Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)

1925-03-02 / nr. 50

^ XLW1—IVoip­go Lani DUMINICA * Pe baza legii de revisuire a situaţiei dentiştilor, din 31 Decembri 1921,­­ ministerul să­nătăţii publice a numit o com­i­­siune mixtă care va studia ac­tele şi diplomele practicianilor dentişti. Comisiunea este pusă sub pre­­şidenţia d-lui M. Balş, Consilier la Curtea de Casaţie şi este compusă din d-nii prof. dr. Bă­­lăcescu, delegatul facultăţii de medicină, general dr. Vicol, din partea consiliului sanitar supe­rior, dr. Gh. Edilea, medic sto­matolog şi Henry I. Lem,pari., cu diploma de liberă practică, conform legii din 1910. Comisiunea va lucra la mi­nisterul sănătă­[ii publice şi va cita pe fiecare dentist spre a i se revizui autorizația acordată pe baza legii din 5 Martie 1923. Data începerei lucrărilor va fi anuntata oficial. •* * * In comisia pentru alcătui­rea proiectului de lege de unifi­carea celor cinci legiuiri de pen­sii, ministrul de finanţe d. Vin­­tilă Brătianu a mai numit şi pe d-nii C. Cornescu, deputat şi păr. Uie Dăianu senator. ■# Comisiunea care lucrează la întocmirea anteproectului de lege pentru combaterea tubercu­lozei s-a întrunit ori la ministe­rul sănătăţii publice, sub preşi­­denţia d-lui prof. dr. Titu Gane, secretarul general. Lucrările comisiunii sunt a­­proape terminate şi «incluziuni­le vor fi supuse aprobării d-lui ministru N. N. Săveanu. SG La Viena se va deschide la 28 April­e a. c. expoziţia interna­ţională de higienă. Această ex­­ipoziţie este organizată de către mnarele institute de higienă din Drezda, aceleaşi care a mai or­ganizat o mare expoziţie în a­­cest gen la 1911. La această expoziţie vor figu­ra secţii speciale pentru diferite ramuri de higie­­ă ca: higena oraşelor, a copiilor, combaterea bolilor sociale, higiena locuinţe­lor, a alimentelor şi băuturilor etc. Au anunţat că vor participa la această expoziţie Olanda, Ger­mania, Rusia, Ungaria, Bulga­ria etc. Med­ieii care voesc să viziteze această manifestaţie ştiinţifică vor avea reducere de 50 la sută pe calea ferată până la Viena. Alte detalii se vor da la lega­ţia austriacă. * Cirili in pagina culturală de azi, rezultatul concursului lite­rar instituit de ziarul „Univer­sul“, pentru cea mai bună poe­zie patriotică. « D. Alex. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, a plecat ori d­e­ la Sibiu, spre a lua parte la lucrările Congresului naţio­nal bisericesc, al cărui membru este Congresul va cerceta cu acea­stă ocazie şi proiectul legii pen­tru organizarea Bisericii orto­doxă, care a fost depus la Senat şi a cărui discuţie s-a amâ­nat, pentru ca I. P. S. Mitropolitul Nicolae Bălan să poată lua par­te la desbateri. * Ploile generale cari au că­zut zilele acestea, au făcut mult bine câmpului. In regiunea Du­nărei au şi început sa se facă arături și chiar Insămănțări de primăvară. * Fondatiunea cultural „Prin­cipele Carol" a numit o corab­­i­u­ne compusă dintr'un confe­rențiar, un preot predicator, un jurist şi un medic, in scopul de a merge in diferite sate din Basarabia unde să lucreze efec­tiv pentru Intensificarea miş­că­re­i culturale româneşti. Comisiunea işi va Începe activi­tatea chiar In cursul lunei Mar­tie. In zilele de Duminică, după ce se va oficia serviciul divin, sătenii vor fi adunaţi spre a li ce da sfaturi medicale şi a li se vorbi despre trecutul istoric românesc al Basarabiei. * D. vice-consul Ricard Ha­ven a fost Înaintat in gradul de consul al republicei Statelor­ Unite americane la Constanța ■■■■ XXX —1" Reluarea curselor ­5afcifig-N@«?jpolî-Marsi!ia SERVICIUL maritim­ roman VA DI3SERVI ACEASTA LINIE Galaţi, 28. — Un important eveniment pentru portul Galaţi este reluarea curselor Intre Ga­­laţi-Neapoli şi Marsila Se ştie că în urma datoriilor contractate de guvernul şi co­mercianţii români In Italia, cre­ditorii, spre a putea fi despăgu­biţi, au intervenit şi guvernul de la Roma a aprobat, ca vasele serviciului maritim român, cari vor acosta In porturile italiene, să fie sechestrate. In urma acestei măsuri, servi­ciul nostru maritim a dat ordin comandanţilor de vase să pără­sească imediat porturile Italie­neşti şi să se întoarcă m­ țară. Vasele acostate la Neapoli au trebuit deci să plece. Odată cu a­­ceasta, s-au suspendat şi cursele pentru Marsilia. Aranjamentul cu creditorii i­­talieni fiind încheiat, iar conso­lidarea bonurilor de tezaur fiind de asemenea făcută, guvernul i­­talian a ridicat restricţiunile in ce priveşte vasele româneşti, iar S. M. R. a decis reluarea curse­lor pentru Neapoli cu atingerea portului Marsilia.. Dat fiind desvoltarea ce a lu­at-o portul Galaţi, S. M. R. a ha­tarit ca aceste curse să fie fă­cute din portul nostru. Cursele Galaţi—Neapoli—Mar­silia vor fi deservite de vapoa­­rele-salon „Dacia" şi ,,Româ­nia", special amenajate. Inspectoratul S. M. R. a dat cuvenitele instrucţiuni spre a se grăbi amenajarea vaselor, cari se află in reparaţie in şantierele din Galaţi, . ......... 5ua la 7Uniţia dia Mercia LUFTÉ DE STRADA LA CONSTANTINOPOL ? Constanţa, 23 Febr.­­ Călătorii sosiţi ca valorai­os la Constantinopol, povestesc că acolo ar fi izbucnit lapte de stradă între aderenţii vechi ai lui şi cel ai actualului regim. Mai multe regimente patrulea­ză pe străzile Stambulului. S'au făcut numeroase arestări. Ştirea o dăm sub toată re­zerva, întru­ cSt ceva oficial n’am primit încă. Aceiaşi călători ne spun că la Constantinopol a avut loc o mare întrunire politică prezi­­i­dată fie un cap religios musul­man şi care ar fi propus ce o dată regimul de astăzi abolit, să se proclame ca sultan, unul din fii lui Abdul Qamid al ÎL Cum vis arson Conflictul Berlin, 2d (Rador).— Corespon­dentul ziarului Berliner Tageb­att din Bucureşti a telegrafiat ziaru­lui său că din sursă competintă română i s'a declarat că Româ­nia a manifestat in diferite rân­­duri voinţa sa de­ a menţine cele mai bune legătui economice cu Germania. România işi dă sea­ma de greutăţile prin care trece Germania şi este dispusă să a­­planeze conflictul printr'o înţe­legere asupra sumei ce Germa­nia trebuie să achite. In cercurile politie române există speranţa că guvernul ger­man nu va sili România să recurgă la sancţiuni cari vor avea ca urmare o întrerupere a legăturilor economice dintre am­bele ţări. In legătură cu această tele­gramă, se declară din sursă com­petentă germană că dorinţa Ro­mâniei de­ a ajunge la înţelege­re cu Germania a făcut cea m­ai bună impresie la Berlin. Şi guvernul din Berlin consideră că trebuie ocolită orice întreru­pere a legăturilor economice din­tre ambele state. Dacă declara­ția din sursă românească re­­flectă părerile guvernului ro­mân, atunci se poate sps­a că conflictul va fi aplanat în curând. Cercurile politice din România par însă că n'au sesizat în mod complet situaţia care decurge pentru Germania din planul Da­wes şi protocolul de la Londra Planul Dawes hotărăşte sumele anuale pe care Germania tre­buie să le achite, aşa că nu pot exista plăţi în afară de acest plan. Acest principiu constitue baza pe care a fost clădit întreg planul Dawes. Dacă se renunţă la acest principiu se dărâmă bazele planului Dawes şi se pro­duce o nesiguranţă în chestiu­nea repara­ţiuiţilor. Europa a suferit cinci ani din cauza a­­cestei nesiguranţe care nu tre­buie să se repete. Dacă guver­nul german ar face o excepţie într-un singur caz, atunci şi ce­lelalte state ar prezenta Ger­­maniei pretenţiuni separate. Chestiunea bancnotelor Băn­cii Generale nu poate fi deci rezolvată decât în cadrul pla­nului Dawes. Guvernul german este dispus să tranşeze litigiul pe această cale. In dorinţa de a tranşa conflictul pe cale ami­cală, guvernul german sa a­­dresat comisiunei reparaţiuni­­lor. Depinde acum de comisiu­­nea reparaţiunilor ca să tran­şeze această aleggere în cadrul planului Dawes. Guvernul ger­man este dispus să cerceteze a­­vizul comisiunei reparaţiunilor în această chestiune şi speră că guvernul român nu va zădărni­ci prin sancţiuni tranşarea ami­cală a chestiune! Guvernul ro­mân ar trebui­ să-şi dea silinţă împreună cu guvernul german pentru a găsi o soluţie de co­mun acord cu comisiunea repa­raţiunilor, în cadrul planului Dawes. Nota transmisă ori de guver­nul german comisiunei repara­­ţiunîior, propune fixarea pre­tenţiunilor româneşti în baza planului Dawes, în caz dacă găseşte că Germania trebuie să satisfacă pretenţiile României. CERCURILE BERLIN.37E SUNT OPTIMISTE Berlin, 27. — In tratativele ce se urmează între guvernul român şi cel german, s-a făcut acum o pauză. Nici dela Bucu­reşti şi nici dela Berlin, in ul­timele zile nu s'a făcut vre­o nouă intervenţie în acest sens. Pe de altă parte, aflăm, că din iniţiativă particulară se caută găsirea unui compromis, care să mulţumească amândouă păr­ţile. Aceste tratative sunt cu atât mai uşor de dus la bun sfârşit, cu cât România nu a început represaliile pe care le anunţase în ultima vreme prin presă. In cercurile bine infor­mate de aici, se crede că acest conflict va fi în curând aplanat. ULTIMA O1A germano-roman Atitudinea conciliantă a Kemârsiaî a făcut cea mai bună impresie in «germania.­­ Problema b&TiCftotsim’ Băncii «Senepale Iredentismul maghhiar mărturisit — Cum se interpretează la Budapesta ceeace spun depușii unguri in peria­­meta*ul român — Ziarul ,,,] Nemzedeți d­in Bu­­dapesta, cu data de 25 Februarie a. c., luând sfârșitul carnavalu­lui ca subiect pentru articol po­litic de fond, scrie următoarele : „Carnavalul maghiar nu mai este şi nu va mai fi mult timp ceea ce a fost­, căci, cu toată strălucirea şi voia­­bună, nu a fost decât un dans deasupra Ia­dului maghiar. Sunt puţini la Dumăr acei orbi şi lipsiţi de su­flet, cari nu vor fi văzut, măcar pentru câteva clipe, cât de fe­restrele luminoase ale sălilor de baluri erau lipite feţele înflăcă­rate, pline de speranţă şi de ru­găminţi ale ungurilor de la nord, de la sud şi din Ardeal, cei asu­priţi şi biciuiţi... Când ne vom fi vindecat de bo­lile noastre, va înceta şi sclavia. Când nu vom mai fi egoişti, ci ne vom supune vn­e­rselor gene­rale ale naţiunei, atunci va veni primăvara şi la Cluj, dar până atunci nu. Va trebui să vină „Miercurea cenuşie” şi pentru puternicii lumii, cari au distrus popoare în mod aşa de brutal şi stupid. Va trebui să sosească ziua, când cei de la Praga, Bucureşti şi Belgrad vor face ,,mea culpa”. Astăzi, a­­ceşti mici stăipânitori de sclavi îşi mai serbează carnavalul, dar nu este departe timpul, la care a făcut aluzie unul dintre frun­taşii ungurilor din Ardeal în parlamentul român, „ când vor plânge acei cari râd astăzi“. D­e la C.F.R. EVITAREA UNEI NOUI CA­TASTROFE LA CIUREA O adevărată catastrofă a pu­tut fi evitată din nou la Ciurea. Un tren format fiin 13 vagoane şi o maşină, pornind pe panta de la Ciurea, a scăpat la vale, nefiind suficient frânat. In plină viteză, trenul a tre­cut prin staţia Ciurea, nepu­­tând fi oprit decât în apropierea staţiei Nicolina. Cu câteva mi­nute numai înainte, plecase din staţia Ciurea spre Iaşi, cu tren de marfă. Dacă o întârziere de două minute s’ar fi produs, fie sigur că am fi înregistrat o nouă catastrofă de cale ferată. In legătura cu aceasta, orga­nele superioare ale c. f. r­, au hotărît construirea unei vari­ante între Grajduri şi Ciurea, er­jându-se astfel panta de la Bârnova, care a provocat atâ­tea catastrofe.* Din ancheta făcută de către direcţiunea serviciului de miş­care de la regionala Iaşi, rezul­tă că trenul scăpat pe panta a trecut cu viteză mare prin sta­ţia Ciurea, oprindu-se la semna­lul de distanţă dinspre Iaşi, două minute după intrarea în staţie a trenului de marfă nr. 6442 de la Iaşi. Trenul scăpat avea 13 vagoa­ne şi a plecat din Bârnova du­pă ce s-a făcut revizia tuturor frânelor în prezenţa impiegatu­lui de serviciu. In staţia Ciurea, după oprirea trenului, la noua revizie făcută, sau găsit 3 frâne defecte, din cauza lipsei unor buloane de transmisiune, a saboţilor tocit. Aceasta dovedeşte că revizia s’a făcut în mod superficial la Bâr­nova. In urma­ acestei constatări şi până la schimbarea traseului In­tre Bârnova şi Ciurea s’au luat măsuri pentru efectuarea cu a­­tenţiunea cea mai mare a revi­ziei trenurilor la Bârnova. Tren special pentru emigranţi La începutul lui Martie 1925 va pleca un tren special cu emi­granţi Varşovia—Constanţa cir­ca 450 persoane cu destinaţia Palestina. Deraiere In noaptea de 23 spre 27 Febr. a. a trena 1 701 care urma să ple­­ce din haita Griviţa dela linia 5 s-a tras înapoi spre a fi trecut pe linia 6 spre Bucureşti. Din nebăgare de seamă acarul de serviciu nu a întors acul 37 şi a dat drumul trenului cu acul a­­tacat fals la călcâi, din care ca­uză acul a rămas întredeschis. La darea semnalului de împin­gere îhapoi pe linia 6 tot peste anul 37 care rămăsese întredes­chis. S’a produs deraierea unui vagon. Linia s’a restabilit. — In noaptea de 28 spre 27 Febr. a. c. pe când mașina de manevră nr. 4407 manevra pe li­nia dublă, dând sup­ra un va­gon a surprins în bariera şosea­ua Viilor, automobilul taximetru nr. 673, proprietatea d-lui Nicu­­lescu Ion din Bc. căruia i-a cau­zat stricăciuni la radiator şi ca­roserie. Vinovat de acest acci­dent este şoferul maşinei care a venit cu felinarele stinse şi nu a respectat semnalul de oprire dat de paznicul de barieră. Accident In ziua de 26 c. trenul 4845 din­­emul Ghimeş, s’a ciocnit la km. 824-1­900 între staţia Lunca de Sus şi Ciumeni cu o drezină de mână a cărei plecare nu a fost avizată. Această ciocnire se datoreşte faptului că afară fiind­­ ceaţă şi zăpadă mecanicul dre­zinei nu a observat trenul decât la distanţa de 15 metri. Arestări polit­ce Sa 3®rlin Belgrad, 27. — In legătură cu ancheta care se face la Berlin pentru descoperirea Intregei afa­­ceri, in care este implicat si fost ministru al postelor.,­ll­erle, au fost arestate numeroase persoa­­ne politice. - XXX O întâmpinare a „Uniunii evreilor români“ Preşedintele ,,Uniunii evreilor români" ne-a trimis o întâm­pinare în care spune că, în ur­­­­ma unei convorbiri ce a avut­­ cu d. profesor P. Missir, d-sa l-a autorizat formal să dea cea mai categorică desminţire in­­formaţiunii după care Senatul universitar ar fi constatat reaua credinţă a U. E. R. pri­vitoare la cadavre, de­oarece Se­natul universitar nu a luat, ni­ci un fel de rezoluţie şi nu a făcut nici o constatare privitoa­re la activitatea, sus numitei a­­sociaţiuni. D. P. Missir a adău­gat că soluţia chestiei cadavre­lor stă numai în executarea cu­noscutei decizii ministeriale ce­rută de U. E. R., iar aplicarea ei stă numai în mâna autori­tăţilor publice. N. E.—Informaţii mea dată fie redactorul nostru a fost obîţnută fie l­a unul din merculi Senatului universitar, controlată îa sursă şi dacă fie Missir n‘a avut cunoş­tinţă de ea, nu este vina noastră. La nevoe putem fi­ şi numele informatorului, ca să se termine odată cu ştirile eronate şi cei cari Ie dau să se oprească din această cale. — — XXX Mişcările studente*« Soil Sfiîift Siii m­ii: CONSFĂTUIREA DE LA CEN­TRUL STUDENŢ13SC In urna hotărîrei Senatului universitar prin care aproape toate punctele din ultimul me­moriu, au fost soluţionate favo­­rabil, studenţimea universitară­­ a început să participe la­­ cursuri.­­ Pe ziua de ieri, sălile de­­ cursuri au fost destul de populate şi profesorii şi-au ţi­nut, liniştit, prelegerile. * Vineri seară, după ce studenţii au luat cunoştinţă de hotărîril­e Senatului universitar, condu­cătorii studenţimii au hotărît să se întrunească ieri la orele 10 dim., în localul „Cercului stu­­denţesc” din Piata Amzei, spre a lua unele hotărîri, cu privire la reintrarea la cursuri. Delegaţii studenţ­ilor au sta­bilit participarea la cursuri, po­tru­cât doleanţele studenţilor au fost satisfăcute. De­oarece nu se ştie încă ce hotărîri au luat Senatele din ce­lelalte centre universitare, re­prezentaţii studenţimii din Ca­pitală au chemat, pe reprezen­tanţii centrelor studenţeşti din Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Oradea- Mare şi Timişoara, la o consfă­tuire ce se va ţine azi dimi­neaţă. Până se va cunoaşte hotărîrile Senatelor universitare din pro­­vincie, s-a decis ca studenţii din Bucureşt să reintre în viaţa normală universitară. * Ca urmare a deciziilor Sena­tului universitar, pe ziua de ieri sălile Universităţii au fost eva­cuate de armată, rămânând nu­mai câteva patrule in faţa Uni­versităţii. : CORPURILE LEG­A­T­­E Şedinţa de la 23 Februarie SENATUL Preşedintele a deschis desha-1 terire la orele 3 jum., in prezen-­ ţa miniştrilor dr. C. Angelescu,­ Tancred Constantinescu, G. Tă­­tărescu. ABUZURILE ADMINISTRA­ŢIEI JUD. VLAŞCA D. GIU­LA PETRESCU a­­cuză pe d. I. Coşoiu, că a învi­nuit, fără dovezi, pe d­­. Bă­­rturescu, prefectul judeţului Vlaşca. D.­I­GHIAŢA.— Iar Vlaşca şi Te­­ormanu ? (Ilaritate). D. CHILA PETRESCU s’a a­­sociat apoi, la cererea de acte formulată de d. Coşo­u, cu sco­pul fie a se proba cât mai cu­rând, că d. Paul Rădulescu a un slujbaş model. V. HÂNCU. — Să-i dea, a­­tunci şi Teleormanul ! (Ilari­tate). D. GHILA PETRESCU a în­cheiat, asigurând că însuş­i. Paul Rădulescu a cerut an­chetă. D. G. TABABESCU, subsecre­tar de Stat, a înştiinţat Sena­tul, că a însărcinat pe d. con­silier administrativ Văraru, cu întreprinderea unei severe şi minuţioase anchete, atât în ur­ma interpelării cât şi a cererii personale a prefectului Până la terminarea acesteia, d-sa nu se poate pronunţa în chestie. D. I. COŞOIU, în chestie per­sonală, a repetat cererea de a i se pune grabnic la dispoziţie actele cerute, pentru a dovedi, că d-nii Bălănescu şi Ghiu Pe­trescu sunt de perfectă bună credinţă, dar prea creduli faţă de asigurările pe cari le pri­mesc de la prefectul Paul Râ­dulescu. BACALAUREATUL S’a intrat în ordinea de zî, reluându-se discutarea proec­­tului de lege pentru înfiinţarea bacalaureatului. D. ministru dr. C. ANGE­LESCU a început răspunsul la observațiile făcute de oratori­ cari au vorbit la discuția gene­­rală. Ședința continuă. Sentinţa în procesul căp. Vulescu Eri dimineaţă, consiliul de război al corpului II armată a continuat judecarea procesului intentat căpitanului Vulescu. După ce d. comisar regal, căpitan Păiş, şi-a des­vol­tat re­chizitoriul a vorbit apărarea prin d-nii avocaţi V. Mora, M.,­şu Alexandrescu şi Plătăreanu. La orele 2.30, consiliul a dat sentinţa, prin care căp. Vu­lescu, care fusese condamnat­­ fie consiliul de război al filin­­i­ziei IV la 5 ani muncă silnică pentru fals şi sustragere, este condamnat la un an închisoare minim al pedepsei prevăzute fie leg® pentru ofiţerii gestionari, în sarcina cărora se dovedesc nereguli. XXX Condamanrea unui director de preferară Cetatea-Albă, 26.—D. Constan­tin Husărescu, fost director al prefecturei de judeţ locale, pe timpul averescanilor a fost con­damnat în lipsă, de tribunal, la două ani închisoare şi o mie lei amendă, fiind acuzat de luare de mită. D. Husărescu a făcut opoziție contra sentinței tribunalului. Termenul de judecată a fost fixat în luna Martie. XXX mişcare în corpul medical Au fost numiţi următorii me­dici: d-ra dr. Ecaterina Piper­­gal la circ. Roşeşti (Ialomiţa), dr. Emeric, Ivan Steuer la circ. Dernis (Bihor), d-ra dr. Ema Iosifescu la circ. Belica (Duros­­tor), dr. G. Tomanec, la circ. Borşa (Cojocna), dr. Gh. Popo­­vici, la circ. Sărăcani (Caraş- Severin), dr. P. Ionescu medic secundar la spitalul din P.­­Neam­ţ, Ion Săroiu, medic de­­sinfector la regiunea Braşov, dr. Fernengel, secundar la spi­talul din Sighişoara, dr. D. C. Vasiliu la circ. Belceşti (Iaşi), d­r. Victor Demetru, la circ. Nă­­dăşel (Cojocna), dr. Harisson Si­­mion, la circ. Adunaţii Buteşti (Ilfov), dr. Horea Panţa, la circ. Romos (Hun­edoara). Au fost confirmaţi definitivi: dr. Al. Crăciun­escu, director medical al băilor Herculene şi dr. Ion Sicurdza, director medical al băilor Ocna Sibiului; dr. E­­gora Parseh, medic primar sta­giar la secţia de chirurgie a spitalului din Lipova (Timiş Toron­tal); dr. Izidor Kuh­ner medic stagiar la circ. Masloc (Timiş Toron­tal); dr. Arthur Rei­ch­el, medic stagiar, la circ. Uifalăul de sus (Bistriţa Nă­­său­d); dr. Păunescu Gh., medic definitiv la circ. urbană Pro- ! _ ...... —»__! C­A­M­E­R­A Prezidează d. M. G. Orleanu, prezenţi pe banca ministerială aproape toţi miniştrii, în frunte cu d. I. Brătianu, preşedintele consiliului. O ÎNTREBARE A D-LUI GE­NERAL AVERESCU In prima bancă din sectorul de mijloc al băncilor majori­tare a luat loc d. general Ave­rescu D. general AL. AVERESCU relevă pe de o parte tendinţa guvernului de a se eterniza la putere, iar pe de alta dorinţa partidelor de opoziţie de a-i lua locul. Constată apoi, că de­claraţiile şi asigurările guver­­nului afişate prin masajul re­gal de deschidere a sesiunii ac­tuale cât şi răspunsul la mesaj dat de Corpurile legiuitoare, vestesc aducerea în discuţia parlamentului a legilor de uni­ficare administrativă şi elec­torală, întreabă guvernul dacă va ve­ni cu aceste legi şi în ce sens vor fi alcătuite. RĂSPUNSUL PRIMULUI MINISTRU D. L I. BRATIANU : Sarcina mea este foarte uşoară, răs­pund la întrebarea d-lir. gen. Averescu cu un cuvânt: da, suntem hotăriţi să ne ţinem­ an­gajamentul. Opera noastră şi a parlamentului este consolida­rea statului pe temeiul Cons­tituţiei. In programul nostru întră reforma administrativă şi legea electorală. Prima refor­mă se află în discuţia secţiuni­lor şi îndată după votarea ei, va fi depusă şi legea electorală. Numai prin urmărirea con­stantă a consolidării statului, un guvern işe poate împlini o­­pera şi menirea sa. D. general AVERESCU : Sunt pe deplin satisfăcut de răspun­sul d-lui prim ministru. (D. A­­verescu părăseşte apoi incinta urmată de partizanii săi). — In acelaş moment părăse­şte şi d. I. Brătianu banca mi­nisterială. D. D. R. IOANIŢESCU: Ace­sta-i teatru de păpuşi ! D. I. MANIU cere cuvântul. D. M. ORLEANU : Nu vă dau cuvântul, dacă nu sunteţi Îns­crişi la cuvânt. D­­r. LUPU: Comunicarea d-lui Averescu iese din cadrul celor obişnuite şi ea comportă discuţie. Lăsaţi pe d. Maniu să vorbească şi înscriţi mă şi pe mine la cuvânt. D. M. G. Orleanu refuză cu­vântul. Un violent duel se anga­jează între d-sa şi fruntaşii o­­poziţiei. D. Orleanu declară că va da cuvântul d-lui Maniu du­ce oratorii Înscrişi Îşi.TM CUVÂNTUL OPOZIŢIEI D. L MANIU : Nu fac o comu­nicare, nici nu răspund declara­ţiei d-lui prim ministru. Şi nu Înţeleg ca atunci când un prim ministru îşi expune programul său politic, reprezentanţii opozi­ţiei să fie împiedecaţi de a-şi spune cuvântul lor. Dar şi mai neobişnuit este fap­tul ca şeful unui guvern, care pretinde că se sprijină de pginia publică şi pe parlament, atunci, c­ând reprezentanţii opoziţiei vor sft-şi exprime observaţiunile lor, părăseşte banca ministerială. D-sa era obligat să rămâe dacă nu dintr’o datorie parlamentară dintr’una de bună cuviinţă. O VOCE: Purtare de vizir. ALTA VOCE: Vice-regel D. I. MANIU: In chestiuni mari de program politic, e bine ca discuţia să nu se mărginea­scă numai la doi Inşi, ci toate partidele de opoziţie să partici­pe la ea. Dvs. cunoaşteţi opiniile parti­dului naţional în ce priveşte ca­racterul acestor adunări. Aceste opinii stau întregi pe picioare. Fiecare zi cu care se perpetuă această guvernare înseamnă consolidarea reacţiunei şi un nou isvor de complicaţiuni. Fie­care zi înseamnă o contribuţie la desagregarea sufletească la care supuneţi această ţară. Nu putem dar aştepta ca reformele anunţate să fie votate, ci dato­ria noastră este să luptăm ca să se termine cu o zi mai îna­inte această guvernare­­. prim-ministru a amintit cuvinte pe care şi noi le avem în inimă, că trebuie să lucrăm la consolidarea ţării. Dar poate să vie această muncă dintr un parlament ieşit de furt de ur­ne? Nu poate ieşi o muncă no­­bilă dintr-un parlament născut din ilegalitate. Trebuie să depunem toate sforţările ca să înlăturăm gu­vernul şi legile proiectate ce sunt în contradicţie cu principiile dreptăţii şi democraţiei D. dr. LUPU: Trebue să re­cunoaştem că actul punerii în scenă de adineaori, insagrilant în aparenţă, are o mare semnifi­care în realitate. D. Averescu absenteist până acum La Came­ră, reuşeşte să realizeze a 8-a minune din lume, aducând pen­tru câteva secunde pe banca ministerială d. I. Brătianu. Trebue să se înceteze odată cu acest sistem de aranjamente în ce priveşte succesiunea la guvern. D. P. BRATASANU, înscris la cuvînt, vrea să vie la tri­bună. D­­. ORLEANU (preşedin­tele) nu-l lasă să vorbească, sub pretext că a trecut răgazul re­zervat pentru comunicări. Cu mare anevoinţă şi numai după ce d. Orleanu cedează d-lui P. Gârbovice prin condu­cerea desbaterilor, se dă cu­vântul d-lui P. Brătăşanu. D. P. BRATAŞANU referindu­­se la „vizita" la Cameră a d-lui gen. Averescu şi la recepţia pe care i-a făcut-o d. I. Brătianu, citează întâlniri mai vechi In­tre aceşti doi oameni politici: acuzaţia rostită în cuvântarea de la Brăila a d-lui I. Brătianu contra d-lui gen. Averescu, că acesta a trădat şi ameninţarea de mai târziu, că va scoate la iveală documentele trădării. Pentru interesele de partid însă d. Brătianu angajează din nou raporturi de cusctenie cu d. Averescu. Ne vom da şi viaţa ca să scăpăm ţara de asemenea pă­­puşeni. _______ „ WM ■■BBBBMBBMBMMW COMUNICĂRI D. GIURCULESCU repetă în­torpelarea adresată şi anul tre­cut d-lui ministru de domenii asupra marei ilegalităţi săvâr­şite în paguba ţărănimei din judeţele de munte şi a econo­miei noastre naţionale, prin re­fuzul guvernu­ui de a respecta legea şi a în­fiinţa păşunile al­pine, prin exproprierea poene­­lor şi golurilor munţilor. De trei ani guvernul a sus­pendat pur şi simplu aplica­rea dispoziţiunilor din legea a­­grară care prevăd creiarea pă­­şunelor. Vitregia cu care guvernul se poartă faţă de judeţele de mun­te contrastează, spume d-sa, pe­nibil cu sacrificiile făcute pen- I tru ţară de populaţia neaoş ro­mânească a acestor regiuni. Munţii se arendează prin bu­­­i­nă învoială după recomandările profecţilor, către favoriţii poli­tici, cari, adeseori nici nu sunt crescători de vitie, dar cari se transformă în exploatatori ai păstorilor şi economilor de vite. D-sa citează cazuri din jud. Muscel, unde poduri de munte expropriate definitiv în favoa­rea a 6 comune, au revenit iar marilor proprietari. Adunarea intră apoi în ordi­nea de zi, repetând votul ră­mas nul în şedinţa precedentă asupra proiectului pentru mo­dificarea unor dispoziţiuni din legea încurajării construcţiuni­­lor ieftine.­­ Ne mai fiind nimic la ordi­nea zilei, şedinţa se ridică la ora 4 şi 20 d. a. Cea viitoare este anunţată pentru Joi 5 Martie a. c. ora 3 d. a. XXX întristaţii: Alexandrina soţia, Costică şi George, cu soţiile, Ii şi nurori, precum şi întreaga fa­milie cu durere anunţă moar­tea iubitului lor­­ Mi! [iîu­liiSEI fost funcţionar la Primărie în etate de 60 ani, şi vă roagă a asista la ceremonia înmormân­tări care va avea loc în ziua de 1 Martie, c. la ora 3 p. m. la capela cimitirului Sf. Vineri, unde se află depus. 4 Mult întristaţii Teodora Mun­­teanu, mamă; Mitică Munteanu, frate; Ghiţă şi Bădiţa M­unt­ea­­nu, Nae şi Miţa Ionescu, Niţa Niculescu cu Bibiţa şi Niculeta Iiice; Vasile şi Elena Andreescu cu Ni­cu şi Didina, Gheorghe şi Anghelica Scărlătescu, fraţi, su­rori şi cumnaţi; Anica Chirule­­sc­u cu fii; Alexandrina Grigo­­rescu cu fii; Nae Grigorescu cu fii; precum m­ătuşi, veri şi ve­­rişoare au dureera de a anun­ţa perderea scumpului lor a conferinţă a iUoi forp la BruxpHes In fina fie 26 Februarie, fi. N. lorga a îînut o conferinţă a­­supra istoriei României la „Cer­­cul artistic şi rar". La conferinţă au asistat re­gale şi regina Belgiei, minis­trul fie externe şi nume­ren­se personalităţi din lumea arte­lor şi ştiinţei. Conferențiarul a obținut un mare succes. ----- XXV —----­Steaua Iui Mac­­donald acuse - EL VA FI ÎNLĂTURAT DE LA ŞEFIA PARTIDULUI MUN­CITORESC — Londra, 27. — Cu toate des­minţirile date, majoritatea de­putaţilor „laburişti", urmăresc să înlăture fie la şefia partidu­lui pe Macdonald. El va fi în­locuit cu Arthur Henderson. XXX ---------- XXX ------­ a­fu­l IflliirE UNIFICARE Belgrad, 27. — Guvernul inga­­sitiv a hotărît să m­­ursîiinjeze imediat toate organizaţiile dela Zagreb, legata fie tendinţa vre­unei Încercări de guvernare au­­tonomă. Se vor înfiinţa instituţii, ca­re să reprezinte unificarea ge­nerală. CONDAMNAŢI LA MOARTE Tribunalul din Ossîe( Vtrigă Zagreb), a condamnat la moarte prin spânzurătoare pe bandiţii Iovan Gsarghi şi Probici. Eri condamnaţi au fost exe­cutaţi. ZONA DE LA SALONIC O delegaţie iugoslavă în frunte cu d. Sava Bojici, direc­tor în ministerul de externe, a­­ plecat la Salonic spre a hotărî definitiv în chestiunea zonei li­bere pentru comerțul iugoslav. ------- XXX------­Vizita unor profesori univer­sitari fra­ncezi Iași, 23 Februarie In cursul acestei săptămâni va sosi la Iași un număr de profesori universitari francezi in frunte cu marele jurist A. Duguy, profesor la facultatea juridică din Paris. Corpul profesoral al Univer­sităţii ieșene va da un ban­chet colegilor lor. --------- XXX --------­ Insu­cesul comuni­ştilor la alegerile din Rusia Din Moscova se anunţă că nouile alegeri pentru soviete au avut ca rezultat scăderea simţi­toare a delegaţilor comunişti. In schimb a sporit numărul ţăranilor proprietari fruntaşi a­­leşi In acelaş timp a sporit şi numărul femeilor alese în so­viete.------ XXX —— Fuziunea monar­uşlilor austriaci Din Viena se anunţă că cele trei partide monarhiste de a­­colo au fuzionat, în vederea u­­nei apropiate ofensive. Se vor stabili raporturi in­time cu legitimiştii maghiari. De altminteri, se pare că fuzi­unea monarhiştilor vienezi s’a făcut în urma instrucţiunilor primite de le Budapesta. Neconsolata Elisa Ledern roa­gă prietenii şi pe toţi cunoscuţii să binevoiască a lua parte la Parastasul de nouă zile, pentru odihnă sufletului, mult regreta­tului ei soţ, decedat în ziua de 23 Februarie 1925 şi care va a­­vea loc Marţi 3 Martie ora 10 dimineaţa la Cimitirul Şerban Vodă. Bellu, 1152 M­­a Mate­iu sfinteana Comerciant în etate de 28 ani încetat din viaţă după o lun­gă şi grea suferinţă Sâmbătă­­ora 3 noaptea, înmormântarea va avea loc Dum. 1 Marie 1925 ora 4 d. a. la cimitirul Iancu Nou (Balaneanu). Cortegiul va porni de la locuinţa sa din str. Vaselor nr. 47 la ora 2 d. a. la Biserica Pantelimon și de aci la locul de veci. 8 Adânc îndureraţii: Demetral soţie, loan şi Emilia fiu şi noră cu copii Victoria, Adrian, Geor­ge şi Costantin, Matei şi Ja­­neta Rădulescu ginere şi fiică cu copiii lor Constantin dr. Se­bastian şi Mari­cari Odăgescu, Petrache şi Elena Tănăsescu cu fiul lor Mircea, Eufrosina Dir­cu cu fiul său Trăenel, Ilie C. Dicu fiu, Marin şi Stanca F. Dicu frate şi cumnată cu fii lor Rodica şi Dida şi Ionel, Cons­tantina Florescu soră, Maria Măcescu soră, Alexandru şi E­­lena Penescu cumnat şi soră cu copii lor, George, Ioan Octa­vin­a, Sima şi Mariţa precum şi familiile Dumitru T. Dicu, Stancu Melinte, Eugenia Con­­stantinescu, Lucreţia Marines­­cu, Sofronie Popescu, Vasila Florescu, Costică Ştefănescu, Dr. Leon Ghetcu şi Ilie M. Di­cu etc., aduc cu lacrimi un ochi la cunoştinţa rudelor şi priete­nilor pierderea scumpului lor, Constantin F. Pic a încetat din viaţă la 25 Februa­rie 1925 după o scurtă şi grea suferinţă în etate de 65 ani şi 9 luni.­­ înmormântarea s’a făcut un Cimitirul din Comuna Piatra în ziua de 26 Februarie 1925. Ilugaţi-vă pentru el. Familiile Gheorghiu, Constan­­tinescu şi Dimitriu înştiinţează cu durere toate rudele, priete­nii şi cunoscuţii, că iubitul lor,­ Matartie Constanîînescu fost comerciant a, încetat din viaţă în seara de 27 Februarie ora 21 în etate de 75 ani. , Serviciul­ divin pentru înmor­mântare se va face Duminică 1 Martie ora 2 jum. la domici­liul decedatului In strada Gene­ral Ipătescu No. 14, iar înhu­marea se va face la cimitirul Reînvierea. 14 Tismeu­l Comsîei C. T0ilSS@ — 120 PeF$©3fie —­­ Pe zîua de 21 Februarie începe ce! mai formidabil turneu Marile succese Bucureştene eticii Revistă de A. de Herz şi Durstoy Ţriste f­a! de Nik şi Keops cu D-neie Natal­iţa Pavelescu, Ţtt­­oiu­ Eremia, l­izica Petrescu, Puica Perieţeanu, C. Tanase, I. Pizone, L. Rădulescu, P. Codruţ, Dan De­­metrescu, S. Şerbănescu Mare (Balet — 89 Balerine Solişti de balet: Refl Ko.js şi ce­lebrul dansator indian Tarat», Orchestra proprie ab conducerea D°iuti Al. Bărcănescu. Cea mai mare montare din efito s’a văzut. ITINERARIUL 28 Febr — 1 Martie, Galaţi; 2-3 Martie, Braila; 4—5 Martie, Buzău; 6 Martie, Vaslui; 7—8 Mar­tie, Iaşi; 9—10 Martie, Kişinău; 11—12 Martie, Bălţi; 13 Martie, Iaşi; 14—15 Martie, Cernăuţi; 16- 17 Martie, Botoşani; 18 Martie, Roman; 19 Martie, P..­Neamţ; 20 Martie, Bacău; 21—22 Martie, Foc­­şani; 23—21 Martie, Ploeşti; 25 Martie, Câmpîna; 26—27 Martie, Braşov; 28—29 Martie, Sibiu; 30 Martie, Tg.Mureş; 31 Martie, Cluj;­ 1—2 Aprilie, Or­dia-Mare; 3—4 Aprilie, Arad; 5—6 Aprilie, Timi­şoara; 7 Ap­ilie, T.­Severin; 8—9 Aprilie, Craiova; 10 Aprilie, R.­­Vâlcea; 11—12 Aprilie, Piteşti; 13—14 Aprilie, Constanța; 15 A­­prilie, Bazargic; 16 Apr.—1 Mai, Constantinopol.

Next