Universul, iulie 1932 (Anul 49, nr. 178-208)
1932-07-29 / nr. 206
Anul XLIX Nr. 206 Vineri 29 Iulie 1932 PAGINA ARDEALULUI OO Scandal in tabăra naţionalţărănistă din Cluj — „Ghemăriştii“ sunt ţinuţi la carantină pentru că au pretins moralizarea partidului. Răzbunarea lui Roilă, Bocu şi Aurel Dobrescu. Tineretul ameninţă cu părăsirea partidului — Cluj, 26 Iulie In tabăra naţional-ţărănistă din Cluj se petrec lucruri de o gravitate excepţională şi cam merită să fie cercetate. Am arătat la timp că de multă vreme există o neînţelegere între tinerii şi bătrânii din partid. In guvernarea naţional-ţărănistă de acum doi ani, după cum se ştie, tineretul din partid a dat dovadă de multe calităţi şi a fost poate singura ramură a partidului, care nu s’a compromis. Era firesc prin urmare ca acest tineret să fie adânc nemulţumit, văzând că conducerea partidului continuă să menajeze elementele compromise, cari au pricinuit atâta rău partidului. Atunci, din sânul acestui tineret a pornit o acţiune energică pentru moralizarea partidului şi chemăriştii au pretins cu încăpăţânare eliminarea persoanelor compromise, între cari Romulus Boilă, Sever Bocu şi Aurel Dobrescu. Conducerea partidului a rămas însă surdă la cererea tineretului şi mai în urmă, în loc să dea satisfacţie cererii juste a chemăriştilor, a căutat să lichideze organizaţia politică a „Chemării“, care a adus atâta foloase partidului. Tineretul neavând ce face, s-a resemnat şi protestele lui au amuţit pentru un timp oarecare. A venit insă căderea guvernului Iorga şi chemarea la putere a d-lui Vaida. In loc ca elementele compromise să fi fost înlăturate, ele au ocupat vechile poziţii in partid, şi în acelaş timp au început represaliile împotriva celor tineri, cari au avut curajul să ceară moralizarea partidului. Oi primă măsură, au fost plasaţi toţi nepoţii în posturile de şefi de cabinet, de ataşaţi, etc., lăsând la o parte pe chemărişti. Apoi s’a luat o măsură energică împotriva tinerilor răzvrătiţi; s’a hotărît lichidarea totală a mişcării chemăriste, şi trimiterea tuturor tinerilor la organizaţiile judeţene cărora aparţin spre a destrăma organizaţiile tinereşti. Trimiterea „la urmă’ a tineretului, a stârnit la Cluj o agitaţie foarte mare. Zilele trecute s-a ţinut la clubul partidului o adunare, la care unii dintre tineri au spus în faţă bătrânilor, că acţiunea lor nu este decât o încercare de răzbunare pentru că tineretul a încercat debarcarea compromisilor din partid, cu cari cei bătrâni se solidarizează in mod condamnabil. Cei bătrâni simţindu-se de data aceasta tari pe poziţii, au ameninţat pe tineri cu excluderea din partid, iar aceştia au răspuns textual : „Dacă e aşa, atunci vă vom da câteva copite, încât veţi strănuta“. Tineretul intenţionează să scoată o gazetă săptămânală, prrin care să continue activitatea ei, militând pentru moralizarea partidului. In acelaş timp, după informaţiile pe cari le avem, se pregăteşte o broşură, prin care se va da pe faţă întreaga luptă care a dus-o tineretul spre a debarca elementele parazitare, cari au compromis partidul, şi toate complicităţile cari au opus o rezistenţă neînchipuită acestor încercări. Nu ştim dacă conducerea oficială a „Chemării“ are cunoştinţă de toate fazele acestei mişcări, căci după cum se ştie, preşedintele „Chemării", d. V. V Tilea, fiind numit subsecretar de stat, a plecat la Bucureşti şi de atunci are puţin contact cu tineretul. Se pare însă, că conducerea oficială nu aprobă toate fazele luptei tineretului din Cluj. Sau poate este numai o tactică de luptă, spre a nu se descoperi în întregime faţă de d. Maniu, care a devenit cel mai fervent duşman al tineretului din propriul său partid. In orice caz, tineretul manifestează oarecare nemulţumire şi faţă de conducerea „Chemării“, care e admis săse validiteze numai câţiva tineri cari avuiseseră prudenţa a tăcea, făcând o politică de sărut mâna. In acelaş timp se afirmă, că conducerea partidului ar fi luat măsuri pentru a zădărnici eventuala sciziune a tineretului care se ocupă cu ideea părăsirii partidului. Se spune, că s’ar fi înjghebat o grupare, care ar avea scopul să arate că tineretul ardelean este „periclitat" din partea tinerilor din vechiul regat cari acaparează totul, şi că tot răul moral vine de dincolo de Carpaţi, nicidecum din sânul partidului, cum pretind însuşi chemăriştii. Se afirmă, că în spatele acestei înscenări ar sta tocmai d Vaida, şi că s’ar fi dat mijloace materiale acestei grupări, pentru a scoate o gazetă săptămânală. Mişcarea din sânul tineretului din Cluj este atât de serioasă, încât se vorbeşte şi de forma pe care o va lua organizaţia tinerilor, când ea va fi nevoită a lua libertatea de acţiune, părăsind partidul. Pentru cazul acesta chemăriştii preconizează o grupare a întregului tineret din Ardeal, peste partidele politice. In orice caz, ceea ce se petrece in tabăra naţional-ţărănistă din Ardeal, este semnificativ Lumea priveşte cu multă simpatie acţiunea tineretului, căci nu poate să nu fie simpatică o luptă pentru eliminarea din viaţa publică a unor paraziţi de teapa lui Boilă, Bocu şi Dobrescu. Se pare însă, că tinerii vor avea de îndurat multe neajunsuri, şi ţinerea lor la carantină nu este decât un început al represaliilor. Tovărăşia celor compromişi este mult mai puternică decât cred ei, şi în faţa solidarităţii oamenilor acestui faimos triumvirat, nu e de mirare, dacă tineretul va avea de suferit un eşec, şi o mare decepţie politică. A. Gociman Amănunte in legătură cu dizolvarea „Ajutorului Roşu” —• Presa maghiară susţine pe comunişti şi atacă autorităţile româneşti — Cluj, 26 Iulie tii ţineau regulat consfătuiri şi —.__x nwi „vătaf, într’un iaHiinărî fără ca politia să fi După cum am aratat mntr un număr trecut, poliţia de siguranţă a sigilat localul societăţii „Ajiutorul Roşu“ din Cluj, pe baza unei dispoziţii a ministerului de interne. Motivul închiderii şi suspendării societăţii a fost faptul că conducătorii ei, in majoritate comunişti bine cunoscuţi poliţiei, au desvoltat, in timpul din urma, o vie propagandă subversiva, ascunzându-se sub masca unei pretinse opere de caritate, ce ar fi trebuit de fapt s’o desvolte. Societatea „Ajutorul Roşu“ a luat fiinţă la Cluj in anul 1926, cu scopul de a ajutora cu bani şi în natură pe muncitorii şomeri şi pe copiii acestora. Având un program bine stabilit şi caritabil, societatea a fost recunoscuta de tribunal ca persoană juridică, şi astfel se putea bucura de toate drepturile prevăzute de lege Timp de doi ani, „Ajutorul Roşu“ intr’adevăr a corespuns scopului pentru care a luat naştere, nu insă după aceasta I dată. „ In anul 1928, când mişcările I comuniste s’au intensificat, au- I toritatile au desfiinţat sindica- I tele unitare, punând capat pen- I tru un scurt timp propagan- I dei dăunătoare siguranţei sta- I tului. Din acest moment „Aju- I torul Roşu“ şi-a schimbat in I treg programul de activitate I Deoarece conducătorii orga- I nizatiei comuniste locale ai I fostcu toţii arestaţi, propagan I da subversivă a fost continua tă de această societate, şi mei I cu mult succes. Fiind recunos cută de stat şi bucurându-s I de prevederile legilor in ce pri - veşte societăţile persoane juri dice, ea a lucrat in deplină li bertate ,fără să atragă asupra ei atenţia autorităţilor. I S’au pus la cale o serie de manifestaţii de stradă, grev I şi desordini, în faţa cărora s I guranţa a stat aproape in.in I posibilitate. I după lungi cercetai I a reuşit să descopere centril de activitate al comuniştilor, in localurile „Ajutorului Roşi I şt”. livezii, unde comuni a avut cunoştinţă despre ele. In faţa nenumăratelor dovezi, s’a cerut de câteva ori desfiinţarea societăţii, însă fără nici un rezultat. Abia anul acesta, ministerul de interne a dat o dispoziţie — foarte la locul ei — in acest sens, închiderea localului „Ajutorului Roşu“ s-a făcut acum două săptămâni şi totuş chestiunea eraa urmărită şi acum, deoarece minoritatea locală, care se foloseşte de ocazie şi aduce grave acuzări poliţiei, pentru faptul că a desfiinţat un periculos cuib de comuniştiZiarele minoritare, cu rea voinţă vădită, încearcă să denatureze adevărul şi prezintă toată chestiunea în culori cât se poate de simpatice pentru comunişti, faţă de cari au avu in totdeauna o afecţiune deosebită. Autorităţile sunt acuzate ci au procedat ilegal, deoarece au închis o societate care a desvoltat o puternică operă de caritate printre muncitori, dam ajutoare acestora şi copiilor lor De fapt, societatea a ajutat numai familiile comuniştilor, care se aflau arestaţi, iar ceilali muncitori nu au primit de lâ medicamente gratuite în caz de boală. Cunoaştem legăturile ce exist intre o parte a presei minoritare şi comunişti. Totu nu se poate tolera campani de terfelire a autorităţilor româneşti, cari îşi fac datoria spărând ordinea de stat. --------,x:o:x:-------- Plata pensionarilor şi salariilor la Cin Cluj, 26 Iulie Luni înainte de masă a incput la administraţia financiar din localitate plata pensiilor luna Iulie. Plăţile se vor da până joi la amiază după orerea alfabetică. Marţi au fi plătiţi şi magistraţii din Clt pe luna Iulie. Funcţionarii da !Politi" nu și-au ridicat încă salarii , sunt foarte agitați. UNIVERSUL. Conversiunea la Satu-Mare — Cererile se ridică la suma de un miliard jumătate — munca, uranica se depune ia ui judecătoria dim Satu-Mare, pen- v tru organizarea și rezolvarea ce- 6rerilor de conversiunea datoriilor 6' agricole. In ultima zi, s’au depus 9i 2000 cereri. Numărul total al cenrerilor introduse la judecătorie li este de 14.000, iar suma cerută pentru conversiune prin aceste cetăreri se ridică la circa un miliard , da și jumătate lei. Aceste cereri sunt ale agricultorilor, cari au sub 2040 jugăre pământ, din care motiv au fost depuse la judecătorie, nu la 20 tribunal. Celelalte cereri, cu peste 20 jugăre au fost depuse la tri- bunail. c. La tribunalul Satu-Mare au făv [cut cereri pentru conversiunea dadtoriilor agricole, următorii: 91 Ion Savanya, din Ciuipercenii d Odoreului, 15.400; Francisc Brend-ţii şi soţia, Ardud, 95.000 şi 159 dolari; Iosif Grosz, Satu-Mare, 923.260; Martin Grosz, Medieşul ^ Aurit, 958. 430; Eduard Grosz, C Culiul Mare, 835.500; văd. Se- ^ dlae Ion, Berchez, 229.600; Gheorn ghe Buteanu, Şomcuţa Mare, 179.627; Ion Birmari, Şomcuţa Mare, 39.800; Zoltán Jászai şi schţia, Şomcuţa Mare, 335.200; Mihail Iszak, Turulung, 129.400; Armind Ster, Şomcuţa-Mare, 495.000; Alexi Mozeş şi soţia, Şomcuţa-Mare, ^ 397.000; dr. Emil Böszörmény, l' Satu-Mare, 4.500 dolari şi 1.463.000 ^ lei; Vasile Berimian şi soţia, ^ 115.000; Vasile Giessmin, Turulung 311.000; d-ra Ludovic Weiss , Satu-Mare, 306.000; Ioan Pop, sub- inspector financiar Cluj, 544.000; Ion Tincu şi soţia, Ciupercenii Odoreului, 114.000; loan C. Puşca- Oşiu şi soţia, Spaten, 359.000; Ion “ Coarba, Necopei, 109.000; Francise Kesztenbaum, Hideaga, * 118.500; Francisc Facser, Ardud, r 140.000; Ioan Makai, Gerensa, z 227.160; Zoltan Székely, Berchez, 6 10.050; Alexandru Pop, Satu-Mar re 609.000; Samuilă Auspitz şi soţia, viile Satu-Mare, 615.000; Martin Abraham, Călineşti, 12.000; " Ion Anderco şi soţia, dr. Au- J rel Anderco şi soţia, Satu-Mare, 145.000; Mihail Arangoşi şi soţia, S Botiz, 71.000; Alexandru Balaban,■ Graidorolt, 186.100; Gh. Bretan şi soţia, Baia-Mare 52.250; Ion Ba- bici şi soţia, Baia-Mare, 467.000; ■IosIT Borban şi soţia, Răteşti, 66.980; Vasile Bortok şi soţia. Lenelunja 84.835; Francisc Borbely, Boghiş, 285.534; Alexandru Brevban, Baia Mare, 1.050.000; văd. Margareta Lazăr, Micula, 603.809; văd. dr. Iosif Bemerlek, Satu-Mare , 1.981.610; Ştefan Baumgartner, loan Topfenhart şi Emilia Szolo- * majer, Răteşti, 109.300; Andrei T . Borbély, Boghiş, 283.830; văd. Ma- * Iria Racotzi. Remetea, 2.438.4321 * Ecaterina Racotzi-Filip Baia-Ma- J re, 299.000; Alexandru Racotzi- Filip. Baia-Mare, 1.518.371; bătrâ- t r nul Bartă Alexa. Călinești, 16.500; Jj loan Butean și soția_. Şomcuța- Mare 44.500; văd. Iosif Böhm, Medieş, 192.235; Vasile Bocu, Giumgiu, 247.000; Gheorghe Bla-ga, viile Satu-Mare, 35.000; Gheor- rghe Barna şi soţia, Porumbeşti , 2000; văd. dr. Ielmeczy Iosif, Petru, 160.000; Ioan Cotet şi soţia, 226.040; Arieşul de Pădure; Iuliu Dmacskai şi soţia, Turulung, 106.967; Ioan Dipe, Sundeşti, , 150.276; Ştefan Domahidy, Domă ,neşti, 333.910; dr. Pavel Domahidy, Domăneşti 1.010.717; Gheiza Dohi, Remetea Oaşului, 152.000; Iuliu Dohi, Remetea Oaşului, 188.548; Ambroziu Dohi, Remetea Oaşului 75.000; Albert Farkaş şi soţia, Craidorcolţ, 545.356; Alexandru Erdős Carteze, 150.000; Valentin Egrij şi, soţia, Dabolţi, 282.500; Tomas Fanea, Călineşti, 80.000; loan Fanes şi soţia, Călineşti, 125.550; loan Fane, Căliuneşti, 39.000; văd. Eugen Friedimanm, Bereu, 941.633; Ioan Fecser, Arded, 264.670; Elisabeta Frankel, Turulung, 242.607; Eugen Frenkel, Turulung, 845.302; l Ileana Frenkel, Tumlmg, 117.866; Zoltán Frenkel, Turuilung, 442.800; l Petru Farkaş şi soţia Vetis, 1.076.228; d-na Ignatie Fecser, Satu-Mare, 359.855; d-na Şăndor Jeszenszky, Satu-Mare, 255.000 lei şi 2275 dolari; Eugen Teleki şi sofia, Pâclişa, 89.405; Mihail Achim, Seini, 278.480; Carol Baratok, Arieşul de Pădure, 297.229; " Coloman Bartha, Satu-Mare, " 1.131.000; Francisc Kaiszler, An- drei Jordáki Grigore Nagy şi Ludovic Székely, Halmeu, 1.085.000; loan Copil şi soţia, Lechinţa, 76.400; loan Cozma şi soţia, Satu-Mare, 118.000; Andrei Grajnic şi soţia, Botiz, 204.500; Izidor Klepner, Vama Turului, 550.000; Valentin Császy, Micula, 425.000; dr. Arimeni, Caba Clara, Renei Caba, Seim, 418.000; Gheorghe Ciocan, Cerrteze, 158.900; dr. Eugen Keszmer, minora Martha Keszner, Sighet, 568.380; Ioan Ciul, Călineşti, 45.150; dr. Vâslei , Költő, Satu-Mare, 80.000; Ştefan, Corodan şi soţia, Botiz, 200.000; Augustin Costin , Şomcuţa-Mare, 244.000; Béla Kováts, Odoreu, ,, 314.116; Ludovic Deak, Boghiş, . 282.280; Iosif Dellos, Turulung, I 117.600; Grigor Dorle, Certezc, 170.700; Augustin Dragoş, Baia , Mare 2.265.000; Vasile Domnţa, II Stâna, 49.200; Ioan Echlinger şi soţia, Răteşti, 45.000; Dumitru Erdei, Tătăreşti, 1.917.000; Wilhelm Erdlitz, Micula, 116.000; văd. Mihail Erdödy, Géza Erdödy şi Mihail Erdödy, Amaţi- 130.000; Iosif Farkaş, Mireşul Mare, 658.417; văd. Molnár Floare, Vasile Molnár şi Ştefan Molnár, Gingi, 102.000; Gheorghe Faibian, 1 Vama, 69.900; Alexandru Friedman şi soţia, Baia-Mare, 2.012.000; Deloan Farkaş, Coas. Margaretară Farrkaş, Baia-Mare, 134.700; Leoperold Friedmann, Copalnic Mănăceştul, 487.050; Vasile Gavea, Cănilineşti, 154.422; Victor Chivriui şi şi soţia, Satu-Mare, 245.347; Todoruț Gheţie, Hosu Vasile, Varani, 31.750; Alexa Gergely, Ciocatis, 129.000; Sigismund Gerzon, Craiile, Dorolţ, 144.000; dr. Bola Horber şi soţia, Satu Mare 1.236.0002 ---------'“E 's •ăd. [Lazăr Hirsch, viile Satu-Mare, 39.167; Vesile Hulpas, Prislop, 7.000; Grigore Horvad, Goghiş, 0.000; Gheorghe Iuhasz, Româneşti; Francisc Janoritz, Maximiian Sparninig, Olga Sparing, Jercai Brecher Varain, 1.268.000; Esera Jakob, Hidealga, 82.000; Anrei Jako, Medieşul Aurit, 990.115; Pavel Jako, Medieşul Aurit, 60.000; Teodor Leşin, Rozalia Lazin, Teodora Lazin, Lazuri, 40.910; Valentin Lörincz, Boghiş, 05.906; Eugen Lövi, Lipoveni, 46.000; Bartolomeu Lövi, dr. Nicilee Lövi, Maria Lövi, Paraschia, Elisabeta, Lipoveni, 967.455; dr. Nicolae Lövi, Şomcuţa Mare, 67.455; Ioan Nyikola şi soţia, Oloreu, 54.000; Petru Nemeth şi sora, Cidreag, 93.950; Han Neumann, Şomcuţa Mare, 420.000; văd. Mihail Németh, ŞomcuţaMare, 144.000; Gheorghe Nyaguly, Oraşul Nou, 35.000; Alexandru Nricolae, Tătăreşti, 1.675.000; Delu Nicoară Tătăreşti, 1.730.000 ; V Vasile Nicoară, Tătăreşti,710.000; Dumitru Nicoară, Tăăreşti, 69.000; Zoltán Mandi, Seini, 560.000; văd. Emerin Mani, Bereu, 110.000; Samuil Markovits şi soţie, Şoimcuţa-Mare, 4.169; Ludovic Meszimnger, Botiz, 98.950 lei şi 228 dolari; văd. Gheorghe Matzeczko, Şomcuţa-Mare, 31.510; sofia lui Alexanjdru Mureşan, Satu-Mare, 124.000; Grigore Marinkas, Copalnic Mănătur, 159.500; Ştefan Máté, Renetea Oaşului, 11.000; văd. Milály Mátyás, Peleşul, 106.295; Gheorghe Ooskai şi soţia, Porumbeşti, 74.900; Iuliana Meston, Livada, 40.000; Ioan Papp şi soţia, Botiz, 226.000; Arpad Pap, Odoea, 534.800; Gheorghe Pop, Chiclerului, 100.000; Vesile Petricsch, Bălineşti, 135.000; Patz Francisk , soţia, Crai Doroloţ, 107.000; Ed. Imre Peterffy, Maria Mercen, Eugen Werner şi soţia. Saturare, 1.263.486; Stefan Reizer, Luxulung, 32.500; d -na Alexa Patz, Domăneşti, 251.661; Mauriciu Salomon, Baia-Mare 1.737.000; Kiheza Selyeby şi soţia, Pusta Do■olţ, 106.000; dr. Tiberiu Sudy, Andriene, Sabolin şi Petronela, satu-Mare, 595.000; Salamon Samil, Maier şi soţia, Cecilia Kaumann, Micula, 215.000; văd. Salanon Sparing, Varain, 101.000; -văd Salamon Sparing, Varain, 200.000; Alexa Sesparji, Certeze, 13.000; Adalbert Schwartz, Apa, 150.000; Ladislau Schönpflug, Livada, 419.000; Anndrei Schwertzcopf şi soţia. Răteşti, 200 dolari; .ăd. Iosif Szentkiralyi, Berecheioaia, 120.000; Samuel Szalavetz, Joza Weisztraub, Şomcuţa-Mare, 178.000; Gheorghe Szoboslei şi soda, Satu-Mare, 944.000; Andrei szilagyi, Oar, 688.809; Zoltán Szilagyi, Oar, 927.000; Gheorghe Famaş, Boghis, 286.706; Vasile Toth, jun., Bereu, 72.000; Augustin Tarta, Sacalerseni, 47.300; dr. Andrei Tanódy, Oar, 901.000; Francisc Tarnas, Boghiş, 49.000 ; Gheorghe Talpas, Pribog, 41.540; Eugen Virag, Satu-Mare, 530.000; văd. Samuel Waldmann Şomcuţa-Mare, 122.000; văd. Antal Winkler, Maria Kondor, Craidorolţ, 45.000; Simion Welti şi soţia, Beliug, 85.000; Ioan Ghiură, soţia, Tanţi-Măghereşti, 615.394 Teodor Tater, Homorodul de Mijloc, 354.900; Iosif Nistor, Homorodul de Jos: Teodor Tatar Homorodul de Mijloc, 74.000; Ciocan Vasile de Lescaciu, Certeze 35.500; Simion loan Ciobrba, Certeze, 43.000; loan Mare, Ciocşeni 38.500; Traian Vasile, viile Satu Mare, 92.180; Ioan Szirmai, Şomcuţa Mare, 39.800; loan Savanya şi soţia, Zimnicea, 80.000; Mauriciu Ieremia, Halmeu, 738.579 dr. Alexandru Nagy şi soţia, Ardud, 4.310.019; d-na Iosif Nistor Homorodul de Jos 195.000; Iosi Nistor Homoodul de Jos, 75.000 D-na Fugel Vasile, Belting, 124.000 Vasile Fugel, Belting, 21.552; Iuli Popp, Pelea, 126.000 lei, 200 dolari ; Teodor Gheţe, Varan 105.578 ; Nathan Lebi, Negreşt 204.000; P. Dmitru Nicoară , soţia, Tătăreşti, 36.500; M. Alexandru Bohoţiel, Hirip, 409.000 dr. Alois Leangyel, Satu-Mar 4,428.407; Gheorghe Jula, Sein 157.494; Alexandru Vereş şi soţii Hirip, 109.700; CarolHerskovit Somcuţa-Marre, 147.000; Leopol Spitz şi soţii, Târna-Mare, 136.401 loan Borbély, Finteşul-Mere 72.000; Francisc Puşcaş, Baia Mare, 556.300; Vad, Vasile Teidea şi Florica, Grigoreş, Mairiso Ioan Tendea, Mireşul Mare, 81.50 Vincze Hartman, Belting, 61.001 lei, 196 dolari; Henrik Konopazek, Ghirisa, 217.000 ; Franci, Péchy, Berchez, 170.000; văd. Saidor Kávássy, Sándor şi Fler Seini, 500.000; Iosif Székely soţia, Bereu, 36.000; Emerich Sui Leini, 126.500; Lebi Iuliu Diment, Negreşti, 83.360; Dumitr Borzga şi soţia, Tătăreşti, 26.00 lei şi 11,2 dolari; Nicolae Ujfalusy şi soţia, Pomii, 4.116.090; Victor Marc şi văd. dr. Dumitr Cutia, Somcuţa Mare, 302.200 Nicoară Solames Tartolot, 60.30 văd. Sol. Kaufmann, Jos şi Ludovic Kaufmann, Peleşi Mare, 482.900 ; Albertina Po Berchez, 72.250; Aron Leib, Treia, 36.500;Iosif Kajtak, Carasa 51.500; Emeri Csukát şi soţ, Bereu, 90.000; Ioan Meseşan soţia, Vasile Rusu şi soţia Sării, 220.000 ; văd. Jeno Jakobovi Bereu 92.000; dr. Pop Sever, Soicuţa Mare, 355.260; Béla Szilag Dai, 545.000; Paul Feber, Arde 98.200 ; Ştefan Lermn, Arde 88.000; Ioan Brestan, Chil 52.000 lei, 100 dolari; Mihai Siducan, Sătmărel, 21.900; And Vegh şi soţia, Stea, 93.000; I Czibere, Gereuşu, 34.000; dr. Isif Biro, Arded, 190.000; Sigmund Brach şi Bella Gyomai Şomcuţa-Mare, 301.000; Flori Vaida şi soţia, Ciupercenii Ocreului, 8.400; Teodor Coroda JtSau Rjib, Coru Ioauţ, vasile Isuţ, Ioan Roco, toţi din Stâna, 2.000 dolari ; dr. Ludovic Borghida cu soţia, Satu-Mare, 100.000; Eugen Blum, 5 Lipoveni, 874.000; Iosif Blum, 5 Lipoveni, 945.500; George Groza I senior, Sătmărel, 35.000; Vasile Groza, Sătmărel, 14.000; Nicolae Berbul, Moeira, 2.440.000 ; Ion Balint, Baia-Sprie, 99.650; Eugen Berger şi soţia, Bereu, 1.372.000; Ludovic Braun, Culeiul-Mare, 118.000; Herman Berger, Bereu, 244.898; Soţia lui Berger, Bereu, 1.372.000; Andrei Blum, Lipoveni, 554.000; Zoltán Boroş, Medieşul , Aurit, 864.829; Zoltán Boroş şi Iuliana Boroş din Medieşul-Aurit şi Berta Szentivány din Apa, 146.680; George Bogdan, Lipoveni, * 25.000; Vasile Bozga, Tătărăşti, * 110 dolari, 66.000 lei; dr. Cornel Bota, Pucheni, 219.400; Adorian Craha, Domăneşti, 3.580.390; Mihai Mayer Csenged şi soţia, Dara, 1.650.460; Iacob Ciota, Barbarei, 54.300; Vasile Feher şi soţia, Josip, 546.179 ; Alexandru Gâilgotzi, Nicula, 726.586; Văd. , Marton Gyémandi, Halmeu, 790.510; Sabin Garon şi soţia, Buşag, 275.000; Henric Grünfckl, Turţ, 120.000; Samuil Grosz, Turn lung, 1.182.276; dr. Iosif Ha Imec-zi, Petin, 4.519.204; Henric Heil- 1 braun şi soţia, Boghiş, 550.528 ; Izidor Herskovicz, Săcălăşeni, 290.700; Mihai Ilieş şi soţia, Tu-i ruilung, 89.650; Desideriu Izsák, şi soţia, Petin, 1.798.836; Fancisc - Izrail, Turiţ, 437.900; Edmund Ieremieş, Potău, 618.200 ; Carol Kato şi soţia, Apa, 37.535; Freincisc Kertész, Satu-Mare, 608.600 , Samuil Klepner şi soţia, Dumbrava, 100.812; Bertalan Szabó, Ber- ' cu, 161.600; Andrei Szarka, Sătmărel, 501.728; Béla Szegedi, Hal- ' meu, 2.065.975; văd. dr. loan Sze- ' csak, Berchez, 736.000; Soția lui Simon Saji și Desideriu Saji, Halmeu, 185.700; Carol Sepsi, Aghireş, 369.537; Francisc Sike, Re- 1 metea Oașului, 217.600; Ludovic Király, Bereu, 30.500; Iosif Király, Bereu, 71.100; Soţia lui Iosif Katz, Doirolf, 104.150; Alexandru Friedman şi soţia, Nicula 934.000; Soţia lui Katz Andiron, Nimigen, 166.411; Iuliu Klein, Valea Vinului, 755.380; Iuliu Cupan, Bereu, 129.000; Alexandru Kanizsai Nisipeni, 23.000; Samuil Kellner, Halmeu, 931.409 ; Paul Kurpe, Livada, 341.000; Ludovic Kaszoni, Berceş, 65.102 ; Adalbert Klein şi soţia, Halmeu, 468.708; Iuliu Kovács, Satu-Mare, 290.000; dr. Ludovic Kovács, Satu-Mare, 999.000; Margareta Landau, Batard, 143.100; Mauriţiu Landau, Batard, 866.222; Emil Landau, Batard, 489.090; Lazar Ludovic şi soţia, Corod, 451.621 ; dr. Alexandru Popp-Lemény, Flelmeu 629.012; Ioan Popp-Lemény şi soţia, Helmeu, 202.000; Solomon Lébi şi Ernest Lébi, Batac, 48.455; Iacob Lébi şi soţia, Batarci 133.000; Iosif Miskolczi, Gereuşa, 212.963; Dănilă Nagy, Acăş, 120.000 ; Augustin Nagy şi soţia, Apa, 513.519; Ludovic Nagy, Apa, 466.605; Ştefan Nezezon şi sofia, Turulung, 189.478; Anton Nezezon şi soţia, Turulung, 142.600; Iosif Nezezon, şi soţia Turulung, 272.600; Elemer Németh, Vetriş, 2.187.420; Iuliu Neviczki, Porumbeşti, 200 dolari, 100.189 lei; Alex. Nilven, Somcuta Mare, 1.391.108; Andrei Oroszi şi soţia, Dabolt, 49.855; Vasile Oneca şi soţia, Apa, 115.000; Eugen Pali şi soţia, Pelişor, 553.000; Gheorghe Papp şi soţia, Botiz, 717.000; Béla Popolczy senior, Seini 700.000; dir. Béla Papolczy, minor, Seini, 2.911.000; Paul Peleskei, Cătăşcu, 144.785; Ioan Pruker și sofia, Jojib, 108.300 ; Alesă Pokol, Baia Mare 9.715.955; Andrei Rebar și sofia, Turulung, 187.800; Gheorghe Roman, minor, Porumbeşti, 101.570; Ioan Riszt şi soţia, Grai-Dorolţ, 347.200 Simion Roth şi soţia, Satu-Mare, 496.530; Mayer Roth şi soţia, Halmeu 450.000; Adolf Reismann şi soţia, Arnaţ, 1.454.000; Anton Sarkedi, evrcu, 72.000 ; Andrei Sárközi, Dar, 293.947; Béla Schweizer, Medieşul-Aurit, 2.362.000; dr. Ioan Tibu, Somcuţa-Mare, 183.400; Ioan Schwegler, Somcuţe-Mere, 383.397; Andrei Stutz, Turulung, 240 dolari 60.230 lei; d-na Gheorghe Teschler, Arded, 237.600 ; Gheorghe Toth şi soţia, Hrip, 100.000; Maria Thomka, văd. Gheorghe Rathonyi şi minora Rathonyi Lea Porumbeşti, 195.119; dr. loan Tibu, Somcuţa- Mare, 723.000; Ioan Wagner şi soţia, Turulung, 556.120; văd. Iosif Verga, Ida Szegedi, 425.710 ; Halmeu, Leopold Weisz, Batarci, 11 1.200 ; Samuil Weiss şi soţia, Medieşu-Aurit, 2.169.706; Eugen Weiss, Batarci, 392.655 ; Géza Weiss, Agriş, 64.500; Victor Weiss, Agriş, 166.000 ; văd. Leopold Weiss, Agriş, 292.000; Iosif Weiss, prin Carol Weiss, Dorolt, 235.000; Aurel Foltinek şi Albin Krizsevszky, Soriculţa Mare, 208.530 ; Mauriţiu Weiss şi soţia, Micula, 465.000; Vasile Zboua, primar, Gherta Mare, 75.633; Gáspár Vilagossy, Sătmărel, 1.329.409; Mór Zoldan şi copiii minori, Zoklan , Hani şi Filep, Batarci, 253.673 ; Ioan Francia şi soţia, Elisabeta , Kreczinger, Turulung 47.100; văd. Gyula Jekob, adv., Şomcuţa Mare, 280.500; dr. Menyhért Iakob, adv., Şomcuţa-Mare, 150.000; Andrei Iakob, Porumbeşti, 95.250 ; ’ Petre Németh şi soţia, Cedreag, ’ 72.000 ; Samuel Weiss şi soţia, Şomcuţa-Mare 152.400 ; Aurel Dragoş, Satu-Mare, 65.000; Mihail Pintea, Vama, 91.000. 1. . ■*- • ingrijorarea agricultorilor din jud. Bihor — Consfătuirea dela prefectura judeţului — Oradea, 26 Iulie In urma slabei recolte din acest an agricultorii din Bihor sunt foarte îngrijoraţi. Făcânduse numeroase cereri de ajutor la prefectura judeţului şi la Camera de Agricultură, s’a hotărât convocarea unei adunări a agricultorilor din Bihor. Luni dimineaţă a avut loc, în sala mare a prefecturei judeţului, consfătuirea agricultorilor din judeţul Bihor, convocată de sindicatul agricol pentru discutarea măsurilor de apărare a intereselor agricultorilor în legătură cu intenţiunile de modificare a legii conversiunii, problema seminţei de grâu şi chestiunea impozitelor agricole. D-l Iosif Pop, abatele din Sâniob, preşedintele Sindicatului agricol salută pe d-l prefect, pe parlamentari şi pe toţi agricultorii cari suunt de faţă şi arată că problemele ce vor fi aduse în discuţiune sunt : procurarea seminţei de grâu, iertarea impozitelor pentru agricultorii îngreunaţi şi organizarea agricultorilor pentru apărarea asanării. Problema esenţială este organizarea agricultorilor pe regiuni pentru apărarea intereselor lor. D-l dr. Markovity Coloman arată că legea conversiunii, având multe greşeli, este justificată modificarea, însă nu cu sacrificarea intereselor adevăraţilor agricultori. D-l I. Corbufiu, secretarul Camerei de agricultură a jud. Bihor, arată starea dezastruoasă a recoltei de grâu, fiind compromisă între 60—100%. Roagă pe acei proprietari cari au disponibilităţi pentru însămânţare, să le enunţe. Arată că problema seminţei întrece puterile Camerei de agricultură şi deci urmează a se cere ministerului agriculturii grâul necesar, nevoe fiind de cca. 1000 vagoane. D-l Iacob Nişte propune organizarea agricultorilor pe judeţ, iar mai târziu pe regiuni pentru apărarea intereselor lor. D-l general Ath. Neguţescu, cere ca problema seminţei să o rezolve Camera de agricultură. La nevoe să contracteze un împrumut in acest scop. Propune ca reducerea datoriilor să se facă în mod egal şi pentru marele şi pentru micul agricultor. Cuantumul reducerii să se calculeze prin reducerea la preţul grâului de azi. Cere reducerea dobânzilor la 4%. Propunerile d-lui general Negulescu au fost găsite ca foarte bine de toţi cei de faţă. D-l dr. Th. Popa, arată că parlamentarii jud. Bihor vor interveni pentru păsuirea sau reducerea impozitelor. Dealtfel guvernul studiază problema aşezării impozitelor agricultorilor pe baze reale. D-l deputat Popescu Celia, în numele parlamentarilor judeţului, promite că se va face ecoul durerilor agricultorilor şi asigură că adevăraţii agricultori vor fi apăraţi. D-l protopop Gh. Maior cere Camerei de agricultură să-şi revizuiască bugetul şi să-şi întrebuinţeze toate disponibilităţile pentru procurarea seminţei. Cere avantaje speciale pentru transportul grâului de sămânţă. In numele comisiei interimare a jud. Bihor declară, că această comisie se va ocupa de problemele agriculturii. D-l Gh. Stan, agricultor din judeţul Arad salută, în numele agricultorilor din Arad, şi arată, că şi în jud. Arad recolta este compromisă între 40 şi 80%. D-l dr. Petre Popovici, prefectul judeţului, declară că va fi interpretul fidel al doleanţelor agricultorilor în faţa guvernului. Arată că deşi situaţia este tristă, totuşi nu este catastrofală. Promite tot concursul administraţiei, dar cere toată seriozitatea. Propune a se organiza fiecare comună pentru aprovizionarea cu grâu de sămânţă. D-l dr. Iosif Pop mulţumind pentru concursul celor prezenţi, propune delegarea unei Comisiuni compusă din d-nii dr. Th. Popa, Markovits Coloman, Nişte Iacob, general Negulescu, Gh. Mahler, L. Halpert şi dr. Nicolae Maior, care să redacteze un memoriu către guvern pentru arătarea doleanţelor agricultorilor. Declar, că agricultorii au luat cu mulţumire act de declaraţiile liniştitoare ale d-lui prefect şi ale d-lor parlamentari. Şedinţa se ridică la ora 2 d. a. teas Arestarea unui spărgător periculos la Cluj Poliţia a arestat pe Vasile Galea, un periculos spărgător, urmărit pentru o serie de spargeri şi furturi săvârşite în multe oraşe din Ardeal. Fiind interogat de d. director Drăghiciu, şeful biroului judiciar de la chestură, Galea a recunoscut trei spargeri săvârşite la Dej. Marţi dimineaţă, a fost trimis sub escortă, la Dej, pentru continuarea cercetărilor. ----------o®o---------- Cluj, 26 Iulie „ Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an n „ 380 pe 6 luni ’ . 200 pe 3 luni Comuniştii din Cluj se pregătesc pentru ziua de 1 August Organizaţia comunistă din Cluj a început de pe acum pregătirile în vederea zilei de 1 August. Ca şi în ceilalţi an, comuniştii intenţionează să răspândească pe întreg teritoriul oraşului şi în judeţ, manifeste incendiare. Autorităţile au luat toate măsurile pentru menţinerea ordinei. Cluj, 26 Iulie ---------- 0X0-------- Agitaţia magistraţilor din Cluj Cluj, 26 Iulie Printre magistraţii din Cluj domneşte o vie nemulţumire din cauză că nu li stau plătit nici acum salariile pe a doua parte a lunii Aprilie, rămase în restanţă, cu toate intervenţiile făcute la administraţia financiară. Cum salariile sunt reduse simţitor prin curba de sacrificiu, magistraţii sunt nemulţumiţi de neplata acestui rest de salar. ----------exp---------- Ştiri diferite Rupea TÂRGUL DE VITE INTERZIS— In localitate şi în câteva comune din jur s’au iscat unele boale la vite, din care cauză târgul de vite cornute a fost interzis. Este de relevat că acest târg e renumit până şi in străinătate, mai ales că negustorii din Italia şi Austria căutau acest târg vestit, dând un preţ mulţumitor la vite, deoarece aci se aduceau totdeauna vite dintre cele mai frumoase şi bine îngrijite. ACCIDENT GRAV— In seara de 24 spre 25 iulie, pe la orele 25 noaptea, pe linia Braşov Sighişoara, la halta Săseni, între corn. Vânători şi Mureni, în dreptul cantonului 162, s’a întâmplat un accident în următoarele împrejurări: Căruţaşul Csomo Gasipar din com. Sutiţa (Odorheiu), împreună cu cei doi copii ai săi, voind să vină la târgul de marfă din localitate, in timp ce traversau calea ferată, în dreptul cantonului 162, au fost surprinşi de acceleratul 36 care i-a târât vreo 20 metri pe linie. Un copil a murit e loc, iar ceilalţi doi au murit şi ei în timp ce erau urcaţi ln tren. DICIOSAN MARTIN FURT. — Un furt de o rară îndrăzneală s'a comis în oraşul nostru de d-na Marie Stoltz, din str. Andrei Mureşanu 12, unde necunoscuţi sau introdus ziua în locuinţa d-sale furând o casetă de fier cu 10 dolari 400 lei hârtie, două inele de aur, o pereche cercei aur, un lanţ de aur, o garnitură de manicure, 7 batiste, două perechi ochelari de aur şi o geantă de bani. Aducându-se la cunoştinţă poliţiei, d. comisar Eugen Rusu, şeful biroului judiciar, a fost delegat cu facerea cercetărilor. SPORTIVE. — Duminică, 24 iulie a fost un match anical de foot-ball între echipele „Dacia”, din localitate şi „Victoria“, din Reghin, cu rezultatul de 1—1. Ambele echipe au făcut un joc fin care a mulţumit in tot;! publicul spectator. ADJUD SERBARE DE FINE DE AN.— Dumincă, 24 iulie, ora 9 seara, a fost serbarea de fine de an a şcoalei inferioare de meserii, din localitate. D. D. Gheorghiu, directorul şcoalei, printr’o amănunţită dare de seamă, a arătat activitatea acestei şcoli care dela 1 Septembrie 1931 şi până in prezent a existat numai graţie subvenţiei primită dela comună. A rugat apoi pe actualii edili să se intereseze de aproape de bunul mers al acestei şcoli, care timp de 20 ani a dat roade atât de frumoase, şi să o menţină şi de la 1 Septembrie 1932 înainte, intervenind să fie trecută pe seama statului, întrucât comuna din slabele ei fonduri nu o mai poate subvenţiona. A urmat apoi un bogat program artistic executat de elevii şcoalei. La sfârşit s’a făcut împărţirea premiilor. SPORTIVE. Pe terenul sportiv „Trotuşul” din localitate, a fost Duminică, 24 iulie, un match de foot-ball între echipele „Tricolor I-Panciu” şi „Trotuş-Adjud”, rezultatele fiind 3-0 pentru „Trotuş”. S’au remarcat dela „Trotuş”: Pupu, Haimzhon, Harapcea, Secara şi dela „Tricolor”, Milea, Macare şi Turcu. TG.-MUREŞ PENTRU SERVICIUL SANITAR. — Locuitorii din străzile Eminescu, Călăraşilor, Stelelor, Berăriei, Morei, Piaţa Victoriei şi împrejurimi ne roagă să atragem atenţiunea serviciului sanitar al oraşului asupra infecţiei produse de fabrica de săpun din calea Călăraşilor, care găseşte de cuviinţă să fabrice acele săpunuri din toat grăsimele intrate în putrefacţie. Se poate ca o astfel de fabrică să funcţioneze în mijlocul oraşului? SPECULA CU FRUCTELE.Pe piaţa oraşului şi la comercianţii specialişti de fructe se face o speculă scandaloasă cu fructele. Publicul este lăsat, pur şi simplu, la discreţia speculanţilor. Vişiniile fi-au vândut şi se vând cu 28—32 lei kg., cai. •de cu 32—1Q lei kg. etc. . Sighişoara SPORTIVE. Duminică, 24 iulie, s-a jucat pe terenul sportiv al oraşului Sighişoara, un match amical de football între două formaţiuni săseşti : „S. T. V", din Sighişoara şi „H. T. V.", din Hălchiu. Jocul a fost frumos, însă inegal, sighişorenii dovedind o mare superioritate, după cum arată şi rezultatul 5 . 1 pentru „S. T. V.". — Marţi 26 şi Miercuri 27 Iulie, vor fi două metchuri mari între echipele „Rapid" (Timişoara) şi „S. T. V.(Sighişoara), apoi între „Rapid" şi „Unirea" (Sighişoara). Iirod vorba de participarea unei echipe reputate cum este „Rapid“, publicul se așteaptă la două jocuri frumoase. SINUCIDERE.— In zăvoiul de pe malul Tâmavei din sus de oraș, în apropiere de cartierul Albeştilor, a fost descoperit cadavrul unui necunoscut, care s’a sinucis spânzurându-se de creanga unui stejar. Este un bărbat între 45—50 de ani, dar cu toate sforţările, poliţia nu a putut stabili identitatea sinucigaşului. După îmbrăcăminte pare a fi un muncitor ungur. Parchetul a dat autorizaţia de înmormântare, care se face pe cheltuiala primăriei. MORT DE INSOLAŢIE. Femeia Onu Iuliana, din Sighişoara, de 29 ani, a încetat din viaţă pe neaşteptate, pe când se afla la câmp, sub aşiţa soarelui. Ea suferea însă şi de inimă. Au rămas orfani doi copii. DISOLVAREA CAMEREI AGRICOLE. — Vechea Camera agricolă a jud. Târnava Mare, prezidată de d. V. H. Serdici deputat lupist, a fost disolvată zilele trecute şi înlocuită cu o comisie interimară compusă din 14 români şi 10 saşi, preşedinte fiind avocatul dr. Ilie Popa, din Sighişoara. Această comisie a decis darea în judecată a Camerei vechi care ar fi făcut o datorie de 6 milioane lei, prin pretinse „abuzuri şi nereguli constatate de 3 inspectori, delegaţi cu anchetarea fostei conduceri. ARAD FRAUDELE DIN GARA LOCALĂ. Precum am arătat în ultimele două corespondenţe, casieriţa de la casa de bilete de clasa a treia din gara locală, d-na Draghina Haiduc, a comis fraude de circa o jumătate de milion cu manipulările de bilete, şi a recunoscut din ele 318 mii. Cercetările se continuă şi au stabilit, peste suma recunoscută de defraudatoare, încă 50 de mii. SPĂRGĂTOR ARESTAT.Poliţia locală a prins şi a trimis la Oradea-Mare pe un vestit spărgător, Nagy Janos, urmărit de poliţia de acolo. NOUI COMISII INTERIMARE DIZOLVATE. — Cum nu este săptămână de la schimbarea regimului încoace să nu se înlocuiască câte două-trei comisii interimare în judeţul nostru, săptămâna trecută ni-a adus încă unnei dizolvări de acest fel : a comisiei interimare din Moroda, din Cermei, din Nădab, din Sintea-Mare şi din Guravăii. UN CARTIER ARADAN IZOLAT. — Unul dintre cele mai importante cartiere ale oraşului nostru, Grădiştea, locuit în cea mai mare parte de ceferişti, se află de luni de zile izolat de oraş, din cauză că s'a stricat şi a trebuit închis viaductul care asigura contactul cartierului cu centrul, peste linia ferată. Comunicaţia cu centrul oraşului se face de-atunci cu ocoluri mari, pe strada Moş Ajun, şi aceste ocoluri nu sunt principalul inconvenient al comunicaţiei Grădiştei, aglomerată toată aici, ci accidentele, cari pot să ia proporţii ca acela de-acum două luni, când au murit două persoane, şi s a rănit grav o a treia, în ciocnirea ce s’a întâmplat între autobuzul Grădiştei şi trenul electric. Populaţia cartierului, alarmată de această situaţie, au făcut răsrepetate intervenţii la autorităţi, ca să silească c. f. r., de care depinde viaductul, să facă reparaţiile cuvenite, pentru ca circulaţia să poată fi reîndrumată pe linia principală, peste viaduct. Toate intervenţiile au rămas însă zadarnice,, deoarece direcţia generală a căilor ferate nu vrea să ştie de obligaţiile ce le are. Chestiunea a fost luată acum în mâna sa de directorul de c. f. G. Ispravnicu, care a făgăduit ceferiştilor din Grădişte că-şi va depune toată influenţa pe lângă direcţia c. f. ca să repare viaductul.. EPIZOOTIE. — In regiunea Aradului a început să bântuie din cauza căldurilor excesive o puternică pestă porcină, declarata întâi la Arad, unde târgurile de porci sunt opritede peste o săptămână. . Epizootia s’a declarat acum şi în comuna Gheorghe Pop de Baseşti. PETROŞANI RESTANŢELE DIN IMPOZITELE DIRECTE la percepţia de stat din Petroşani, se ridică la însemnata sumă de 40.265.460 lei. Majoritatea acestor impozite datorează minoritarii, comercianţii, industriaşii şi exploatatori, etc. Cu plata impozitelor la curent se găsesc numai funcţionarii publici, cari nu-şi pot primi salarul dacă n’au plătit la timp impozitul global. Deasemenea o parte din săteni achită regulat dările la cari sunt impuși. FOOTBALL. — La 24 Iulie a fost pe arena sportivă din locernitate, un match de football, între echipele „H. T. V.“ Sibiu şi „Jiul“-Petroșani. Rezultatul s’a încheiat cu reuşita echipei din Sibiu, care a învins echipa locală cu 2:0. Arbitrul a fost imparţial. Jocul a plăcut mult puricus lud, • ' as**