Universul - Capitala, decembrie 1946 (Anul 63, nr. 277-299)

1946-12-21 / nr. 294

Prelungirea termenul­ui pentru depunerea actelor supu§ilor strain! Ministeru! aflacerilor Imfceme de Biocwxi cu ministerul munch au pre­lungiit panS la 1 Ianuarie 1947, termenul pentru diepunerea actelor supui^itori gtr&ipi profe­­sionigti $i neprofesionifti Jn ve­­derea revizuijrii, termen care a expiflat la 15 Dec. 1946. Vor fi primite de catre orga­­nele ,paliti€ins,$ti respective, pan­­tru supuifii atr&imi profesioni?ti, tivretele de profesiie cu termen 31 Dec. 1944, prelumgiti din ofi­ciu 31 Dec. 1945 ?i 1 Nov­. 1940. Impreund cu hoteful de MbemS. petrecere f?i ceflelalte tacte pre­­vazute in in^tiintArile a fixate. Pentru neprofesioni^ti vor fi primite biletul de libera petre­­cere vizat cu termen 31 Decem­­brie 1944, prelungit din oficiu 31 Dec. 1945 1 Nov. 1946, impreu­na cu actele §i dovezile ar&tate in in^tiiintairea mentionata mai sus. Anchetarea fraudelo­r dela„Casa Ostirii" Ieri dimineatfi, procurorul in­­sarcinat cu ancheta m­aiuidetkw sa­­vSr^ite la ,,Casa O^tiirii” a Luait un ultim interogiatarliu acuizati­­i ter. Din declanaji­ide aces­tor­a §i aaelea ale mairtoriior aiudiati, re­­■ i­ese vinovatia foftilor conduca­­tori al „Casei Cu Stirii”, cari,, gra­pe lui Eduard Ghica, delegatul B. N. R. din acea vreme pe langa misltumita instititu­tie, au reu§it sa scoa­ta din t a­ra, la corpul ofi­cial, peste trei milioane franci elve­­tieni. Cu priviire la , receptionarea propriu ziisa a miaiterialelor, an­­cheta a stabilit c& vinova^ii au recurs la o serie de manopere pentru a intarzia atat inlaibricat­ia in Elve{ia cat transportul in tar­a a materiailor, procesul va Incepe in luna Ia­­nu­arie. Joc mare la o s­onda din Doice§ti Pagube de peste un miliard '' Un incendiu putemic a izbuc­­nit la o sonda petroliferd Doicesti din cauza unei imprudence. Sondorii Ion Bunescu pi Ion Soare, din serviciil societdfii „Continentala", umbland neatent cu o lampa, cu benzina, cu care voiau sa incdlzeasca. o conducts inghefa­ta, au provocat aprinderea imui batal plin cu {ifei. Fldcarile au cuprins apoi ton­­da Nr. 106 cu toate instalafUIe ei, — cari au fost com­pLet dis­­truse, — fi apoi trei rezervoare pline cu fifet. Titeiul din unul din rezervoare s’a revarsat pe drumurile com­u­­nei Doice$ti, pun&nd in serioasa primejdie o mulfime de case ale locuitorilor. Datoritd intervenfiei irapide la secfiei de pompieri din Targovi­­§te fi a unei echipe militare din gamizoana loco­nd, dupd 16 ore de muncd incordatd, focul a fost lo­­calizat fi case au fost salvate. Pagubele­ trec de un miliard de lei. Contribufia cinema­tografelor din tara, pentru ajutorarea populat­iei din reg­iunile bantuite de seceta In dorinta de a veni in ajuto­­­­ul populatiei din iregiunile ban-' tuite de seceta, Directia regiona­­lelor din anim­atorul inforrmatiilor, prin serviciile sale regionale, a ft facufc tapel pe langa proprietarii de cinematografe din tara, cu ex­ Ceptia Bucurestiului, pentru a comtribui cu o­­cola benevola fi o singura data, la opera de ajuto­­rare pe care si-a propus-o guvern tfcul Idr .Petru Groza. Apelul facut la g'Eisit intelegerea Itteceaara, iar cinematografele din cuprinsul serviciilor regionale : Timisoara,­ Cluj, Craiova, Oradea, palate Tg. Mure? si Sibiu sunt Sn frunte, prin contributii impor­­­tan­te astfel ca is’a­­realizat panii Sn prezent sum­a de cca. lei 15.700.000. Contributiile cinematografiftilor din tara sunt in curs. Salariatii ministerului infornm­tiilor------prin sindicatul respec. tiv — a mai lua­t diferite initia­tive ispr­e a contribui cat mai cu­­rand fi eficace la opera de aju­torare a populatiei idin rt.-giunile bantuite de seceta. Astfel, s’a oferit de cafere toti salariatii m­inisterului benevol sa­­lariul pe o zi lunar fi p6n& la noua recolta,, care se cifreaza la suma de cca. lei 24.000.000. S’au organizat festivaluri fi se­­rate artistice, al caror beneficiu a fost de cca. lei 26 000.000. Deasemenea s’a organizat o pa­­ravana sanitara care a vizitat re­­giunile bantuite de seceta, acor­­dandu-se consultatii medicale gratuita, iar cu aceasta, ocazie sau impartit medicamente, eli­­mente si imbracaminte (pentru 200 persoane) in valoare de lei 20.000.000. Din cele de mai sus se poate constata ca initiativele si contri­­bu­tiile minister­ului diforma uiitar, prin directiunile si salariatii sai, pertrii ajutorarea celor din regiu­­nile bantuite de seceta, au atins prina in present cifra de lei 95.700 000. ‘ ’» ■»« 0 noua sesiune de e­xamen de capacitate MinisbC’mil ediioafiei­ nationals e hotarat sa se tina o ultima se- B.une de examene de capacitate, pentru ocuparea catedrelor va­­cante de parte teoretica din in­­viitamantul secundar de toate ca­tegoriile, la urtaatoarele e®e_ cialiita­ti: Matcanalici, nmana, francezS, rusa, istorie, geografie, firico-chimice, fii­nfe naturaie, ispena. — pentru baiefi fi — fi Indeletniciri practice pentru baieti. Ac­e­ste examene se vor tine cu tncepere data 10 Martie 1947, pentru fcci­le cu limba de pre­dare rcindina in Bucureeti, i­ar pentru cele cu limba de predare m­aghiara in Cluj, in ordinea pe care o va fixa ministerul. La acest.. .examene au dreptul ,sa se prezinte. Cand dati rea­­pinsi la probele scrise fi orale, precum fi corigentii la probele practice pedagogice din sesiunile anterioare ale specialitatilor de mai sus; licemtiatii spec­ilitatior de m­ai sus, cari au facut sem­ina­­rul pedagogic; candidatii cari au examenul de capacitate integral sau partial la specialitatile pen­tru care nu se {in examene de capacitate, cum fi cei cari au­ a­­cest examen la specialitatile pen­tru care se {in examene de ca­pacitate, dar cari vor sS-fi schimbe specalitatea secundard, daca este cuprinsa in licenta, In specialitatea principal's pentru care se tin exaimene. de capaci­tate. Ca spec.'alitate principals, se poate lua orice specialita­te • din materiile de licenta pentru care se tin examene de capacitate. Cererile de inscriere se vor a­­dresa direct directiei invatamSn.­ tului secundar, sau prin posts. panS cel mai tarzu la 1 Februa­­rie 1947, data la care cererea tre­­bue sa fi fost primita la minis­ter. Cererile vor fi facute numai pe fonnulare tip ante de minis­ter fi­ vor fi m­­o’i1c • de actele necesare, in co.pi’4 legaliZStel Pana in cel mult doua zile Inainte de inceperea examenului, candidatii vor face vizita medi­­cala la comi­siile instituite de mi­nister. Examinarea se va face conform programei analitice pu­­blicate in M. Of. Nr. 67 din 20 Martie 1945. CURIER JUDICIAR ACT AB1571V DIN VREMEA DICTATURII Diaintea Curtii de Apel sectia VI s’a destoatat un inter­esant proces de contangos administra­­tiv, privind Un act abuziv din vremea dictaturii antonesciene, proces pe care l-am relevet fi cu prilejul relatarii unui episod in care s’a transai problema de drept: daca atunci cand autorita­­tea .retracteaza acitul sau, cel care a fost vatam­at mai poate perzis­­ta in actiunea prin care cere jus_ ti;.ici de Contencios Administra­­tiv sd constate legnlitatea actu- Xui Ciurea, respingand punctul de vedere al auitoi’itatii ca ac*,iu_ rea nu mai poate fi judecata de­­venind fara inter­es, a decis ca pasrtea lezata are dreptul ca ac­­tiiunea. sa fie judecata, findca numai decizia de constatare a i_ le­galitg.tii actului da dreptul par­­(ii sa intenteze ac(iunea in dau­­r»e in fata instamtelor de drept comun. Reclamant In actitmnea in Con­­tencios este d. col. D. Teohari, care in calitate de ofiter ac­tiv, in­deplinise functiunea de ajutor de primar general al Capitalei, din ordin, prin delegate. Refu­­zand sa sa.itisfaca cereri abuzive ale diver’S'ilor .,patronate” atotpu­­temnice pe acele vremuri, drept represiune a fost scos din arma_­­ tS*. pus in pozifie de retragere fi bagat in lagilrul de la Tg.-Jiu. JScoateraa din oftire s’a facut printr’un decret semnat de Mihai A Antonescu decret pe care d. Te­­ohism­ l-a atacat prin actiune in Contencios ca lie­gal, atat din «imct de vedere formal cat fi In fond. Actiunea introdusa Inca din 1942, n'a putut fi judecata deedt dupft pr&busirea regimului dicta­­toaial. In suStinerea actiunii s’a ar5­ tat eg. potrivit legii din 7 Septem­­briel 1940 prin care s’a instituit dictatm­a. fos*.ul ..coaducitor” r care nu a capatat si prerogativa fegaii de cap al ostirii nu putea in nici un caz investi la randu-l pe Mihai Antonescu cu depiine puteri, deci cu dreptul de a sem­­na decrete, dupd cum nici el sin­­gur nu ar fi putut semna de­ coe­­te, intrucat, legea inaintarilor in arm­ata sau a pozitiei ofit­erilm cere un decret regal. In fapt s’a tratat ca pretinsul decret nu se intemeia pe nici un fapt care s& aib& macar o aparenta justif­ica­­re a a­cuzatiior fi ca totul se re­duce la un act arbitrar fi de r&z­­bunare. Curfcea, dupd deliberare, a ad­­mis ac$­iunea fi a declarat ac­tul ilegal fi abuziv. DIN FONDURI1E LEGIONA­­RllDR Vasile Mails*, din str. Pargari 4, fiind dovedit ca ridica­se la 18 Decembrie 1940 suma de 2 milioa­­­ne lei din contul­ cec No. 320 pe care Miscarea Legionara il avezi,­­ a fost trimis prin rechizitorul parche­tului emis ieri, in judeca­ta tribunalului corectional, atat pe baza legii 853 din 1941 care o­­bliga pe toti detinatorii de ori­ce bunuri sa le declare si sa le­ pre­­dea statului, cat si in baza legii pentru apftrarea patrimoniului public. INS ELACIUNE IN CON­VENJIE Prin rechizitorul semnat de d. procuror Traian Avram, s-a des­­chis actiune publica cu conclu­­zii de arestare im­potriva comer­­ciantului Siegler Faibisch din str. Transilvaniei 54, pentru de­­lictele prevazute de art. 549 si 551 cod penal. El este invinuit ca fa,­edu­d, prin manoperele Intrebuin­­tate," pe reclamantul David Rat­­sprecher sa creadft ci il poate procura 3.000 kgr. aluminiu-bloc, i-a luait suma de 40 milioane lei, fara sa-i p­rede­a nimic fi fard sd ii restitue banii. UNIVERSAE REPREZErTANTUL FRANTEI MlJUMiT DE REZULTATELE NEGQCIERILOR CELOR PATRU Paris, 19, (Radar). — D. Cauve de Murvile, reprezentantul Frante­i lla Consiliul min.ftri’or de externe dela New York, $i-a manifestat satisfaejia pentru re­­zultatele negocierillor. Intr’o declarable fdcuta pre­sei, el a spus intre altele: ..Spiritul care a caracterizat conversatia n­e constitue un pre­cedent fericit petruru viitoarele negocieri cu privire la Germa­nia, care sunt atat de importante pentru Franca”. Viitoarea activita­te a d-lui Bevin Lod­ dr­a, 19 (Rador). — Corespon­­dentu­l Agentiei France Presse co­m­u­nica : I­. Bevin, n­inistrul afacerilor etraine, care este a$teptat sa sc ipapoiesse Vineri la Londra, va lea probabil o lintgrire imediata, cu privire la vacanta sa. Zvonutri au circulat la Lonalra in ultima vreme cu pnvire la stares sanata'ii sale f*i s'a pnesupuss ca perioada r'e vacanta pa’rV’reniara *e potrivea foarte bine pentra a­­ceasta odihna a ministrului de ex­­terne. Se. obserya totu?! eft «l. Bevin dupa o lipsa de yepte a&et&mfci. va voi sa interyinK, peirsnsu.1 5si caestiiirbe fly part amen i\i 1i oitij si atat pr <■ t (STS' i. cat si advevsy.ss« $»>. sunt de acord. ea d. Bevirs nu bismieste *5 se mCnajOKe, chiar cateodata sfaturile medicu­­lui , nimeni nu va fi deci surprins daca ii va vedea la Foreign Office chiar din ziua sosirii sale. Se cre­­de insa in general c& d. Bevin va evita d­eocamdata sa intervina in chestiunile politice interne fi­gure sirur ca el va primi pe dele­­gatii grupului tineriior deputati Iahurifii ce se opun politicei sa'c a!aia la sfarfitul vacantei parla­­mentare. Is**pr«flbi erencisla este ca d. Be­­r’n se va ocuca .de chestitsnile in­­turratie.-are de cea mii mare ur­­p'nfd, ca nationaMzarea fajiiusriei germ­ane, problema Pa'estiu­i. ne­­socierile a.ogl^-egiptene si proble­ms ypaiiiola, odaii verlfim­enfate a­.-este eUesSlnnl. va putea sa ia o­­dilma de care are at­it a nevoie. Situatia din Indochina Paris, 19 (R a dor). — Trupele franeepe au ocupat toi localurile minis­erdipr de finante fi de co­­m­unicajiuni ale guv^rnului viet­­namt'z din Hanoi, in scop de a Impedica pe rcbetii indoehinei de a trag^e asupra popula{iei franee^e din acest oraf, — dupi cum a­rata ftirile primite Joi ia Paris. Atat formeie franceze ciit si cele weitnameze fi-au­ intarit iWasurile de siguran{a, intrucat st­area de Su­­ebrdare­ a crescut a fi ex­istd teama vnei revwite generale in arms cioc­­nirilor­ produse la Hanoi . ?i lit a­­propiere rie Saigon. Straziie orsMipmi Hanoi sunt pus­­tii fi magaa'nc­ie sunt inchis®, in urn­a luptelor de strada in care au fost onoorati trei soldati francezi, trei civili francezi fi cel putin 15 awiamiji. Si in luptele din apropiere de Saigon au fost omora{i zees soldati francezi. Intre timp, s’a aflat la paris, ca an­iralul Tsierry d'Ardgenlieu, in­­naitul com­isar pentru Indo-China, care trebuia s& piece toi cu avio­­nul spre post­ ul sail, fi-a amanat aleearea in scopul de a conferi Cu d. Leon Blum, prim­il ministru, a­­supra situatiei din Indo-China. Pe de aici, parte, nu s-a fix­at Inca timpul pentni piecarea d-lui Marius M®utc(. ministrul coltmii- Ior, pe care con^iiiul de mifiiflri a hotirdt In fediiffa sa de Miercuri seara s5-l trimita in Indo-Chilia, catre sfarfitul acestei s5ptam­ani„ pentru a face cerectari la fata lo­­cului Rechemarea mini ?trilor diplomatic! , din S­pallia Londra 19 (Rador). — La Foreign misiunii diplomatise din Madrid. Office se declara ca se ar?teaptg *4 | se EdiiugS «5, Sodaty dupa. pri­­eoseasca Joi sau Vineri la Londra unirea acestei notificari, ambe.sa­­textul deciaies luate de­ ONU cu derul britanic la Madrid va fi pro­­mwi^^^^Schem^re^^efilor^^e^toate^rem­iema^fm­edjat^^^^^^ PARLAMENTII FRANCEZI RESEMNATI IN CONSILIE REPUBLIC!! Paris. 19 (Rador). — Adunarea Na­tional­a. a desemnat 42 de con­­silierii al Republicii care vor re­­prezenta Pa­rlamentul in­­sapul Consi­liului Republicii. Au fost nuniti 12 oconuitifti, 7 social­sti,­ 5 membri ai cor.cen­­trarii stangii, 12 membri ai mig­­carii repub!­iciane populare, 2 re­­pub's-cani independenti, 3 din partidul republi-can­­el HbOTtHfit | si un m­embru a grupulu' franco-­­ mustulr­an. ^ Dupa cum se ?tie. Ad­unarea­­ trebue sa numeasca 50 reprezen- | tanti' in OnaiUhi Repub­ic.’. Mai rama­ne, prin Wipato s?. j fie deseamati inca. 8, diirtre car? j 3 vor fi reprezentan­ti­i ■ftcir.xez- j lor' stabil'.lrii in strainState. ?ar"5­­ vor fi rejgrezen­tantii t'r.-nt.-sz’ ipr stabiliti in tarile afflate sub pro­tec­torat. ----------***----------­ O societate pentru impiedicarea razboiului New.York 19 (Rador). — ,.Sow cietatea pentru Impiedicarea dea_ 13.ntuirU celid de al 3-laa rizboi rap­idM,.” a dat publicit­atii o po­ts In care aouzk Anglia ?i Sia­­teve Uit.-ie c6 vor sa reconstroHu sea c C-’­rmanie puternic indus­trializafii. Ac­easta soe'etete, prezsidatS de altdralui In retrapeie Robinson, a fosri organieatS tn 1943 pentru a rSspurl .opinia publica asupra prime.!d'i Rot reprezentate de Ger­­m­anhi. ________ Nu exists, neinfelgeri intre U. R. S. S. §i Ar­gentina Buenos Airee, 19 (Agerpres).— Corespon-dentul agentiei. .. taranamite. In legatura cr, druza­tiile' provneatoa­re lansate de o «humitS, ageritie. ame­rican­S.' de pre'sa §i. publicate de ziarul ,,Cia_ .rill” pr­ivitoare la ,,o. tyns.ui­e In legaturile dititre' 'U.R.S.S. ?i Ar­gentina, misifilrul de cxi&U­lgJ&l Argent nei, d, Bramagh­ist,­­.clarat­ ca dcdMe 'a’Cnzatiji, nu ’td­­respundeau realitatii . ?i Pr*n ex­­presiunni enkrejoe au cand a nn.at hasoocimile rau intentionate aie acestei agentii._____________ Declarative ministrului de externe al Chaiei Nanking, 19 (Rador). — Cores­­pondentul aperifiei„ Reuter” trans­­mite : Doctorul Wang Shih Chieh, mi­­nistrul de afaceri straine al Chi­­nei, a declarat joi ca intelege­­rea dintre China si Uniunea So­­vietelor ,,a facut mari progrese in ultimul an”, in ciuda faptului ca „for­pele care ar fi putut pro­­mova aceasta­ intelegere nu au fost totdeauna de ajutor". Comentand problemele genera­le de politica externa, ministrul de externe al Chinei a declarat ca fara sa sprijina scoaterea din lege a bombei atomice. China deasemeni, insista ca ex­tinder­ea aplicdrii dreptului de veto, a?a cum este prevdzuta in Charta Nafiunilor Unite, ,,sd fie mai limitatd dec&t a fost pusd in d iplicare in Consiliul de Securi­­tate”. ULTIMELE INFORMATII INTERNE • M. S. Regele a avut, ieri, invitati la dejun pe d-nii dr. Petru Groza, presedintele con­siliului de mini$tri, $i Emil Bodndra$, subsecretar de­­ stat la pre^edinfie. # M. S. Regele a primit ori audiente de lucm separate pe d-nii C. Teganeanu, ministru subsecretar de stat la educatie l)i M. Florescu, subsecretar de stat la interne, m D. Gh. Tatarascu a avut, la locuinta d-s­ale, ieri la­­ orele 10 dimineata, o comsfatuire cu d. prim minisitru dr.­­ Petru Groza, in lega­tuira cu iproblemele eco­­nomica la ordinieia ziilei, ce­­ ur­­meaza a fi examinate in consi- Uul de minijtri rie ezi. ■ Ministerul de interne a pri­­m­­it demisiia d-lui I. $raer din demnitatea de secretar general al lacelui departament. ^ Azi se va fine un consiliu de mini?tri. EXt­ERNE & V. Marcel Cachin, directorul oficiosului comunist L'HUMANITE fi cel mai in varsta parlamentar francez, a fost ales Joi prefedinte al comisiei afacerilor strSine a A­­dunirii Nafionale. Este prim­a data in istoria poli­ticii franceze d­­in comuniat este numit in acest post. (Bador), Joi, la or­eie 14, s’a dat ordinul de incetarea grevei de slan­,uita Marti dimineata la Napoli, in semn de protestare contra scumpirii necon­­tenite a traiului. (Rador). d) Guvernul britanic a hotarat sa expulzeze pe profesorul Johan Rmnartanko, vic­e-presedintele ligii Americane pentru Palestina Libera, d­in Anglia, si el a parasit Miercuri teritoriul britanic. , (Rador). Sir Ronald Campbell, amba­­lat­orul Angliei in Egipt, a inecat joi dimineata, la Cairo. El este in­­sotit de sir Walter Smart, ,,minis­­trul pentru Orient”, care si-a pe­­trec­ut concediul in An­glia. Se confirma la Foreign Office ca inapoierea ambasadorului au insemneaza neaparat reluarea­­'in­­versatiilor anglo-egiptene. (Rador)­^ Bilantul oficial al victimeior accidentului de cale feratit 'ieri Cincogesa este de 24 inor­. si 82 ranid internafi in spital. dintre care 26 sunt in stare grava. (Rador) ^ Dr. Weizmann, presedintele Organizafiei Sioniste Mondiale sji al Agenfiei Evreesti, luand cuvin­­tul Joi inaitatea comisiei politice a Congresului sionist, a cerut re­­prezentanfilor Agenfiei Evree$fi sa participe­­ neconditionat la vifica­­reie conversafii de la Londra. (Ra­dor). A Un acord a fost semnat intre s"c.;etatca petrol-ifci-a Ang’o-Irani­­ana fi ,,Standard Oil of America” srre a so trlrpilp cantitAti impor­tant0 do petrol persan in Statele - cite prin corsdncfa ce lcara Per­sia tie Sud de Palestine. (H-»dor>. Serviciul telegrafic special al „Universului“ PELDMARE?ALUL MUCH IN FATA TRIBUNAlULUI AME­RICAN DIN NUERNBERG Nuermber­g, 19. (Brin T. F. F.). — Fe­lmare,sfitul aeruluii. lihr­­hard Milch va apare maiine in fa­ta tribunalului militar special american din Nuernberg, sub a­­cuzarea de crime de razboi fi cri­me contra u­manit&tii pentru c5 a Impuftat in’teomierj Cvadati, a deportat lucratori eimipeni fi a particiipat la experientele pseudo­­stinfifice asupra detinutiior din campurile de concentrare. PROPAGANDIST! Al PARTIDULUI MUNCTTORESC POLONEZ IMPU§CATI DE TERORI?Tl Varsovia. 19. (Prin T.F.F.). — Ztsce propagandifti ai partidnhii munciitoresc au fost a.«asina(.i eri de o band­a de terorifti pe cand se dttceau la o intirunire dela 1 5o’;olavo, la 5 km. Est de Var­­sovia. Victiimele dimtre care do­i erau militari fi opt lucritori metalur­­gisti civili au fost scofi cu forda din automobilul cu care circulau fi duff apoi in pad­uri, unde au fost impufcati pe la spate. Refugiati adu?i in Statele Unite Washington 19 (Rador).— Pre­­fedintele Truman a dispus pu­­nertja in servie­e a mai multor vase spre a aduce in Statele U­­nite un numSr oarecare de re­­fugiati fl d© persoane stramutate on afteapta o asemenea ocazie. Vor fi folosite patru vase pana cand s­tuatia va fi devenit mai normaia. Pregedintele Truman a amin­­tit efi dad­use inst­ metiuni incS de acram un an pentru a se. imfo-a­­iiijtS­­,i coftdiVi­le de imigrare a re­­fugia|ilor spre Statele Unite, dar d ficultati'e de transport au ince­­tinit pana acum aceste sforfar-Pre?edin­tele­­Truman a adau­­g at totu?i c5 5.500 de persoane au .pilcat. mm­igra In Statele Uni­te in curesul a­mului 1946. In inche­ere, el a a­rStat ca si­tuatia este ,,serb­aril” in mai m­ulte centre de emigrare. DOLiu National IN GRECIA ■ ATEN­A, 19. (Rador). — Miercuri, intre orele 6-10, tot poporul grec a pastrat 4 cea­­suri de „doliu national”, pro­­testand contra respingerii de cei patru mini$tri de afaceri straine de la New York a re­­vendicarilor teritor­ale gre­­cesti fata de Bulgaria. desfintarea vizelor intre Franta §i Anglia Londra, ft (Rador), — Franta a acceptat proectul britanic de incord in. vederea desfiintarii vi­zelor intre cele doua tftrt. proect ce ei­ a discurcat la Londra de mai multe saptamani — dupa cunt s’a enunt­at Joi eeara din surs& autorizata. Raepunsul francez a fost remis la Foreign Office ?i se ere tie ca atorul va fi semnat peste ei doua zile. Se­­precizeaza cS, acordul se va ref­eri la toti delimit­orii de pasa­­poa­rte franceza si britanica, dar sa vor intereprinde d­iscu­xi­­sepa­rate intre franta, si Domn­uoane­­le britanrice 0 motiune de cenz­ura a d-lui Churchll la adresa guvernului Londra, 91 (Rador). — d Win­ston Churchill, feful conservato­­riior, a anuntatc Joi in Camera Comunelor ca va prezenta o mo­­tiune­ de cenzura la adresa, gu­­vernului laburist in cursul lunii viitoar­e, acuzanidul de „tiranie, trufie si Incompetents’’. Motiunea va fi luatS in discutie dupa vacanta de Craciun, de o luna­ a Par­lamentului, ce incepe SSmbStS. D. Herbert Morrison, lord, pre­­sedinte al Consiliului ?i ?ef al Sa­­merii, a intrebat daca d. Chur­­chill este dispus sa spuna cu pri­­vire la ce va fi votul de cr.izura. Fruntasul conservator, in mijlo­­cul aplauzelor opozitiei, a raspuns CS fid va incerca sa redacteze a­­cum motiunea, dar .,tirania, tru­­fia ?i incompetenta” vor fi pri­­mele acuzatii NAJItMLIZAftEA TRANSPORTURILOR INTERNE IN ANGLIA Londra, 19 (Rador). — In fe, drept „un proect de lege ce se dinfa .sa de Miercuri Camera Co­­va solda cu un dezastru national numelor a cazut de acord in prin. cAnd i s’a dat citire pentru a cipiu asupra proeStului gu­verna. ’dou­a' oara. mentai pent­ru noftorializare. Amendi­mentul opozifiei de a se transporturilor interne pe care d. respinge proectul de lege a fost Anthony Eden, vorbind in nn- respins de Camera cu 362 voturi mele opozifiei, l-a caracterizat contra 204. ■ mama as BBa LEGIFERAREA AVERTU­RILOR IN GERMANIA Frankfurt -19 (Rador). — Co­­­­rest^hdefliulv- agent ri- .Jteuter” eorumnica : Partidul uniitatii socialiste din, Berlin­ a propus fidimi nieteratiei militare .soviet­ice ?i adanin­istra­pi centrale germane pentru conditiile sani­tare sa aprobe un decret prin care sS se permita doctorilor sa pund capat sarcini.. lor ma­melor, acolo unde i­onditiile sociale recomandS o asem­enea masura, — dupa cum anunta se­rviciuil german de informati­­uni din zona nordamericana. Decretul lege prevede ca un ■com tet de doctori *1 experfi sS hotarasca dacS condifiile sociale justifies o as^rcenea operatie ce er urma sS f­ g fa­cuts ?i. atunci cand sanatn­tea foamed este In­­tr’un deosebit pericol. awwimi—nii­­___ 0 noua miscare fascista britanica r.ondra 19 (Rador). — lady fl #tr Oswald Mosley vor fi doi oaspeti de onoare la o reuniune pr vata organizata de amien­ ^ tului fascist britanic. — *cna .,Daily Worker”. Ziarul adauga : ,,Membri,­ U­n­unii fasci^tilor britanici” pre­­gatesc acum o noua mi­^ca­re fas­cists britanicS”. Ziaru-1 In­chee an­untSnd c3 or­­ganilaatia din Londra a partidu­­lui comunist va face un protest pe lSnga autoritati In aceaatS, privinfa. 1 Saptamana de cinci zile in iniustria carbunelui din Anglia Londra, 19, (Rador). — Sapta­­marba de cinci zile va fi introdu­­sa in industria carbunelui cu in­­capere dela 1 Mai sau,, in cazul cand va fi necesar un arbitraj, o luna dupa hotarirea ar­bitrului ales. O hotarire in acest sens a fost lu­ata de Oficiul National al Mi­­nieriilor, du­pa o consultar­e cu ministrul combustibilului, fiind stabilit ca sindicatul minierilor va da intreaga cooperare la spo­­rir­ea pr­oductiei carbonifere. CONFERITA DE PR­ESA A COMITETULUI DEMOCRAT EVREESC DIN ROMANIA Eri, la orele 5, s’a finuit o confe­­rinta de presa a biuroului comi­­tetului democrat evreesc din Ro­mania cu reprezentanfii presei straine si romane. D. M. Sarateanu- presedintele U­­niunii evreilor romani, organiza­­tia democrata. a fScu­t un amplu expozeu al situatiei evreilor din Romania de eri ?i de azi. D-sa r. in­ati$at, tabloul suferinfelor prin care a trecut populatia evreiasca, culminate prin masacreie, derpor­­tari­le fi pogromurile perioadei antonesciene, aratand ca azi acei cari au mai rSmas si­ bucurS de to­ate drepturile celaten®?ti in re­­gimul democrat ce guverneazS tara. F­vreii tr8esc intr’o libertate cSftigata prin jertfe grele Evreii romSni nu pot trece sub tScere ince­rc&ri vinovste eatri tind s5 rein­vie exclusiviemul de odini- 08*6: divSrsiunile amisemite, D-sa, dupa ce aduce elogii M-­S Regelui, face istoricul actiunilor dela 23 August 1944 p5na la 6 Martie 1945, cand unii dim -"«chii politicieni doritori de a inta­ r. o pubredS popularitate pu­s.’au dat in tS.-turi­.de a­ initia o­­serie de mai­­festafi cu caracter antisemit car® I incuraja actiunea sovinS a eiemen­­telor legion­are. , Aminteste de actiunea lui Rade­­scu care ?i-a avut urmare in atecu­­ri e huliganice, din Bu­curafti ale eiementelor p® cari celfe­ douk par­­tide istorice le aveau. Atrtisemi­­­t­ismul a fost argurr­entul politic al acestor partide politice. In scrisoarea adresata generali­­simului Star­in fi d-lor Truman fi At­.lee s’a aratat cum a fost ras­­pandita aceastS propaganda care a culminat in timpul aiegerilor. In incheere d-sa ifi exprima convinge­rea ca prin expozeul de azi, cat ,mai ales prim scrisoarea adresata celor doi sefi ai statelor alia­te, America ?i Anglia a con­­tribuit la lamurirea opiniei publica universale asupra acvlunii fovi­e pogromi­ste a celor. douS pair­­tide istorice. DupSL aceastS confer In (a repre­­ze­­rifii presei s'­rkine au cerut ur. i j’ifimuriri cari ie-au fost date de d. sarateanu. It deputat Anghel Dascalu a ci'i­t la ihcheiere dec­eretia semna* l»r\­­a celor t Si scri'o,i ...dre­­ er.i’'simv’r i Stalin fi d-lor Truman fi Attic­e. ­. i ! ^/-­§ "ki-. Frig mare in Cehosiovacia. tului de frig polar, t*mper­attwf sub 22 grade Celsius. Se prevede ca frigul fteestffl, care a isbuenit pe neafteptate Vi*1 S’au inregistrat, din cairza va- 1 nere,a trecuta, va mai dura. Praga, 19, (Rador). — Agenda „Cetcka” transmit?: Cehosiovacia este in prezent ceia mai friguroasl­­­a'J­a din Eu­­ropa.. Mina tin protest a­ Federate Sindicale Montfiate im­potriva arestariior d­e nvuncitori din Persia Paris, 19 (Rador). — O delega­­tie avdnd in frunte pe d. I.cuts Saillant, reprezentand FIS-ul, a protestat Miercuri seara pe la n­­ord m nistrul Persiei la Paris con­tra executiilor fi arestariior de luerdtori din Persia $i contra, je­­fuirii cartierelor generale sindi­­cale locale in diferite puncte din Persia. Delegafia a prezentat cinei C& rerii fi au atras ateri\\a asupret faptului cd, daca ele nu vor­­f} imediat satisfacute, aceasta ches-­ tiune va fi adusd In fafa Consi­­liului Economic fi Social al O­­­NU-lui. Print­re altele se cerea ca­ l­in­cratorii aflati in insh­isori sd fig imediat pusi in libertate. APLICAREA IMPOZI­TULUI EXCEPTIONAL Impozitul exceptional se da­to­­restid on de cate ori un produs iese din fabrica, sau atelie­rul de er­oductie ?i este destinat unui magazin de desfacere endetail, chiar­ si in cazul cand fabrica nu a vandut acest produs unui comer­­ciant dete­ilist ci 1-a executat cu materialele puse la dispozitie de acesta. In consecinta, atiuici cand un comerciant care vinde in detaliu trimite materii prime, semifabri­­calite, etc., din care se confectio­­ne­aza de diferitele intreprinderi industriale sau ateliere, produse cari se vana in magazinul de de­­taliu in scut­ire de impozit excep­tional conform art. 25­0, la a­­ceste produse, atunci cand sunt expediate de fabrici acestor co­­merciant­i­ se datoreaza impozitul­u­i conformitate cu dispozitiunile art. 1 din­ lege. impozitul se suporta de catre co­m­­erciantul detailist si se varsa de intreprindere­a sau atelierul res­­pectiv. Intrucat sunt produse cari pe piata se vand la preturi libere — fara a exist­a o calculatie oficialS — la prod­usele, intem­ediare cari se folosesc la confectionarea a­­cestora, se datoreaza impozitul exceptional si timbrul de factura in conformitate cu decretul lege nr. 1946 din­ 25 iunie 1946, scu­­tirea operand numai acolo unde exists, o calculatie oficiala a pre­­turil­or si in care nu s’a prevazut la produsele intermediare impozi­­tul exceptional si timbrul de fac- tura. * Dispozitiunile art. 25 f G. scu. Dispozifii mwtZf&KMBSD Sofia si copiii cu aceiasi m­urere a­­lumii parastasul tie 1 an, ce se va oficia la chnntirul Ghencea Militjir, Sam­bSta 21 ora 10, al neuitatului ior so( $i tati ■ , COLONEl, ALEX. M­ULESCU tea de Plata impoeitulu­i excepp­tional vSnzSrile facute de comer-v ciantii detailisti sau ateliereie dd meserii. catre cumparatorul ne^ comerciant AceastS scutire prl-. .ve$te numai vanzar'ile facute dp comerciantul detailist sau de tip atelier de meserii.­­ Depoziele de vanzare de mate­­riale de construc(ie, sunt supu­se aceluiasi regim. Nu beneficiazA de scutire dccSt acs’e depozita cari au firm­a inscrisa pentru con, mertul de detaliu si cari vanit numai cumparatorului necomer-. r iant, nu si constructed ilor ori ini treprinder­ilor­ de cdnstructie.­­ Daca aceste depozite wind en­­gros si endetail, sunt obligate pentru a beneficia de scutire pentru va­nza­rile de detaliu, sai aiba contabilitati separate si sec­­tii distincte de vanzarile de gros. ----------©♦©----------- | Distribuirea cotelor de textile Di­t­ectiunea Controlului din mlints-) ^riri «.-onpmie( rva lions le a detesat pe langa DEMAP, delegafia mixta « asoc,­afiilor profesioale pentru distri­­buirea c­otelor­ de extile, pe d-n*S i P' Dumbl^'dveunu *i Trafim Dupa CUm se ?lie. DEMAP d's­tri-i hue comerciaintilor cots de martin* d . bumbseul sovietic de import- Pana in prezent .r eclamatiul­ Ji'S int .egiliu­ a cu livra.rea acestor cote da catre fabrici se so!u(.lonau prin itw spec orii ORIC-ului, , Otrecpunea controlului din M eJ Iv a detasat pe cei doi inspector! pentru consideratiuni ca au puteri n»a4 lai-Rl in aplican­ea legilor -c­a Dan Dragomirescu veste de cj. s’att implinit sase luni dela savftr5irea (U| 'iatn a celei ce a fost . Zenovia ?i George Christescu cu copiii §i Tina, logod­nica, cu aceea? nemarginita ilurere a due la cunos­­tinta ca, in ziua de 22 Decembrie 1916, orele 11 dim., are loc in biserica regina Maria (Parcul Regina Maria) Si cimitirul Sf. Vineri, parattasii­ de 10 zile ai iubitului lor fiu, frate si logodnic. Armodios Gh. Cristescu (ARMAND) fost functionar* r al­­Societat­ii Sardic ucis misele§te la Titu. Cei ce­ 1-au cunoscu­t $i iubit* sunt rugati a lua parte la Sf/slujba reli­­gioasa pentru pomenirea sufletului sSu bun. Familia !ndurerat£ multmne§te pe aceasta cale celor ce au luat parte la marea lor durere. 59 Familia Costica Cristescu­, cu ace­­ia?i nemSrginita durere, amnunta ru­­dele, cunostintele ca Sambata 21 Decembrie 1946, ora 12, se va oficia parastasul de 40 zile al fiicei noastre LIZICA CRISTESCU Cei cari au cunoscut-o §i iubit-o, sunt rugati a lua parte la slujba re­­ligioasa oficiata. Ia cimitirul Izvorul Nou (Dude§ti). Dorm! in pace suflet bland. Fie-i Tirana u^oarA. D-na Irina Petrescu, cu aceia§ mare durere a ajun^i parastasul de­­ ain­ al mult iubitului s&u sot JEAN C. PETRESCU care va avea loc la Biserica Dobro­­teasa din Calea Vac5re§ti, Sambatg 21 Dec. 1946 orele 10,30. 4 Leonid­a Florica iji Bebe Dumitriu anunta parastasul de un an al scum­­pei lor sora, cumnata §i mature ELIZA N. CIALIC (babuta) Sfanta islujba se va oficia S3jmb5t& 21 Decembrie orele 11 la Biserica Papa Chi|­u. 23 Doamna Ana Braileanu ?i Inginer Ion Bratileanu cu sotia anunta paras­­tasul de 6 ani al regretatului lor GRIGORE BRAILEANU fost Director al Eforiei Spit. Civile Slujba religioasA a avut loc Joi 19 Decembrie a. c. la Cimitirul Bellu. 27. 9HBSaHBSanBOKa!MaHBSHnBREHffi3ttaEe9nHIH3@S^­I'Ucica si Colonel Stefan Nicuies cu anunta ca implinindu-se §apte ani de la moartea scumpei lor mame ELENA I. ZAMHRESCU (Coana MANDRA) se va oficia un parastas de pomenire Sambata 21 Decembrie ora 10:30 la cimitirul Iancu Nou (BSianeanu). Cei ce au iubit-o sunt rugati sa ia parte. ___________________ 12 Implinindu.se ?ase ani de la moartea PROFESORULUI GEORGE P. ALESSEANU fost prim prefedinte al Insltel Curti de conturi Indurerata familie anunta oft­i?a rea parastasului in ziua de SSmba­t 21 Decembrie orele 11,30 la BLerics Matasari (B-dul Pache). 2 ........................................ammmm*** 1 D-na Aurora Chivulescu fi­u­ l Mi­hail Papadopolu, cu acelasi nesfar­­fit5 durere, anuntS parastasul de 6 luni al scu­mpului lor copil 5ERBAN PAPADOPOLU ce se va oficia in ziua de 21 Decem­br­ie a. c. orele 10 30 dimineata la biser??a Precupetii Noi din Str.­ G-r l Brosteanu. 13 Marietta Dragomirescu I Cu acest prilej Sambata 21 Decem­­­brie a. c. la orele ll a. m ?e vi ri, *13* l.m. parastas in Sfflnta. Bise* rica Batiste. Doam­na Ecaterina T,t tiortan c copiii anun(5 cu durere scurgerea 6 anii dela moartea celui ce a fost PROraSOR-ARHITECI STATE GH. Cl ORTA­N $i face cunoscut parastasul ce ai loc Samb3til 21 Dec 1»4« orele 10' dim. la Biserica AlbA-t»ostavari di Str. Cazfirmei, cunUlrul Bellu s4 Pa­nea Zilnica. Cu aceia$ mare durere fam?!ia a­nunta parastasul de 2 ani al scumpt noastre mama, bunica, strabunica s soacr5 ANETA Maior ROATA care va avea loc Sambat 21 De­cembrie 1946, ora 9,30 la Sf. Manas­tire Antim a D-na Augustin* Obretcovici, sofie D-na Drags Kobillansky. flics, anm la parastasul de 6 luni al scuminii lor so­­fi tata ION OBRETCOVICI Slujba religioasS va avea lov &an ora JO jum. la b’^epca Izvor? TSm^dulrii (Soseaua Kt^elgffiV + Eforii. profesorii $i elevii Sn* minarului ,,Nifon M­­itTopoli* tul”, cu inimi adanc IniFisfeate^ anun(i pierderea Iubitului PROFFSOR \ CONSTANTIN STEUAN Literat premiat de Academia Rom­aal Transportarea corpului neinsuflutit se va face azi 20 Decembrie la orele­ 10 din Str. Tutimnari nr. ?9 la Cam-' pina unde va fi inmormantat. + Profesorii din Inv. Muncito^ resc^ aduc cu durere la cunos* tinta colegilor hicctarca diik via$& a celui ce a fost CONSTANTIN-STELIAN Membra al Soc Scriitorilor Romani fost Director al Inv. Muncitoresc Inmormantarea azi Vineri 2b Dec. 1946 ora 5 la Campina. ii, — —■Will III Ml—m. ,.i l|) Indurerata famine aduce la craiostinta incetarea din viata. . a scumpei lor SMARANCA SERESCU fosti profesoarS la Scoala Central^ de fete Inmormiinfcarea a avut Joe. In ziua» de 17 Decembrie 1946. in comiuia Bogza, judetul Ramnicul-Strat. H Famili* Stroici §i cele inra-» dite au durerea sS faca cu* noscut incetax’ca " din viata .59 iubitului lor GHEORGHE M. STRO'C! decedat la mosia VolovSt In ziua de 18 Decembrie 1948. Inhumarea va avea loc in cavoul familiei la biserica din satul Stroici. ■B Elena Mihailescu,­­ mamSL Gheorg h­e $i Maria V13d^rea* B nu, Costica §i ^tefania Mihav­lescu, unelti §i m&tu$e cu co­piii lor, si familiile inrudite, precum si familiile Marin si Eugenia Nisi­­peanu cu copiii $i prof. Stefan Geor-« gescu, au marea durere de a face cu*­noscut pierderea scumpului lor CONSTANTIN-STEUAN Profesor §i Scriitor fost Director al Inval Muncitoresci Ceremon­ia inmormantarii se va o­­ficia Vineri 20 Decembrie 1946 ora 15 la cimitirul din Can­­pina. % + Cu nemarginita durere. Mari­­oara. Ghigheanu sotie cu fiul sau Valentin, anunta rudelor prietenilor, incetarea din viata a bunului §i regretatului lor so{ §i parinte ION GHIGHEANU­­ (NlfA) mort in ziua de 14 Decembrie 1946. st c£rul Inmormantare a avut loc in ziua de 17 Decembrie in Comisia Petrefti-Viafca. ?s + Zdrobiti de durere ?t In vcgi licmiingaiati Lenug so|.i e, Mur­iieta si Victor copii. Alexan­­dru Dragomireseu tati pia« cum ?i surori, fraR cumnati, cuma­nate, nepoti, nepoate si rudele a­­n­inta stingerea din viati a iubitu­­lui ?i bunului lor Dumitru­ A. Dragomirescu Comerciant in etate de 52 ani Cortegriul va porni din str MlePof 1, Vineri 20 Decembrie ora 14. Tnmormantarea are loc la cimitirul laneu Nou Balaneanu. +

Next