Universul, august 1930 (Anul 48, nr. 178-208)
1930-08-08 / nr. 185
SSRSIchi Bursei de Mărfuri Bucureşti PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE No. 197 din 5 August 1930 Simbidlul Bursei de Mărfuri din Bucureşti, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de: Luni li August ora 10 dimineaţa se va vinde prin licitaţie publică în localul Bursei însemnate cantităţi de materiale: electrotehnice, tehnice, chimice, grafice, sanitare, instalaţii de atelier, mobilier şi diverse mărfuri, toate specificate în inventar detailat aflat la dosar. Vânzarea se face în baza ordinului Trib. Com. Ilfov s. II No. 19694 din 1 August 1930, şi a ordonanţei No. 5249/930, drupă, cererea şi pentru despăgubirea creditoarei Soc. Alltechnik din Glarus, de suma de 71.000, — dolari plus procente, — în contul Societăţii Tehnica Universala, fostă Cauciuc Pirelli, din Bucureşti, cartea Dorobanţilor nr. 13. Pentru orice alte informaţiuni cei interesaţi se pot adresa la bjuroul Sindicului Bursei din Bucureşti (Palatul Camerei de Comerţ), str. Bursei No. 4. (telefon 377/55, 353/51, 317/81.) Sindicul Bursei de Mărfuri : George Georgescu 2436 Cooperativa Militară în lichidare ' Pentru orice lămuriri privitoare la lichidarea Cooperativei Militare, noua adresă este: „Atelierul de hain© ofiţereşti’’ str Cobălcescu No. 28, Bucureşti, pentru „Cooperativa Militară în lchidare”, iar ura la No. 25 cum din eroare s'a anunţat în circulara Cooperativei publicată în ziarul „Universul” No. 180/930. Licitaţie Comitetul şcolar al Şcoalei Normale de fete „Doamna Stanca" din Oradea, publică spre cunoştinţa celor interesaţi licitaţie cu oferte închise, pentru procurare de alimente (carne, pâine şi coloniale) pe întreg anul şcolar 1930—1931. Licitaţia se va ţine în cancelaria comitetului din str. Petru Maior Nr. 3, in ziua de 12 Septembrie 1930 orele 5 p. m., prin oferte închise înaintea comisiunii de licitaţii. Concurenţii sunt obligaţi a depune odată cu ofertele lor şi garanţia cerută de art. 92 din legea Contabilităţii publice. Cartele de sarcini şi condiţiunile de predare se pot vedea la cancelaria şcoalei în toate zilele de lucru între orele 11—12 a. m. p. Direcţiune, Pr. I, Bonaţiu 1 7952 D-rul H. Martin Colaborator al Inst. Psycho-physiologie (Berillon Paris). VINDECA numai Psychonevrosele. Impotenţa Histeria, Melancolia, Timiditatea Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI SI A STOMACULUI : (palpitaţie, sughiţul, noduri, vărsături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. Insomnie, somnolenta, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziaţi impulsivi, ONAMA. INCONTINENTA DE URINA. ELECTRICITATE, HYPNOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33, fost 47, etajul II, Casa Frascati. Intrarea pe la cinematograf. Consultatiuni 9—11 si 2—7. durerile de cap, nevralgii, gripă, rheumatism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. NABIU-MUSCEL in cutii originale, conținând 2 buline si numai cu semnătura doctorului. 2345 NUMAI LAMELE DE ms DEP GEN.C.DUIJBERG BUCUREȘTI STR. CAROL* Nr 3. Antinevralgic Dr. N&ND MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii etc. Se vinde numai in cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. 2348 Da H ir ai in moa neiinitiusi lard rfdUI«.ai durere, uinaeca BLENORAGIA cu complicaţii vechi la bărbat şi femeie prin Electricitate. Cele mai nouă tratamente electrice. Vindecarea este sigură şi se confirmă prin laborator. Complicaţiile la prostată, ovare, băşică, orchite, cedează foarte repede. SIFILIS — GENITO — ORIENARE — BOLI DE FEMEI Diathermie — Electroterapie — Raze ultraviolete si infrarosii. Vibratiuni de înaltă frecventă Electricitate miticală Instalaţie specială pentru Tratamentul radical si prescurtat al impotenţei, sciaticei, hemoroizilor, spermathoreei, etc. Cabinetul Medical CENTRAL km K 129 — Calea Griviţei — 129 Intre Piata Matache si cinema Marconi Funcţionează toată ziua dela 8 dim. — 9 seara. 442 Bodorul I. NITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tuberculoză al celebrului prof. Koch din Berlin. Medic Sef al Preventoriului de tuberculoza „Gr. Alexandrescu" SPECIALIST IN BOALE DE PIEPT Dă consultatiuni şi face examinări cu noile aparate de raze ROENTGEN, în STRADA OITUZ No 19 »T. I. între orele 9 luni.—12 juni. Tel. 27/25 Instalaţie specială pentru Teleradiografie pulmonară Bucky. . o Kxtm FRAMANTARILE dala primăria Oradea — Confirmarea unui român ajutor de primar. — Un protest al comitetului executiv al Magyar Papului din Bihor — Oradea, 5 August Am arătat încă din primăvară că pactul electoral încheiat de actualul guvern cu minorităţile etnice sau religioase (evreii sionişti), va arunca oraşele — mai ales pe cele de graniţă — în mâinele lor, şi viitorii edili vor activa contra intereselor naţionale, economice, culturale şi politice, ale statului nostru Afirmaţiile noastre au fost complet verificate şi confirmate de alegerile de la 14 Martie precum şi de constituirea consiliului municipiului în ziua de 7 Iulie. Nenorocitul pact electoral, rezultat al unor detestabile supralicitaţii politicianiste, ne-a dat un consiliul comunal maghiar, evreesc, social-democrat, cu încă 9 comunişti activi faţă de nici douăzeci români, din 42 membri. Iar în delegaţia permanentă aleasă la 7 iulie erau desemnaţi de consiliu: István Saas ajutor de primar, Szabó Karoly, Emil Bözsör Ananyi şi Sándor Ulkan (acesta va fi interogat acum) toţi minoritari iar românii erau reprezentaţi prin dr. Aurel Lazăr, primar veşnic bolnav, Iosif Pogan şi Andrei Crăciun, prin urmare 4 minoritari şi numai tinei români în delegaţia permanentă. Iată trista situaţie ce-o creiase românilor din Oradea politicianismul meschin al actualilor guvernanţi. Evident, faţă de această strălucită victorie, Magyar Partul jubila de succesul realizat. Dar bucuria nu i-a fost de lungă durată căci, — printr’un miracol de trezire, ministerul a confirmat în locul lui István Saas1—deşi obţinuse 30 voturi,— ca ajutor de primar pe d. dr. Romul Pop, român, un tânăr foarte activ. Modificarea constituirii delegaţiei permanente a fost astfel o lovitură de măciucă dată acţiunii centrifugale desfăşurată de exponenţii partidului maghiar în frunte, cu „Jeno Kotzo”, Kőver Gustav, Hegedűs Nándor etc Maghiarii sunt furioşi. D. Hegedűs Nándor, — deputat, — a trimis d-lui ministru de interne un protest, violent, cu caracter de ultimatum al partidului maghiar al cărui unul din vice-preşedinţi este, ameninţând, că dacă in timp de 8 zile nu va repara „ilegalitatea" neconfirmării d-lui István Soos ca ajutor de primar, toţi consilierii maghiari vor demisiona din consiliul comunal. Scontarea demisiei în bloc a consilerilor minoritari din consiliu, făcută de conducătorii partidului maghiar în felul arătat mai sus, a dat greş. Nu numai în rândurile social-democraţilor, comuniştilor şi sioniştilor, dar chiar şi majoritatea membrilor organizaţiei orăşeneşti şi aceia a comitetului executiv a refuzat o solidarizare cu şovinii de la conducere. In şedinţa comitetului executiv ţinută Vineri maghiarii au dat deslegare membrilor consilieri din delegaţia permanentă să se ducă la şedinţa delegaţiei a doua zi Sâmbătă, Comitetul executiv al partidului maghiar, a dat şi un comunicat în care spune : „Comitetul executiv al M. P., a hotărît că, deşi aprobă punctul de vedere al consilierilor şi ■ al prezidenţiei prin care consideră numirea ajutorului de primari (dr. Romul Pop) ca ilegală, anticonstituţională şi pentru minoritatea maghiară jicnitoare, aprobă faptul că conducerea partidului s’a adresat justiţiei pentru anularea dispoziţiei ilegale a ministerului. Comitetul central trimite trei parlamentari la guvern să intervie In chestia lui Sags, cerând repararea gravei jicniri şi ilegalităţi. Până atunci îndeamnă pe membrii consilieri ai partidului maghiar să 66 reîntoarcă la primărie şi să-şi facă datoria faţă de cetăţenii acestui oraş“. „Tigri" orădeni, bat în retragere, resemnându-se. M. Chioveanu Ismail, 3 August S’a dovedit că digurile pic roarelor din juri. Ismail efectuat© de muncitorii agricoli arendaşi ai acestor terenuri au putut rezista 7 ani şi rezistă încă tuturor începuturiilor de inundaţii. Mii de hectare au fost curăţate de stuf şi papură şi azi produc de zece ori cât produce um hectar de pământ la câmp. Dar minoriferii nu sunt mulţumiţi de felul cum consilieratul agricol a arendat terenurile puse in valoare şi în prezent. lucreaza la deposedarea Arendaşilor cari au primit câte 1—3 ha. in aceste pistroave pe care le-au iniditguit. şi le-au valorificat ca comdiţiunea să fie preferaţi la o eventuală împroprietărire sau la posibilitate© cumpărării de veci, a porţiunilor ce li s'au atribuit. Intre aceştia, sunt mulţi demobilizaţi cari n'au fost împroprietăriţi nicăeri, mici funcţionari şi un mile procent, de români din regat. Cum o să tolereze prezenţa acestoria deputatul Sailachin care colindă satele şi impune oamenilor să nu mai tidmeată copii la şcoala româneasca ci să aştepte deschiderea şcoalelor ruseşti şi bulgăreşti; senatorul Leseschi care a comandat in timpul revoluţiei un batalion sovietic şi îndepărtează revizorii şcolari cari îndrăznesc să aplice legea, obligativităţii, senatorul Gavriiloff şi prefectul Gomisttantinoff primarul Romeff şi întregul comitet al pretinşilor minoritari, uniii din ei solicitatori azi de pensii, deşi au refuzat depunerea jurământuilui. Şi anumai a început o campanie pentru îndepărtarea tuturor românilor cari au muncit în aceste ostroave şi cari reprezintă un „mare pericol” pentru cauza minoritară. Lupta ce se duce în contra puţinelor sate care numără, câţiva moldoveni, este acerbă. In toate ocaziunile de ajutorare aceste sate sunt jertfite. Locui- | torii lor nu pot obţine credite, ei sunt vitregiţi întotdeauna şi niciodată mi li se dă la timp sămânţa şi uneltele agricole aşa cum le primesc satele minoritare. In satele moldoveneşti domneşte mizeria. Nu este cunoscută campania ce s'a dus şi se duce în contra învăţătorilor veniţi din regat şi cari au pus tot sufletul pentru salivarea elementului moldovenesc? Câţi învăţători români au părăsit aceste meleaguri din cauza mizeriilor îndurate şi a piedicilor puse de a fi împroprietăriţi. • Dacă aceasta este situaţia, atunci, disponibilităţile de terenuri din ostroavele indiguite, să fie colonizate au oltenii săraci aşa cum s’a făcut, în Cadrilatec. Dealungul Dunării şi în apropierea gurilor ei şi a graniţei avem nevoie de un element românesc curat şi tenace care să poată rezista luptei dusă de minoritari. Hărnicia acestui element este îndeajuns de cunoscută. Digurile actuale se pot întări pentru a deveni vecinice. Să vină în ostroave olteanul sărac să sufle şi în această parte a ţării un început de sentiment naţional. Ruşii au ştiut să transporte familiile de moldoveni din Basarabia în Siberia şi la Caucaiz, inlocuindu-ie cu ele- i mente ucrainene şi bulgăreşti. Noi n’am gonit pe nimeni. Tu- turor le-am recunoscut drepturi meritate şi nemeritate, am acor dat toate aviante gliile şi am cerut numai o binevoitoare linişte şi respect pentru legille ţării. .Aţi obţinut toate acestea? Nu. Avem citadele de comunism, acţiuni minoritare, tridente bulgăreşti, persecutarea elementului românesc în şcoale şi puţinii români ce mai îndrăznesc sa sălăşluiască sunt consideraţi ei minoritarii locului. Colonizarea ostroavelor cu r ■ lementul oltenesc devine cu atât mai necesară, cu cât pericolul nus’a fixat în starea de azi cii progresează pentruca nimeni nu s'a gândit să-i pună stavilă. Să. se intervină cu toată energiia impusă de împrejurări şi să se egaleze dacă nu se poate înfrage, numărul românilor cu cel al minoritarilor cari urniţi, obţin tortul şi numai in defavoarea intereselor noastre naţionale. In cei 12 ani dela unire s’au făcut, credem, toarte experienţele şi am putut să ne cunoaştem convieţuitorii. Nu acei cari vântura revendicările iridentei dala. Vama până la Cetatea Albă vor apăra mâine pământul udat cu sânge de atâtea ori, şi acei cari l’au mai apărat odată. Cel puţin acest drept nu poate fi contestat de nimeni. E. Negel-Caliacra — ---— In Basarabia de Sud Ostroavele din Ismail trebue colonizate Şcoala de meserii din Tg.Suliţa Hotin, 5 August Din iniţiativa şi stăruinţa unor oameni de bine şi prin sprijinul ministerului instrucţiunii, s-a înfiinţat acum şapte ani, şcoala de arte şi meserii de băieţi din Tg. Suliţa. In această parte a Moldovei de sus, unde sunt multe şcoli secundare, o şcoală ra meserii a fost binevenită. Şcoala are local propriu şi e instalată în câteva pavilioane din dosul gării Suliţa. Ea este condusă de când s-a înfiinţat de d. director El. Nicolescu, om cu mult spirit artistic şi gospodăresc. „ Ca şi în trecut serbarea de sfârşit de an a avut un program bine întocmit. După intonarea hanului regal, de coruil şcoalei, d. E. Nicolescu director a arătat importanţa meseriilor şi a făcut un scurt raport asupra anului şcolar trecut. A urmat coruri, recitări şi monoloage, executate de elevii şcoalei. D. prof. M. Bezrodnai, primarul Suliţei şi preşedintele comitetului şcolar a mulţumit in numele părinţilor elevilor d-lui E. Nicoleiscu şi corpului didactic, pentru munca şi progresele realizate. Publicul a vizitat expoziţia cu lucrările elevilor de la cele şase ateliere. Dormitoarele, sufrageriile, sculpturile și diferitele obiecte de ornament au plăcut mult, pentru că au fost lucrate cu o deosebită îngrijire. Preţul ziarul Lei 9t 99 abonamentului la UNIVERSUL este: 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni i urUVLRSUL Sărăcia de astăzi — Cauze. — Măsuri de Îndreptare. — Sub titlul ..Problema economică“ a apărut de curând o interesanta broşurii semnată de d-nii Emanuel Antonescu, profesor universitar, şi Marin I. Stănoiu. Autorii studiază cauzele actualei crize şi propun măsuri de îndreptare. După ce se ocupă de principalele ramuri de producţie de la noi : agricultura, industria lemnului şi petrolul, autorii înşiră sarcinile ce apasă asupra producătorilor din aceste ramuri şi care, sărăcindu-i determină sărăcia generală. In primul rând este atacată industria parazitară care, la adăpostul tarifului vamal a scumpit într-atât produsele, încât întreaga ţară este supusă la un adevărat impozit indirect, în favoarea acestei industrii. Industria parazitară preia anual peste 10 miliarde surplus de preţuri, graţie actualului tarif vamal protecţionist. Se citează ca exemple: zahărul, hârtia, fierul, postavul, pânzeturile, pielăria, cimentul, cărbunii, etc. Se trece apoi la fiscalitatea excesivă care se practică la noi de câţiva ani. Statul are un buget prea mare faţă de puterea de plată a populaţiei. Bugetul total al României este cu cel puţin 12 miliarde mai mare decât ar trebui să fie. In fine, autorii arată că poporul român este sărăcit şi de dobânzile prea mari care nemaiputând fi achitate, se adaugă la capital, mărind şi mai mult datoriile. In rezumat d-nii Em. Antonescu şi Marin I. Stănoiu, cred că ne găsim intr’un cerc viţios format de creşterea prea mare a cheltuelilor fiecărui individ, creştere paralelă cu micşorarea veniturilor fiecăruia. Cheltuelile cresc prin fiscalitate, dobânzi şi prin scumpirea produselor industriale, în timp ce veniturile scad prin taxe de tot felul aplicate în special producţiei agricole şi prin marasmul general. S’a produs un desechilibru, între veniturile şi cheltuelile fiecăruia. Ca măsură de îndreptare, autorii propun o deparazitare economică generala, a tot ce este preluare injustă. D-nii Em. Antonescu şi Marin I. Stănoiu, propun reducerea imediată a tarifului vamal, reducerea bugetului şi o serie de măsuri în actualul regim bancar. Toate acestea ar servi la micşorareasarcinilor fiecărui individ şi deci la ameliorarea situaţiei intolerabile de azi. In general broşura de mai sus este o curajoasă privire critică asupra situaţiei, cu toate problemele economice fundamentale, pe care le pune pe tapet şi are meritul de a schiţa un program de refacere economică pentru nevoile din ţara noastră. CURIERUL BAILOR Carmen-Silva-Movilă Printre noii vizitatori notez: d. N. St. Emanoil director general al poliţiei cu d na şi d-ra Simona, d. Dudu Mihai C. Ahecarliu, d-na cu d-rele Anny, Nana şi Mara Ardeleanu, d. Tet.y Papazoglu, tenorul N. Rabega, prof. Aurel Bobescu, d-na cu d-rele Mariana, Iuliana, și Liliana Dinescu și cu d. Radu Dinescu, d-na Aglaia Angelescu, duia. Genica Scărlătescu, căpit. Ionescu Iosif, d. Alexandru Mavarovici cu d-na, d na Marie Theodoru, d. Alexandru Gh. Boantă, d. Ion N. Sogărescu, d. loan Rusu Abrudeanu, d. Vergil Ionescu, d. Nae Petrescu, d. Israel Hens Cisinger cu d-na, d. I. Finkelstein, d-na Gisela Lerner, d. Dumitru Stanciu, d. Gheorghe Rădulescu, d. N. Nicdovici, d. Avanes Wartman, d. Titi Dumitrescu, d-na Iannine Lemnkovitz, d-na Macri Elena. av. M. Kelman, d. Kenneth Craveni, d. Eugen Feldel, d. Stan B. Nicolaiu, d. Grigore Popescu, d. Willy Goldstein, d-ra Sally Brücker, d-na Bella Trub, d-na Pellier, dr. Zugravu, ing. Matern Stacovea,av. Angelescu, d-na Ghinsberg, d-na Tantzi Constantinescu, d-ra Isabella Bocea, căpit. Ducu cu denia, d. Algirescu Adrian, deputat C. Ionescu, d-na Ana Tomescu, d-na Marioara Stoicescu, d-na Bolintineanu Maria, d-ra Burnstein Nina, d. Constantin Diaconescu, d-na Malva Kowaliska, d. Tony Jelsen, d-na Ana V. Ghimbășeanu, d. Petre Lari, d. Solomon Edelsteim, d. Samuel Buft, d-na Idei Rapapport, d-na. Ecaterina I. Zernoveanu, d. Ioan Rădulescu cu d-na, d. Gusti Weber, d. Stefan I. F.Itimiu cu d-na, d. Marin Zaharia, d. Marcel Pekelms, n. d-na Beea Honig, d na Lucreţia Olteanu, d-na Speranţa maior G. Cezar, d. Dumitru Susnea Ratiopol, d-na Zoe Ritis, d-na Maria Niculescu, d-ra. Fani Pipiris, ing. Charles Rasied Read., av. Stevan Hrissu, d-na Blanche Sauft, d-na av. Mariana Rădulescu, d-na Stancia Tavarnițchi, căpit. Nefem Dumitru cu d-na, d. loan Rădulescu cu d-na, d-na Maria Boldea, d-na locot. Maria Bădescu Gre. d. Petre Lăizărescu cu d-na, d-na Dorina ing. Constantinescu, d. Ioan Teișanu, d-na Margareta Segal, judecător Tutuianu, dr. Alex. Mirescu cu d-na, preot P. Sachelarie, d-na Ketty Servaddi Ballila, d-ra Lya Servade, d. Ibv Naftalison cu d-na, d. Constantin Ștefănescu, d. Sava Geirofe, d. Anatol Galin, d. Niculae Nicolici, d. Maris Ivanov, d-na Haritina Panticopol, d-iele Olga și Ana Steinche, d-na Maria Stamate ,d. Constantin Vasilescu cu d-na, major Bădiţă Dumitrescu, d-ra. Onciul Nineta, dr. Gh. Vapa, locot. Bălăsăcescu Ion, locot. Vasîle Barbu cu d-na, d. ştefan Mănescu cu d-na, Elisabeta Dumitrescu, d-na Raşela Goldstein, d-na Zoe I. Dobrescu, d. Simion Chiris,d. G. Ene Filipescu, dr. Marcel Pekelman cu d-na, d-na Elena Lazaride, d-na Maria Radu Teodorescu, d. loan V. Tilei, căpit. Macoveanuu cu d-na, d-na cu d-soarele Roman și Rades, d. Gh. Vlădăreanu cu d-na, d-na Maria, și Varban cu d-na, d-na Maria Guilmain, d. Anton Herghesei, d-na Sofia. Marinescu Artăreanu, ing. loan P. Mihăilă, preot Leon Dumitrescu cu d-na, d. Constantin Antonescu cu d-na, d-na Adele Etianela. Tomovici, d-na. Adele Ankerstein, d-na Eugenia, Duiliu Marcu, d.Mareș Savu cu d-na, colonel Toncescu Dumitru, d. Alexandru Giugulescu, etc. MEMENTO Radio Joi, 7 August BUCUREŞTI : 12 kw., 394 m. 13—14.30. Jurnal vorbit şi plăci de gramofon. 18. Orchestra Grigoraş Dinicu : Muzică românească şi muzică uşoară. 19.30. D. Tudor Măinescu-lecturi. 19.45. Jurnal vorbit. 20. Plăci de gramofon (muzică românească). 20.40. D. Arhitect Horia Teodora : Gravura in lemn. 21. Orchestra Radio—concert simfonic ; Rossini: Uvertură la „Wahelm Teil“ ; Beethoven : Simfonia II-a. 21.40. D. Stella Voinescu : Bucureșteanul vara (III). 21.55. D. Niculescu-Basu de la Opera Română ; Grieg : Un cântec vechi ; Koeneman : Regele la războiu ; Boito : Arie din „Mefistofeles“ ; Meyerbeer : Arie din „Roberto il Diabole” ; Sibianu : Doina. 22,20. Orchestra Radio concert simfonic ; Vivaldi : Concert în la major p. violină cu acomp. de orchestră (violină solo D. B. Metzner) ; Wagner : Preludiu din act. I din „Lohengrin”. 22,45. Jurnal vorbit. 23. Transmisiune de Jazz (Lido). Katiomice : 10 kw., 400 m. — 20. Un sfert de oră literară. 20,30. Cutia cu scrisori în limba polonă. 21. Comunicate. 21,05. Intermezzo muzical. 21,15. Muzică ușoară. 21,45. Feuilleton. 22. Trans. din Salzburg. 24. Muzică de dans. Berlin : 4 kw., 418 m. — 20,35. Interview-ul săptămânii. 21. Concert consacrat operelor lui Boieldieu. In continuare muzică de dans. Belgrad: 2.5 kw., 432 m. — 20,30. Concert de seară. 21,15. Muzică națională. 23,30. Meteorul. 25,45. Cântece naționale. Borna : 30 kw., 441 m. — 21,50. Radio-sport. 21,15. Jurnal radio. 22,02. Madame Butterfly, operă în 3 note de Puccini. Fraga : 5 kw., 487 m. — 21. Trans, dela studio. 22. Trans, dela Solnohrad. 23,45. Concert de plăci de gramofon, muzică de dans. Milano : 7 kw., 501 m. — 21,40. La Cambiale din Matrimonio de Rossini şi Apticul Fritz de Mascagni. Viena : 15 kw., 516,3 m. Gratz : 5 kw., 352,5 m. — 20,05. Oraş şi fluviu, conf. 20,55. Ora, meteorul. 20,40. Serată de lied-uri populare. 22. Festivităţile din Salzburg, trans. In continuare muzică de dans la plăci de gramofon. Budapesta : 20 kw., 550 m. — 20. Concert cu concursul d-soarei Jazsa Usetty. 21,30. Conf. ținută de Fr. Karinthy. 22. Retransmisiune din Salzburg, (In cadrul festivalului). In continuare concert. . -------XQX-------. Altă escrocherie a preotului Bocănescu Buzău, 5 August Am scris la timp despre sinuciderea preotului Bocănescu din Calvini în sarcina căruia s’a descoperit o fraudă de 2 milioane în dauna obştiei comunii Galvini, unde defunctul era preşedinte şi casier. Cu toate că dela sinuciderea preotului n’au trecut decât câteva zile au şi început să apară şi alte manopere ale defunctului. Aşa banca Comerţului din Vălenii-de-Munte aflând despre această sinucidere s’a grăbit să înştiinţeze pe d. G. Ionescu, mare comerciant din Calvini ca să achite d-sa sumele luate cu împrumut de preotul Bocănescu și girate de d-sa. Dar d. Ionescu știa că nu girase niciodată pe preotul defunct. Interesându-i de la bancă a putut afla că preotul luase dela acea bancă cu girul d-sale falsificat, înintervalul dela 30August 1927 până la sinucidere suma de 2.925.000 Iei. In ultimul timp defunctul era descoperit cu suma de 230.000 lei în efecte cu scadența la 10 și 28 August. ------- exp ------ i Anui Al Viii Gr. 103 Viae/în Aur al 1VIIJ Cronica sporturilor o Maral de î nă delam din late oxo — Plachete!© şi diplomei© ziarului nostru. — Participanţii. — premiile oferite de comună — Comuna Bolitinul din ’Vale prin excelenţă este o comună sportivă. Mulţumită unor oameni de bine cari au ştiut să îndrumeze tineretul spre lucrurile practice şi folositoare dezvoltării fizicului lor se poate poate spune că în judeţul Ilfov este singura comună ce a putut în decurs de trei ani să organizeze concursuri sportive de mare anvergură. Credincioasă acestui obiceiu, iată că şi în acest an, la data de 15 August, comuna Bolintinul din Vale, organizează un mare concurs de oină, deschis tuturor echipelor din comunele limitrofe precum şi acelora din Bucureşti. Graţie, tânărului sportsman, dl Vasile Dumitrescu, comuna Bolintinul din Vale are o echipă ce îşi va măsura forţele în ziua de 15 August, cu invitatele ei. PARTICIPANŢII Ca, şi în anii trecuţi, s-au făcut invitaţii la peste 20 de comun© limitrofe atât din judeţul Ilfov cât şi din judeţul Vlaşca, de a-şi trimite reprezentanţii lor la disputa angajată în Bolintinul din Vale. Pe islazul comunii, la o depărtare de numai 10 minute şi în apropierea râului Argeş, s© vor disputa jocurile. Până în prezent şi-au anunţat participarea următoarele echipe din Bucureşti: Sportul Studenţesc, asociaţia sportivă „Grănicerul” şi asociaţia sportivă P. T. T. precum şi acelea din următoarele comune : Bolintinul din Deal, Clejani, Ogrezeni, Bucşani, Letca, Buftea, Corbii Mari, Găsteşti, etc. Organizatorii fac un călduros apel şi la celelalte comune să trimită reprezentanţi spre a concura la interesantele concursuri de oină din Bolintin, înscrierile se primesc la d. Vasile Dumitrescu, corn. Bolintinuil din Vale, jud. Ilfov. Formaţia echipei de gazdă este următoarea : V. Dumitrescu (căpitan), M. Dobrişan, Ilie Ionescu, Titi Postelnicu, A. Scurtof, N. Popescu, M. Popescu, M. Barbu, M. Mătăchiţă, M. Marincea şi Florin Pavelescu. CUM SE VOR DISPUTA CONCURSURILE Probele se vor disputa pe jocuri între fiecare din echipele participante. Care echipă va acumula mai multe puncte bun De, va fi declarată câştigătoarea concursului de oină. Concursul de oină se va disputa sub directa supraveghere a d-lui Rafailescu, preşedintele comisiunii centrale de oină din F. S. S. B. D-sa va organiza şi juriul necesar supravegherii probelor. PREMIILE ZIARULUI NOSTRU Convins de importanţa, desvoltării sportului naţional de oină în massele poporului nostru, ziarul „Universul“ oferă învingătorilor concursului de oină de la Bolintinul din Vale, plachetele sportive şi diplomele ziarului. Cele trei echipe care se vor clasifica în ordine, vor primi plachetele de aur, argint şi bronz precum şi câte o diplomă indicând clasamentul lor în concurs. Deasemenea fiecare echipier din cele trei echipe clasificate va primi câte o diplomă sportivă. CUPA COMUNEI BOLINTIN Echipa care se va clasifica în fruntea celorlalte, i se va decerne o cupă challenge, oferită de gazde, cupă ce va trebui să fie câştigată spre a rămâne definitivă, doi ani consecutiv sau trei ani alternativ. Deasemenea cele trei echipe clasificate vor primi pentru deplasare, premii în bani cu următoarea gradaţie: premiul I, 2000 lei; premiul II, 1500 lei; premiul III, 1000 lei. REGULAMENTUL CUPEI Art. 1. — Pentru propagarea şi propăşirea jocului naţional de oină, comuna Bolintinul din Vale, institue o cupă challenge sub denumirea „Cupa Bolintinul din Vale“ pentru oină. Art. 2. — Cupa se va disputa în fiecare an cu prilejul zilei de 15 August. Art. 3. — Ea va fi challenge și se va decerne echipei care o va câștiga de 2 ori consecutiv sau de 3 ori neconsecutiv. Art. 1. — Orice echipă din Bucureşti sau din comunele limitrofe Bolintinului din Vale atât din judeţul Ilfov cât şi din judeţul Vlaşca, va putea concura pentru această cupă. Art. 5. —Concurenţii vor trebui să păstreze cu stricteţe regulile jocului de oină, precum şi buna disciplină în joc. Art. 6. — Cupa se va păstra în fiecare an în localul şcoalei, sau clubului, a cărei echipă a fost clasată întâi şi căpitanul echipei sau preşedintele clubului va avea obligaţia să o remită cu o lună de zile înainte de a se disputa din nou, în comuna Bolintinul din Vael, organizatorilor acestui concurs. Art. 7. — Pe lângă cupa Bolintinul din Vale, ziarul „Universul“ va acorda și alte premii individuale sportive, diplome is plachete ale ziarului. Art. 8. — Primele 5 echipe cari se vor clasifica în ordine la acest concurs de oină, vor primi câte o diplomă sportivă care va indica clasamentul echipei in concurs. CONSIDERAŢIUNI Concursul de oină din Bolintinul din Vale se bucură de sprijinul păturii intelectuale şi a comercianţilor din localitate. Aşadar un preţios sprijin a dat acestui concurs următorii d-ani: Ath. Bolintineanu, I. Niculescu, , directorul Băncii Căscioarele, Iancu Adam, Ali Ștefanescu, C. Dumitrescu, Vasile Manolache, Mitică Oprea, Marin Oprea, Enache, Bogdan, Dobrișan, etc. Deasemenea primăria comunei a ajutat organizarea concursului cu o însemnată sumă din fondul cultural și sportiv. Sperăm că acest concurs va va bucura şi de sprijinul moral al participanţilor. Prin participarea unor cât mai multe echipe, precum şi prin organizarea unor cât mai numeroase concursuri, cină, singurul nostru sport naţional va progresa, reluându-şi locul de frunte în concertul celorlalte sporturi importante din afară. Credem că printre echipele ce-şi vor disputa întâietatea, să vedem ca sigure clasificate echipele din Bolintinul din Deal, din Vale, Bucşani şi Grănicerul din Bucureşti. După ce concursul se va termina, gazdele vor organiza seara o masă camaraderească urmată de dans. L S. Sporturile sprijinite de ziarul nostru mill SI HUE BIIUAIE In vederea jocurilor balcanice ce se vor ţine la 5,10 şi 11 .Octombrie a. c. la Athena şi lacare România va participa şi ea cu o echipă de atleţi, federaţia română de atletism a întocmit o listă de atleţi succeptibili de a fi selecţionaţi, listă pe care o dăm mai jos, şi care cuprinde atleţi din diferite cluburi sportive din ţară. Toţi aceştia vor urma să se antreneze regulat spre a se prezenta în cele mai bune condiţiuni la campionatele naţionale ce vor avea loc în a doua jumătate a lunii Septembrie şi care vor servi ca, o ultimă selecţiune in vederea deplasării în Grecia. Atleţii notaţi mai jos vor trebui să se îngrijeasă din vreme spre a-şi putea lua, un eventual concediu între 26 Septembrie şi 16 Octombrie. Stadiul Romăn Ion Virgil, Lazăr, Petrescu I., Tâlvescu G., Ilie N. Viforul Dacia T. ,Popovici, Lăpuşan. Asoc. sport. Grănicerul I. Păun, D. Marinescu, N. Manea, Sfisky, Cernovsky, Popov, Babara. Soc. sport. Universitară Educ. Fiz. Căpitan Lazăr Bodea, G. Buchte, V. Roşculeţ, Olimpia Braşov L Albrich, G. Czegezi, A. 'Hetnnisch, Krawatoky, Rottmarun, Scblandt, Reiner. B. M. T. E. Braşov Gali. Universitatea Cluj Neguţiu, Chivulescu, Fulicea, Kappler, Vitalyos. Cercul Atletic Cluj L. Biro, Panayot, Soos. Cercul Atletic Timişoara L. Peter, Fischer, Kanob Jan, Lauer. Chinezul Timişoara Zenino Coste, Rusu T., Puhala. , Clubul Atletic Arad Havaletz, Ştefan, Fritz, Kardos, Lirribek. Clubul Atletic Jiul I. David, G. Sillaghi, Puttini, Barabas, fraţii Wild, Marian A. Clubul H. T. V. Sibiu Otto Schopp W. Schopp. •Sportul Studenţesc Bucureşti Brutus Coste, C. Herjeu şi G. Onciul . Dragoş Vodă Cernăuţi Peveliuc şi Ciobanu. As. Sp. Oradea Pop Valeriu şi Bebeles Individual Alex. Velcovici. Olimpia-Bucureşti A. Konnig. T. C. B. Bucureşti L. Darie. Raid materielist Palestia-Aivers Varşovia, 5 (telegr. part.). — Pe străzile Varşoviei au defilat, în faţa unei mulţimi imense, motociclliştii cari întreprind raidul Palestina-Anvers. La un moment dat s'a aruncat cu pietre dintr’o uşă in dreptul căreia trecea cortegiul. Spectatorii evrei cari erau în mare număr au vrut să ia casa cu asalt și să linșeze peagresori. S’a produs o încăerare, care n’a putut fi risipită decât prin intervenţia politiei. Românii din Oradea se apără — O mare adunare de protestare românească, contra uneltirilor Magyar Partului — Oradea. 5 August Duminica trecută în sala festivă a „Casei Naţionale” a fost o mare întrunire cetăţenească a românilor din acest oraş, cari au protestat contra atitudinii din ultima vreme a partidului maghiar dirt Bihor, faţă de conducerea primăriei municipiului. Românii, în frunte cu predaţii bisericilor s’au adunat in „Casa Naţională”, ca să dea ultimul avertisment emisarilor ete redusmului din pustă. A fost o întrunire de afirmare vie a demnităţii naţionale. Deschizând adunarea P. S. S. arhiereul dr. Andrei Crişanul, vicarul episcopiei ortodoxe a Oradiei, a spus : „Casa Naţională” îşi împlineşte o sfântă datorie de a vă fi chemat aci să vă spuneţi cuvântul în legătură cu evenimentele ce se petrec în oraşul nostru. Deşi puţin înainte se încercase o unire a elementului românesc din Oradea în vederea aşezării gospodăreşti a oraşului, jocul urnelor ne-a dat însă la comună un consiliu minoritar în sdrobitoare majoritate. închidem în suflete această durere pe nedrept încercată cu credinţa că românii puţini din consiliul de azi, vor şti să se opună energic tendinţelor minoritare, apărând interesele românismului în această cetate. Dar ministerul a făcut in cele din urmă un act de dreptate şi de demnitate naţională confirmând ca ajutor de primar un român, în locul unui exponent al partidului maghiar. Opera de instigaţie a acestuia prin presa maghiară a stricat şi ce bruma armonie socială se stabilise în acest oraş. Ne-am săturat de ■ eltirile contra autorităţii de stat. P. S. S. dr. Iacob Radu, prelat papali, spune : Marele nostru luptător naţional dr. Ioan Rajini în declaraţia sa plină de demnitate de la procesul Memorandului, zicea răspicat: „existenţa unui popor nu se discută, ci se E'’rraă“. Şi existenţa noastră am tot afirmat-o murind sau luptând pentru alţii şi pentru apărarea unor tro-, nuri de la cari foarte rar venea poporului nostru câte-o rază de dreptate. , Dumnezeu a voit ca dreptatea s-o cucerim tot prin lupte; noi ştim să preţuim şi să păstrăm cu îndârjire moştenirea străbună. Sclavi am fost pe ogoarele noastre, azi insă suntem stăpâni. Românismul să nu mai fie umiliți. E vremea să ne afirmăm demnitatea, conştiinţa şi simţimântul naţional în viaţa publică locală. Datoria noastră, a tuturor, e să facem zid în jurul administraţiei româneşti, apărând limba românească alungată. D. Martin Simionescu, meseriaş, face un sugestiv tablou al situaţiei româneşti din Oradea. După ce mai vorbeşte şi d. Gh. Cosma, dir. teatrului de vest, care înfierează atacurile presei minoritare contra românilor de la conducerea primăriei Oradea, adunarea votează cu însufleţire o moţiune, prin care românii îşi exprimă mulţumirea că ministerul de interne a confirmat pe un român ajutor de primar. In curând vom începe publicarea interesantelor şi sensaţionalelor memorii ale regelui râsului. Harold Lloyd (Lui) Ziarul „Universul” a obţinut, cu mari sacrificii, exclusivitatea publicării acestor memorii.