Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 1-14)
1937-01-04 / nr. 3
Assul al 54-ÎS3 CONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN . EMPKÂRUC ț fă România • f îeî 1 In străinătate s 6 lei n Pagini Taxa poştală plătită la numerar conform anrobârii dir. G-le T. î R®- Î20.S88/W#, CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 . SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.30.15_________________ R*. % Luni 4 Ianuarie 1937 P 1111 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Vecinii noştri bulgari " O scurta vizită, în sărbătorile Crăciunului, făcută la Rusciuk, ne-a făcut să luăm cunoştinţă de o publicaţie care, — am constatat mai pe urmă, — poate fi găsită şi la unele din librările bucureştene. Este vorba de revista bulgărească „Dobrogea Natală“, apărând la Sofia, de două ori pe lună, şi ajunsă, — după cât se arată pe copertă, — la nrul 4. „Dobrogea Natală“ ne-a surprins plăcut prin faptul că nu numai titlul dar şi articolele sunt scrise în bulgăreşte şi în româneşte. Dificultatea pe care o au, în faţa tipăriturilor de acest gen, popoarele cari folosesc alfabetul latin este înlăturată aci prin aşezarea, pe jumătatea din dreapta a paginei, a textului românesc. „Dobrogea Natală" ar putea fi de mare şi real folos în domeniul aproprierii româno-bulgare. Vom recunoaşte că tonul general al cuprinsului numărului 4 este caracterizat de o notă de moderaţiune şi de neagresivitate, pe care publicaţiunile sofiote nu ne-au prea lăsat s’o vedem până acum, începând cu manifestul pe care înţeleptul Domnitor Carol I l-a dat către locuitorii Dobrogei, în 1878, — după ce oştirea română sângerase adânc în lupta pentru libertatea ţărilor balcanice, inclusiv a Bulgariei, — revista numită prezintă o serie de documente şi date interesante, sprijinind o teză naţionalbulgărească. Documentele şi datele sunt menite să dovedească existenţa elementului bulgar în Dobrogea, (element pe care, ca minoritate, azi ca şi ieri, România l-a avut şi îl are în vedere), să accentueze comunitatea de interese şi colaborarea celor două popoare în trecut, şi, în fine, să demonstreze marile foloase ale unei „sincere prietenii româno-bulgare“. „Prietenie bulgaro-româna“ este chiar titlul unui interesant articol cuprins in numărul menţionat, articol care spune între altele : o faptă deosebit de îmbucurătoare în ultimii câţiva ani, este proiectata prietenie între Bulgaria şi Iugoslavia. Mulţi bărbaţi politici români au spus că drumul aproprierii româno-bulgare trece prin Belgrad. Mare va fi serviciul făcut de acei oameni politici din ambele State, cari vor face să se ajungă la acest rezultat precum şi de cetăţenii cari vor ajuta la împlinirea acestei datorii“. Pasagiilor reproduse mai sus le-am schimbat numai ortografia, deoarece, — într’o notă redacţională, — revista citată se scuza că redactorii săi scriu pentru prima oară în româneşte, adăugând că va lua măsuri ca pe viitor să înlăture greşelile. Revista bulgărească „Dobrogea Natală“ făcând operă naţională bulgărească, menţionează numele unei şcoli şi a unei biserici bulgăreşti, pe cari autorităţile române le-ar fi închis, pe prima din 1889, iar pe a doua din 1886. Dacă revista în chestiune afirmă acest lucru, credem că el este adevărat. Insă, în acel spirit de obiectivitate pe care „Dobrogea Natală“ îl socoteşte ca absolut trebuincios, şi cu aceeaş onestitate pe care noi înşine o considerăm obligatorie pentru realizarea frumosului scop enunţat, — acceptă revista menţionată să ne răspundă câte şcoli şi câte biserici româneşti a tot închis şi închide autoritatea bulgărească, în decursul anilor şi chiar in momentul de faţă? In Dobrogea românească, acolo unde stăpânirea românească a închis o şcoală sau o biserică bulgărească, elementul bulgar trebue să fi fost inexistent. Insă acolo unde azi, bisericile şi şcolile româneşti sunt închise, românii există în număr covârşitor. Dovada o avem deplin: nu mai departe decât vara trecută jandarmii bulgari au tot amendat şi au tot lovit cu patul armei pe nenumăraţi „vinovaţi“ cari săvârşiseră „crima“ de a nu uită că sunt români... Prietenie româno-bulgară? Desigur, da, din toată inima! îngăduinţă, omenie şi simţ de dreptate? Fără ’ndoială, da, şi foarte bucuroşi! Insă, o simplă şi unică Întrebare: De ce să ni se ceară numai nouă, iar de dincolo să ni se dea cu totul altceva? Răspunsul la această chestiune este cheia prieteniei româno-bulgare! Situaţia internaţională la începutul anului 1937 Cum o vede presa engleza Londra, 1 Ianuarie (Rador).— Cu prilejul anului nou, ziarele fac o dare de seamă a situaţiei internaţionale. „Daily Telegraph“ socoteşte că actualmente Berlinul deţine cheia menţinerii păcii. „Cum se poate avea sentimentul securităţii europene, adaugă ziarul, atunci când Germania este foarte puternică din punct de vedere politic, nemulţumită, iar din punct de vedere economic într-o situaţie precară, atunci când ea se organizează spre a avea o deplină independenţă pe timp de patru ani şi când este condusă de un guvern care nu tolerează mei. o critică internă Ziarul crede că nu este probabil ca Berlinul să rişte totul in chestiunea spaniolă, ci este de părere că Marea Britanie şi Franţa ar avea un considerabil succes dacă ar izbuti să limiteze conflagraţia, folosind tactica răbdării. Democraţiile occidentale, scrie „Daily Telegraph“, vor trebui apoi, unite şi ferme, să lucreze la încheierea unui nou Locarno şi să se străduiască a reorganiza Societatea Naţiunilor astfel încât Germania şi Uniunea Sovietelor să poată fi reprezentate una lângă alta. „Times“ declară că astăzi, cuvântul îl au Germania şi Italia. „Se recunoaşte, adaugă ziarul, la Berlin ca şi în alte părţi, că dacă intervenţia în Spania va putea fi oprită sau părăsită, se va fi deschis calea pentru o discuţie mai largă asupra a ceia ce lipseşte acum mulţumirei şi păcii Europei. „Germania trebue să aleagă intre colaborarea pe picior de egalitate şi o izolare hotărită". FECIOARA TRANDAFIR RAPHAUL imm-semessssass Cât au costat turburările fin Palestina Londra,!;Ianuarie (Rador). Coresponid Pirî'iiii Agenţie: Reuter anunţă. 'f#3n^IetSiisâ$% ZîartCW^^!Jip^m,»iSBât* * *^, bilanţul,: anului trecut, afirmă că turburările epurate, de' mişcarea arabă aiu costat administraţia Palestinei suma de 2.250.000 lire sterline. ..t!,^XCXQxOx— : ■ Sir Joiin -Simon Ia Paris 1 Í . ( " Londrei ilanuarie, ',( Râtory.— Si John jtS'mop, ;i, ministruT.. de: Interne,ia ^părăsit ^aZiV tordra;! plscând .'la'.Paris' • . . ’ . . Sir John.* S0bton-a va^rStaâne până la» 6Ianuarie in capitala Franței t I îs t p - X-:*'*: -.... ' •\? ' rr, 1 ți / ’ ' ' . Dfi»* . • « îs ti neții pentru! khxce’e șl ducesa* dei Goucester .) Londra^n' Ianuarie :f Rador). _Suvcrarioî i a i seittnârfct decretul pro cajfei.duce’e ide^ Gloucester; este rf’ibfife.jgiái'éiál -de ’éctpr ds' armată.^ '!■ /g." Ducesa/de-: Gloucester 31’ fost numită ^.doamnă' a -marii»cruciera ordîiriu în â Hst-John 'îof saiem”. •' . "" .. ■- t‘!4 .a : i t * *. isteni-: te eartj» patriarchia tte la recepţia de Vineri dela palatul regal Discursul Cu prilejul recepţiei de Vineri dela palatul regal, când membrii guvernului, ai corpului diplomatic şi şefii autorităţilor civile şi militare s’au dus să prezinte felicitări, ceremonie • 'pe care o relatăm în’.pagina III a ziarului, M. S. Regele a ţinut următoarea cuvântare ■ .. . V Domnule Preşedinte al Consiliului, .• Inalt Prea- Sfinte Patriarh, ■ Ţin să ‘ vă mulţumesc pentru cuvintele ce Minte,aţi rostit, în numele Ţării şi al rBisericii, în această primă zi a Noului An. Este o zi în care avem datoria de, a gândi la anul care a trecut şi mai ales, să, nepregătim pen- ntru anul ce vine. .' i Anul care a trecut, cu toate că a fi'ost plin de griji, cu voia lui Dumnezeu şi cuminţenia oame- ni!Or, a .--trecut;-nu -'pace-;';şi: .-a. -dat ' anumite semne de relvnofarie şi de prosperitate; ■ - - • ■)»'. “ ' Fie, ca aceiaşi voinţă supremă şi ateiaşi cuminţenie să ne ■ păsitreze-şi anul ce:vine -ca, un an de pace şi, un an-de-: belşug! . Acum- doi ani, tot cu un asemenea prilej,, am dat,o indicaţiune de program de guvernare, program, care se rezuma intrun singUr'cuvânt: gosnodăriiel ! , | - Văd cu plăcere că, în anumite ramuri.' ale' activităţii! noastre ț publice, s’a. ţinutoarecum seamă de . acest sfat.' îşi că .acest, simţământ că prima.grijă a acelora' 'cari jfiBt /chemaţi; să . cârmuiască j .țara,— este de a apăsa din ce în; -ce iiral 'mult-pe,, acest, sentiment . ..de ‘gospodărie ■—, îşi face ,din'nce in ce mai uiult.'' drum inspiritul conducătorHor'şi hotarit devine o o cerinţă tot, mai acută a tuturor locuitorilor acestei ţări. Cari vor putea fi realizările anului 1937, nu este locul s’o spunem aci. Ştiu totuşi că sunt trei comandamente superioare ■ cari vor cere pentru ţară orice sacrificii: este oştirea, sunt drumurile şi este sănătatea publică. . Acestea, cu toate mijloacele restrânse pe care le avem la îndemână, se vor putea înfăptui în parte, dacă la chiverniseala lor va acel spirit de strânsă şi cuminte gospodărie. Atât guvernanţilor de astăzi, cât şi celor cari, în decursul vremurilor, vor fi chemaţi să conducă această ţară, le dau acest sfat, dacă vor să păstreze un renume, dacă vor să fie iubiţi de această ţară şi dacă vor, ca Eu, ca Suveraire să re dau tot sprijinul, pe care trebue să-l dau guvernelor Mele, aceasta va depinde înainte de toate, de astăzi înainte, numai şi numai de sentimentul.. .absolut de gospodărie şi de utilitate publică» Ţara aceasta şi întreg poporul Meu, să fie convinşi că din acest loc, unde Mă găsesc prin voinţa Celui Atotputernic şi prin voinţa poporului Meu, ■ Ei* sunt aceia care voi sta strajă neclintită, pentru ca acest deziderat al Meu şi al Ţării, să se îndeplinească cu sfinţenie. . . ;A ‘ i ! -Supt sigur că toţi, aceia, cari au, cari , vor avea, sau vor să aibă, o răspundere. In această ţară, Mă vor pricepe. Ca pretutindeni, sunt şi la noi unii maiţ ţrîţimişti, iar alţii mai pesimişti. AlS-ţăjjijvpi faceapel la cei pesimişti, căci cu cât crezi că dar lucrurile merg mai rău, cu atât trebue să-ţi dai silinţa ca ele să meargă mai bine; de aceia apelul Meu la unire, apelul Meu la colaborare sufletească, pe care rând pe rând şi zi de zi l-am făcut conducătorilor acestei ţări, se îndreaptă ,astăzi către aceia care văd mai mult rău decât bine şi către deci trebue să priceapă că orişice patimă personală trebue lăsată la o parte şi că numai satisfacerea intereselor ţării poate să îndepărteze răul, ,pe care-l Văd ei. „ Urând Ţării şi poporului Meu un an noi fericit, plin de prosperitate şi de linişte, îmi reînoiesc făgăduinţa că voi fiAcela care,,fără prihană şi fără odihnă, voi sta de veghe, ca această linişte să se păstreze şi această prosperitate să se întărească. Aşa să ne ajute Dumnezeu !: : î// (Urale. prdvngtte^ M. S. Regelui ;A Bíwít üpel de Unamuno -7f f< f yr,;n.' . >9 ii *.s; ■ . . 1 ; ■'' Ayija^ 2 .(kador).1—« MÎsuelS .de Imnamuno, rectorul? Uni-^ versităţii din Salaimanica, a încetat din viaţă subit Joi seara. Ilustrul filosof, care moare ‘In vârstă de 72 ani, a fost răpus de o embolie. înmormântarea Iul Migruel de Unamuno s’a făcut ieri după amiază, cu un fast deosebit. • • - • Proect pentru supravegherea Spaniei trimis celor două guverne spaniole Se cere răsrtras in 10 zie Londra, 1 Ianuarie (Kador). — Agenţia Reuter“ anunţă: Lordul Plymouth a trimis azi d-lui Eden amănunte complete asupra proectului de supraveghere pe uscat şi pe mare, în Spania. • Preşedintele comitetului de neintervenţiune a rugat pe ministrul afacerilor străine să remită acest proect celor două părţi din Spania. Atât guvernul din Valencia, cit şi guvernul naţionalist spaniol din Burras trebue să răspundă până în termen de 10 zile de prniţirea profetului. Este probabil că invitaţiile vor fi trimise chiar azi şi rendse de către ambasadorul britanic la Herdaye, guvernului naţionalst, şi de către însărcinatul cu afaceri englez la mileneiaţilor din acel sus. »♦! Demisia d-lui N. Caranfil D. N. Caranfil, ministrul aerului și al marinei, a demisionat. D. G. Tătărăscu, președintele consiliului de miniș tri, a luat interimatul ace** tui departament. m . as englez oprit de naţionalişti Londra, 1 Ianuarie (Radar).— Corespondentul agenţiei Havas comunică: Din ministerul marinei se transmite următoarele: Vasul britanic ,Btrid", de 1934 tone, a fost oprit de un vas naţionalist spaniol, pe când naviga erl în dreptul capului Europa. ,Jltrid” venea din Halifa și se îndrepta spre LiverpoolL Vasul de răsboi nationalist at deschis focul asupra vasului britanic atunci când căpitanul acestui a refuzăt să execute ordinele date de comandantul vasului spaniol. • • JStrid” a sosit la Gibraltar, unde căpitanul a raportat zul autorităţilor britanice. spaniolii .. Groaba mii’n satul Idrs-Cuisu Noul amănunte Bazargic, 1 Ianuarie Crima săvârşită in prima seară a zilei de Crăciun, in satul Idris- Cuiusu, com. Vultureşti, căreia a căzut victimăA văţătorul Petre Grigorescu, a provocat o vie consternare in mijlocul populaţiei româneşti din întreg judeţul. Diferitelor versiuni cari circulă — unii arătând ca vinovat pe Grigorescu, iar alţii pe unul din criminali, anume Gh. Signeanu—dăm mai jos rezultatul primelor cercetări făcute la faţa locului de d. căp. Tănase Const, de la legiunea de jandarmi Caliacra , învăţătorul Petre Grigorescu, un etate de 49 ani, căpitan în rezervă, decorat cu „Steaua României“, venise in judeţul nostru în toamna trecută, din fiul Isman, unde servise ca învăţător 15 ani. El dorea — spune soţia lui — să vină in mijlocul coloniştilor români din Cadrilater. Se bucura de stima şi încrederea autorităţilor superioare şcolare. Curând dupft venirea in satul Idris-Culusu s’au iscat oarecuri neînţelegeri intre el şi locuitori, asupra conducerii comitetului şcolar Cu câteva zile Înainte de Crisciun, înv. Grigorescu făgăduise delegatului satului ,anume Gh. Signeanu, că va da coloniştilor din sat o sală de clasă, pentru a face acolo o serată dansantă. In seara de 25 Dec., Gh. Signeanu împreună cu alţi colonişti s’a dus la învăţător acasă, să le dea sala de clasă făgăduită. Acesta a refuzat însă, arătând să soţia sa este bolnavă şi itelewîe âe Â-* nişte. Signeanu, care era «sa «beî, & protestat. Cearta s’a terminat ca spargerea câtorva geamuri. Grigorescu a dat să iasă afară după dânşii, dar a fost oprit de soţia sa, bolnavă, şi de un musafir al său. Curând însă, Grigorescu pretextează că vrea să ia aer şi că revine imediat. Ieşind afară, Grigorescu a luat o furcă de fier din curte — gest care i-a fost fatal — şi ducându-se la locuinţa lui Signeanu, aflată în apropierea şcoalei, i-a spart două geamuri. Chefliii ies afară din casă. Institutorul se repede cu furca să lovească pe Signeanu, în timp ce unul dintre cheflii, Fritz König, mecanic, originar din jud. Constanţa, ii aplică lui Grigorescu trei lovituri groaznice cu o ghioagă, în cap. Cu capul crăpat la două, învăţătorul s’a prăbuşit la pământ. Signeanu se repede şi el, ia furca de fier din mâna victimei, ii aplică două lovituri, una in cap şi alta în braţul stâng, ^apoi a început sâ-l lovească cu pumnii, rupflndu-i două coaste. Sărind vecinii în ajutor, victima a fost dusă pe braţe acasă, unde a murit. Amândoi criminalii. Fritz Röuig la activul lui o crimă, săvârşită acum un an, tot în com. Vultureşti. I Procesul este în curs de judecată la Curtea de apel Constanţa. Amândoi criminalii, Fr. König şi Gh. Signeanu, au fost arestaţi. Pacea menţiută prin forţa armată Manifestuloral multor personalităţi politice engleze Londra, 1 Ianuarie (Rador).— Azi a fost public?! la Londra un manifest semnat de personaltăţi politice aparţinând celor trei mari partide din Anglia, cari declară că războiul poate fi evitat şi că pacea poate fi menţinută în virtutea pactului Societăţii Naţiunilor, la nevoie şi prin forţa armată. Printre membrii partidului conservator care au semnat manifestul se află d. Winston Churkchill, contele Litton, ducesa de Athon, iar printre membrii partidului liberal d. Lloyd Goge şi sir Archibald Sinclair. In sfârşit, partidul laburist este reprezentat pris d-nii Attlee, Hugh Dalton şi Noel Baker. Peste câteva zile, manifeste cttv acelaş cuprins vor fi publicate in diferitele capitale europene purtând semnăturile conducătorilor opiniei publice. Mda9 rumaiwh S. Regre’" irtTi~t în Saidia»e «® âmM