Universul, august 1930 (Anul 48, nr. 178-208)

1930-08-08 / nr. 185

SSRSIchi Bursei de Mărfuri Bucureşti PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE No. 197 din 5 August 1930 Simbidlul Bursei de Mărfuri din Bucureşti, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de: Luni li August ora 10 dimineaţa se va v­inde prin licitaţie publi­că în local­ul Bursei însemnate cantităţi de materiale: electro­tehnice, tehnice, chimice, grafi­ce, sanitare, instalaţii de ate­lier, mobilier şi diverse măr­furi, toate specificate în inven­tar detailat aflat la dosar. Vânzarea se face în baza or­dinului Trib. Com. Ilfov s. II No. 19694 din 1 August 1930, şi a ordonanţei No. 5249/930, drupă, cererea şi pentru despăgubirea creditoarei Soc. Alltechnik din Glarus, de suma de 71.000, — do­lari plus procente, — în contul Societăţii Tehnica Universala, fo­stă Cauciuc Pirelli, din Bucu­reşti, cartea Dorobanţilor nr. 13. Pentru orice alte informaţiuni cei interesaţi se pot adresa la bjuroul Sindicului Bursei din Bucureşti (Palatul­ Camerei de Comerţ), str. Bursei No. 4. (telefon 377/55, 353/51, 317/81.) Sindicul Bursei de Mărfuri : George Georgescu 2436 Cooperativa­ Militară în lichidare ' Pentru orice lămuriri privi­­toare la lichidarea Cooperativei Militare, noua adresă este: „Ate­lierul de hain© ofiţereşti’’ str Cobălcescu No. 28, Bucureşti, pen­tru „Cooperativa Militară în lchida­re”, iar ura la No. 25 cum din eroare s'a anunţat în circu­lara Cooperativei publicată în ziarul „Universul” No. 180/930. Licitaţie Comitetul şcolar al Şcoalei Normale de fete „Doamna Stan­ca" din Oradea, publică spre cu­noştinţa celor interesaţi licitaţie cu oferte închise, pentru procu­rare de alimente (carne, pâine şi coloniale) pe întreg anul şcolar 1930—1931. Licitaţia se va ţine în cancela­ria comitetului din str. Petru Maior Nr. 3, in ziua de 12 Sep­tembrie 1930 orele 5 p. m., prin oferte închise înaintea com­isiu­­nii de licitaţii. Concurenţii sunt obligaţi a de­pune odată cu ofertele lor şi ga­ranţia cerută de art. 92 din legea Contabilităţii publice. Cartele de sarcini şi condiţiu­­nile de predare se pot vedea la cancelaria şcoalei în toate zilele de lucru între orele 11—12 a. m. p. Direcţiune, Pr. I, Bonaţiu 1 7952 D-rul H. Martin Colaborator al Inst. Psycho-physiolo­­gie (Berillon Paris). VINDECA numai Psychonevrosele. Impotenţa Histeria, Me­lancolia, Timiditatea Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI SI A STOMACU­LUI : (palpitaţie, sughiţul, noduri, văr­sături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihice. In­somnie, somnolenta, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziaţi impul­sivi, ONAM­A. INCONTINENTA DE URINA. ELECTRICITATE, HYPNO­TISM, persuasiune, autosugestie. Ca­lea Victoriei 33, fost 47, etajul II, Casa Frascati. Intrarea pe la cinema­tograf. Consultatiuni 9—11 si 2—7. durerile­ de cap, nevralgii, gripă, rheu­matism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. NABIU-MUSCEL in cutii originale, conținând 2 buline si numai cu semnătura doctorului. 2345 NUMAI LAMELE DE ms DEP GEN.­­C.DUIJBERG BUCUREȘTI STR. CAROL* Nr 3. Antinevralgic Dr. N&ND MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii etc. Se vinde numai in cutii origi­­nale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. 2348 Da H ir ai in moa neiinitiusi lard rfdUI«.ai durere, uinaeca BLENORAGIA cu complicaţii vechi la bărbat şi fe­meie prin Electricitate. Cele mai nouă tratamente electrice. Vindecarea este sigură şi se confir­mă prin laborator. Complicaţiile la prostată, ovare, băşică, orchite, ce­dează foarte repede. SIFILIS — GENITO — ORIE­NARE — BOLI DE FEMEI Diathermie — Electroterapie — Raze ultraviolete si infra­rosii. Vibratiuni de înaltă frecventă Electricitate mi­­ticală Instalaţie specială pentru Tratamentul radical si prescurtat al impotenţei, sciaticei, hemoroizilor, spermathoreei, etc. Cabinetul Medical CENTRAL km K­ 129 — Calea Gri­viţei — 129 Intre Piata Matache si cinema Marconi Funcţionează toată ziua dela 8 dim. — 9 seara. 442 Bodorul I. NITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tu­berculoză al celebrului prof. Koch din Berlin. Medic Sef al Preventoriului de tuberculoza „Gr. Alexandrescu" SPECIALIST IN BOALE DE PIEPT Dă consultatiuni şi face examinări cu noile aparate de raze ROENTGEN, în STRADA OITUZ No 19 »T. I. între orele 9 luni.—12 juni. Tel. 27/25 In­stalaţie specială pentru Teleradiografie pulmonară Bucky. . o Kxtm FRAMANTARILE dala primăria Oradea — Confirmarea unui român ajutor de primar. — Un protest al comitetului executiv al Magyar­ Papului din Bihor — Oradea, 5 August Am arătat încă din primăva­ră că pactul electoral încheiat de actualul guvern cu minori­tăţile etnice sau religioase (e­­vreii sionişti), va arunca ora­şele — mai ales pe cele de gra­niţă — în mâinele lor, şi viitorii edili vor activa contra interese­lor naţionale, economice, cultu­rale şi politice, ale statului nostru Afirmaţiile noastre au fost complet verificate şi confirmate de alegerile de la 14 Martie pre­cum şi de constituir­ea consiliu­lui municipiului în ziua de 7 Iulie. Nenorocitul pact electoral, re­zultat al unor detestabile supra­licitaţii politicianiste, ne-a dat un consiliul comunal maghiar, evreesc, social-democrat, cu încă 9 comunişti activi faţă de nici douăzeci români, din 42 membri. Iar în delegaţia permanentă aleasă la 7 iulie erau desemnaţi de consiliu: István Saas ajutor de primar, Szabó Karoly, Emil Bözsör Ananyi şi Sándor Ulk­an (acesta va fi interogat acum) toţi minoritari iar românii erau reprezentaţi prin dr. Aurel La­­zăr, primar­­ veşnic bolnav, Iosif Pogan şi Andrei Crăciun, prin urmare 4 minoritari şi nu­mai tinei români în delegaţia permanentă. Iată trista situaţie ce­-o creia­­se românilor din Oradea politi­cianismul meschin al actualilor guvernanţi. Evident, faţă de această stră­lucită victorie, Magyar­ Partul jubila de succesul realizat. Dar bucuria nu i-a fost de lungă durată căci, — printr’un miracol de trezire, ministerul a confirmat în locul lui István Saas1—deşi obţinuse 30 voturi,— ca ajutor de primar pe d. dr. Romul Pop, român, un tânăr foarte activ. Modificarea constituirii de­legaţiei permanente a fost ast­­fel o lovitură de măciucă dată acţiunii centrifugale des­făşurată de exponenţii partidu­lui maghiar în frunte, cu „Jeno Kotzo”, Kőver Gustav, Hege­dűs Nándor etc Maghiarii sunt furioşi. D. Hegedűs Nándor, — depu­tat, — a trimis d-lui minis­tru de interne un protest, vio­lent, cu caracter de ultimatum al partidului maghiar al cărui unul din vice-preşedinţi este, ameninţând, că dacă in timp de 8 zile nu va repara „ilegalita­tea" neconfirm­ării d-lui István Soos ca ajutor de primar, toţi consilierii maghiari vor demi­siona­ din consiliul comunal. Scontarea demisiei în bloc a consilerilor minoritari din consi­liu, făcută de conducătorii par­tidului maghiar în felul arătat mai sus, a dat greş. Nu numai în rândurile social-democraţi­­lor, comuniştilor şi sioniştilor, dar chiar şi majoritatea mem­brilor organizaţiei orăşeneşti şi aceia a comitetului executiv a refuzat o solidarizare cu şovinii de la conducere. In şedinţa comitetului execu­tiv ţinută Vineri maghiarii au dat deslegare membrilor consi­lieri din delegaţia permanentă să se ducă la şedinţa delegaţiei a doua zi Sâmbătă, Comitetul executiv al partidu­lui maghiar, a dat şi un comu­nicat în care spune : „Comitetul executiv al M. P., a hotărît că, deşi aprobă punctul de vedere al consilierilor şi ■ al prezidenţiei prin care consideră numirea a­­jutorului de primar­i (dr. Ro­mul Pop) ca ilegală, anticonsti­tuţională şi pentru minoritatea maghiară jicnitoare, aprobă fap­tul că conducerea partidului s’a adresat justiţiei pentru anu­larea dispoziţiei ilegale a minis­terului. Comitetul central trimite trei parlamentari la guvern să in­tervie In chestia lui Sags, ce­rând repararea gravei jicniri şi ilegalităţi. Până atunci îndeam­nă­ pe membrii consilieri ai partidului maghiar să 66 reîn­toarcă la primărie şi să-şi facă datoria faţă de cetăţenii acestui oraş“. „Tigri" orădeni, bat în retra­gere, resemnându-se. M. Chioveanu Ismail, 3 August S’a dovedit că digurile pic­ roa­relor din juri. Ismail efectuat© de muncitorii agricoli arendaşi ai acestor terenuri au putut rezista 7 ani şi rezistă încă tu­turor începutu­riilor de inundaţii. Mii de hectare au fost­ curăţate de stuf şi papură şi azi produc de zece ori cât produ­ce um hec­tar de pământ la câmp. Dar mi­­nori­ferii nu sunt mulţumiţi de felul cum consilier­atul agricol a arendat terenurile puse in va­loare şi în prezent. lucreaza la deposedarea Arendaşilor cari au primit­ câte 1—3 ha. in aceste pistroave pe care le-au inidit­guit. şi le-au­ valorificat ca comdiţiu­­nea să­ fie preferaţi la o even­tuală împroprietărire sau la po­sibilitate© cumpărării de veci, a porţiunilor ce li s'au atribuit. Intre aceştia, sunt mulţi demo­bilizaţi cari n'au fost împropri­etăriţi nicăeri, mici funcţionari şi un mile procent, de români din regat. Cum o să tolereze pre­zenţa a­cestoria deputatul­ Saila­­chin care colindă satele şi­ im­pune oamenilor să nu mai t­id­­meată copii la şcoala românea­sca ci să aştepte deschiderea şcoalelor ruseşti şi bulgăreşti; senatorul Le­sesch­i care a co­mandat in timpul revoluţiei un batalion sovietic şi îndepărtează revizorii şcolari cari îndrăznesc să aplice legea, obligativităţii, senatorul Gavriiloff şi prefectul Gomisttantinoff primarul Romeff şi întregul comitet al pretinşilor minoritari, uniii din ei solicit­a­­tori azi de pensii, deşi­ au refu­zat depunerea jurămâ­n­tuilui. Şi­­ anum­ai a început o campanie pentru îndepărtarea tuturor ro­mânilor cari au muncit în ace­­­­ste ostroave şi cari reprezintă­­ un „mare pericol” pentru cauza­­ minoritară. Lupta ce se duce în contra­­ puţinelor sate care numără, câţi­va moldoveni, este acerbă. In toate ocaziunile de ajutorare a­­ceste sate sunt jertfite. Locui- | torii lor nu pot obţine credite,­­ ei sunt vitregiţi întotdeauna şi­­ niciodată mi li se dă­ la timp­­ sămânţa şi uneltele agricole aşa cum le primesc satele minori­tare. In satele moldoveneşti dom­neşte mizeria. Nu este cunoscută campania ce s'a dus şi se duce în contra învăţătorilor veniţi din regat şi cari au pus tot sufletul pentru salivarea elementului moldove­nesc? Câţi învăţători români au părăsit aceste meleaguri din ca­uza mizeriilor îndurate şi a pie­dicilor puse de a fi împroprie­tăriţi. • Dacă aceasta e­ste situaţia, a­­tunci, disponibilităţile de tere­nuri di­n ostroavele indiguite, să fie colonizate au oltenii săraci aşa cum s’a făcut, în Cadrilatec. Dealungul Dunării şi în apropie­rea gurilor ei şi a graniţei a­­vem nevoie de un element ro­mânesc curat şi tenace care să poată rezista luptei dusă de mi­noritari. Hărnicia acestui element este îndeajuns de cunoscută. Digu­rile actuale se pot întări pentru a deveni vecinice. Să vină în ostroave olteanul sărac să sufle şi în această parte a ţării un început de sentiment naţional. Ruşii a­u ştiut să trans­porte familiile de moldoveni din Basarabia în Siberia şi la Caucaiz, inlocuin­du-ie cu ele- i mente ucrainene şi bulgăreşti.­­ Noi n’am gonit pe nimeni. Tu-­­ turor le-am recunoscut drepturi­­ meritate şi nemeritate, am acor­ dat toate aviante gliile şi­ am ce­rut numai o binevoitoare linişte şi respect pentru legille ţării. .Aţi obţinut toate acestea? Nu. Avem­ citadele de comunism, acţiuni minoritare, tridente bulgăreşti, persecutarea elementului româ­nesc în şcoale şi puţinii români ce mai îndrăznesc sa sălăşluia­­sc­ă sunt consideraţi ei minori­tarii locului. Colonizarea ostroavelor cu r ■ lementul oltenesc devine cu atât mai necesară, cu cât pericolul nu­­s’a fixat în starea de azi cii progresează pent­ruca nimeni nu s'a gândit să-i pună stavilă. Să. se intervină cu toată e­­nergiia impusă de împrejurări şi să se egaleze dacă nu se poate înfrage, numărul românilor cu cel al minoritarilor cari urniţi, obţin tortul şi numai in defa­voarea intereselor noastre na­ţionale. In cei 12 ani dela unire s’au făcut, credem, toarte expe­rienţele şi am putut să ne cu­noaştem­­ convieţuitorii. Nu acei cari vântura revendicările iri­­dentei dala. Vama până la Ce­tatea Albă vor apăra mâine pă­mântul udat cu sânge de­ atâtea ori, şi acei cari l’au mai apă­rat odată. Cel puţin acest drept nu poate fi contestat de nimeni. E. Negel-Caliacra — ---— In Basarabia de Sud Ostroavele din Ismail trebue colonizate Şcoala de meserii din Tg.­Suliţa Hotin, 5 August Din iniţiativa şi stăruinţa u­­nor oameni de bine şi prin spri­jinul ministerului instrucţiunii, s-a înfiinţat acum şapte ani, şcoa­la de arte şi meserii de băieţi din Tg. Suliţa. In această parte a Moldovei de sus, unde sunt multe şcoli secun­dare, o şcoală ra­ meserii a fost binevenită. Şcoala are local pro­priu şi e instalată în câteva pa­vilioane din dosul gării Suliţa. Ea este condusă de când s-a înfiinţat de d. director El. Nico­­lescu, om cu mult spirit artistic şi gospodăresc. „ Ca şi în trecut serbarea de sfârşit de an a avut un program bine întocmit. După intonarea h­anului regal, de coruil şcoalei, d. E. Nicolescu director a arătat importanţa meseriilor şi a făcut un scurt raport asupra anului şcolar trecut. A urm­at coruri, recitări şi mo­­noloage, executate de elevii şcoa­lei. D. prof. M. Bezrodnai, prima­rul Suliţei şi preşedintele co­mitetului­ şcolar a mulţumit in numele părinţilor elevilor d-lui E. Nicoleiscu­ şi corpului didactic, pentru munca şi pro­gresele realizate. Publicul a vizi­tat expoziţia cu lucrările elevilor de la cele şase ateliere. Dormitoarele, sufrageriile, sculp­turile și diferitele obiecte de or­nament au plăcut mult, pentru că au fost lucrate cu o deosebită în­grijire. Preţul ziarul Lei 9t 99 abonamentului la UNIVERSUL este: 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni i urUVLRSUL Sărăcia de astăzi — Cauze. — Măsuri de Îndreptare. — Sub titlul ..Problema economi­că“ a apărut de curând o inte­resanta broşurii semnată de d-nii Emanuel Antonescu, profesor u­­niversitar, şi Marin I. Stănoiu. Autorii studiază cauzele actua­lei crize şi propun măsuri de îndreptare. După ce se ocupă de princi­palele ramuri de producţie de la noi : agricultura, industria lem­nului şi petrolul, autorii înşiră sarcinile ce apasă asupra produ­cătorilor din aceste ramuri şi care, sărăcindu-i determină să­răcia generală. In primul rând este atacată industria parazitară care, la a­­dăpostul tarifului vamal a scum­pit în­tr-atât produsele, încât în­treaga ţară este supusă la un a­­devărat impozit indirect, în fa­voarea acestei industrii. Industria parazitară preia a­­nual peste 10 miliarde surplus de preţuri, graţie actualului tarif vamal protecţionist. Se citează ca exemple: zahă­rul, hârtia, fierul, postavul, pân­zeturile, pielăria, cimentul, căr­bunii, etc. Se trece apoi la fiscalitatea ex­cesivă care se practică la noi de câţiva ani. Statul are un buget prea mare faţă de puterea de plată a popu­laţiei. Bugetul total al României este cu cel puţin 12 miliarde mai mare decât ar trebui să fie. In fine, autorii arată că popo­rul român este sărăcit şi de do­bânzile prea mari care nemai­­putând­ fi achitate, se adaugă la capital, mărind şi mai mult datoriile. In rezumat d-nii Em. Antone­scu şi Marin I. Stănoiu, cred că ne găsim intr’un cerc viţios for­mat de creşterea prea mare a cheltuelilor fiecărui individ, creş­tere paralelă cu micşorarea ve­niturilor fiecăruia. Cheltuelile cresc prin fiscali­tate, dobânzi şi prin scumpirea produselor industriale, în timp ce veniturile scad prin taxe de tot felul aplicate în special pro­ducţiei agricole şi prin maras­mul general. S’a produs un desechilibru, în­tre veniturile şi cheltuelile fie­căruia. Ca măsură de îndreptare, au­torii propun o deparazitare eco­nomică generala, a tot ce este preluare injustă. D-nii Em. Antonescu şi Marin I. Stănoiu, propun reducerea ime­diată a tarifului vamal, redu­cerea bugetului şi o serie de mă­suri în actualul regim bancar. Toate acestea ar servi la mic­şorarea­­sarcinilor fiecărui in­divid şi deci la ameliorarea si­tuaţiei intolerabile de azi. In general broşura de mai sus este o curajoasă privire critică asupra situaţiei, cu toate pro­blemele economice fundamentale, pe care le pune pe tapet şi are meritul de a schiţa un program de refacere economică pentru ne­voile din ţara noastră. CURIERUL BAILOR Carmen-Silva-Movilă Printre noii vizitatori notez: d. N. St. Emanoil director ge­neral al poliţiei cu d na şi d-ra Simona, d. Dudu Mihai C. Ahec­­arliu, d-na cu d-rele Anny, Na­na şi Mara Ardeleanu, d. Tet.y Papazoglu, tenorul N. Rabega, prof. Aurel Bobescu, d-na cu d-rele Mariana, Iuliana, și Lilia­na Dinescu și cu d. Radu Di­­nescu, d-na Aglaia Angelescu, duia. Genica Scărlătescu, căpit. Ionescu Iosif, d. Alexandru Ma­­varovici cu d-na, d na Marie Theodoru, d. Alexandru Gh. Boantă, d. Ion N. Sogărescu, d. loan Rusu­ Abrudeanu, d. Vergil Ionescu, d. Nae Petrescu, d. Is­rael Hens Cisinger cu d-na, d. I. Finkelstein, d-na Gisela Ler­­ner, d. Dumitru Stanciu, d. Gheorghe Rădulescu, d. N. Nic­­dovici, d. Avanes Wartman, d. Titi Dumitrescu, d-na Iannine Lemnkovitz, d-na Macri Elena.­ av. M. Kelman, d. Kenneth Cra­­veni, d. Eugen Feldel, d. Stan B. Nicolaiu, d. Gr­igore Popescu, d. Willy Goldstein, d-ra Sally Brücker, d-na Bella Trub, d-na Pellier, dr. Zugravu, ing. Ma­tern Stacovea,­­av. Angelescu, d-na Ghinsberg, d-na Tantzi Consta­ntinescu, d-ra Isabella Bocea, căpit. Du­cu cu denia, d. Algirescu Adrian, deputat C. Io­­nescu, d-na Ana Tomescu, d-na Marioara Stoicescu, d-na Bolin­­tineanu Maria, d-ra Burnstein Nina, d. Constantin Diaconescu, d-na Ma­lva Kowaliska, d. Tony Jelsen, d-na Ana­ V. Ghimbășea­­nu, d. Petre Lari, d. Solomon E­­delsteim, d. Samuel Buft, d-na Idei Rapapport, d-na. Ecaterina­ I. Zernoveanu, d. Ioan Rădules­cu cu d-na, d. Gusti Weber, d. Stefan I. F.Itimiu cu d-na, d. Marin Zaharia, d. Marcel Pekel­ms, n. d-na Beea Honig, d na Lu­creţia Olteanu, d-na Speranţa maior G. Cezar, d. Dumitru Sus­­nea Ratiopol, d-na Zoe Ritis, d-na Maria Niculescu, d-ra. Fa­­ni Pipiris, ing. Charles Rasied Read., av. S­te­van Hrissu, d-na Blanche Sauft, d-na av. Maria­na Rădulescu, d-na Stancia Ta­­varnițchi, căpit. Nefem Dumitru cu d-na, d. loan Rădulescu cu d-na, d-na Maria Boldea, d-na locot. Maria Bădescu Gre. d. Pe­tre Lăizărescu cu d-na, d-na Do­rina ing. Constantinescu, d. Ioan Teișanu, d-na Margareta Segal, judecător Tutuianu, dr. Alex. Mirescu cu d-na, preot P. Sachelarie, d-na Ketty Servaddi Ballila, d-ra Lya Servade, d. Ibv Naftalison cu d-na, d. Constan­tin Ștefănescu, d. Sava Geirofe, d. Anatol Galin, d. Niculae Ni­­colici, d. Maris Ivanov, d-na Ha­­ritina Panticopol, d-i­ele Olga și Ana Steinche, d-na Maria Sta­­mate ,d. Constantin Vasilescu cu d-na, major Bădiţă Dumitrescu, d-ra. Onciul Nineta, dr. Gh. Va­­pa, locot. Bălăsăcescu Ion, locot. Vasîle Barbu cu d-na, d. ştefan Mănescu cu d-na, Elisabeta Du­mitrescu, d-na Raşela­ Goldstein, d-na Zoe I. Dobrescu, d. Simion Chiris,d. G. Ene Filipescu, dr. Marcel Pekelman cu d-na, d-na Elena Lazaride, d-na Maria Ra­du Teodorescu, d. loan V. Ti­lei, căpit. Macoveanuu cu d-na, d-na cu d-soarele Roman și Rades, d. Gh. Vlădăreanu cu d-na, d-na Maria, și Varban cu d-na, d-na Maria Guilmain, d. Anton Her­­ghesei, d-na Sofia. Marinescu Ar­­tăreanu, ing. loan P. Mihăilă, preot Leon Dumitrescu cu d-na, d. Constantin Antonescu cu d-na, d-na Adele Etianela. To­­movici, d-na. Adele Ankerstein, d-na Eugenia, Duiliu Marcu, d.­­Mareș Savu cu d-na, colonel Toncescu Dumitru, d. Alexandru Giugulescu, etc. MEMENTO Radio Joi, 7 August BUCUREŞTI : 12 kw., 394 m. 13—14.30. Jurnal vorbit şi plăci de gramofon. 18. Orchestra Grigoraş Dinicu : Muzică românească şi muzică u­­şoară. 19.30. D. Tudor Măinescu-lec­­turi. 19.45. Jurnal vorbit. 20. Plăci de gramofon (muzică românească). 20.40. D. Arhitect Horia Teo­dora : Gravura in lemn. 21. Orchestra Radio—concert simfonic ; Rossini: Uvertură la „Wahelm Teil“ ; Beethoven : Sim­fonia II-a. 21.40. D. Stella Voinescu : Bu­­cureșteanul vara (III). 21.55. D. Niculescu-Basu de la Opera Română ; Grieg : Un cân­tec vechi ; Koeneman : Regele la războiu ; Boito : Arie din „Mefis­­tofeles“ ; Meyerbeer : Arie din „Roberto il Diabole” ; Sibianu : Doina. 22,20. Orchestra Radio concert simfonic ; Vivaldi : Concert în la major p. violină cu acomp. de or­chestră (violină solo D. B. Metz­­ner) ; Wagner : Preludiu din act. I din „Lohengrin”. 22,45. Jurnal vorbit. 23. Transmisiune de Jazz (Lido). Katiomice : 10 kw., 400 m. — 20. Un sfert de oră literară. 20,30. Cutia cu scrisori în limba polonă. 21. Comunicate. 21,05. Intermezzo muzical. 21,15. Muzică ușoară. 21,45. Feuilleton. 22. Trans. din Salzburg. 24. Muzică de dans. Berlin : 4 kw., 41­8 m. — 20,35. Interview-ul săptămânii. 21. Con­cert consacrat operelor lui Boiel­­dieu. In continuare muzică de dans. Belgrad: 2.5 kw., 432 m. — 20,30. Concert de seară. 21,15. Mu­zică națională. 23,30. Meteorul. 25,45. Cântece naționale. Borna : 30 kw., 441 m­. — 21,50. Radio-sport. 21,15. Jurnal radio. 22,02. Madame Butterfly, operă în 3 note de Puccini. Fraga : 5 kw., 487 m. — 21. Trans, dela studio. 22. Trans, dela Solnohrad. 23,45. Concert de plăci de gramofon, muzică de dans. Milano : 7 kw., 501 m. — 21,40. La Cambiale din Matrimonio de Rossini şi A­pticul Fritz de Mas­cagni. Vien­a : 15 kw., 516,3 m. Gratz : 5 kw., 352,5 m. — 20,05. Oraş şi fluviu, conf. 20,55. Ora, meteorul. 20,40. Serată de lied-uri populare. 22. Festivităţile din Salzburg, trans. In continuare muzică de dans la plăci de gramofon. Budapesta : 20 kw., 550 m. — 20. Concert cu concursul d-soarei Jazsa Usetty. 21,30. Conf. ținută de Fr. Karinthy. 22. Retransmi­­siune din Salzburg, (In cadrul festivalului). In continuare con­cert. . -------XQX-------. Altă escrocherie a preotului Bocănescu Buzău, 5 August Am scris la timp despre sinu­ciderea preotului Bocănescu din Calvini în sarcina căruia s’a descoperit o fraudă de 2 mili­oane în dauna obştiei comunii Galvini, unde defunctul era pre­şedinte şi casier. Cu toate că dela sinuciderea preotului n’au trecut decât câte­va zile au şi început să apară şi alte manopere ale defunctului. Aşa banca Comerţului din Vă­­lenii-de-Munte aflând despre a­­ceastă sinucidere s’a grăbit să înştiinţeze pe d. G. Ionescu, mare comerciant din Calvini ca să achite d-sa sumele luate cu împrumut de preotul Bocănescu și girate de d-sa. Dar d. Ionescu știa­ că nu girase niciodată pe preotul defunct. Interesându-i de la bancă a pu­tut afla că preotul luase dela acea bancă cu girul d-sale fal­sificat, în­­intervalul dela 30Au­­gust 1927 până la sinucidere suma de 2.925.000 Iei. In ultimul timp defunctul era descoperit cu sum­a de 230.000 lei în efecte cu scadența la 10 și 2­8 August. ------- exp ------­ i Anui Al Viii Gr. 103 Viae/î­n Aur a­l 1VIIJ Cronica sporturilor o Maral de î nă dela­m din late oxo — Plachete!© şi diplomei© ziarului nostru. — Par­ticipanţii. — premiile oferite de comună — Comuna Bolitinul din ’Vale prin excelenţă este o comună sportivă. Mulţumită unor oa­meni de bine cari au ştiut să îndrumeze tineretul spre lucru­rile practice şi folositoare dez­voltării fizicului lor se poate poate spune că în judeţul Il­fov este singura comună ce a putut în decurs de trei ani să organizeze concursuri sportive de mare anvergură. Credincioasă acestui obiceiu, iată că şi în acest an, la data de 15 August, comuna Bolinti­­nul din Vale, organizează un mare concurs de oină, deschis tuturor echipelor din comunele limitrofe precum şi acelora din Bucureşti. Graţie, tânărului sportsman, dl Vasile Dumitrescu, comuna Bolintinul din Vale are o e­­chipă ce îşi va măsura forţele în ziua de 15 August, cu invita­tele ei. PARTICIPANŢII Ca, şi în anii trecuţi, s-au făcut invitaţii la peste 20 de comun© limitrofe atât din ju­deţul Ilfov cât şi din judeţul Vlaşca, de a-şi trimite reprezen­tanţii lor la disputa angajată în Bolintinul din Vale. Pe islazul comunii, la o de­părtare de numai 10 minute şi în apropierea râului Argeş, s© vor disputa jocurile. Până în prezent şi-au anun­ţat participarea următoarele e­­chipe din Bucureşti: Sportul Studenţesc, asociaţia sportivă „Grănicerul” şi asociaţia spor­tivă P. T. T. precum şi acelea din următoarele comune : Bo­lintinul din Deal, Clejani, O­­grezeni, Bucşani, Letca, Buf­tea, Corbii Mari, Găsteşti, etc. Organizatorii fac un căldu­ros apel şi la celelalte comune să trimită reprezentanţi spre a­ concura la interesantele con­cursuri de oină din Bolintin, înscrierile se primesc la d. Vasile Dumitrescu, corn. Bo­­lintinuil din Vale, jud. Ilfov. Formaţia echipei de gazdă este următoarea : V. Dumitres­cu (căpitan), M. Dobrişan, Ilie Ionescu, Titi Postelnicu, A. Scurtof, N. Popescu, M. Po­pescu, M. Barbu, M. Mătăchiţă, M. Marincea şi Florin Paveles­­cu. CUM SE VOR DISPUTA CON­CURSURILE Probele se vor disputa pe jo­curi între fiecare din echipele participante. Care echipă va acumula mai multe puncte bun De, va fi declarată câştigătoa­rea concursului de oină. Concursul de oină se va dis­puta sub directa supraveghere a d-lui Rafailescu, preşedinte­le comisiunii centrale de oină din F. S. S. B. D-sa va organiza şi juriul necesar supravegherii probe­lor. PREMIILE ZIARULUI NOSTRU Convins de importanţa, des­­voltării sportului naţional de oină în massele poporului nos­tru, ziarul „Universul“ oferă învingătorilor concursului de oină de la Bolintinul din Vale, plachetele sportive şi diplome­le ziarului. Cele trei echipe care se vor clasifica în ordine, vor primi plachetele de aur, argint şi bronz precum şi câte o diplo­mă indicând clasamentul lor în concurs. Deasemenea fiecare echipier din cele trei echipe clasificate va primi câte o diplomă spor­tivă. CUPA COMUNEI BOLINTIN Echipa care se va clasifica în fruntea celorlalte, i se va decerne o cupă challenge, ofe­rită de gazde, cupă ce va tre­bui să fie câştigată spre a ră­mâne definitivă, doi ani con­secutiv sau trei ani alternativ. Deasemenea cele trei echipe clasificate vor primi pentru deplasare, premii în bani cu următoarea gradaţie: premiul I, 2000 lei; premiul II, 1500 lei; premiul III, 1000 lei. REGULAMENTUL CUPEI Art. 1. — Pentru propagarea şi propăşirea jocului naţional de oină, comuna Bolintinul din Vale, institue o cupă challenge sub denumirea „Cupa Bolinti­nul din Vale“ pentru oină. Art. 2. — Cupa se va disputa în fiecare an cu prilejul zilei de 15 August. Art. 3. — Ea va fi challenge și se va decerne echipei care o va câștiga de 2 ori consecutiv sau de 3 ori neconsecutiv. Art. 1. — Orice echipă din Bucureşti sau din comunele li­mitrofe Bolintinului din Vale atât din judeţul Ilfov cât şi din judeţul Vlaşca, va putea con­cura pentru această cupă. Art. 5. —Concurenţii vor tre­bui să păstreze cu stricteţe re­gulile jocului de oină, precum şi buna disciplină în joc. Art. 6. — Cupa se va păstra în fiecare an în localul şcoa­lei, sau clubului, a cărei echipă a fost clasată întâi şi căpita­nul echipei sau preşedintele clubului va avea obligaţia să o remită cu o lună de zile îna­inte de a se disputa din nou, în comuna Bolintinul din Va­­el, organizatorilor acestui con­curs. Art. 7. — Pe lângă cupa Bo­­lintinul din Vale, ziarul „Uni­versul“ va acorda și alte pre­mii individuale sportive, di­plome is plachete ale ziarului. Art. 8. — Primele 5 echipe cari se vor clasifica în ordine la acest concurs de oină, vor primi câte o diplomă sportivă care va indica clasamentul e­­chipei in concurs. CONSIDERAŢIUNI Concursul de oină din Bo­lintinul din Vale se bucură de sprijinul păturii intelectuale şi a comercianţilor din localitate. Aşa­­dar un preţios sprijin a dat acestui concurs următorii d-ani: Ath. Bolintineanu, I. Ni­culescu, , directorul Băncii Căs­cioarele, Iancu Adam, Al­­i Ște­­fanescu, C. Dumitrescu, Va­sile Manolache, Mitică Oprea, Marin Oprea, Enache, Bogdan, Dobrișan, etc. Deasemenea primăria comu­nei a ajutat organizarea concur­sului cu o însemnată sumă din fondul cultural și sportiv. Sperăm că acest concurs va va bucura şi de sprijinul moral al participanţilor. Prin participarea unor cât mai multe echipe, precum şi prin organizarea unor cât mai numeroase concursuri, cină, sin­gurul nostru sport naţional va progresa, reluându-şi locul de frunte în concertul celorlalte spor­turi importante din afară. Credem că printre echipele ce-şi vor disputa întâietatea, să vedem ca sigure clasificate echipele din Bolintinul din Deal, din Vale, Bucşani şi Grănicerul din Bucureşti. După ce concursul se va ter­mina, gazdele vor organiza seara o masă­ camaraderească urmată de dans. L S. Sporturile sprijinite de ziarul nostru mill SI HUE BIIUAIE In vederea jocurilor balcani­ce ce se vor ţine la 5,10 şi 11 .Octombrie a. c. la Athena şi la­­care România va participa şi ea cu o echipă de atleţi, federa­ţia română de atletism a întoc­mit o listă de atleţi succepti­­bili de a fi selecţionaţi, listă pe care o dăm mai jos, şi care cu­prinde atleţi din diferite clu­buri sportive din ţară. Toţi aceştia vor urma să se antreneze regulat spre a­ se prezenta în cele mai bune con­­diţiuni la campionatele naţio­nale ce vor avea loc în a­ doua jumătate a lunii Septembrie şi care vor servi ca, o ultimă se­­lecţiune in vederea deplasării în Grecia. Atleţii notaţi mai jos vor tre­bui să se îngrijea­să din vre­me spre a-şi putea lua, un e­­­ventual concediu între 26 Septembrie şi 16 Octombrie. Stadiul Romăn Ion Virgil, Lazăr, Petrescu I., Tâ­lvescu G., Ilie N. Viforul Dacia T. ,Popovici, Lăpuşan. Asoc. sport. Grănicerul I. Păun, D. Marinescu, N. Manea, Sfisky, Cernovsky, Po­pov, Babara. Soc. sport. Universitară Educ. Fiz. Căpitan Lazăr Bodea, G. Bu­chte, V. Roşculeţ, Olimpia Braşov L Albrich, G. Czegezi, A. 'Hetnnisch, Krawatoky, Rott­­marun, Scblandt, Reiner. B. M. T. E. Braşov Gali. Universitatea Cluj Neguţiu, Chivulescu, Fulicea, Kappler, Vitaly­os. Cercul Atletic Cluj L. Biro, Panayot, Soos. Cercul Atletic Timişoara L. Peter, Fischer, Ka­nob Jan, Lauer. Chinezul Timişoara Zenino Coste, Rusu T., Pu­­hala. , Clubul Atletic Arad Havaletz, Ştefan, Fritz, Kar­dos, Lirribek. Clubul Atletic Jiul I. David, G. Sillaghi, Puttini, Barabas, fraţii Wild, Marian A. Clubul H. T. V. Sibiu Otto Schopp W. Schopp. •Sportul Studenţesc Bucureşti Brutus Coste, C. Herjeu şi G. On­ciul . Dragoş Vodă Cernăuţi Peveliuc şi Ciobanu. As. Sp. Oradea Pop Valeriu şi Bebeles Individual Alex. Velcovici. Olimpia-Bucureşti A. Konnig. T. C. B. Bucureşti L. Darie. Raid materielist Pa­lestia-Aivers Varşovia, 5 (telegr. part.). — Pe străzile Varşoviei au defilat, în faţa unei mulţimi imense, mo­­tociclliştii cari întreprind raidul Palestina-Anvers. La un moment dat s'a aruncat cu pietre dintr’o­ uşă in dreptul căreia trecea cortegiul. Specta­torii evrei cari erau în mare număr au vrut să ia casa cu a­­salt și să linșeze pe­­agresori. S’a produs o încăerare, care n’a putut fi risipită de­cât prin in­tervenţia politiei. Românii din Oradea se apără — O mare adunare de protestare românească, contra uneltirilor Magyar­ Partului — Oradea. 5 August Duminica trecută în sala fes­tivă a „Casei Naţionale” a fost o mare întrunire cetăţenească a românilor din acest oraş, cari au protestat contra atitudinii din ultima vreme a partidului ma­ghiar dirt Bihor, faţă de condu­cerea primăriei municipiului. Românii, în frunte cu predaţii bisericilor s’au adunat in „Casa Naţională”, ca să dea ultimul avertisment emisarilor ete redus­­mului din pustă. A fost o întrunire de afirmare vie a demnităţii naţionale. Deschizând adunarea P. S. S. arhiereul dr. Andrei Crişanul, vicarul episcopiei ortodoxe a Oradiei, a spus : „Casa Naţională” îşi împlineşte o sfântă datorie de a vă fi che­mat aci să vă spuneţi cuvântul în legătură cu evenimentele ce se petrec în oraşul nostru. Deşi puţin înainte se încercase o uni­re a elementului românesc din Oradea în vederea aşezării gos­podăreşti a oraşului, jocul urne­lor ne-a dat însă la comună un consiliu minoritar în sdrobi­toare majoritate. închidem în suflete această durere pe nedrept încercată cu credinţa că românii puţini din consiliul de azi, vor şti să se opună energic tendin­ţelor minoritare, apărând intere­sele românismului în această ce­tate. Dar ministerul a făcut in cele din urmă un act de dreptate şi de demnitate naţională confir­mând ca ajutor de primar un român, în locul unui exponent al partidului maghiar. Opera de instigaţie a acestuia prin presa maghiară a stricat şi ce bruma armonie socială se sta­bilise în aces­t oraş. Ne-am săturat de ■ eltirile contra autorităţii de stat. P. S. S. dr. Iacob Radu, prelat papali, spune : Marele nostru lup­tător naţional dr. Ioan Raji­ni în declaraţia sa plină de demnitate de la procesul Memorandului, zi­cea răspicat: „existenţa unui po­por nu se discută, ci se E'’rraă“. Şi existenţa noastră am tot afir­mat-o murind sau luptând pentru alţii şi pentru apărarea unor tro-, nuri de la cari foarte rar venea poporului nostru câte-o rază de dreptate. , Dumnezeu a voit ca dreptatea s-o cucerim tot prin lupte; noi ştim să preţuim şi să păstrăm cu îndârjire moştenirea străbună. Sclavi am fost pe ogoa­rele noas­tre, azi insă suntem stăpâni. Românismul să nu mai fie u­­miliți. E vremea să ne afirmăm demnitatea, conştiinţa şi sim­ţi­­mântul naţional în viaţa publică locală. Datoria noastră, a tuturor, e să facem zid în jurul administraţiei româneşti, apărând limba româ­nească alungată. D. Martin Simionescu, meseriaş, face un sugestiv tablou al situa­ţiei româneşti din Oradea. După ce mai vorbeşte şi d. Gh. Cosma, dir. teatrului de vest, care înfierează atacurile presei minoritare contra românilor de la conducerea primăriei Oradea, adunarea votează cu însufleţire­ o moţiune, prin care românii îşi exprimă mulţumirea că minis­­terul de interne a confirmat pe un român ajutor de primar. In curând vom începe publicarea interesantelor şi sensaţionalelor memorii ale regelui râsului. Harold Lloyd (Lui) Ziarul „Universul” a obţinut, cu mari sacrificii, exclusivitatea publicării acestor memorii.

Next