Universul, ianuarie 1937 (Anul 54, nr. 1-14)

1937-01-04 / nr. 3

Assul al 54-ÎS3 CONDATORI LUIGI CAZZAVILLAN . EMPK­ÂRUC ț fă România • f îeî 1 In străinătate s 6 lei n Pagini Taxa poştală plătită la numerar con­form anrobârii dir. G-le T. î R®- Î20.S88/W#, CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3.30.10 . SECRETARIATUL PE REDACTIE: 3.30.15_________________ R*. % Luni 4 Ianuarie 1937 P 1111 DIRECTOR: STELIAN POPESCU Vecinii noştri bulgari " O scurta vizită, în sărbă­torile Crăciunului, făcută la Rusciuk, ne-a făcut să luăm cunoştinţă de o publicaţie care, — am constatat mai pe urmă, — poate fi găsită şi la unele din librările bucureş­­tene. Este vorba de revista bulgărească „Dobrogea Na­tală“, apărând la Sofia, de două ori pe lună, şi ajunsă, — după cât se arată pe co­pertă, — la n­rul 4. „Dobrogea Natală“ ne-a surprins plăcut prin faptul că nu numai titlul dar şi ar­ticolele sunt scrise în bulgă­reşte şi în româneşte. Dificultatea pe care o au, în faţa tipăriturilor de acest gen, popoarele cari folosesc alfabetul latin este înlătu­rată aci prin aşezarea, pe jumătatea din dreapta a pa­­ginei, a textului românesc. „Dobrogea Natală" ar pu­tea fi de mare şi real folos în domeniul aproprierii româ­no-bulgare. Vom recunoaşte că tonul general al cuprinsului numă­rului 4 este caracterizat de­­ o notă de moderaţiune şi de neagresivitate, pe care pu­­blicaţiunile sofiote nu ne-au prea lăsat s’o vedem până acum, începând cu manifestul pe care înţeleptul Domnitor Ca­rol I l-a dat către locuitorii Dobrogei, în 1878, — după ce oştirea română sângerase a­­dânc în lupta pentru liberta­tea ţărilor balcanice, inclu­siv a Bulgariei, — revista nu­mită prezintă o serie de do­cumente şi date interesante, sprijinind o teză naţional­­bulgărească. Documentele şi datele sunt menite să dovedească exis­tenţa elementului bulgar în Dobrogea, (element pe care, ca minoritate, azi ca şi ieri, România l-a avut şi îl are în vedere), să accentueze comu­nitatea de interese şi cola­borarea celor două popoare în trecut, şi, în fine, să de­monstreze marile foloase ale unei „sincere prietenii româ­­no-bulgare“. „Prietenie bulgaro-româ­­na“ este chiar titlul unui in­teresant articol cuprins in numărul menţionat, articol care spune între altele : o faptă deosebit de îmbucură­toare în ultimii câţiva ani, este proiectata prietenie în­tre Bulgaria şi Iugoslavia. Mulţi bărbaţi politici ro­mâni au spus că drumul aproprierii româno-bulgare trece prin Belgrad. Mare va fi serviciul făcut de acei oameni politici din ambele State, cari vor face să se ajungă la acest rezul­tat precum şi de cetăţenii cari vor ajuta la împlinirea acestei datorii“. Pasagiilor reproduse mai sus le-am schimbat numai ortografia, deoarece, — în­­tr’o notă redacţională, — re­vista citată se scuza că re­dactorii săi scriu pentru pri­ma oară în româneşte, adău­­gând că va lua măsuri ca pe viitor să înlăture greşelile. Revista bulgărească „Do­brogea Natală“ făcând operă naţională bulgărească, men­ţionează numele unei şcoli şi a unei biserici bulgăreşti, pe cari autorităţile române le-ar fi închis, pe prima din 1889, iar pe a doua din 1886. Dacă revista în chestiune afirmă acest lucru, credem că el este adevărat. Insă,­­ în acel spirit de o­­biectivitate pe care „Dobro­gea Natală“ îl socoteşte ca absolut trebuincios, şi cu a­­ceeaş onestitate pe care noi înşine o considerăm obliga­torie pentru realizarea fru­mosului scop enunţat, — ac­ceptă revista menţionată să ne răspundă câte şcoli şi câte biserici româneşti a tot în­chis şi închide autoritatea bulgărească, în decursul ani­lor şi chiar in momentul de faţă? In Dobrogea românească, acolo unde stăpânirea româ­nească a închis o şcoală sau o biserică bulgărească, ele­mentul bulgar trebue să fi fost inexistent. Insă acolo unde azi, bise­ricile şi şcolile româneşti sunt închise, românii există în nu­măr covârşitor. Dovada o avem deplin: nu mai departe decât vara tre­cută jandarmii bulgari au tot amendat şi­ au tot lovit cu patul armei pe nenumăraţi „vinovaţi“ cari săvârşiseră „crima“ de a nu uită că sunt români... Prietenie româno-bulgară? Desigur, da, din toată ini­ma! îngăduinţă, omenie şi simţ de dreptate? Fără ’ndoială, da, şi foarte bucuroşi! Insă, o simplă şi unică În­trebare: De ce să ni se ceară numai nouă, iar de dincolo să ni se dea cu totul altce­va? Răspunsul la această che­stiune este cheia prieteniei româno-bulgare! Situaţia internaţională la începutul anului 1937 Cum o vede presa engleza Londra, 1 Ianuarie (Rador).­­— Cu prilejul anului nou, ziarele fac o dare de seamă a situaţiei internaţionale. „Daily Telegraph“ socoteşte că actualmente Berlinul deţine cheia menţinerii păcii. „Cum se poate avea sentimen­tul securităţii europene, adaugă ziarul, atunci când Germania este foarte puternică din punct de ve­dere politic, nemulţumită, iar din punct de vedere economic într-o situaţie precară, atunci când ea se organizează spre a avea o de­plină independenţă pe timp de patru ani şi când este condusă de un guvern care nu tolerează mei. o critică internă Ziarul crede că nu este pro­babil ca Berlinul să rişte totul in chestiunea spaniolă, ci este de părere că Marea Britanie şi Franţa ar avea un considerabil succes dacă ar izbuti să limiteze conflagraţia, folosind tactica răb­dării.­­ Democraţiile occidentale, scrie „Daily Telegraph“, vor trebui a­­poi, unite şi ferme, să lucreze la încheierea unui nou Locarno şi să se străduiască a reorganiza Societatea Naţiunilor astfel încât Germania şi Uniunea Sovietelor să poată fi reprezentate una lân­gă alta. „Times“ declară că astăzi, cu­vântul îl au Germania şi Italia. „Se recunoaşte, adaugă ziarul, la Berlin ca şi în alte părţi, că dacă intervenţia în Spania va putea fi oprită sau părăsită, se va fi deschis calea pentru o dis­cuţie mai largă asupra a ceia ce lipseşte acum mulţumirei şi pă­cii Europei. „Germania trebue să aleagă intre colaborarea pe picior de e­­galitate şi o izolare hotărită". FECIOARA TRANDAFIR RAPHAUL imm-semessssass Cât au costat turburările fin Palestina Londra,!;Ianuarie (Rador). Coresponid Pirî'iiii Agenţie: Reu­ter an­unţă. 'f#3n^IetSiisâ$% ZîartCW^^!Jip^m,»iSBât* * *^, bilanţul,: anului trecut, afir­mă că turburările epurate, de' mişcarea a­rabă aiu costat ad­ministraţia Palestinei suma de 2.250.000 lire sterline. ..t!,^XCXQxOx— : ■ Sir Joiin -Simon Ia Paris 1 Í . ( " Londrei ilanu­arie­, ',( Râtory.— Si­ John jtS'mop, ;i, ministruT..­­ de: Interne,ia ^părăsit ^aZiV tordra;! plscând .'la'.Paris' • . . ’ . . Sir John.* S0bton-a va^rStaâne până la» 6­­Ianuarie in capitala­ Franței t I îs t p - X-:*'*: -.... ' •\? ' rr, 1 ți / ’ ' ' . Dfi»* . • « îs ti neții pentru! khxce’e șl ducesa* dei Goucester .) Londra^n­' Ianuarie :f Rador). _Suvcrarioî i a i seittnârfct decretul pro cajfei.duce’e ide^ Gloucester; este rf’ibfife.jgiái'éiál -de ’éctpr ds' armată.^ '!■ /g." Ducesa/de-: Gloucester 31’ fost numită ^.doamnă' a -marii»crucier­a ordîiriu în â Hst-John 'îof saiem”. •' . "" .. ■- t‘!4 .a : i t * *. i­steni-: te eartj» patriarchia tte la recepţia de Vineri dela palatul regal Discursul Cu­ prilejul recepţiei de­­ Vineri dela palatul regal, când­­ mem­brii guvernului, ai corpului di­plomatic şi şefii autorităţilor ci­vile şi militare s’au dus să pre­zinte felicitări, ceremonie • 'pe care o relatăm în’.pagina III a ziarului, M.­ S. Regele a ţinut următoarea cuvântare ■­­ .. .­ V Domnule­ Preşedinte al Consi­liului, .• Inalt Prea- Sfinte Patriarh, ■ Ţin­ să ‘ vă mulţumesc pentru cuvintele­­ ce Min­te,­aţi rostit, în numele Ţării şi al rBisericii, în a­­ceastă primă zi­­ a­­ Noului An.­­ Este o zi în care­ avem datoria de, a gândi la anul care a trecut şi mai ales, să, ne­­pregătim pen- ntru anul ce­ vine. .' i Anul care a trecut, cu toate că a fi'ost plin de griji, cu voia lui­­ Dumnezeu şi cuminţenia oame-­­ ni!Or, a .--trecut;-nu -'pace-;';şi: .-a. -dat ' anumite semne de rel­vnofarie şi­­ de­ prosperitate; ■ - - • ■)»'. “ ' Fie, ca aceiaşi voinţă supremă şi at­eiaşi cuminţenie să­­ ne ■ păs­­itreze-şi anul ce:vine -ca, un an de pace şi, un an-de-: belşug!­­ . Acum- doi ani, tot cu un ase­­­­menea­­ prilej,, am­ dat,o indicaţiu­­­ne de program de guvernare, program, care se rezuma intrun singUr'cuvânt: gosn­odăriiel ! , | - Văd cu plăcere­ că, în­­ anumi­te ramuri.' ale' activităţii! noastre ț publice, s’a. ţinut­­oarecum seamă de . acest sfat.' îşi­­ că .acest, simţă­mânt că­ prima.grijă a acelora' 'cari jfiBt /chemaţi; să . cârmuiască j .țara,— este de a apăsa din ce în; -ce iiral 'mult-pe,, acest, sentiment . ..de ‘gospodărie ■—, îşi­ face ,din'n­ce­­ in ce mai uiult.'' drum in­­spiritul conducătorHor'şi hotarit devine o o cerinţă tot, mai acută a tutu­ror locuitorilor acestei ţări. Cari vor putea fi realizările a­­nului 1937, nu este locul s’o spu­nem aci. Ştiu totuşi că sunt trei comandamente superioare ■ cari vor cere pentru ţară orice sacri­ficii: este oştirea, sunt drumurile şi este sănătatea publică. . Acestea, cu toate mijloacele re­strânse pe care le avem la înde­mână, se vor putea înfăptui în parte, dacă la chiverniseala lor va acel spirit de strânsă şi cu­minte gospodărie. Atât guvernanţilor de as­tăzi, cât şi celor cari, în decursul vremurilor, vor fi chemaţi să conducă această ţară, le dau acest sfat, dacă vor să păstreze un renume, dacă vor să fie iubiţi de această ţară şi dacă vor, ca Eu, ca Su­­veraire să re dau tot spri­jinul, pe care trebue să-l dau guvernelor Mele, a­­ceasta va depinde înain­te de­ toate, de­ astăzi îna­inte, numai şi numai­ de sentimentul.. .absolut de gospodărie şi de utilita­te publică» Ţara aceasta şi întreg po­porul Meu, să fie convinşi că din acest loc, unde Mă găsesc prin voinţa Celui Atot­puternic şi prin voinţa poporului Meu, ■ Ei* sunt aceia care voi sta strajă ne­clintită, pentru ca acest de­ziderat al Meu şi al Ţării, să se îndeplinească cu sfin­­ţenie. .­­ . ;A­­ ‘ i ! -Supt sigur­ că toţi, a­­ceia, cari au,­ cari , vor a­­vea, sau vor să aibă, o răspundere. In­­ această ţară, Mă vor pricepe. Ca pretutindeni, sunt şi­ la noi unii maiţ ţrîţimişti,­ iar alţii mai­ pesimişti.­ AlS-­ţăjjijvpi face­­apel la cei pe­­simişti, căci cu cât crezi că d­a­r lucrurile merg mai rău, cu atât trebue să-ţi dai silinţa ca ele să meargă mai bine; de aceia apelul Meu la uni­re, apelul Meu la­ colaborare sufletească, pe care rând pe rând şi zi de zi l-am făcut conducătorilor­­ acestei ţări, se îndreaptă ,astăzi către aceia care văd mai mult rău decât bine şi­ către deci tre­bue să priceapă că orişice patimă personală trebue lăsată la o parte şi că nu­mai satisfacerea­ intereselor ţării poate să îndepărteze răul, ,pe care-l Văd ei. „ Urând Ţării şi poporului Meu un an noi­ fericit, plin de prosperitate şi de linişte, îmi reînoiesc făgăduinţa că voi fi­Acela care,,fără priha­nă şi fără odihnă, voi sta de veghe,­ ca această linişte să se păstreze şi această pros­peritate să se întărească. Aşa să ne ajute Dum­nezeu !: : î/­/ (Urale. prdvngtte^ M. S. Regelui ;A Bíwít üpel de Unamuno -7f f< f yr,;n.' . >9 ii *.s; ■ . . 1 ; ■'' Ayija^ 2 .(kador).1—« MÎsuelS .de Imnamuno, rectorul? Uni-^ versităţii din Salaimanica, a încetat din viaţă subit Joi seara. Ilustrul filosof, care moare ‘In vârstă de 72 ani, a fost ră­pus de o embolie. înmormântarea Iul Migruel de Unamuno s’a făcut ieri după amiază, cu un fast deo­sebit. • • - • Proect pentru supravegherea Spaniei trimis celor două guverne spaniole Se cere răsrtras in 10 zie Londra, 1 Ianuarie (Kador). — Agenţia Reuter“ anunţă: Lordul Plymouth a trimis azi d-lui Eden amănunte complete asupra proectului de supraveghe­re pe uscat şi pe mare, în Spa­ni­a. • Preşedintele comitetului de ne­intervenţiune a rugat pe minis­trul afacerilor străine să remită acest proect celor două părţi din Spania. Atât guvernul din Valencia, cit şi guvernul naţionalist spaniol din Burras trebue să răspundă până în termen de 10 zile de prn­iţi­rea profetului. Este probabil că invitaţiile vor fi trimise chia­r azi şi rendse de către am­basadorul britanic la Herdaye, guvernului naţionalst, şi de către însărcinatul cu afa­ceri englez la m­ileneia­ţilor din acel sus. »♦! Demisia d-lui N. Caranfil D. N. Caranfil, ministrul aerului și al marinei, a de­misionat. D. G. Tătărăscu, preșe­dintele consiliului de miniș­ tri, a luat interimatul ace** tui departament. m . ­as englez oprit de naţionalişti Londra, 1 Ianuarie (Radar).— Corespondentul agenţiei Havas comunică: D­in ministerul marinei se transmite următoarele: Vasul britanic ,Btrid", de 1934 tone, a fost oprit de un vas naţionalist spaniol, pe când naviga erl în dreptul capului Europa. ,Jltrid” venea din Hali­fa și se îndrepta spre LiverpoolL Vasul de răsboi nationalist at deschis focul asupra vasului britanic atunci când căpitanul acestui a refuzăt să execute or­dinele date de comandantul vasului spaniol. • • JStrid” a sosit la Gibraltar, unde căpitanul a raportat zul autorităţilor britanice. spaniolii .. Groab­a mii’n satul Idrs-Cu­isu Noul amănunte Bazargic, 1 Ianuarie Crima săvârşită in prima seară a zilei de Crăciun, in satul Idris- Cuiusu, com. Vultureşti, căreia a căzut victimă­A văţătorul Petre Grigorescu, a provocat o vie con­sternare in mijlocul populaţiei ro­mâneşti din întreg judeţul. Diferitelor versiuni cari circulă — unii arătând ca vinovat pe Gri­­gorescu, iar alţii pe unul din cri­minali, anume Gh­. Signeanu—dăm mai jos rezultatul primelor cerce­tări făcute la faţa locului de d. căp. Tănase Const, de la legiunea de jandarmi Caliacra , învăţătorul Petre Grigorescu, un etate de 49 ani, căpitan în rezervă, decorat cu „Steaua României“, ve­nise in judeţul nostru în toamna trecută, din fiul­ Isman, unde ser­vise ca învăţător 15 ani. El dorea — spune soţia lui — să vină in mijlocul coloniştilor români d­in Cadrilater. Se bucura de stima şi încrederea autorităţilor superioare şcolare. Curând dupft venirea in satul Idris-Cu­lusu s’au iscat oarecuri ne­înţelegeri intre el şi locuitori, a­­supra conducerii comitetului şco­lar Cu­ câteva zile Înainte de Cris­­ciun, înv. Grigorescu făgăduise delegatului satului ,anume Gh. Sig­neanu, că va da coloniştilor din sat o sală de clasă, pentru a face acolo o serată dansantă. In seara de 25 Dec., Gh. Signea­nu împreună cu alţi colonişti s’a dus la învăţător acasă, să le dea sala de clasă făgăduită. Acesta a refuzat însă, arătând să soţia sa este bolnavă şi ite­lewîe âe Â-* nişte. Signeanu, care era «sa «beî, & protestat. Cearta s’a terminat ca spargerea câtorva geamuri. Grigorescu a dat să iasă afară după dânşii, dar a fost oprit de soţia sa, bolnavă, şi de un musa­fir al său. Curând însă, Grigores­­cu pretextează că vrea să ia aer şi că revine imediat. Ieşind afară, Grigorescu a luat o furcă de fier din curte — gest care i-a fost fa­tal — şi ducându-se la locuinţa lui Signeanu, aflată în apropierea şcoalei, i-a spart două geamuri. Chefliii ies afară din casă. In­stitutorul se repede cu furca să lo­vească pe Signeanu, în timp ce u­­nul dintre cheflii, Fritz König, mecanic, originar din jud. Con­stanţa, ii aplică lui Grigorescu trei lovituri groaznice cu o ghioa­gă, în cap. Cu capul crăpat la două, învăţătorul s’a prăbuşit la pământ. Signeanu se repede şi el, ia furca de fier din mâna victi­mei, ii aplică două lovituri, una in cap şi alta în braţul stâng, ^a­­poi a început sâ-l lovească cu pumnii, rupflndu­-i două coaste. Sărind vecinii în ajutor, victi­ma a fost dusă pe braţe acasă, unde a murit. Amândoi criminalii. Fritz Röuig la activul lui o crimă, săvârşită acum un an, tot în com. Vultu­reşti. I Procesul este în curs de ju­decată la Curtea de apel Con­stanţa. Amândoi criminalii, Fr. König şi Gh. Signeanu, au fost arestaţi. Pacea menţiută prin forţa armată Manifestul­oral multor personalităţi politice engleze Londra, 1 Ianuarie (Rador).— Azi a fost public?! la Londra un manifest semnat de personal­tăţi politice aparţinând celor trei mari partide din Anglia, cari declară că războiul poate fi evitat şi că pacea poate fi menţinută în virtu­tea pactului Societăţii Naţiunilor, la nevoie şi prin forţa armată. Printre membrii partidului con­servator care au semnat manifes­tul se află d. Winston Churkchill, contele Litton, ducesa de Athon, iar printre membrii partidului li­beral d. Lloyd G­o­ge şi sir Ar­chibald Sinclair. In sfârşit, parti­dul laburist este reprezentat pri­s d-nii Attlee, Hugh Dalton şi Noel Baker. Peste câteva zile, manifeste ctt­v acelaş cuprins vor fi publicate in diferitele capitale europene purtând semnăturile conducător­­ilor opiniei publice. Mda9 rumaiwh S. Regre’" ir­tTi~t în Saidia­»e «® â­mM

Next