Universul, iulie 1932 (Anul 49, nr. 178-208)

1932-07-29 / nr. 206

Anul XLIX Nr. 206 Vineri 29 Iulie 1932 PAGINA ARDEALULUI O­O Scandal in tabăra­ naţional­­ţărănistă din Cluj — „Ghemăriştii“ sunt ţinuţi la carantină pentru că au pretins moralizarea partidului. Răzbu­narea lui Roilă, Bocu şi Aurel Dobrescu. Tine­retul ameninţă cu părăsirea partidului — Cluj, 26 Iulie In tabăra naţiona­l-ţărănistă din Cluj se petrec lucruri de o gravitate excepţională şi cam­ merită să fie cercetate. Am ară­tat la timp că de multă vreme există o neînţelegere între tine­rii şi bătrânii din partid. In gu­vernarea naţional-ţărănistă de acum doi ani,­ după cum se ştie, tineretul din partid a dat dovadă de multe calităţi şi a fost poate singura ramură a partidului, care nu s’a compromis. Era fi­resc prin urmare ca acest tine­ret să fie adânc nemulţumit, vă­zând că conducerea partidului continuă să menajeze elementele compromise, cari au pricinuit atâta rău partidului. Atunci, din sânul acestui tineret a pornit o acţiune energică pentru morali­zarea partidului şi chemăriştii au pretins cu încăpăţânare eli­minarea persoanelor compromi­se, între cari Romulus Boilă, Se­ver Bocu şi Aurel Dobrescu. Conducerea partidului a ră­mas însă surdă la cererea tine­retului şi mai în urmă, în loc să dea satisfacţie cererii juste a ch­emăriştilor, a căutat să lichi­deze organizaţia politică a „Che­mării“, care a adus atâta foloa­se partidului. Tineretul neavând ce face, s-a resemnat şi protestele lui au a­­muţit pentru un timp oarecare. A venit insă căderea guvernului Iorga şi chemarea la putere a d-lui Vaida. In loc ca elemen­tele compromise să fi fost înlă­turate, ele au ocupat vechile poziţii in partid, şi în acelaş timp au început represaliile îm­potriva celor tineri, cari au a­­vut curajul să ceară moraliza­rea partidului. Oi primă măsură, au fost pla­saţi toţi nepoţii în posturile de şefi de cabinet, de ataşaţi, etc., lăsând la o parte pe chemărişti. Apoi s’a luat o măsură energică împotriva tinerilor răzvrătiţi; s’a hotărît lichidarea totală­­ a mişcării chemăriste, şi trimite­­rea tuturor tinerilor la organi­zaţiile judeţene cărora aparţin spre a destrăma organizaţiile tinereşti. Trimiterea „la urmă’ a tineretului, a stârnit la Cluj o agitaţie foarte mare. Zilele trecu­te s-a ţinut la clu­bul partidului o adunare, la care unii dintre tineri au spus în­ faţă bătrânilor, că acţiunea lor nu este decât o încercare de răzbunare pentru că tineretul a încercat debarcarea compromi­­silor din partid, cu cari cei bă­trâni se solidarizează in mod condamnabil. Cei bătrâni simţin­­du-se de data aceasta tari pe poziţii, au ameninţat pe tineri cu excluderea din partid, iar a­­ceştia au răspuns textual :­­ „Dacă e aşa, atunci vă vom da câteva copite, încât veţi stră­nuta“. Tineretul intenţionează să scoată o gazetă săptămânală, prrin care să continue activitatea ei, militând pentru moralizarea partidului. In acelaş timp, după informaţiile pe cari le avem, se pregăteşte o broşură, prin care se va da pe faţă întreaga luptă care a dus-o tineretul spre a debarca elementele parazitare, cari au compromis partidul, şi toate complicităţile cari au opus o rezistenţă neînchipuită acestor încercări. Nu ştim dacă conducerea ofi­cială a „Chemării“ are cunoştin­ţă de toate fazele acestei miş­cări, căci după cum se ştie, pre­şedintele „Chemării", d. V. V Tilea, fiind numit subsecretar de stat, a plecat la Bucureşti şi de atunci are puţin contact cu tineretul. Se pare însă, că con­­ducerea oficială nu aprobă toa­te fazele luptei tineretului din Cluj. Sau poate este numai o tactică de luptă, spre a nu se descoperi în întregime faţă de d. Maniu, care a devenit cel mai fervent duşman al tineretului din propriul său partid. In ori­ce caz, tineretul manifestează oarecare nemulţumire şi faţă de conducerea „Chemării“, care e admis să­­se validiteze numai câţiva tineri cari avuiseseră pru­denţa a tăcea, făcând o politică de sărut mâna. In acelaş timp se afirmă, că conducerea partidului ar fi luat măsuri pentru a zădărnici even­tuala sciziune a tineretului care se ocupă cu ideea părăsirii par­tidului. Se spune, că s’ar fi în­jghebat o grupare, care ar avea scopul să arate că tineretul ar­delean este „periclitat" din par­tea tinerilor din vechiul regat cari acaparează totul, şi că tot răul moral vine de dincolo de Carpaţi, nicidecum din sânul partidului, cum pretind însuşi chemăriştii. Se­ afirmă, că în spatele aces­tei înscenări ar sta tocmai d Vaida, şi că s’ar fi dat mijloace materiale acestei grupări, pen­tru a scoate o gazetă săptămâ­nală. Mişcarea din sânul tineretului d­in Cluj este atât de serioasă, încât se vorbeşte şi de forma pe care o va lua organizaţia tine­rilor, când ea va f­i nevoită a lua libertatea de acţiune, pără­sind partidul. Pentru cazul ace­sta chemăriştii­ preconizează o grupare a întregului tineret din Ardeal, peste partidele politice. In orice caz, ceea­ ce se petre­ce in tabăra naţional-ţărăn­istă din Ardeal, este semnificativ Lumea priveşte cu multă sim­patie acţiunea tineretului, căci nu poate să nu fie simpatică o luptă pentru eliminarea din via­ţa publică a unor paraziţi de teapa lui Boilă, Bocu şi Dobres­cu. Se pare însă, că tinerii vor avea de îndurat multe neajun­suri, şi ţinerea lor la carantină nu este decât un început al re­presaliilor. Tovărăşia celor com­promişi este mult mai puternică decât cred ei, şi în faţa solida­rităţii oamenilor acestui faimos triumvirat, nu e de mirare, dacă tineretul va avea de suferit un eşec, şi o mare decepţie politică. A. Gociman Amănunte in legătură cu dizolvarea „Ajutorului Roşu” —• Presa maghiară susţine pe comunişti şi atacă autorităţile româneşti — Cluj, 26 Iulie tii ţineau regulat consfătuiri şi —.__x nwi „vătaf, î­nt­r’un iaHiinărî fără ca politia să fi După cum am aratat mntr un număr trecut, poliţia de sigu­ranţă a sigilat localul societă­ţii „Ajiutorul Roşu“ din Cluj, pe baza unei dispoziţii a mini­sterului de interne. Motivul în­chiderii şi suspendării societă­ţii a fost faptul că conducăto­rii ei, in majoritate comunişti bine cunoscuţi poliţiei, au des­­voltat,­ in timpul din urma, o vie propagandă subversiva, as­­cunzându-se sub masca unei pretinse opere de caritate, ce ar fi trebuit de fapt s’o des­­volte. Societatea „Ajutorul Ro­şu“ a luat fiinţă la Cluj in a­­nul 1926, cu scopul de a aju­tora cu bani şi în­­ natură pe muncitorii şomeri şi pe copiii acestora. Având un program bine stabilit şi caritabil, socie­tatea a fost recunoscuta de­ tri­bunal ca persoană juridică, şi astfel se putea bucura de toa­te drepturile prevăzute de lege Timp de doi ani, „Ajutorul Roşu“ intr’adevăr a corespuns scopului pentru care a luat­­ naştere, nu insă după aceasta I dată. „ In anul 1928, când mişcările I comuniste s’au intensificat, au- I toritatile au desfiinţat sindica- I tele unitare, punând capat pen- I tru un scurt timp propagan- I dei dăunătoare siguranţei sta- I tului. Din acest moment „Aju- I torul Roşu“ şi-a schimbat in I treg programul de activitate I De­oarece conducătorii orga- I nizatiei comuniste locale ai I fost­­cu toţii arestaţi, propagan I da subversivă a fost continua­­ tă de această societate, şi mei I cu mult succes. Fiind recunos­­ cută de stat şi bucurându-s I de prevederile legilor in ce pri - veşte societăţile persoane juri­­ dice, ea a lucrat in deplină li­­ bertate ,fără să atragă asupr­a ei atenţia autorităţilor. I S’au pus la cale o serie d­e manifestaţii de stradă, grev­ I şi desordini, în faţa cărora s­ I guranţa a stat aproape in.in I posibilitate. I după lungi cercetai I a reuşit să descopere centri­l de activitate al comuniştilor, i­n localurile „Ajutorului Roşi I şt”. livezii, unde comuni a avut cunoştinţă despre ele. In faţa nenumăratelor do­vezi, s’a cerut de câteva ori desfiinţarea societăţii, însă fără nici un rezultat. Abia anul a­­cesta, ministerul de interne a dat o dispoziţie — foarte la lo­cul ei — in acest sens, închiderea localului „Ajutoru­lui Roşu“ s-a făcut acum două săptămâni şi totuş chestiunea e­raa urmărită şi acum, de­oa­rece minoritatea locală, care se foloseşte de ocazie şi aduce grave acuzări poliţiei, pen­tru faptul că a desfiinţat un periculos cuib de comunişti­Ziarele minoritare, cu rea vo­inţă vădită, încearcă să dena­tureze adevărul şi prezintă toa­tă chestiunea în culori cât se poate de simpatice pentru co­munişti, faţă de cari au avu in totdeauna o afecţiune deo­sebită. Autorităţile sunt acuzate ci au procedat ilegal, de­oarece au închis o societate care a des­voltat o puternică operă de ca­ritate printre muncitori, dam ajutoare acestora şi copiilor lor De fapt, societatea a ajutat nu­mai familiile comuniştilor, car­e se aflau arestaţi, iar ceilali muncitori nu au primit de lâ medicamente gratuite în caz d­e boală. Cunoaştem legăturile ce exi­s­t intre o parte a presei mi­noritare şi comunişti. Totu nu se poate tolera campani de terfelire a autorităţilor ro­mâneşti, cari îşi fac datoria s­­­părând ordinea de stat. --------,x:o:x:--------­ Plata pensionarilor şi salariilor la Cin Cluj, 26 Iulie Luni înainte de masă a inc­put la administraţia financiar din localitate plata pensiil­or luna Iulie. Plăţile se vor da până joi la amiază după ore­rea alfabetică. Marţi au fi plătiţi şi magistraţii din Clt pe luna Iulie. Funcţionarii da !Politi" nu și-au ridicat încă salarii , sunt foarte agitați. UNIVERSUL. C­onversiunea la S­atu-Mare — Cererile se ridică la suma de un mil­iard jumătate —­ ­ munca, uranica se depune ia ui judecătoria dim Satu-Mare, pen- v tru organizarea și rezolvarea ce- 6­­rerilor de conversiunea datoriilor 6' agricole. In ultima zi, s’au depus 9i 2000 cereri. Numărul­ total al ce­­n­rerilor introduse la judecătorie li este de 14.000, iar suma cerută­­ pentru conversiune prin aceste ce­­tă­reri se ridică la circa un miliard , da și jumătate lei. Aceste cereri sunt­­ ale agricultorilor, cari au sub 20­40 jugăre pământ, din care motiv au­­ fost depuse la judecătorie, nu la 20 tribunal. Celelalte cereri, cu peste­­ 20 jugăre au fost depuse la tri-­­ bunail. c. La tribunalul Satu-Mare au fă­­v [­cut cereri pentru conversiunea da­­d­­toriilor agricole, următorii: 91 Ion Savanya, din Ciuipercenii d Odoreului, 15.400; Francisc Brend-­ţi­­i şi soţia, Ardud, 95.000 şi 159­­ dolari; Iosif Grosz, Satu-Mare,­­ 923.260; Martin Grosz, Medieşul ^ Aurit, 958. 430; Eduard Grosz, C Culiul Mare, 835.500; văd. Se- ^ dlae Ion, Berchez, 229.600; Gheor­­n ghe Buteanu, Şomcuţa Mare,­­ 179.627; Ion Birmari, Şomcuţa­­ Mare, 39.800; Zoltán Jászai şi sc­­h­ţi­a, Şomcuţa Mare, 335.200; Mihai­l Iszak, Turulung, 129.400; Armin­d Ster, Şomcuţa-Mare, 495.000; Alexi­­ Mozeş şi soţia, Şomcuţa-Mare, ^ 397.000; dr. Emil Böszörmény, l' Satu-Mare, 4.500 dolari şi 1.463.000 ^ lei; Vasile Berimian şi soţia, ^ 115.000; Vasile Giessm­in, Turu­­lung 311.000; d-r­a Ludovic Weiss , Satu-Mare, 306.000; Ioan Pop, sub-­­ inspector financiar Cluj, 544.000;­­ Ion Tincu şi soţia, Ciu­percenii O­­­­doreului, 114.000; loan C. Puşca- O­şiu şi soţia, Spaten, 359.000; Ion “ Coarba, Necopei, 109.000; Fran­­cise Kesztenbau­m, Hideaga, * 118.500; Francisc Facser, Ardud, r­ 140.000; Ioan Makai, Gerensa, z 227.160; Zoltan Székely, Berchez, 6­ 10.050; Alexandru Pop, Satu-Mar­­ re 609.000; Samuilă Auspitz şi­­ soţia, viile Satu-Mare, 615.000; Martin Abraham, Călineşti, 12.000; " Ion Anderco şi soţia, dr. Au- J rel Anderco şi soţia, Satu-Mare,­­ 145.000; Mihail Arangoşi şi soţia, S Botiz, 71.000; Alexandru Balaban,­­■ Graidorolt, 186.100; Gh. Bretan şi­­ soţia, Baia-Mare 52.250; Ion B­a-­­ bici şi soţia, Baia-Mare, 467.000; ■­IosIT Borban şi soţia, Răteşti,­­ 66.980; Vasile Bortok şi soţia. Le­­n­elunja 84.835; Francisc Borbely,­­ Boghiş, 285.534; Alexandru Bre­­v­ban, Baia Mare, 1.050.000; văd.­­ Margareta Lazăr, Micula, 603.809;­­ văd. dr. Iosif Bemerlek, Satu-Mare , 1.981.610; Ştefan Baumgartner,­­ loan Topfenhart şi Emilia Szolo- * majer, Răteşti, 109.300; Andrei T . Borbély, Boghiş, 283.830; văd. Ma- * I­ria Racotzi. Remetea, 2.438.4321 * Ecaterina Racotzi-Filip Baia-Ma- J re, 299.000; Alexandru Racotzi-­­ Filip. Baia-Mare, 1.518.371; bătrâ- t r nul Ba­rtă Alexa. Călinești, 16.500; Jj loan Butean și soția_. Şomcuța-­­ Mare 44.500; văd. Iosif Böhm, Medieş, 192.235; Vasile Bocu,­­ Gium­giu, 247.000; Gheorghe Bla-­­­ga, viile Satu-Mare, 35.000; Gheor- r­ghe Barna şi soţia, Porumbeşti , 2000;­ văd. dr. I­elmeczy Iosif, Petru, 160.000; Ioan Cotet şi soţia,­­ 226.040; Arieşul de Pădure; Iuliu­­ Dmacskai şi soţia, Turulung, 106.967; Ioan Dip­e, Sundeşti, , 150.276; Ştefan Domahidy, Dom­ă­ ,­neşti, 333.910; dr. Pavel Domahi­­dy, Dom­ăneşti 1.010.717; Gheiza Dohi, Re­metea Oaşului, 152.000; Iuliu Dohi, Remetea Oaşului, 188.548; Ambroziu Dohi, Remetea Oaşului 75.000; Albert Farkaş şi soţia, Craidorcolţ, 545.356; Alexan­dru Erdős Carteze, 150.000; Va­lentin Egrij şi, soţia, Dabolţi, 282.500; Tomas Fanea, Călineşti, 80.000; loan Fanes şi soţia, Că­lineşti, 125.550; loan Fane, Căli­­u­neşti, 39.000; văd. Eugen Fried­­i­m­anm, Bereu, 941.633; Ioan Fec­­ser, Arded, 264.670; Elisabeta Frankel, Turulung, 242.607; Eu­gen Frenkel, Turulung, 845.302; l Ileana Frenkel, Tuml­mg, 117.866;­­ Zoltán Frenkel, Turuilung, 442.800; l Petru Farkaş şi soţia Vetis, 1.076.228; d-na Ignatie Fecser, Satu-Mare, 359.855; d-na Şăndor Jeszenszky, Satu-Mare, 255.000­­ lei şi 2275 dolari; Eugen Teleki şi sofia, Pâclişa, 89.405; Mihail A­­chim, Seini, 278.480; Carol Bar­­a­tok, Arieşul de Pădure, 297.229; " Coloman Bartha, Satu-Mare, " 1.131.000; Francisc Kaiszler, An-­ ­­drei Jordáki Grigore Nagy şi­­ Ludovic Székely, Halmeu, 1.085.000; loan Copil şi soţia, Lechinţa, 76.400; loan Cozma şi soţia, Satu-Mare, 118.000; Andrei­­ Grajnic şi soţia, Botiz, 204.500; Izidor Klepner, Vama Turului,­­ 550.000; Valentin Császy, Micula, 425.000; dr. Arimeni, Caba Clara, Renei Caba, Seim, 418.000; Gheor­­­­ghe Ciocan, Cerrteze, 158.900; dr. Eugen Keszmer, minora Martha Keszner, Sighet, 568.380; Ioan Ciul, Călineşti, 45.150; dr. Vâslei , Költő, Satu-Mare, 80.000; Ştefan­­, Corodan şi soţia, Botiz, 200.000; Augustin Costin , Şomcuţa-Mare, 244.000; Béla Kováts, Odoreu, ,, 314.116; Ludovic Deak, Boghiş, . 282.280; Iosif De­llos, Turulung, I 117.600; Grigor Dorle, Certezc, 170.700; Augustin Dragoş, Baia­ , Mare 2.265.000; Vasile Domnţa, I­I Stâna, 49.200; Ioan Echlinger şi soţia, Răteşti, 45.000; Dumitru Erdei, Tătăreşti, 1.917.000; Wil­­helm Erdlitz, Micula, 116.000; văd. Mihail Erdödy, Géza Erdö­­dy şi Mihail Erdödy, Amaţi- 130.00­0; Iosif Farkaş, Mireşul Ma­re, 658.417; văd. Molnár Floare, Vasile Molnár şi Ştefan Molnár,­­ Gingi, 102.000; Gheorghe Faibian, 1­ Vama, 69.900; Alexandru Fried­­­­man şi soţia, Baia-Mare, 2.012.000; De­­loan Farkaş, Coas. Margareta­ră Farrkaş, Baia-Mare, 134.700; Leo­­pe­rold Friedmann, Copalnic Mănă­­ce­ştul, 487.050; Vasile Gavea, Că­ni­­lineşti, 154.422; Victor Chivriui şi şi soţia, Satu-Mare, 245.347; Todor­uț Gheţie, Hosu Vasile, Varani, 31.750; Alexa Gergely, Ciocatis, 1­29.000; Sigismund Gerzon, Crai­ile, Dorolţ, 144.000; dr. Bola Horber şi soţia, Satu Mare 1.236.0002 ---------'“E 's •ăd. [Lazăr Hirsch, viile Satu-Mare, 39.167; Vesile Hulpas, Prislo­p, 7.000; Grigore Hor­vad, Goghiş, 0.000; Gheorghe Iuhasz, Româ­­neşti; Francisc Janoritz, Maximi­­ian Sparninig, Olga Sparing, Jerc­­ai Brecher Varain, 1.268.000; Es­­era Jakob, Hidealga, 82.000; An­­rei Jako, Medieşul Aurit, 990.115; Pavel Jako, Medieşul Aurit, 60.000; Teodor Leşin, Rozalia Lazin, Teodora Lazin, Lazuri, 40.910; Valentin Lörincz, Boghiş, 05.906; Eugen Lövi, Lipoveni, 46.000; Bartolomeu Lövi, dr. Ni­­cilee Lövi, Maria Lövi, Paraschi­­a, Elisabeta, Lipoveni, 967.455; dr. Nicolae Lövi, Şomcuţa­ Mare, 67.455; Ioan Nyikola şi soţia, O­­loreu, 54.000; Petru Nemeth­ şi so­ra, Cidreag, 93.950; Han Neu­­mann, Şomcuţa­ Mare, 420.000; văd. Mihail Németh, Şomcuţa­­Mare, 144.000; Gheorghe Nyaguly, Oraşul Nou, 35.000; Alexandru Nricolae, Tătăreşti, 1.675.000; De­­lu Nicoară Tătăreşti, 1.730.000 ; V Vasile Nicoară, Tătăreşti,­­710.000; Dumitru Nicoară, Tă­­ăreşti, 69.000; Zoltán Mandi, Seini, 560.000; văd. Emerin Man­i­, Bereu, 110.000; Samuil Mar­­kovits şi soţie, Şoimcuţa-Mare, 4.169; Ludovic Meszimnger, Botiz, 98.950 lei şi 228 dolari; văd. Gheorghe Matzeczko, Şomcuţa­­-Mare, 31.510; sofia lui Alexanjdru Mureşan, Satu-Mare, 124.000; Gri­­gore Marinkas, Copalnic Mănă­­tur, 159.500; Ştefan Máté, Re­­netea Oaşului, 11.000; văd. Mi­­lály Mátyás, Peleşul, 106.295; Gheorghe Ooskai şi soţia, Porum­­beşti, 74.900; Iuliana Meston, Li­vada, 40.000; Ioan Papp şi soţia, Botiz, 226.000; Arpad Pap, Odo­­ea, 534.800; Gheorghe Pop, Chic­­lerului, 100.000; Vesile Petricsch, Bălineşti, 135.000; Patz Francisk , soţia, Crai Do­roloţ, 107.000; Ed. Imre Peterffy, Maria Merc­en, Eugen Werner şi soţia. Satu­rare, 1.263.486; Stefan Reizer, Luxulung, 32.500; d -na Alexa P­atz, Dom­ăneşti, 251.661; Mauri­­ciu Salomon, Baia-Mare 1.737.000; Kiheza Selyeby şi soţia, Pusta Do­­■olţ, 106.000; dr. Tiberiu Su­dy, Andriene, Sabolin şi Petronela, satu-Mare, 595.000; Salamon Sa­­m­il, Maier şi soţia, Cecilia Kaum­­­ann, Micula, 215.000; văd. Sala­­non Sparing, Varain, 101.000; -văd Salamon Sparing, Varain, 200.000; Alexa Sesparji, Certeze, 13.000; Adalbert Schwartz, Apa, 150.000; Ladislau Schönpflug, Li­­v­ada, 419.000; Anndrei Schwertz­­copf şi soţia. Răteşti, 200 dolari; .­ăd. Iosif Szentkiralyi, Bereche­­ioaia, 120.000; Samuel Szalavetz, Joza Weisztraub, Şomcuţa-Mare, 178.000; Gheo­rghe Szoboslei şi so­da, Satu-Mare, 944.000; Andrei szilagyi, Oar, 688.809; Zoltán Szi­lagyi, Oar, 927.000;­­ Gheorghe Famaş, Boghis, 286.706; Vasile Toth, jun., Bereu, 72.000; Augu­stin Tarta, Sacalerseni, 47.300; dr. Andrei Tanódy, Oar, 901.000; Francisc Tar­nas, Boghiş, 49.000 ; Gheorghe Talpas, Pribog, 41.540; Eugen Virag, Satu-Mare, 530.000; văd. Samuel Waldmann Şomcu­­ţa-Mare, 122.000; văd. Antal Winkler, Maria Kondor, Craido­­rolţ, 45.000; Sim­ion Welti şi so­ţia, Beliug, 85.000; Ioan Ghiur­ă, soţia, Tanţi-Măghereşti, 615.394 Teodor Tater, Homorodul de Mijloc, 354.900; Iosif­ Nistor, Ho­morodul de Jos: Teodor Tatar Homorodul de Mijloc, 74.000; Cio­can Vasile de Lescaciu, Cer­teze 35.500; Simion loan Ciobrba, Cer­teze, 43.000; loan Mare, Ciocşeni 38.500; Traian Vasile, viile Satu Mare, 92.180; Ioan Szirmai, Şom­cuţa Mare, 39.800; loan Savanya şi soţia, Zimnicea, 80.000; Mau­riciu Ieremia, Halmeu, 738.579 dr. Alexandru Nagy şi soţia, Ar­dud, 4.310.019; d-na Iosif Nistor Homorodul de Jos 195.000; Iosi Nistor Homoodul de Jos, 75.000 D-na Fugel Vasile, Belting, 124.000 Vasile Fugel, Belting, 21.552; Iuli Popp, Pelea, 126.000 lei, 200 do­lari ; Teodor Gheţe, Varan 105.578 ; Nathan Lebi, Negreşt 204.000; P. Dmitru Nicoară , so­ţia, Tătăreşti, 36.500; M. Ale­xandru Bohoţiel, Hirip, 409.000 dr. Alois Lean­gyel, Satu-Mar 4,428.407; Gheorghe Jula, Sein 157.494; Alexandru Vereş şi soţii Hirip, 109.700; CarolHerskovit Somcuţa-Marre, 147.000;­ Leopol Spitz şi soţii, Târna-Ma­re, 136.401 loan Borbély, Finteşul-Mer­e 72.000; Francisc Puşcaş, Baia Mare, 556.300; Vad, Vasile Tei­dea şi Florica, Grigoreş, Mairiso Ioan Tendea, Mireşul Mare, 81.50 Vincze Hartman, Belting, 61.001 lei, 196 dolari; Henrik Konopa­­zek, Ghirisa, 217.000 ; Franci, Péchy, Berchez, 170.000; văd. Sai­dor Kávássy, Sándor şi Fler Seini, 500.000; Iosif Székely soţia, Bereu, 36.000; Emerich Sui Leini, 126.500; Lebi Iuliu Di­ment, Negreşti, 83.360; Dumitr Borzga şi soţia, Tătăreşti, 26.00 lei şi 11,2 dolari; Nicolae Ujfal­usy şi soţia, Pomii, 4.116.090;­­ Victor Marc şi văd. dr. Dumitr Cutia, Somcuţa­ Mare, 302.200 Nicoară Solames Tartolot, 60.30 văd. Sol. Kaufmann, Jos şi Ludovic Kaufmann, Peleşi Mare, 482.900 ; Albertina Po Berchez, 72.250; Aron Leib, Tre­­ia, 36.500;Iosif Kajtak­, Ca­ras­a 51.500; Emeri Csukát şi soţ, Bereu, 90.000; Ioan Meseşan soţia, Vasile Rusu şi soţia Sării, 220.000 ; văd. Jeno Jakobovi Bereu 92.000; dr. Pop Sever, Soi­cuţa­ Mare, 355.260; Béla Szilag Dai, 545.000; Paul Feber, Arde 98.200 ; Ştefan Lermn, Arde 88.000; Ioan Brestan, Chil 52.000 lei, 100 dolari; Mihai Si­ducan, Sătmărel, 21.900; And Ve­gh şi soţia, Stea, 93.000; I Czibere, Gereuşu, 34.000; dr. I­sif Biro, Arded, 190.000; Sig­mund Brach şi Bella Gyomai Şomcuţa-Mare, 301.000; Flori Vaida şi soţia, Ciupercenii Oc­reului, 8.400; Teodor Coroda JtS­au Rjib, C­oru Ioauţ, vasile Isuţ, Ioan Ro­­co, toţi din Stâna, 2.000 dolari ; dr. Ludovic Borghida cu soţia, Satu-Mare, 100.000; Eugen Blum, 5 Lipoveni, 874.000; Iosif Blum, 5 Lipoveni, 945.500; George Groza I senior, Sătmărel, 35.000; Vasile­­ Groza, Sătmărel, 14.000; Nicolae­­ Berbul, Moeira, 2.440.000 ; Ion­­ Balint, Baia-Sprie, 99.650; Eugen Berger şi soţia, Bereu, 1.372.000;­­ Ludovic Braun, Culeiul-Mare,­­ 118.000; Herman Berger, Bereu,­­ 244.898; Soţia lui Berger, Bereu, 1.372.000; Andrei Blum, Lipoveni, 554.000; Zoltán Boroş, Medieşul­ , Aurit, 864.829; Zoltán Boroş şi Iuliana Boroş din Medieşul-Aurit­­ şi Berta Szentivány din Apa,­­ 146.680; George Bogdan, Lipoveni, * 25.000; Vasile Bozga, Tătărăşti, * 110 dolari, 66.000 lei; dr. Cornel Bota, Pucheni, 219.400; Adorian­­ Crah­a, Dom­ăneşti, 3.580.390;­­ Mihai Mayer Csenged şi soţia,­­ Dara, 1.650.460; Iaco­b Ciota, Ba­­r­barei, 54.300; Vasile Feher şi so­­­­ţia, Josip, 546.179 ; Alexandru­­ Gâilgotzi, Nicula, 726.586; Văd. , Marton Gyémandi, Halmeu,­­ 790.510; Sabin Garon şi soţia,­­ Buşag, 275.000; Henri­c Grünfckl,­­ Turţ, 120.000; Samuil Grosz, Turn lung, 1.182.276; dr. Iosif Ha­ Imec-­­­zi, Petin, 4.519.204; Henric Heil- 1 braun şi soţia, Boghiş, 550.528 ;­­ Izidor Herskovicz, Săcălăşeni, 290.700; Mihai Ilieş şi soţia, Tu-­i ruilung, 89.650; Desideriu Izsák,­­ şi soţia, Petin, 1.798.836; Fancisc - Izrail, Turiţ, 437.900; Edmund Ie­­­­remieş, Potău, 618.200 ; Carol­­ Kato şi soţia, Apa, 37.535; Frein­­cis­c Kertész, Satu-Mare, 608.600­ , Samuil Klepner şi soţia, Dumbra­va, 100.812; Bertalan Szabó, Ber- ' cu, 161.600; Andrei Szarka, Săt­mărel, 501.728; Béla Szegedi, Hal- ' meu, 2.065.975; văd. dr. loan Sze- ' csak, Berchez, 736.000; Soția lui Simon Saji și Desideriu Saji, Hal­­meu, 185.700; Carol Sepsi, Aghi­­reş, 369.537; Francisc Sike, Re- 1 metea Oașului, 217.600; Ludovic Király, Bereu, 30.500; Iosif Ki­rály, Bereu, 71.100; Soţia lui Io­sif Katz, Doirolf, 104.150; Ale­xandru Friedman şi soţia, Nicula 934.000; Soţia lui Katz Andiron, Nimigen, 166.411; Iuliu Klein, Valea Vinului, 755.380; Iuliu Cu­­pan, Bereu, 129.000; Alexandru Kanizsai Nisipeni, 23.000; Sa­muil Kellner, Halmeu, 931.409 ; Paul Kurpe, Livada, 341.000; Lu­dovic Kaszoni, Berc­­­eş, 65.102 ; Adalbert Klein şi soţia, Halmeu,­­ 468.708; Iuliu Kovács, Satu-Mare, 290.000; dr. Ludovic Kovács, Sa­tu-Mare, 999.000; Margareta Lan­dau, Batard­, 143.100; Mauriţiu Landau, Batard, 866.222; Emil Landau, Batard, 489.090; Lazar Ludovic şi soţia, Corod, 451.621 ; dr. Alexandru Popp-Lemény, Flelmeu 629.012; Ioan Popp-Le­mény şi soţia, Helm­eu, 202.000; Solomon Lébi şi Ernest Lébi, Ba­tac­, 48.455; Ia­cob Lébi şi so­ţia, Batarci 133.000; Iosif Mis­­kolczi, Gere­uşa, 212.963; Dănilă Nagy, Acăş, 120.000 ; Augustin Nagy şi soţia, Apa, 513.519; L­u­dovic Nagy, Apa, 466.605; Ştefan Nezezo­n şi sofia, Turulung, 189.478; Anton Nezezon şi soţia, Turulung, 142.600; Iosif Nezezon, şi soţia Turulung, 272.600; Elemer Németh, Vetriş, 2.187.420; Iuliu Neviczki, Porumbeşti, 200 dolari, 100.189 lei; Alex. Nilven, So­mcu­­ta­ Mare, 1.391.108; Andrei Oroszi şi soţia, Dabolt, 49.855; Vasile Oneca şi soţia, Apa, 115.000; Eu­gen Pali şi soţia, Pelişor, 553.000; Gheorghe Papp şi soţia, Botiz, 717.000; Béla Po­polczy senior, Seini 700.000; dir. Béla Papolczy, minor, Seini, 2.911.000; Paul Pe­­leskei, Căt­ăşcu, 144.785; Ioan Pruker și sofia, Jojib, 108.300 ; Alesă Pokol, Baia Mare 9.715.955; Andrei Rebar și sofia, Turulung, 187.800; Gheorghe Roman, mi­nor, Porumbeşti, 101.570; Ioan Riszt şi soţia, Grai-Dorolţ, 347.200 Simion Roth şi soţia, Satu-Mare, 496.530; Mayer Roth şi soţia, Halmeu 450.000; Adolf Reismann şi soţia, Arnaţ, 1.454.000; Anton Sarkedi, evrcu, 72.000 ; Andrei Sárközi, Dar, 293.947; Béla Sch­weizer, Medieşul-Aurit, 2.362.000; dr. Ioan Tibu­, Somcuţa-Mare, 183.400; Ioan Schwegler, Somcu­­ţe-Mere, 383.397; Andrei Stutz, Turulung, 240 dolari 60.230 lei; d-na Gheorghe Teschler, Arded, 237.600 ; Gheorghe Toth şi soţia, Hrip, 100.000; Maria Thomka, văd. Gheorghe Rathonyi şi mino­ra Rathonyi Lea Porumbeşti, 195.119; dr. loan Tibu­, Somcuţa- Mare, 723.000; Ioan Wagner şi soţia, Turulung, 556.120; văd. Io­sif Verga, Ida Szegedi, 425.710 ; Halmeu, Leopold Weisz, Batarci, 11 1.200 ; Samuil Weiss şi soţia, Medieşu-Aurit, 2.169.706; Eugen Weiss, Batarci, 392.655 ; Géza Weiss, Agriş, 64.500; Victor Weiss, Agriş, 166.000 ; văd. Leopold­­ Weiss, Agriş, 292.000; Iosif Weiss, prin Carol Weiss, Dorolt, 235.000;­­ Aurel Foltinek şi Albin Krizsev­­­szky, Soriculţa­ Mare, 208.530 ; Mauriţiu Weiss şi soţia, Micula,­­ 465.000; Vasile Zboua, primar,­­ Gherta Mare, 75.633; Gáspár Vi­­­­lagossy, Sătmărel, 1.329.409; Mór Zoldan şi copiii minori, Zoklan , Hani şi Filep, Batarci, 253.673 ; Ioan Francia şi soţia, Elisabeta , Kreczinger, Turulung 47.100; văd. Gyula Jekob, adv., Şomcuţa­ Ma­­re, 280.500; dr. Menyhért Iakob,­­ adv., Şomcuţa-Mare, 150.000; An­drei Iakob, Porumbeşti, 95.250 ; ’ Petre Németh şi soţia, Cedreag, ’ 72.000 ; Samuel Weiss şi soţia,­­ Şomcuţa-Mare 152.400 ; Aurel Dragoş, Satu-Mare, 65.000; Mihail Pintea, Vama, 91.000. 1. . ■*- • ingrijorarea agricul­torilor din jud. Bihor — Consfătuirea dela prefectura judeţului — Oradea, 26 Iulie In urma slabei recolte din a­­cest an agricultorii din Bihor sunt foarte îngrijoraţi. Făcându­­se numeroase cereri de ajutor la prefectura judeţului şi la Came­ra de Agricultură, s’a hotărât convocarea unei adunări a agri­cultorilor din Bihor. Luni dimineaţă a avut loc, în sala mare a prefecturei judeţu­lui, consfătuirea agricultorilor din judeţul Bihor, convocată de sin­­dicatul agricol pentru discutarea măsurilor de apărare a interese­lor agricultorilor în legătură cu intenţiunile de modificare a legii conversiunii, problema seminţei de grâu şi chestiunea impozitelor agricole. D-l Iosif Pop, abatele din Sân­­iob, preşedintele Sindicatului a­­gricol salută pe d-l prefect, pe parlamentari şi pe toţi agriculto­rii cari suunt de faţă şi arată că problemele ce vor fi aduse în discuţiune sunt : procurarea se­minţei de grâu, iertarea impozite­lor pentru agricultorii îngreunaţi şi organizarea agricultorilor pen­tru apărarea asanării. Problema esenţială este organizarea agri­cultorilor pe regiuni pentru apă­rarea intereselor lor. D-l dr. Markovity Coloman a­­rată că legea conversiunii, având multe greşeli, este justificată mo­dificarea, însă nu cu sacrificarea intereselor adevăraţilor agricul­tori. D-l I. Corbufiu, secretarul Ca­merei de agricultură a jud. Bihor, arată starea dezastruoasă a recol­tei de grâu, fiind compromisă în­tre 60—100%. Roagă pe acei pro­prietari cari au disponibilităţi pentru însămânţare, să le e­­nunţe. Arată că problema semin­ţei întrece puterile Camerei de agricultură şi deci urmează a se cere ministerului agriculturii grâul necesar, nevoe fiind de cca. 1000 vagoane. D-l Iacob Nişte propune orga­nizarea agricultorilor pe judeţ­, iar mai târziu pe regiuni pentru apărarea intereselor lor. D-l general Ath. Ne­guţe­scu, cere ca problema seminţei să o rezolve Camera de agricultură. La nevoe să contracteze un împrumut in acest scop. Propune ca reducerea datoriilor să se facă în mod egal şi pentru marele şi pentru micul agricultor. Cuantumul reducerii să se cal­culeze prin reducerea la preţul grâului de azi. Cere reducerea dobânzilor la 4%. Propunerile d-lui general Negulescu au fost găsite ca foarte bine de toţi cei de faţă. D-l dr. Th. Popa, arată că par­lamentarii jud. Bihor vor inter­veni pentru păsuirea sau reduce­rea impozitelor. Dealtfel guver­nul studiază problema aşezării impozitelor agricultorilor pe baze reale. D-l deputat Popescu Celia, în numele parlamentarilor judeţului, promite că se va face ecoul du­rerilor agricultorilor şi asigură că adevăraţii agricultori vor fi apă­raţi. D-l protopop Gh. Maior cere Camerei de agricultură să-şi re­vizuiască bugetul şi să-şi între­buinţeze toate disponibilităţile pentru procurarea seminţei. Cere avantaje speciale pentru transpor­tul grâului de sămânţă. In nu­mele comisiei interimare a jud. Bihor declară, că această comisie se va ocupa de problemele agri­culturii. D-l Gh. Stan, agricultor din judeţul Arad salută, în numele a­­gricultorilor din Arad, şi arată, că şi în jud. Arad recolta este compromisă între 40 şi 80%. D-l dr. Petre Popovici, prefec­tul judeţului, declară că va fi in­terpretul fidel al doleanţelor a­­gricultorilor în faţa guvernului. Arată că deşi situaţia este tri­stă, totuşi nu este catastrofală. Promite tot concursul administra­ţiei, dar cere toată seriozitatea. Propune a se organiza fiecare co­mună pentru aprovizionarea cu grâu de sămânţă. D-l dr. Iosif Pop mulţumind pentru concursul celor prezenţi, propune delegarea unei Comisi­­uni compusă din d-nii dr. Th. Popa, Markovits Coloman, Nişte Iacob, general Negulescu, Gh. Mahler, L. Halpert şi dr. Nicolae Maior, care să redacteze un me­moriu către guvern pentru ară­tarea doleanţelor agricultorilor. Declar, că agricultorii au luat cu mulţumire act de declaraţiile liniştitoare ale d-lui prefect şi ale d-lor parlamentari. Şedinţa se ridică la ora 2 d. a. teas Arestarea unui spărgător periculos la Cluj Poliţia a arestat pe Vasile Galea, un periculos spărgător, urmărit pentru o serie de spar­geri şi furturi săvârşite în multe oraşe din Ardeal. Fiind interogat de d. director Drăghiciu, şeful biroului judi­ciar de la chestură, Galea a re­cunoscut trei spargeri săvârşite la Dej. Marţi dimineaţă, a fost trimis sub escortă, la Dej, pen­tru continuarea cercetărilor. ----------o®o----------­ Cluj, 26 Iulie „ Preţul abonamentului la­­ ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an n „ 380 pe 6 luni ’ . 200 pe 3 luni Comuniştii din Cluj se pregătesc pentru ziua de 1 August Organizaţia comunistă din Cluj a început de pe acum pre­gătirile în vederea zilei de 1 Au­gust. Ca şi în ceilalţi an, comu­niştii intenţionează să răspân­dească pe întreg teritoriul ora­şului şi în judeţ, manifeste in­cendiare. Autorităţile au luat toate mă­surile pentru menţinerea ordi­ne­i. Cluj, 26 Iulie ---------- 0X0--------­ Agitaţia magistraţilor din Cluj Cluj, 26 Iulie Printre magistraţii d­in Cluj domneşte o vie nemulţumire din cauză că nu li stau plătit nici acum salariile pe a doua parte a lunii Aprilie, rămase în res­tanţă, cu toate intervenţiile fă­cute la administraţia financiară. Cum salariile sunt reduse sim­ţitor prin curba de sacrificiu, magistraţii sunt nemulţumiţi de neplata acestui rest de sa­lar. ----------exp----------­ Ştiri diferite Rupea TÂRGUL DE VITE INTER­ZIS— In localitate şi în câte­va comune din jur s’au iscat unele boale la vite, din care cauză târgul de vite cornute a fost interzis. Este de relevat că acest târg e renumit până şi in străină­tate, mai ales că negustorii din Italia şi Austria căutau a­­cest târg vestit, dând un preţ mulţumitor la vite, de­oarece aci se aduceau totdeauna vite dintre cele mai frumoase şi bine îngrijite. ACCIDENT GRAV— In sea­ra de 24 spre 25 iulie, pe la o­­rele 25 noaptea, pe linia Bra­şov Sighişoara, la halta Săseni, între corn. Vânători şi Mu­reni, în dreptul cantonului 162, s’a întâmplat un accident în ur­mătoarele împrejurări: Căru­ţaşul Csomo Gasip­ar din com. Sutiţa (Odor­heiu), împreună cu cei doi copii ai săi, voind să vină la târgul de marfă din lo­calitate, in timp ce traversau calea ferată, în dreptul canto­nului 162, au fost surprinşi de acceleratul 36 care i-a târât vre­o 20 metri pe linie. Un co­pil a murit e loc, iar ceilalţi doi au murit şi ei în timp ce erau urcaţi ln tren. DICIOSAN MARTIN FURT. — Un furt de o rară în­drăzneală s'a comis în oraşul no­stru de d-na Marie Stoltz, din str. Andrei Mureşanu 12, unde necunoscuţi sau introdus ziua în locuinţa d-sale furând o casetă de fier cu 10 dolari 400 lei hârtie, două inele de aur, o pereche cercei aur, un lanţ de aur, o gar­nitură de manicure, 7 batiste, două perechi ochelari de aur şi o geantă de bani. Adu­când­u-se la cunoştinţă po­liţiei, d. comisar Eugen Rusu, şe­ful biroului judiciar, a fost de­legat cu facerea cercetărilor. SPORTIVE. — Duminică, 24 iulie a fost un match anical de foot-ball între echipele „Dacia”, din localitate şi „Victo­ria“, din Reghin, cu rezultatul de 1—1. Ambele echipe au făcut un joc fin care a mulţumit in tot­;! pu­blicul spectator. ADJUD SERBARE DE FINE DE AN.— Dumincă, 24 iulie, ora 9 seara, a fost serbarea de fine de an a şcoalei inferioare de meserii, din localitate. D. D.­ Gheorghiu, directorul şcoalei, printr’o amănunţită dare de seamă, a arătat activi­tatea acestei şcoli care dela 1 Septembrie 1931 şi până in prezent a existat numai graţie subvenţiei primită dela comu­nă.­­ A rugat apoi pe actualii edili să se intereseze de aproape de bunul mers al acestei şcoli, care timp de 20 ani a dat roade a­­tât de frumoase, şi să o men­ţină şi de la 1 Septembrie 1932 înainte, intervenind să fie tre­cută pe seama statului, întru­cât comuna din slabele ei fon­duri nu o mai poate subvenţio­na. A urmat apoi un bogat pro­gram artistic executat de elevii şcoalei. La sfârşit s’a făcut împărţi­rea premiilor. SPORTIVE.­­ Pe terenul sportiv „Trotuşul” din localita­­te, a fost Duminică, 24 iulie, un match de foot-ball între e­­chipele „Tricolor I-Panciu” şi „Trotuş-Adjud”, rezultatele fiind 3-0 pentru „Trotuş”. S’au remarcat dela „Trotuş”: Pupu, Haimzhon, Harapcea, Se­cara şi dela „Tricolor”, Milea, Macare şi Turcu. TG.-MUREŞ PENTRU SERVICIUL SA­NITAR. — Locuitorii din străzile Eminescu, Călăraşilor, Stelelor, Berăriei, Morei, Piaţa Victoriei şi împrejurimi ne roagă să atragem atenţiunea serviciului sanitar a­l oraşului asupra infecţiei produse de fa­brica de săpun din calea Călă­raşilor, care găseşte de cuviinţă să fabrice acele săpunuri din toat grăs­imele intrate în pu­trefacţie. Se poate ca o astfel de fabrică să funcţioneze în mij­locul oraşului? SPECULA CU FRUCTEL­E.­­Pe piaţa oraşului şi la comerci­anţii specialişti de fructe se face o speculă scand­aloasă cu fructele. Publicul este lăsat, pur şi simplu, la discreţia specu­lanţilor. Vişiniile fi-au­ vândut şi se vând cu 28—32 lei kg., cai. •de cu 32—1Q lei kg. et­c. . Sighişoara SPORTIVE.­­ Duminică, 24 iulie, s-a jucat pe terenul sportiv al oraşului Sighişoara, un match amical de football între două for­maţiuni săseşti : „S. T. V", din Sighişoara şi „H. T. V.", din Hăl­­chiu. Jocul a fost frumos, însă ine­gal, sighişorenii dovedind o mare superioritate, după cum arată şi rezultatul 5 . 1 pentru „S. T. V.". — Marţi 26 şi Miercuri 27 Iulie, vor fi două metchuri mari între echipele „Rapid" (Timişoara) şi „S. T. V.(Sighişoara), apoi în­tre „Rapid" şi „Unirea" (Sighi­şoara). I­irod vor­ba de participarea unei echipe reputate cum este „Rapid“, publicul se așteaptă la două jocuri frumoase. SINUCIDERE.— In zăvoiul de pe malul Tâmavei din sus de oraș, în apropiere de cartierul Albeştilor, a fost descoperit ca­davrul unui necunoscut, care s’a sinucis spânzurându-se de crean­ga unui stejar. Este un bărbat între 45—50 de ani, dar cu toate sforţările, poli­ţia nu a putut stabili identitatea sinucigaşului. După îmbrăcăminte pare a fi un muncitor ungur. Parchetul a dat autorizaţia de înmormântare, care se face pe cheltuiala primă­riei. MORT DE INSOLAŢIE.­­ Fe­meia Onu Iuliana, din Sighişoa­ra, de 29 ani, a încetat din via­ţă pe neaşteptate, pe când se afla la câmp, sub aşiţa soarelui. Ea suferea însă şi de inimă. Au ră­m­as orfani doi copii. DISOLVAREA CAMEREI A­­GRICOLE. — Vechea Camera a­­gricolă a jud. Târnava Mare, prezidată de d. V. H. Serdici de­putat lupist, a fost disolvată zi­lele trecute şi înlocuită cu o co­misie interimară compusă din 14 români şi 10 saşi, preşedinte fiind avocatul dr. Ilie Popa, din Sighi­şoara. Această comisie a decis darea în judecată a Camerei vechi care ar fi făcut o datorie de 6 milioa­ne lei, prin pretinse „abuzuri şi nereguli constatate de 3 inspec­tori, delegaţi cu anchetarea fostei conduceri. ARAD FRAUDELE DIN GARA LO­CALĂ.­­ Precum am arătat în ultimele două corespondenţe, casieriţa de la casa de bilete de clasa a treia din gara locală, d-na Draghina Haiduc, a comis fraude de circa o jumătate de milion cu manipulările de bi­lete, şi a recunoscut din ele 318 mii. Cercetările se continuă şi au stabilit, peste suma recunos­cută de defraudatoare, încă 50 de mii. SPĂRGĂTOR ARESTAT.­Po­liţia locală a prins şi a trimis la Oradea-Mare pe un vestit spăr­gător, Nagy Janos, urmărit de poliţia de acolo. NOUI COMISII INTERIMARE DIZOLVATE. — Cum nu este săptămână de la schimbarea re­gimului încoace să nu se înlo­cuiască câte două-trei comisii interimare în judeţul nostru, săptămâna trecută ni-a adus încă unnei dizolvări de acest fel : a comisiei interimare din Moroda, din Cermei, din Nădab, din Sin­­tea-Mare şi din Guravăii. UN CARTIER ARADAN IZO­LAT. — Unul dintre cele mai importante cartiere ale oraşului nostru, Grădiştea, locuit în cea mai mare parte de ceferişti, se află de luni de zile izolat de oraş, din cauză că s'a stricat şi a trebuit închis viaductul care asigura contactul cartierului cu centrul,­­ peste linia ferată. Co­municaţia cu centrul oraşului se face de-atunci cu ocoluri mari, pe strada Moş Ajun, şi aceste ocoluri nu sunt principa­lul inconvenient al comunicaţiei Grădiştei, aglomerată toată aici, ci accidentele, cari pot să ia proporţii ca acela de-acum două luni, când au murit două per­soane, şi s a rănit grav o a treia, în ciocnirea ce s’a întâmplat între autobuzul Grădiştei şi tre­nul electric. Populaţia cartieru­lui, alarmată de această situa­­ţie, au făcut răsrepetate inter­venţii la autorităţi, ca să sileas­că c. f. r., de care depinde via­ductul, să facă reparaţiile cu­­venite, pentru ca circulaţia să poată fi reîndrumată pe linia principală, peste viaduct. Toate intervenţiile au rămas însă za­darnice,, deoarece direcţia gene­rală a căilor ferate nu vrea să ştie de obligaţiile ce le are. Chestiunea a fost luată acum în mâna sa de directorul de c. f. G. Ispravnicu, care a făgăduit ceferiştilor din Grădişte că-şi va depune toată influenţa pe lângă direcţia c. f. ca să repare via­­ductul.. EPIZOOTIE. — In regiunea Aradului a început să bântuie din cauza căldurilor excesive o puternică pestă porcină, decla­rata întâi la Arad, unde târgu­rile de porci sunt oprite­­de peste o săptămână. . Epizootia s’a declarat acum şi în comuna Gheorghe Pop de Baseşti. PETROŞANI RESTANŢELE DIN IMPOZI­TELE DIRECTE la percep­ţia d­e stat din Petroşani, se ri­dică la însemnata sumă de 40.265.460 lei. Majoritatea acestor impozite­­ datorează minoritarii, co­mercianţii, industriaşii şi explo­atatori, etc. Cu plata impozite­lor la curent se găsesc numai funcţionarii publici, cari nu-şi pot primi salarul dacă n’au plă­tit la timp impozitul global. D­easemenea o parte din să­teni achită regulat dările la cari sunt impuși. FOOTBALL. — La 24 Iulie a fost pe arena sportivă din locer­nitate, un match de football, în­tre echipele „H. T. V.“ Sibiu şi „Jiul“-Petroșani. Rezultatul s’a încheiat cu re­uşita echipei din Sibiu, care a învins echipa locală cu 2:0. Arbitrul a fost imparţial. Jocul a plăcut mult puricus lud, • ' as**

Next