Universul - Provincie, iulie 1946 (Anul 63, nr. 146-171)
1946-07-30 / nr. 171
/ PIVUMSTRAflA CASEI SCOA- t&LOR Șl A CULTURII POPORULUI E.'SISCTTUT A FONDURILOR IV . iCULARE Publica i î iaai-3 1 Nr. 13.SC8/1346 Se aduce la cunoştinţă generală ! ra tn ziua de Vineri 9 August 1948, orele 18 p. m. se va tne la Casa Şcoaieior din Bucureşti 6tr.8, Berthelot Nr. SO licitaţie pu-trică cu strigări, pentru arata- j tea unei porţiuni de teren In su- j rafaţă de 16 m. p. din terenul vi- tran proprietatea Casei Scoalelor, fondul ,,stsn Hagi Călin” situat In str. Viforului No 63. Preţul de la care Începe licitaţia este de lei loo.oop (Una sută mii) lunar. Termenul de arendare este de un (l) an de la data semnării controtului. Plata arendei se va face în două rate, prima la semnarea contractului şi a doua după 6 luni. Chiriaşul va putea face construcţii pe teren in scopul exercitării unui comerţ legal, cu obligaţiunea de a avea In prealabil autorizaţia de construcţie a Primăriei. La expirarea contractului teresal se va da în primire curăţat de resturi de gunoi, materiale, etc. Toate taxele către Stat, Judeţ şi comună, precum şi cele de publicitate şi viza contractului, privesc pe chiriaş. Domnii concurenţi spre a fi admis la licitatie vor depune un nu- r «dinţă. Prezenta licitaţie se ţin« în conformitate cu art. 88-110 din Iegee Contabilităţii Publie. p. Administrator, Indescifrabil. p. Director, IndescifrabiL ■»♦♦♦♦ »99» ROMÂNIA ECONOMATUL REGIONAL MILITAR FILARET, BUCUREŞTI -20 40 : Ora temeii: „Famata albaneză gi merger o‘garanţie de 10% în se- | jW M I» d«noc".ti.” r.Mrt.1 i liana 21 : Viorie» Angli»! cânte. 21.20 : Cronic» txterni da Gi. Ivatcu. 21.35 : Dumitru Teodem-vioară. 22 : Radiounui. 22.15 : Bulat Inul d» gtiri români In limba mă.22.20 : Crania«rpartivă. 23 : Musică igoară (diseuri). tim. 29 IULIE 19: RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI T : Radio-junul. 7 12 : Bulatinul ml.1.20 : Murit» dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA 7.30: Emisiune In limba maghiari. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BD 1 8 : Musică variată (diseuri). De la erate 9—9.05 pe Radio Romănia 11 Radio Bucuraşi: turul in limba bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13 . Contor de prim (discuri). 14 ? Radio-i«ru»! 14 15 Seriate prwai. 14.25 . Căniţi iau» Radu an terorii Finită Fir Lalea RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18 Muzică meridională (discuri). 18.45 : Carnet cultural : „Cronica dramatică" de Liana Hupa.Iconomatul Militar Regional Filaret din Calea Șerban Vodă (Crematoriu) având de transportat la domicilul membrilor săi de la depozitul de lemne situat in curtea Arsenalului Armatei ,circa 1000 vagoane lemne de foc, angajează în acest scop, mijloacele de transport auto sau hip". Ofertele se vor adresa la sediul Economatu'iii^ 4 Hote! Traian STRADA REGALĂ: BIAELA se vinde liber și mobilat Telefon 4.21.67 de la 8—1018 A NHT POLITECHNICA DIN BUCUREŞTI -hj Publicaţiune Se aduce la cunoştinţă că: In Ziua de 12 August 1646, orele 10 se va ţine la Politechnica din Bucureşti, Calea Griviţei Nr. 132, licitaţie publică pentru arendarea unui teren de cultură, 80 han, situat în corn. Băneasa. Condiţiunile de arendare se pot vedea zilnic la Serviciul Tehnic intre orele 10—13. 10 .♦+♦♦♦♦ ♦ 4» ♦ Minimul de existenţă pentru salariaţii comunali ! După cum se ştie Legea pentru Statutul funcţionarilor comunali stabileşte un quantum „M", care reprezintă valoarea minmului de existenţă, şi în funcţie de care se calculează salariul şi celelalte drepturi băneşti. Azi suntem în măsură să arătăm, în urma informaţiunilor culese din sursă demnă de Încredere, că acest quantum va fi fixat la 70.000 lei. (Agerpres). --------@«RÎ)------- DUMINICA 23 IULIE 19« ORTODOX Ap. Prahov Niem«. Time». CATOLIC : Samson. PROTESTANT : togfrigd. Fiorali: 28 Tăinui 5,06 Mat. Mat». fazele LUNO 28. Lună nouă. RADIO DUMINICA, 28 IULIE 194« RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 7.30 . Radio-jurnal. 7.42 . Buletinul de știri român» la limba ruşi. RADIO ROMANIA 8.15 : Emisiune in limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8 45 Continuarea muzicii la dimineaţă (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13 Ora satului. 14 ■ Radio-Iurual, 14.15 : Revista presai. 14.25 : Orchestra Victor Pratejcn, Rfrenele torate Liane Mihailescu. 15.25 : Instrumente diferite (diseuri). 16 : Muzică variată s.poară (discuri). 17 : Ora sindicală. 17.30 : Actualităţi sovietice. 18 Muzică de dans (diseuri). 18.50: Orchestre de Calm Radio. RADIO ROMANIA 20: Jurnal pentru provincia. RADIO BUCUREŞTI 20 : Jurnal pentru Capitală. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 20 10 Revista presei. 20.15 : „Literatura Ini 1907" . Marin Sărbuievcu. daruri remim ti limba Bucureşti RADIO ROMANIA " 19: Emisiane in limba machiază. RADIO BUCUREŞTI 19 : Cântece de chef (discuri). RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19 30 : Orchestra da mandolina : „Baladlantina". 20 : Miei piesa Instrumentala (diseuri). 20 : Revista presei. 20.15: Ora Naţiunilor Unite: „Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice". 20.35 : Fanai! Manzoroa cante. 20.55 : Oglinda zilei. 21 : Muzici da cameră arendată de Dumitru ne-reeră. Alexandri Slavareche-violă gi Sylvia Degen-violonce! • Trio da coarda ap. 53 Nr 1 de Joseah Haydn 21.15 : Orchestrele Moeica Gould ei Andre nosTelerete (diseuri). Muzică agoară americană. 22 : Redio-terpel. 22.15 : Buletinul da gtri romina in limba mă.2? : Bnlarin iportiv. 22.33 : Margaraia Oaneleanu-moară gl Th«e- 4« RegateVl-M»ei: Somada iu te maior de Grieg. 22 55 : Cunteri simfonic fdlsawi). De la orele 14.30—15 30 Radio Deal« Rom*nă, pe Iun "'.mo da udă 32,4 m. unita aanim străinltata. 8 TEATRE—GRĂDINI DE VARĂ MUNCITORESC: 0 Ml «te gopaa. MODERN : Potteiik gi Pa rtznuster. TEATRUL NOSTRU : Reţete fericirii. TEATRUL MICI. (. I. COMEDIA. Diatrostea se 'nvatB TEATRUL DE VARA MARIA PILOTTI, grădina laşii Farum, str. C. A. Rasaţii. Comedia. „Bani tribaţi". TEATRUL DE VARA GRADINA AURORA. Dndagri 84 • Doi Sergenți cu C. Ciprian, Elvira Petreanu. Dar* Slaanascs, Cutia flieget li C. Vâriajanu. CRADINA COIOS (Calai Victoriei) : Campiona-Itul dragostei. GRADINA it i1C0NDA- Bal Ia lavoy TEATRUL «VOT : Femei din trew-Tert. TEATRUl ARMATEI (sale Alhambra): Cântec I de dragorii. GRADINA IZBANDA: Strengarul. GRADINA VOLTA UDZESTI Proiecorul de tron casă. GRADINA ASTORIA (Dodesti): Vrljieanu. GRADINA VOXEFORIE Habaaara. CIRCUL MILEA (banan Vargului) I lumaia la atracţia. STRANDUL OBOR: Bazin, plata, cinematografe CEibnaa ARO : MademodaaUa Fiii. I*5* t SCALA: CorsarnL CAPITOL (sală gl grfdlaP^ Zcrite aigrs. ÎT^!£3S8'3E53HSmnS5î88 . SELECT: 0 doamnă bine păzită. ITIUANNN: Aceia care primești palme REGAL. Fiorii adolescentei CENTRAL i Răscoala munților, i EXCELSIOR Castelul lanternă. I BULEVARD PALAS Om In ioc. ( VICTORIA ■ Convoiul. TIVOLI : ora fatală. ■ LUXOR (Sala gi grădina): Corsari FEM1NA : Amanta legitimi. A.R.P.A. : Fata junglei. CORSO : Ei: Expres ji jurnal. CASANDRA Plutonul de execuţie DALLES : logodna cu bucluc. OMNIA : Dansul vieţii şi revistă. NISSA : S’a schimba ceva gi trupă de revistă. TINERETunal: iubise coi ochi albagri. CARTIER AIDA sala ji grădina: La riscrici ii vânturi, revistă li jurnal. AMERICAN (sală gi grădină): Magnllia |i revistă. ALIANȚA, sala gi grădina . Air Force (Cetatea Sburătoare) gi trupă de revistă. BARCELONA (Sală gi grădină): Iedul verde si jurnal. CARMEN-STIVA : 0 DACIA, Sosser:.; nerv pentru mama. Stefan cel Mare 34 : Fantoma vii si jurnal. DIANA : Abeeute namoivaia gl «ftdttl. FLORIDA (Sală u grădină) : Drama din Slangs: gi trupa de revista. GLORIA (sală gi grădină) : Băiat su tată. ILEANA : In sabie si gi teviată. LIA Legianea Albi gi jurnal. MARCONI Sexul ilab g: revistă. MIORIȚA: S:*!un rătăcite, irnal gl rănirii. MODEI Misterele ringului gi trupă de revistă. bPLANO : Dragoste vinovată ii trupă da eavista. NERO (sală gi grădini) : Spionaj In Pacific gi ravisti. ODEON, aali gi gradina : Valsul nemuritor gi jurnal. FAURE In umbra prohibiţiei gl mlitL RAHOVA : Bănciala gi revistă. fF* Numai un sărut SPLENDID Dragoste dincolo da mormint, TOMIS (sală gi grădină) Primul bal. UNIC (oală gi grădină) Eterna Eva gi jurnal. VENUS: Tun Zeiţa junglei, complectată gi u-uai VOLGA : Furtuna. VERGU: Uraganul, jurriul revistă. Demonstraţii cu o nouă maşină agricolă Ieri la amiază d. Ion Gheorghişor, mecanic specialist în construcţia de maşini agricole a prezentat presei şi specialiştilor români o nouă maşină de semănat in rânduri şi cuiburi, care poate fi folosită pentru insământarea oricărei plante prăşitoare. Demonstraţia a avut loc la staţia pentru încercarea maşinilor agricole de la Băneasa. In cazul când autorităţile de resort vor da un aviz favorabil, maşina urmează a fi lucrată în serie, pentru uzul micilor agricultori. Comemorarea lui Jaures „Gruparea socialistă de artă şi cultură’’ comemorează Mercuri. •31 Iulie, ora 5 30 d. a . in sala Libertatea din str. Academiei 20, pe marele gânditor şi luptător soca- Ust Jean Jaurés D-nii Leopold Fiderman şi Liviu Frida vor înfăţişa viaţa Şi personalitatea Iul ■•Jaurés D-nii Nicu Dimitriu, G. Baldovin ș. a. vor citi fragmente •in opera lui Jaurés. Ansamblul de muzică de cameră al OMEC- illul va interpreta quartet de Chausson, iar corul OMEG va cânta filmuri socialiste. Intrarea liberă, t întâmplări din capitală Ce s’a găsit la spărgătorul Mândru . Am arătat acum câteva zile că , organele brigăzii a I-a judiciare, . I au arestat pe vestitul spărgător Ion Mândru, care după ce jefuise locuinţa d-lui dr. Buzagiu, din str. Viitor nr. 36, se pregătea să dispară cu toate obiectele furate, acărora valoare se ridică la peste 400 milioane lei. D. dr. Buzagiu și-a recunoscut toate obiectele, în afară de două pistoale automate, imul marca „Bereta“ cal. 9 mm. și seria 1/308 iar celălalt marca „Walther“ cal. 7.65 m.m. cu seria 372.354, o salopetă bazonată de culoare kaki, una per cisene box, negre, cu carâmbi moi, una prelată (foaie de cort) de culoare kaki, plină de sânge, una pălărie gris, cumpărată dela „Torcătorul Ticu“, una cămașă albastră, una cravată albastră cu picouri albe, cumpărată dela magazinul „Păstorel” un aparat de fotografiat marca „Zeiss Ikon“, un stilou marca „Progres“, un telemetru, un port-ţigaret mic nichelat cu bricheta lipsă un carnet de bord , cu filele de la început rupte, în care s-a găsit foaia de circulaţie nr. 7622 B. din 23 Martie 1945, pe numele Corneliu Ştefănescu, din Bucureşti str. Barbu Delavrancea 33 pentru automobilul Fiat tip 1940 turism cu numărul motorului 280.008 şi actul de vânzare din care se constată că d. arhitect Robert Mihăescu, din Bucureşti str .C. A. Rosetti nr. 51 a vândut d-lui locot. invalid Cornel Ştefănescu automobilul Fiat arătat mai sus. Deasemenea a fost oprită la prefectură şi maşina „Olds mobil” de 8 cilindri ,având seria motorului 263461, cu o roată de rezervă şi scule ,având numărul de circulaţie 286 Galaţi tx. culoare bleumarin închis fără acte la bord. Deoarece spărgătorul refuză să arate provenienţa obiectelor găsite în taxiul furat, cu care a venit de la Galaţi la Bucureşti, persoanele care recunosc vreunul din obiectele de mai sus, sunt rugate a se prezenta comisarului Făureanu Marin de la brigada LI-a judiciară. Mare furt de albituri de la spitalul T. B. C.-Sibiu Sibiu, 27 (Aperpres). — In noaptea de 22 spre 23 iulie a. c. autori necunoscuţi au apart magazia principală a Spitalului T. B. C din localitate, de unde au furat zeci de cearceafuri, sute de feţe de pernă, ciorapi, cămăşi, nenumărate pături şi câteva sute de metri de pânză de diferite calităţi. . Valoarea totală a pagubei suferită de spital se ridică la 150 milioane lei. Cea mai mare parte din aceste obiecte, care au constituit prada infractorilor, au imprimate pe ele sigiliul T. B. Olului Sibiu şi literele MFOE, iar ciorapii marca Dunărea. Direcţia Spitalului acordă premii tuturor acelora care sunt în măsură să dea relaţii asupra acestui furt *©«©- 0 precizare a Halifax lordului Londra, 27 (Rador). — Lordul Halifax nu s’a dus să-l viziteez pe Hitler în 1936 în călitătea sa de ministru de externe al Anglii așa cum a afirmat d. Randolph Churchill când a depus ca martor nî procesul Flandin. Intr’o scrisoare adresată lui „Times” precizează că a fost numit ministru de exetrne deabia in 1938. Transferările, fixările de catedre, numirile şi suplinire profesorilor din învăţământul secundar In legătură cu lucrările pentru începerea noului an şcolar, ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţa generală cele ce urmează: Propunerile pentru transferarea membrilor corpului didactic secundar de toate categoriile s-au publicat în Monitorul Oficial Nr. 171 din 26 Iulie 1946. In conformitate cu prevederile legale, profesorii care se socotesc a fi având drepturi superioare celor propuşi pentru transferare la catedrele sau în localităţile unde ar fi dorit să funcţioneze, pot adresa contestaţii Ministerului până în ziua de 5 August 1946 inclusiv, arătând motivele pentru care revendică preferinţa. După data menţionată mai sus, nu se mai ia în considerare nicio contestaţie. Contestaţiile se judecă de minister, în conformitate cu normele stabilite de legea nr. 119-946 şi de decizia nr. 231.854-946. CUM SE FACE FIXAREA IA CATEDRE Intre 15—20 August 1946, ministerul publică tabloul transferărilor definitive, urmat de tabloul catedrelor rămase vacante pentru fixarea profesorilor numiţi în învăţământ pe temeiul legilor nr. 609-942, 79-944 şi 89-945, precum şi a celor titularizaţi pe bază de vechime sau alte legi sociale, care vor înainta cereri în acest scop între 20— 30 August 1946. Fixarea la catedre a membrilor corpului diactic din categoriile prevăzute mai sus se va face numai pe bază de cereri individuale, trimise prin poştă sau prezentate personal, în ordinea vechimii tablourilor de capacitate şi a mediilor obţinute la examen în zilele următoare. 2 Sept. 1946, profesorii maeştrii pentru specialităţile practice din învăţământul Industrial băeţile din învăţământul profesional fete, plus gospodăria şi lucrul de mână la şcoalele teoretice şi comerciale; 5 Sept. 1946, profesorii şi profesoarele de partea literară de la toate şcoalele secundare Inclusiv specialităţile învăţământului comercial şi dexterităţile. Profesorii care nu vor putea fi fixaţi la catedrele solicitate, vor fi fixaţi de către minister, din oficiu, la alte catedre disponibile. .. . Lucrările în chestiune se vor face în localul liceului ,,Carmen Sylva” de către o comisie compusă din directorii de învăţământ sub preşedinţia secretarului general, numirile nouilor profesori După încheierea lucrărilor de fixare la catedre a Prfes°r'|°r numiţi anterior în învăţământ, ministerul publică tabloul catedrelor rămase vacante pentru numirile de noui profesori, dintre candidaţii care au trecut examenul de capacitate pe bază de cereri adresate ministerului până la data de 15 Septembrie 1946, în aceiaşi ordine a vechimei şi a mediei examenului. DETAŞĂRILE Profesorii şi profesoarele având motiv legal pentru detaşare (apropierea de soţ) şi care fi nevoiţi să funcţioneze ca şi ataşaţi la alte catedre în jursul noului an şcolar, vor adresa ieri inspectoratelor regiunea cărora se află unde solicită detaşarea, între 10 August—10 Septembrie, anexând dovada oficială a motivului legal de detaşare, care nu se poate aproba decât la catedre bugetare, vacante şi similare. In conformitate cu prevederile legii învăţământului secundar (art. 114), profesorii recent transferaţi sau numiţi la catedre, nu pot obţine detaşarea timp de trei ani de la data transferării sau numirii. Potrivit aceluiaşi articol, profesorul detaşat mai mult de şase ani își pierde .^^5 Ministerul ţine să precizeze că nu se mai aprobă detaşări de profesori la alte instituţii* SUPLINIRILE DE CATEDRE Candidații, cu sau fără examen de capacitate, care doresc sa ocupe prin suplinire catdrele mase vacante după transferări, fixări, numiri şi detaşări, vor adresa cereri ministerului direcţii de învăţământ între 31 August 1946, indicând oraşul unde doresc să funcţioneze, şcoala şi specialitatea. La cereri vor anexa numai copii certificate de catre directorii liceelor sau gimnaziilor de stat cele mai apropiate — următoarele acte: diploma de Ucenţă, certificatul de absolvire* , seminarului pedagogic, «unii cate de funcţionare m învăţământ, u. indicarea şcoalelor şi respec- j avilor ani şcolari, declaraţia cam dpus examenul de capacitate pentru cei care l-au depus cu indicarea sesiunii şi a mede , ^Candidaţii şi candidatele penru specialităţile învăţământului aplicat, vor anexa un plus c0, jţiile certificatelor de practică şi d de serviciu . CURIER JUDICIAR O societate petroliferă acuzată că a sustras ţiţeiul Statului de sub pământ O afacere, fără îndoială unică în analele noastre judecătoreşti, este aceea pe care o relatăm în cele ce urmează. In 1940, pe când conducerea societăţii ,,Astra Română” căuta, din cauza evenimentelor, să-şi transporte scriptele din regiunea Boldeşti la Bucureşti şi de acolo poate mai departe, autorităţile au reuşit să ia cunoştinţă de unele acte secrete din acea arhivă, can au dat la iveală o operaţiune pe care conducătorii societăţii o practicau pe o scară întinsă şi cu mijloace ştiinţifice, graţie căreia au frustat Statul în curs de ani de zile, de cantităţi de ţiţei aflate în zăcămintele din subsolul perimetrelor vecine cu acelea exploatate ce către Astra Română. . . , Statul a sesizat parchetul Ilfov, care a însărcinat cabinetul 1 Instrucţie cu cercetarea acestui caz extraordinar Cum s au pornit cercetările, personagii» răspunzătoare de punerea la cale si de executarea planului fraudulos s’au grăbit să dispară din tară Astfel că atunci când judecătorul de instrucţie i-a chemat si când în cele din urmă a emis contra lor mandate de arestare, ei n’au putut fi găsiţi. Iar organele Siguranţei Generale au fost silite să recunoască într’o adresă de răspuns către judele Instructor că mandatele n’au putut fi executate fiindcă respectivii au reuşit să fugă din ţară pin punctul Giurgiu, — aceasta cu toate că autorităţile locale, ca de altfel toate punctele de frontieră fuseseră avertizate din timp ca să nu permită eşirea din ţară a celor cinci persoane Lipsa acestora, între cari se găsea şi directorul general de atunci Otto Stern, a îngreuiat mult sarcina judecătorului instructor, care a trebuit să se refere la mărturii, la acte, la informaţiile dat€ de către Statul reclamant şi la expertiza technică a oamenilor de specialitate. Aşa se explică faptul că cercetările instrucţiei au durat aproape 5 ani, până la sfârşitul lui Decembrie 1945, când s’a dat ordonanţa definitivă în cauză. Prin ordonanţa de urmărire dată în acord cu rechizitoriul definitiv al parchetului, sunt trimişi în judecata tribunalului corecţional: Otto Stern, fostul director general al societăţii ; I- G. Bierman, fost director technic; A. Van Overstraten-Kruysse, fost şef al secţiei de exploatare; Leslie Forster, asistent al acestei secţii; Hendrik Stheeman, asistent al scheei Boldeşti- Prahova, având calitatea de inginer specialist, pe baza art 388 cod penal vechi, art. 524, 525 (furt calificat) şi 406 cod penal actual şi pentru infracţiune la legea patrimoniului public Ei sunt învinuiţi că au pus la cale un furt organizat de petrol şi gaze din perimetrele Stabului cu începere de la 1935, aceasta prin chipul cum au săpat sondele în număr de opt, pe şantierele societăţii de la Boldeşti, Ceptura şi Răzvad. Sondele au fost deviate intenţionat cu „talpa” sub perimetrele vecine ale Statului, drenând ţiţei şi gaze din aceste perimetre- Soc. Astra a putut ajunge la acest rezultat întrucât era înzestrată cu cele mai perfecte aparate de deviere şi orientare a sondelor. In chipul acesta s’a deviat verticala tubajului sondelor cu unghiuri variind între 15 grade și 30 grade, ajungându-se cu talpa sondelor adânci până la o deviere de 360 metri de la verticala amplasamentului. Pătrunzându-se în felul acesta adânc sub perimetrele Statului, au fost pompate cantităţi enorme de ţiţei. „ Ordonanţa definitivă releva ca în lipsa inculpaţilor, societatea .Astra Română” ca răspunzătoare civilmente, a căutat să se apere, susţinând că a fost la mijloc o orientare periată forţată, fiind inspirată de motive technice şi geologice. In acest scop a cerut facerea unei contra expertize, care a fost admisă. Concluzia ordonanţei definitive este că această apărare este lipsită de temei şi că devierea a fost făcută cu intenţie dolosivă. Dosarul acestei afaceri excepţionale a fost înaintat ieri de către parchet primului preşedinte al trib. Ilfov, care a repartizat judecarea procesului — ce va avea să se facă după procedura urgentă a legii patrimoniului public — la secţia I-a corecţională. Statul s’a constituit parte civilă cu câteva sute de milioane. RECURSURILE CELOR TREI DIN LOTUL ANTONEŞTILOR REJUDECAŢI DE TRIBUNALUL POPORULUI După cum se ştie, sentinţa pronunţată de Tribunalul Poporului fiind casată în privinţa acuzaţilor ing. Const. Buşilă, ing. Nic. Mareş şi general D. Popescu, aceştia au fost judecaţi din nou de Tribunalul Poporului. Cum şi de data aceasta au fost condamnaţi, dânşii au făcut recurs la Casaţie şi în contra sentinţei a doua. Recursurile au fost desbătute pe larg ieri, în faţa In Înaltei Curţi S. N, prezidată de d. consilier Traian Lăzărescu. Motivele de recurs au fost desvoltate de d-nii av. C. Simionescu-Iaşi, Antofiloiu şi H. Aznavorian şi ele se refereau la reaua oprapurtere a instanţei şi la greşita aplicare a pedepsei. Concluziile din partea parchetului general au fost puse de d. procuror Călcâi, care a combătut toate motivele de casare, afară de unul din grupa compunerii instanţei, pe care l-a socotit întemeiat, anume că Tribunalul Poporului când a judecat din nou ca Instanţă de trimitere, nu trebuia să fie compus din aceeaşi membri cari au judecat şi prima oară ci trebuia să se constitue un nou complet de judecată în care să nu mai ia parte nici ţinut din cei cari formaseră primul complet, înalta Curte a rămas în deliberare până mâine când se va pronunţa. PROCES DE SABOTAJ In faţa instanţei de sabotaj a compărut ieri în stare de arestare, comerciantul Iacob Potensen , proprietarul magazinului ,Figaro”, de pe str. Lipscani, trimis, în judecată pentru o serie de in- functiuni la legea sabotajului și având calitatea de recidivist. Procesul capătă amploare prin marele număr de apărători ai comerciantului si prin ocuparea fotoliului ministerului PM c de către d. procuror Const. Buzoianu, care a dat rechizitorul în “imprima şedinţă au mmt toc formalităţile preliminarii şi It»- rea unui lung interogator celui acuzat. Desbaterile au rămas în continuare pentru mâine. A CUMPARAT ROŢI ŞI CAUCIUCURI DE AUTOMOBIL PROVENITE DIN FURT Parchetul Ilfov prin d. Procuror Constantin Buzoianu. Inma instrucţiei făcute de cabinetul n a deschis acţiune publică cu rechizitorul Nr. 33034, pe baza art. 525 pct. 1 lit. d cod penal punând sub inculpare pe şoferul Ioan Leon Rotar şi pe baza art., 183 c. p. pe Pompiliu Giurgiu, petrolist din Bucureşti, calea Griviţei No. 425, fiindcă a cumpărat şi folosit rotile de la automobilul m Nr. 1733 B., proprietatea d-lui ,r. Ştefan Timotei din Bucureşti, strada Cometa No. 55. Reclamantul a obţinut şi sequestru asigurător penal cu si gilii la locuinţa lui Giurgiu Pom- 1 ciliu pentru suma de lei 20 mi-lioane, sumă pentru care s’a constituit parte civilă la cabinetul de instrucție- Conditiuni de admitere in şcoala de surori-infirmiere profesioniste a Soc. Naţ. de Cruce Roşie Se aduce la cunoştinţă că la şcoala de surori Infirmiere profesioniste a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie au început înscrierile, pentru examenul de admitere în anul . Aceste înscrieri durează până la 25 August a. c. Pentru admiterea la examen candidatele vor trebui să aibă vârsta între 17—30 ani, ca studii de bază vor trebui să aibă cel puţin 4 clase secundare. Nu se admit candidate căsătorite sau cu copii. Cererile de înscriere se adresează direcţiunei şcoalei de surori infirmiere profesioniste a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, str. Biserica Amzei nr. 29 Bucureşti însoţite de următoarele acte : Extractul de naştere ; Certificat de Naţionalitate; Cerificat de studii ; Certificat de moralitate, eliberat de autoritatea comunală şi vizat de preotul parohiei respective ; Consimţămânul scris al părinţilor sau tutorilor legali, pentru candidatele minore. Candidatele înscrise vor fi supuse unui examen care constă din următoarele probe: O examinare medicală completă, după care vor fi admise numai cele ce se bucură de o sănăate perfectă. Două probe din care să reiasă nivelul intelectual, cunoştinţele generale şi aptitudinile candidatelor şi anume . O probă scrisă constând dintr’o compunere sau dictare cu subiect liber . Un colocviu (cunoştinţe a 4 clase secundare, română, istoria Românilor, geografia României etc). Candidatele admise în şcoală vor fi bursierele Soc. Naţionale de Cruce Roşie. Bursa consistă din întreţinere în cămin şi uniformă. Examenul se va ţine între 1—5 Septembrie. începerea cursurilor se va anunţa ulterior. Cursurile durează 2 ani, dupa care elevele vor prindi o diplomă eliberată de ministerul sănătăţii în baza căreia vor putea ocupa orice serviciu de soră-infirmieră la stat sau particular. Orice alte informatiuni se pot obţine la sediul Crucei Roşii. .] Se pare că dispozitive pentru tinerea animalelor sălbatice inaptivitate, au existat şi In timpuriie preistorice. Dealtfe , chiar şi în zilele noastre, exploratorii găsesc la diferite popoare primitive, fel de fel de animale sălbatice captive. Istoria veche a Americii ne vorbeşte despre întinsele grădini zoolgice ale lui Montezuma, ultimul domnitor al Aztecilor. In cartea sfântă a lui Schi-King, se pomeneşte de o grădină zoologică făcută cu 11 secol înainte de era creştină. Grecii şi Romanii, în afară de unele animale nevătămătoare, pe care le ţineau pentru mâncare sau ca podoabă, ca aviarii, ieporarii, glirarii, viarilii,acuarii, trai ţineau in cuşti mari şi cel mai variate fiare. Egiptenii ţineau în captivitate crocodili, reptile considerate sfinte şi la care chiar se închinau. Reprezentaţiile şi luptele date cu animae sălbatice, ca leoparzi, hiene, hipopotami, rinoceri, girafe, struţi, crocodili, şerpi, etc., efectuate în diferitele circuri ale anticilor, ne îngăduie să presupunem că aceştia din urmă au ştiut, încă de atunci, să îmblânzească, prin mijloace potrivite, asemenea animale — şi să le ţină în captivitate. In India şi în alte ţări asiatice, faptul că unele animale erau considerate sfinte, ca elefanţii albi, era un motiv în plus pentru ca aceste animale să fie ţinute şi îngrijite în captivitate. Obiceiul de a ţine în captivitate carnivore şi alte animale mai rare, a persistat şi în Europa apuseană, dealungul întregului Ev Mediu. Cruciadele, în deosebi, furnizau regulat Europei animale exotice dintre cele mai curioase, pentru care se făceau, încontinuu, noui instalaţii. Acolo unde oamenii trăiau izolaţi, în mănăstiri, castele, cetăţi, singurătatea însăşi era un imbold pentru crearea unor asemenea instalaţii, pentru ţinerea în captivitate a animalelor sălba- tice.• începând cu secolul al 14-lea, chiar şi unele oraşe mari ca Zürich şi Lucerna, făceau grădini zoologice în şanţurile er de apărare — iar la sfârşitul secolui al 15-lea nici nu se mai putea închipui în Europa central şi apuseană un oraş mai mare sau o curte princiară, fără măcar o grotă de urşi, lei, lupi, etc. A fost un timp când la curţile princiare italiene, a avea o grădină zoologică sau măcar o menajerie, constituia o obligaţie de etichetă Menajeria din Schönbrunn (Vienna), se trage din secolul al 16-lea fiind făcută de casa imperială. Tardin des plantes din Paris, a fost făcută în secolul al 17-lea de casa imo°ria’ă a Franţei. La 1792 s’a înfiinţat aici şi Museum d’Histoire naturelle şi tot aici a fost adusă, în acelaş an, menageria din Versailles, făcută tot de împăraţii Franţei. Grădina zoolgică din Berlin se trage şi ea din secolul al 17-lea şi anume dintr-o făzănărie, pe care regele Wilhelm I a populat-o apoi cu : elani, zimbri, urşi, foce, gâşte sălbatice, şoimi, etc. Tot aici se aduseră, ceva mai târziu, şi animalele din menajeria de la Potsdam. Aruncând o privire asupra evolţiei grădinilor zoologice, constatăm că forma cea mai primitivă a acestei instituţii este menajeria. Acest tip simplu este lipsit de vegetaţie şi nu e o gră-dină propriuzisă. Animalele se ţin în cuşti cu gratii, îngrămădite pe un spaţiu mic. Exemplu de I menajerie mai serioasă este cea I de a Schönbrunn. Menajerii şi ■ mai primitive, în care animalele îşi duc o viaţă chinuită şi plină , de suferinţe, în cuşti strâmte şi I murdare, sunt şi cele dela circurii și din baciurile noastre. Cu timpul, menajeria a evoluat. Pentru a evita mirosul de fiară, câte odată Insuportabil, se folosesc geamuri groase în ocul gratiilor, publicul privind animalele din coridoare întunecoase. Un tip mai evoluat este menajeria Instalată intr’o grădină botanică (prima grădină zoologică din Paris). Acest tip s’a desvoltat la Berlin sub forma unor clădiri mari, somptuoase, constituind tipul clasic al grădinii zoologice propriuzise, echilibrată în ceeace priveşte animale şi vegetaţia. Tipul cel mai evoluat ni-l prezintă menajeria-parc. Instalaţii se risipesc pe un spaţiu larg, in care predomină vegetaţia decorativă şi chiar pădurea. Clădirile se reduc, se ascund şi se dă o deosebită importanţă peisajului şi mai aes mediului ambiant al animalelor, care sunt expuse într’o libertate aparentă, fiind separate de public prin şanţuri ascunse ,ele înşile, ochiului observatorului. Cel mai caracteristic din acest punct de vedere este parcul zoologic al negustorului de animale sălbatice Hagenbeck, dela Steilingen-Hamburg, care reprezintă punctul de vedere ecologic al expunerii animalelor — şi care a fost model pentru toate celelate grădini zoologice, create ulterior. Aţi iniţiatori au adăugat acestui criteriu şi un criteriu geografic : animalele sunt puse atât în mediul lor dar şi pe regiuni geografice. Sunt adevărate parcuri biogeografice, cum era vestitul parc zoologic dinainte de era hitier tita de la Herabrunnn- ‘ München. , CRONICA ŞTIINŢIFICĂ EVOLUŢIA GRĂDINILOR ZOOLOGICE de RAUL CAUNESCU Ce poate realiza un iubitor de animale: cărucior proteză pentru trenul posterior al unui căin, călcat de automobil la București. . 4.1 Biblioteca de buzuhip Nr. 1 a lansat: LEI 6000 LEI 5000 Nr. 12 ROMAIN ROLLAND BEETHOVEN LEI 2500 Nr. 14 FRANS MASEREEL CALVARUL UNUI OM LEI 3500 Nr. 15 De vânzare la toate librăriile și se pot face comenzi şi la „Universism“ ****** UN TREACĂT DINTR’O CĂLĂTORIE DE PLĂCERE ( Am fost Duminica trecută spre valea Prahovei. M’am bucurat întâlnind pe tot drumul numeroase grupuri de excursionişti, organizate din Iniţiative sindicale sau de către comitete de fabrici. Muncitorii de azi înţeleg să folosească mai cuminte Duminica. Multe camioane sburaj spre pitoreşti poziţii Călătorii se fericeau cu câteva ceasuri de odihnă aleasă, în aer ozonat şi în contur de frumuseţe a firii. Vehiculele lor însă modeste , neacoperite, în contact cu destul praf, cu nu prea simpatice mângâieri ale vântului, cu dogoreală mare de soare... ! Fapt pentru care, felicitând iniţiativele, nu m’am putut opri să nu urez muncitorilor, cât de curând, dacă nu turisme personale ca in America, cel puţin locuri eftine şi suficiente în Rapide şi în Pullman. * Dar un lucrător intelectual e, uneori, mai pretenţios. El ar vrea, spre a călători, un mijloc comod. Un prieten m’a invitat într’un Packard. Automobilul, scos din reparaţie, a fost pus în circulaţie spre a fi „rodat", adică încercat. Pornind din zori, la orele 5, cu destinaţia Buşteni, vehiculul cu trecut remarcabil a stopat ostenit sau bolând la Otopeni Numaidecât, cei din maşină au descoperit că au braţe şi le-au pus în funcţiune. Mânuţele multe în praf, pe caroseria vopsită negru, s’au desenat în stiţ de amprente de cazier judiciar, au împins dela spate dârz şi aproape Nr. 8 BERMAHD SHAW DISCIPOLUL DIAVOLULUI Nr 9 A.CEHOV lilai!! Nr. 10 ARNO APLICAŢIILE RADIO ELECTRICITĂŢII LEI 3300 Q Nr-11 ţara de piatra permanent. Braţele au făcut, pentru un consum canibalic, ocale de muşchi. Să ajuns la Ploeşti la orele trai şi jumătate. Exact zece ceasuri şi jumătate pentru 60 kilometri. N’are importanţi cauza refuzului nobilei maşini de a face pa hamalul- Carburatorul care se îneacă jigleurile, bobinajul, frânele... Doctorii mecanici, în consult, au iscălit nepăsători certificatul de gravă maladie a Packardului și au recomandat internarea lui îintr’un... garaj. Subscrisul, decimat, s’a suit într’un autobuz cf. r. pentru mai departe călătorie în picioare, încă patru ore. La destinaţie, priveliştea naturii superbă. Răcoare, răcoare minunată, cu mireaznă taie, de brad, nu răcoare pentru infractori. Şi unele mărunţişuri furnizoare de surpriză sau inedit exhibiţionist : preţuri să nu te poţi înghiţi sub nici o presiune şi pe stradă, în restaurant sau la cofetărie, multe cucoane cu toalete despre care munţii cu răcoarea lor, cu privirea lor de sus, aveau ideii nu tocmai admirative. Purtau acele doamne ori pantaloni ca bărbaţii, ori, de la brâu în jos, atât: ismeriţe de-o palmă... Caraiman, Omul, Piscul Câinelui au spus că se face confuzie. Au zis că înălţimea lor e mare, dar ei nu sunt mare, n’au plajă cu nisip fierbinte şi deci sporturile la an. Adini nu aduc decât guturai, zâmbete ironice şi comentarii cari nu folosesc. Dimpotrivă, ofensează seriozitatea C. COSCO LEI 2500 IEI 2S0Q ROŢII UOTFLUTIS, FARA CARNE Luăm 8 roşii de mărime egală, le facem cu cuţitul un căpucei pe care-l lăsăm prins într’o parte şi scoatem miezul cu o linguriţă. Pregătim o umplutură din: două cepe tăiate mărunt şi prăjite, două ouă tari, un cartof fiert, o legătură de pătrunjel verde, una de mărar. Scoatem seminţele din miezul roşiilor. Punem toate acestea pe un tocător şi le tăiem mărunt cu un cuţit. Adăogăm sare, piper, untdelemn, miez de pâine din mărimea unui cartof şi puţin pesmet. Gustăm umplutura ca să potrivim de sare. Umplem roşiile şi le aşezăm într’o tăviţă ca săstea lipite unele de altele. Mai punem peste roşii puţină sare şi puţin pesmet. Le acoperim cu căpăcelele lor. Presarăm pe deasupra pătrunjei tocat şi turnăm o ceşcuţă de untdelemn. Le dăm la cuptor şi le lăsăm 30 de minute. Observaţii. — In loc de untdelemn, se poate ţine untură sau unt iar în toefitură doi căţei de usturoi. COTLETELE BERBEC LA GRĂTAR Luăm 8 cotlete mai grase. Le batem, le sărăm, le piperăm, le presărăm cu puţin cimbru şi turnăm peste ele o linguriţă de untdelemn. Le mestecăm bine şi le lăsăm să stea o oră. La ora mesei punem cotletele P® grătar Le întoarcem pe amândouă părţile şi după 5—6 minute, servim cu o salată de sezon 4 CAISE ŞI MERE IN ALBUŞ Luăm 8 caise şi 17 kg. de mere. Curăţăm merele de coajă şi le tăiem în patru, ca pentru compot. Le punem într’o crăticioară cu puţină apă şi puţin zahăr şi Ie aşezăm pe plită Când merele s’au copt pe jumătate, punem Şi caisele tăiate în două Mai adăogăm o lingură de zahăr. Lăsăm până ce siropul scade. Luăm ajuni o farfurie care merge la foc şi aşezăm în ea, întâi merele, şi pe urmă caisele. Batem două albuşuri, cu spumă. Adăogăm şi o lingură de zahăr şi batem bine. Turnăm spuma peste mere 51 caise, aşezând-o frumos şi, cu ajutorul unui cuţit, facem pe deasupra un desen decorativ.. Mai presărăm puţin zahăr şi dăm la cuptor. Lăsăm sa se rumenească uşor, şi servim. -©•© I. C. Recensământul străinilor Toţi străinii sari locuesc in raza lIuniicipiului Bucureşti şi al căror nume de familie începe cu literile : I, J, K şi L, se vor prezenta la recensământul care se face în localul şcoalei primare nr. 30 din şos. Kiseleff tur. 5, mâine Lunni 29 iulie a. c.