singur caz, atunci şi celelalte state ar prezenta Germaniei pretenţiuni separate. Chestiunea bancnotelor Băncii Generale nu poate fi deci rezolvată decât în cadrul planului Dawes. Guvernul german este dispus să tranşeze litigiul pe această cale. In dorinţa de a tranşa conflictul pe cale amicală, guvernul german sa adresat comisiunei reparaţiunilor. Depinde acum de comisiunea reparaţiunilor ca să tranşeze această aleggere în cadrul planului Dawes. Guvernul german este dispus să cerceteze avizul comisiunei reparaţiunilor în această chestiune şi speră că guvernul român nu va zădărnici prin sancţiuni tranşarea amicală a chestiune! Guvernul român ar trebui să-şi dea silinţă împreună cu guvernul german pentru a găsi o soluţie de comun acord cu comisiunea reparaţiunilor, în cadrul planului Dawes. Nota transmisă ori de guvernul german comisiunei reparaţiunîior, propune fixarea pretenţiunilor româneşti în baza planului Dawes, în caz dacă găseşte că Germania trebuie să satisfacă pretenţiile României. CERCURILE BERLIN.37E SUNT OPTIMISTE Berlin, 27. — In tratativele ce se urmează între guvernul român şi cel german, s-a făcut acum o pauză. Nici dela Bucureşti şi nici dela Berlin, in ultimele zile nu s'a făcut vreo nouă intervenţie în acest sens. Pe de altă parte, aflăm, că din iniţiativă particulară se caută găsirea unui compromis, care să mulţumească amândouă părţile. Aceste tratative sunt cu atât mai uşor de dus la bun sfârşit, cu cât România nu a început represaliile pe care le anunţase în ultima vreme prin presă. In cercurile bine informate de aici, se crede că acest conflict va fi în curând aplanat. ULTIMA O1A germano-roman Atitudinea conciliantă a Kemârsiaî a făcut cea mai bună impresie in «germania. Problema b&TiCftotsim’ Băncii «Senepale Iredentismul maghhiar mărturisit — Cum se interpretează la Budapesta ceeace spun depușii unguri in periameta*ul român — Ziarul ,,,] Nemzedeți din Budapesta, cu data de 25 Februarie a. c., luând sfârșitul carnavalului ca subiect pentru articol politic de fond, scrie următoarele : „Carnavalul maghiar nu mai este şi nu va mai fi mult timp ceea ce a fost, căci, cu toată strălucirea şi voiabună, nu a fost decât un dans deasupra Iadului maghiar. Sunt puţini la Dumăr acei orbi şi lipsiţi de suflet, cari nu vor fi văzut, măcar pentru câteva clipe, cât de ferestrele luminoase ale sălilor de baluri erau lipite feţele înflăcărate, pline de speranţă şi de rugăminţi ale ungurilor de la nord, de la sud şi din Ardeal, cei asupriţi şi biciuiţi... Când ne vom fi vindecat de bolile noastre, va înceta şi sclavia. Când nu vom mai fi egoişti, ci ne vom supune vnerselor generale ale naţiunei, atunci va veni primăvara şi la Cluj, dar până atunci nu. Va trebui să vină „Miercurea cenuşie” şi pentru puternicii lumii, cari au distrus popoare în mod aşa de brutal şi stupid. Va trebui să sosească ziua, când cei de la Praga, Bucureşti şi Belgrad vor face ,,mea culpa”. Astăzi, aceşti mici stăipânitori de sclavi îşi mai serbează carnavalul, dar nu este departe timpul, la care a făcut aluzie unul dintre fruntaşii ungurilor din Ardeal în parlamentul român, „ când vor plânge acei cari râd astăzi“. De la C.F.R. EVITAREA UNEI NOUI CATASTROFE LA CIUREA O adevărată catastrofă a putut fi evitată din nou la Ciurea. Un tren format fiin 13 vagoane şi o maşină, pornind pe panta de la Ciurea, a scăpat la vale, nefiind suficient frânat. In plină viteză, trenul a trecut prin staţia Ciurea, neputând fi oprit decât în apropierea staţiei Nicolina. Cu câteva minute numai înainte, plecase din staţia Ciurea spre Iaşi, cu tren de marfă. Dacă o întârziere de două minute s’ar fi produs, fie sigur că am fi înregistrat o nouă catastrofă de cale ferată. In legătura cu aceasta, organele superioare ale c. f. r, au hotărît construirea unei variante între Grajduri şi Ciurea, erjându-se astfel panta de la Bârnova, care a provocat atâtea catastrofe.* Din ancheta făcută de către direcţiunea serviciului de mişcare de la regionala Iaşi, rezultă că trenul scăpat pe panta a trecut cu viteză mare prin staţia Ciurea, oprindu-se la semnalul de distanţă dinspre Iaşi, două minute după intrarea în staţie a trenului de marfă nr. 6442 de la Iaşi. Trenul scăpat avea 13 vagoane şi a plecat din Bârnova după ce s-a făcut revizia tuturor frânelor în prezenţa impiegatului de serviciu. In staţia Ciurea, după oprirea trenului, la noua revizie făcută, sau găsit 3 frâne defecte, din cauza lipsei unor buloane de transmisiune, a saboţilor tocit. Aceasta dovedeşte că revizia s’a făcut în mod superficial la Bârnova. In urma acestei constatări şi până la schimbarea traseului Intre Bârnova şi Ciurea s’au luat măsuri pentru efectuarea cu atenţiunea cea mai mare a reviziei trenurilor la Bârnova. Tren special pentru emigranţi La începutul lui Martie 1925 va pleca un tren special cu emigranţi Varşovia—Constanţa circa 450 persoane cu destinaţia Palestina. Deraiere In noaptea de 23 spre 27 Febr. a. a trena 1 701 care urma să plece din haita Griviţa dela linia 5 s-a tras înapoi spre a fi trecut pe linia 6 spre Bucureşti. Din nebăgare de seamă acarul de serviciu nu a întors acul 37 şi a dat drumul trenului cu acul atacat fals la călcâi, din care cauză acul a rămas întredeschis. La darea semnalului de împingere îhapoi pe linia 6 tot peste anul 37 care rămăsese întredeschis. S’a produs deraierea unui vagon. Linia s’a restabilit. — In noaptea de 28 spre 27 Febr. a. c. pe când mașina de manevră nr. 4407 manevra pe linia dublă, dând supra un vagon a surprins în bariera şoseaua Viilor, automobilul taximetru nr. 673, proprietatea d-lui Niculescu Ion din Bc. căruia i-a cauzat stricăciuni la radiator şi caroserie. Vinovat de acest accident este şoferul maşinei care a venit cu felinarele stinse şi nu a respectat semnalul de oprire dat de paznicul de barieră. Accident In ziua de 26 c. trenul 4845 dinemul Ghimeş, s’a ciocnit la km. 824-1900 între staţia Lunca de Sus şi Ciumeni cu o drezină de mână a cărei plecare nu a fost avizată. Această ciocnire se datoreşte faptului că afară fiind ceaţă şi zăpadă mecanicul drezinei nu a observat trenul decât la distanţa de 15 metri. Arestări politce Sa 3®rlin Belgrad, 27. — In legătură cu ancheta care se face la Berlin pentru descoperirea Intregei afaceri, in care este implicat si fost ministru al postelor.,llerle, au fost arestate numeroase persoane politice. - XXX O întâmpinare a „Uniunii evreilor români“ Preşedintele ,,Uniunii evreilor români" ne-a trimis o întâmpinare în care spune că, în urma unei convorbiri ce a avut cu d. profesor P. Missir, d-sa l-a autorizat formal să dea cea mai categorică desminţire informaţiunii după care Senatul universitar ar fi constatat reaua credinţă a U. E. R. privitoare la cadavre, deoarece Senatul universitar nu a luat, nici un fel de rezoluţie şi nu a făcut nici o constatare privitoare la activitatea, sus numitei asociaţiuni. D. P. Missir a adăugat că soluţia chestiei cadavrelor stă numai în executarea cunoscutei decizii ministeriale cerută de U. E. R., iar aplicarea ei stă numai în mâna autorităţilor publice. N. E.—Informaţii mea dată fie redactorul nostru a fost obîţnută fie la unul din merculi Senatului universitar, controlată îa sursă şi dacă fie Missir n‘a avut cunoştinţă de ea, nu este vina noastră. La nevoe putem fi şi numele informatorului, ca să se termine odată cu ştirile eronate şi cei cari Ie dau să se oprească din această cale. — — XXX Mişcările studente*« Soil Sfiîift Siii mii: CONSFĂTUIREA DE LA CENTRUL STUDENŢ13SC In urna hotărîrei Senatului universitar prin care aproape toate punctele din ultimul memoriu, au fost soluţionate favorabil, studenţimea universitară a început să participe la cursuri. Pe ziua de ieri, sălile de cursuri au fost destul de populate şi profesorii şi-au ţinut, liniştit, prelegerile. * Vineri seară, după ce studenţii au luat cunoştinţă de hotărîrile Senatului universitar, conducătorii studenţimii au hotărît să se întrunească ieri la orele 10 dim., în localul „Cercului studenţesc” din Piata Amzei, spre a lua unele hotărîri, cu privire la reintrarea la cursuri. Delegaţii studenţilor au stabilit participarea la cursuri, potrucât doleanţele studenţilor au fost satisfăcute. Deoarece nu se ştie încă ce hotărîri au luat Senatele din celelalte centre universitare, reprezentaţii studenţimii din Capitală au chemat, pe reprezentanţii centrelor studenţeşti din Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Oradea- Mare şi Timişoara, la o consfătuire ce se va ţine azi dimineaţă. Până se va cunoaşte hotărîrile Senatelor universitare din provincie, s-a decis ca studenţii din Bucureşt să reintre în viaţa normală universitară. * Ca urmare a deciziilor Senatului universitar, pe ziua de ieri sălile Universităţii au fost evacuate de armată, rămânând numai câteva patrule in faţa Universităţii. : CORPURILE LEGATE Şedinţa de la 23 Februarie SENATUL Preşedintele a deschis desha-1 terire la orele 3 jum., in prezen- ţa miniştrilor dr. C. Angelescu, Tancred Constantinescu, G. Tătărescu. ABUZURILE ADMINISTRAŢIEI JUD. VLAŞCA D. GIULA PETRESCU acuză pe d. I. Coşoiu, că a învinuit, fără dovezi, pe d. Bărturescu, prefectul judeţului Vlaşca. D.IGHIAŢA.— Iar Vlaşca şi Teormanu ? (Ilaritate). D. CHILA PETRESCU s’a asociat apoi, la cererea de acte formulată de d. Coşou, cu scopul fie a se proba cât mai curând, că d. Paul Rădulescu a un slujbaş model. V. HÂNCU. — Să-i dea, atunci şi Teleormanul ! (Ilaritate). D. GHILA PETRESCU a încheiat, asigurând că însuşi. Paul Rădulescu a cerut anchetă. D. G. TABABESCU, subsecretar de Stat, a înştiinţat Senatul, că a însărcinat pe d. consilier administrativ Văraru, cu întreprinderea unei severe şi minuţioase anchete, atât în urma interpelării cât şi a cererii personale a prefectului Până la terminarea acesteia, d-sa nu se poate pronunţa în chestie. D. I. COŞOIU, în chestie personală, a repetat cererea de a i se pune grabnic la dispoziţie actele cerute, pentru a dovedi, că d-nii Bălănescu şi Ghiu Petrescu sunt de perfectă bună credinţă, dar prea creduli faţă de asigurările pe cari le primesc de la prefectul Paul Râdulescu. BACALAUREATUL S’a intrat în ordinea de zî, reluându-se discutarea proectului de lege pentru înfiinţarea bacalaureatului. D. ministru dr. C. ANGELESCU a început răspunsul la observațiile făcute de oratori cari au vorbit la discuția generală. Ședința continuă. Sentinţa în procesul căp. Vulescu Eri dimineaţă, consiliul de război al corpului II armată a continuat judecarea procesului intentat căpitanului Vulescu. După ce d. comisar regal, căpitan Păiş, şi-a desvoltat rechizitoriul a vorbit apărarea prin d-nii avocaţi V. Mora, M.,şu Alexandrescu şi Plătăreanu. La orele 2.30, consiliul a dat sentinţa, prin care căp. Vulescu, care fusese condamnat fie consiliul de război al filiniziei IV la 5 ani muncă silnică pentru fals şi sustragere, este condamnat la un an închisoare minim al pedepsei prevăzute fie leg® pentru ofiţerii gestionari, în sarcina cărora se dovedesc nereguli. XXX Condamanrea unui director de preferară Cetatea-Albă, 26.—D. Constantin Husărescu, fost director al prefecturei de judeţ locale, pe timpul averescanilor a fost condamnat în lipsă, de tribunal, la două ani închisoare şi o mie lei amendă, fiind acuzat de luare de mită. D. Husărescu a făcut opoziție contra sentinței tribunalului. Termenul de judecată a fost fixat în luna Martie. XXX mişcare în corpul medical Au fost numiţi următorii medici: d-ra dr. Ecaterina Pipergal la circ. Roşeşti (Ialomiţa), dr. Emeric, Ivan Steuer la circ. Dernis (Bihor), d-ra dr. Ema Iosifescu la circ. Belica (Durostor), dr. G. Tomanec, la circ. Borşa (Cojocna), dr. Gh. Popovici, la circ. Sărăcani (Caraş- Severin), dr. P. Ionescu medic secundar la spitalul din P.Neamţ, Ion Săroiu, medic desinfector la regiunea Braşov, dr. Fernengel, secundar la spitalul din Sighişoara, dr. D. C. Vasiliu la circ. Belceşti (Iaşi), dr. Victor Demetru, la circ. Nădăşel (Cojocna), dr. Harisson Simion, la circ. Adunaţii Buteşti (Ilfov), dr. Horea Panţa, la circ. Romos (Hunedoara). Au fost confirmaţi definitivi: dr. Al. Crăciunescu, director medical al băilor Herculene şi dr. Ion Sicurdza, director medical al băilor Ocna Sibiului; dr. Egora Parseh, medic primar stagiar la secţia de chirurgie a spitalului din Lipova (Timiş Torontal); dr. Izidor Kuhner medic stagiar la circ. Masloc (Timiş Torontal); dr. Arthur Reichel, medic stagiar, la circ. Uifalăul de sus (Bistriţa Năsăud); dr. Păunescu Gh., medic definitiv la circ. urbană Pro- ! _ ...... —»__! CAMERA Prezidează d. M. G. Orleanu, prezenţi pe banca ministerială aproape toţi miniştrii, în frunte cu d. I. Brătianu, preşedintele consiliului. O ÎNTREBARE A D-LUI GENERAL AVERESCU In prima bancă din sectorul de mijloc al băncilor majoritare a luat loc d. general Averescu D. general AL. AVERESCU relevă pe de o parte tendinţa guvernului de a se eterniza la putere, iar pe de alta dorinţa partidelor de opoziţie de a-i lua locul. Constată apoi, că declaraţiile şi asigurările guvernului afişate prin masajul regal de deschidere a sesiunii actuale cât şi răspunsul la mesaj dat de Corpurile legiuitoare, vestesc aducerea în discuţia parlamentului a legilor de unificare administrativă şi electorală, întreabă guvernul dacă va veni cu aceste legi şi în ce sens vor fi alcătuite. RĂSPUNSUL PRIMULUI MINISTRU D. L I. BRATIANU : Sarcina mea este foarte uşoară, răspund la întrebarea d-lir. gen. Averescu cu un cuvânt: da, suntem hotăriţi să ne ţinem angajamentul. Opera noastră şi a parlamentului este consolidarea statului pe temeiul Constituţiei. In programul nostru întră reforma administrativă şi legea electorală. Prima reformă se află în discuţia secţiunilor şi îndată după votarea ei, va fi depusă şi legea electorală. Numai prin urmărirea constantă a consolidării statului, un guvern işe poate împlini opera şi menirea sa. D. general AVERESCU : Sunt pe deplin satisfăcut de răspunsul d-lui prim ministru. (D. Averescu părăseşte apoi incinta urmată de partizanii săi). — In acelaş moment părăseşte şi d. I. Brătianu banca ministerială. D. D. R. IOANIŢESCU: Acesta-i teatru de păpuşi ! D. I. MANIU cere cuvântul. D. M. ORLEANU : Nu vă dau cuvântul, dacă nu sunteţi Înscrişi la cuvânt. Dr. LUPU: Comunicarea d-lui Averescu iese din cadrul celor obişnuite şi ea comportă discuţie. Lăsaţi pe d. Maniu să vorbească şi înscriţi mă şi pe mine la cuvânt. D. M. G. Orleanu refuză cuvântul. Un violent duel se angajează între d-sa şi fruntaşii opoziţiei. D. Orleanu declară că va da cuvântul d-lui Maniu duce oratorii Înscrişi Îşi.TM CUVÂNTUL OPOZIŢIEI D. L MANIU : Nu fac o comunicare, nici nu răspund declaraţiei d-lui prim ministru. Şi nu Înţeleg ca atunci când un prim ministru îşi expune programul său politic, reprezentanţii opoziţiei să fie împiedecaţi de a-şi spune cuvântul lor. Dar şi mai neobişnuit este faptul ca şeful unui guvern, care pretinde că se sprijină de pginia publică şi pe parlament, atunci, când reprezentanţii opoziţiei vor sft-şi exprime observaţiunile lor, părăseşte banca ministerială. D-sa era obligat să rămâe dacă nu dintr’o datorie parlamentară dintr’una de bună cuviinţă. O VOCE: Purtare de vizir. ALTA VOCE: Vice-regel D. I. MANIU: In chestiuni mari de program politic, e bine ca discuţia să nu se mărginească numai la doi Inşi, ci toate partidele de opoziţie să participe la ea. Dvs. cunoaşteţi opiniile partidului naţional în ce priveşte caracterul acestor adunări. Aceste opinii stau întregi pe picioare. Fiecare zi cu care se perpetuă această guvernare înseamnă consolidarea reacţiunei şi un nou isvor de complicaţiuni. Fiecare zi înseamnă o contribuţie la desagregarea sufletească la care supuneţi această ţară. Nu putem dar aştepta ca reformele anunţate să fie votate, ci datoria noastră este să luptăm ca să se termine cu o zi mai înainte această guvernare. prim-ministru a amintit cuvinte pe care şi noi le avem în inimă, că trebuie să lucrăm la consolidarea ţării. Dar poate să vie această muncă dintr un parlament ieşit de furt de urne? Nu poate ieşi o muncă nobilă dintr-un parlament născut din ilegalitate. Trebuie să depunem toate sforţările ca să înlăturăm guvernul şi legile proiectate ce sunt în contradicţie cu principiile dreptăţii şi democraţiei D. dr. LUPU: Trebue să recunoaştem că actul punerii în scenă de adineaori, insagrilant în aparenţă, are o mare semnificare în realitate. D. Averescu absenteist până acum La Cameră, reuşeşte să realizeze a 8-a minune din lume, aducând pentru câteva secunde pe banca ministerială d. I. Brătianu. Trebue să se înceteze odată cu acest sistem de aranjamente în ce priveşte succesiunea la guvern. D. P. BRATASANU, înscris la cuvînt, vrea să vie la tribună. D. ORLEANU (preşedintele) nu-l lasă să vorbească, sub pretext că a trecut răgazul rezervat pentru comunicări. Cu mare anevoinţă şi numai după ce d. Orleanu cedează d-lui P. Gârbovice prin conducerea desbaterilor, se dă cuvântul d-lui P. Brătăşanu. D. P. BRATAŞANU referinduse la „vizita" la Cameră a d-lui gen. Averescu şi la recepţia pe care i-a făcut-o d. I. Brătianu, citează întâlniri mai vechi Intre aceşti doi oameni politici: acuzaţia rostită în cuvântarea de la Brăila a d-lui I. Brătianu contra d-lui gen. Averescu, că acesta a trădat şi ameninţarea de mai târziu, că va scoate la iveală documentele trădării. Pentru interesele de partid însă d. Brătianu angajează din nou raporturi de cusctenie cu d. Averescu. Ne vom da şi viaţa ca să scăpăm ţara de asemenea păpuşeni. _______ „ WM ■■BBBBMBBMBMMW COMUNICĂRI D. GIURCULESCU repetă întorpelarea adresată şi anul trecut d-lui ministru de domenii asupra marei ilegalităţi săvârşite în paguba ţărănimei din judeţele de munte şi a economiei noastre naţionale, prin refuzul guvernuui de a respecta legea şi a înfiinţa păşunile alpine, prin exproprierea poenelor şi golurilor munţilor. De trei ani guvernul a suspendat pur şi simplu aplicarea dispoziţiunilor din legea agrară care prevăd creiarea păşunelor. Vitregia cu care guvernul se poartă faţă de judeţele de munte contrastează, spume d-sa, penibil cu sacrificiile făcute pen- I tru ţară de populaţia neaoş românească a acestor regiuni. Munţii se arendează prin buină învoială după recomandările profecţilor, către favoriţii politici, cari, adeseori nici nu sunt crescători de vitie, dar cari se transformă în exploatatori ai păstorilor şi economilor de vite. D-sa citează cazuri din jud. Muscel, unde poduri de munte expropriate definitiv în favoarea a 6 comune, au revenit iar marilor proprietari. Adunarea intră apoi în ordinea de zi, repetând votul rămas nul în şedinţa precedentă asupra proiectului pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea încurajării construcţiunilor ieftine. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa se ridică la ora 4 şi 20 d. a. Cea viitoare este anunţată pentru Joi 5 Martie a. c. ora 3 d. a. XXX întristaţii: Alexandrina soţia, Costică şi George, cu soţiile, Ii şi nurori, precum şi întreaga familie cu durere anunţă moartea iubitului lor Mi! [iîuliiSEI fost funcţionar la Primărie în etate de 60 ani, şi vă roagă a asista la ceremonia înmormântări care va avea loc în ziua de 1 Martie, c. la ora 3 p. m. la capela cimitirului Sf. Vineri, unde se află depus. 4 Mult întristaţii Teodora Munteanu, mamă; Mitică Munteanu, frate; Ghiţă şi Bădiţa Munteanu, Nae şi Miţa Ionescu, Niţa Niculescu cu Bibiţa şi Niculeta Iiice; Vasile şi Elena Andreescu cu Nicu şi Didina, Gheorghe şi Anghelica Scărlătescu, fraţi, surori şi cumnaţi; Anica Chirulescu cu fii; Alexandrina Grigorescu cu fii; Nae Grigorescu cu fii; precum mătuşi, veri şi verişoare au dureera de a anunţa perderea scumpului lor a conferinţă a iUoi forp la BruxpHes In fina fie 26 Februarie, fi. N. lorga a îînut o conferinţă asupra istoriei României la „Cercul artistic şi rar". La conferinţă au asistat regale şi regina Belgiei, ministrul fie externe şi numerense personalităţi din lumea artelor şi ştiinţei. Conferențiarul a obținut un mare succes. ----- XXV —----Steaua Iui Macdonald acuse - EL VA FI ÎNLĂTURAT DE LA ŞEFIA PARTIDULUI MUNCITORESC — Londra, 27. — Cu toate desminţirile date, majoritatea deputaţilor „laburişti", urmăresc să înlăture fie la şefia partidului pe Macdonald. El va fi înlocuit cu Arthur Henderson. XXX ---------- XXX ------ aful IflliirE UNIFICARE Belgrad, 27. — Guvernul ingasitiv a hotărît să mursîiinjeze imediat toate organizaţiile dela Zagreb, legata fie tendinţa vreunei Încercări de guvernare autonomă. Se vor înfiinţa instituţii, care să reprezinte unificarea generală. CONDAMNAŢI LA MOARTE Tribunalul din Ossîe( Vtrigă Zagreb), a condamnat la moarte prin spânzurătoare pe bandiţii Iovan Gsarghi şi Probici. Eri condamnaţi au fost executaţi. ZONA DE LA SALONIC O delegaţie iugoslavă în frunte cu d. Sava Bojici, director în ministerul de externe, a plecat la Salonic spre a hotărî definitiv în chestiunea zonei libere pentru comerțul iugoslav. ------- XXX------Vizita unor profesori universitari francezi Iași, 23 Februarie In cursul acestei săptămâni va sosi la Iași un număr de profesori universitari francezi in frunte cu marele jurist A. Duguy, profesor la facultatea juridică din Paris. Corpul profesoral al Universităţii ieșene va da un banchet colegilor lor. --------- XXX -------- Insucesul comuniştilor la alegerile din Rusia Din Moscova se anunţă că nouile alegeri pentru soviete au avut ca rezultat scăderea simţitoare a delegaţilor comunişti. In schimb a sporit numărul ţăranilor proprietari fruntaşi aleşi In acelaş timp a sporit şi numărul femeilor alese în soviete.------ XXX —— Fuziunea monaruşlilor austriaci Din Viena se anunţă că cele trei partide monarhiste de acolo au fuzionat, în vederea unei apropiate ofensive. Se vor stabili raporturi intime cu legitimiştii maghiari. De altminteri, se pare că fuziunea monarhiştilor vienezi s’a făcut în urma instrucţiunilor primite de le Budapesta. Neconsolata Elisa Ledern roagă prietenii şi pe toţi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la Parastasul de nouă zile, pentru odihnă sufletului, mult regretatului ei soţ, decedat în ziua de 23 Februarie 1925 şi care va avea loc Marţi 3 Martie ora 10 dimineaţa la Cimitirul Şerban Vodă. Bellu, 1152 Ma Mateiu sfinteana Comerciant în etate de 28 ani încetat din viaţă după o lungă şi grea suferinţă Sâmbătăora 3 noaptea, înmormântarea va avea loc Dum. 1 Marie 1925 ora 4 d. a. la cimitirul Iancu Nou (Balaneanu). Cortegiul va porni de la locuinţa sa din str. Vaselor nr. 47 la ora 2 d. a. la Biserica Pantelimon și de aci la locul de veci. 8 Adânc îndureraţii: Demetral soţie, loan şi Emilia fiu şi noră cu copii Victoria, Adrian, George şi Costantin, Matei şi Janeta Rădulescu ginere şi fiică cu copiii lor Constantin dr. Sebastian şi Maricari Odăgescu, Petrache şi Elena Tănăsescu cu fiul lor Mircea, Eufrosina Dircu cu fiul său Trăenel, Ilie C. Dicu fiu, Marin şi Stanca F. Dicu frate şi cumnată cu fii lor Rodica şi Dida şi Ionel, Constantina Florescu soră, Maria Măcescu soră, Alexandru şi Elena Penescu cumnat şi soră cu copii lor, George, Ioan Octavina, Sima şi Mariţa precum şi familiile Dumitru T. Dicu, Stancu Melinte, Eugenia Constantinescu, Lucreţia Marinescu, Sofronie Popescu, Vasila Florescu, Costică Ştefănescu, Dr. Leon Ghetcu şi Ilie M. Dicu etc., aduc cu lacrimi un ochi la cunoştinţa rudelor şi prietenilor pierderea scumpului lor, Constantin F. Pic a încetat din viaţă la 25 Februarie 1925 după o scurtă şi grea suferinţă în etate de 65 ani şi 9 luni. înmormântarea s’a făcut un Cimitirul din Comuna Piatra în ziua de 26 Februarie 1925. Ilugaţi-vă pentru el. Familiile Gheorghiu, Constantinescu şi Dimitriu înştiinţează cu durere toate rudele, prietenii şi cunoscuţii, că iubitul lor, Matartie Constanîînescu fost comerciant a, încetat din viaţă în seara de 27 Februarie ora 21 în etate de 75 ani. , Serviciul divin pentru înmormântare se va face Duminică 1 Martie ora 2 jum. la domiciliul decedatului In strada General Ipătescu No. 14, iar înhumarea se va face la cimitirul Reînvierea. 14 Tismeul Comsîei C. T0ilSS@ — 120 PeF$©3fie — Pe zîua de 21 Februarie începe ce! mai formidabil turneu Marile succese Bucureştene eticii Revistă de A. de Herz şi Durstoy Ţriste fa! de Nik şi Keops cu D-neie Nataliţa Pavelescu, Ţttoiu Eremia, lizica Petrescu, Puica Perieţeanu, C. Tanase, I. Pizone, L. Rădulescu, P. Codruţ, Dan Demetrescu, S. Şerbănescu Mare (Balet — 89 Balerine Solişti de balet: Refl Ko.js şi celebrul dansator indian Tarat», Orchestra proprie ab conducerea D°iuti Al. Bărcănescu. Cea mai mare montare din efito s’a văzut. ITINERARIUL 28 Febr — 1 Martie, Galaţi; 2-3 Martie, Braila; 4—5 Martie, Buzău; 6 Martie, Vaslui; 7—8 Martie, Iaşi; 9—10 Martie, Kişinău; 11—12 Martie, Bălţi; 13 Martie, Iaşi; 14—15 Martie, Cernăuţi; 16- 17 Martie, Botoşani; 18 Martie, Roman; 19 Martie, P..Neamţ; 20 Martie, Bacău; 21—22 Martie, Focşani; 23—21 Martie, Ploeşti; 25 Martie, Câmpîna; 26—27 Martie, Braşov; 28—29 Martie, Sibiu; 30 Martie, Tg.Mureş; 31 Martie, Cluj; 1—2 Aprilie, Ordia-Mare; 3—4 Aprilie, Arad; 5—6 Aprilie, Timişoara; 7 Apilie, T.Severin; 8—9 Aprilie, Craiova; 10 Aprilie, R.Vâlcea; 11—12 Aprilie, Piteşti; 13—14 Aprilie, Constanța; 15 Aprilie, Bazargic; 16 Apr.—1 Mai, Constantinopol.