Universul - Capitala, decembrie 1946 (Anul 63, nr. 277-299)
1946-12-22 / nr. 295
. §EDINTEE CAMEREI S'A VOTAT LEGEA PENTRU ETATRAREA BANCII NATIONALE 9edin$a s’a deachis la ora 10, *lito preved;n^ia d-lui Mihail Sadoveanu. ^3'e banca ministoria ia sunt prezenb d-n,i* , Al. Alexandrini, Jttmastpul finant^lor, dr. Florica . Bagdasar, ministrul sanSta^ii, ®*iron Nicuiescu, subsecre-tar de stet la educates nationala,. Ion BurcS, subsecretar de stat la interne $i Bucur Schiopul, subtecretar la economia national^. ■Se da citire sumarului $edintei precedent®, pe care Camera II aproba. Inainte de a se intra in ordinea de zi, se fac diverse comunicari. D. ION ONTANU Intreaba pe d. ministru ail agriculturii ce m^su,r* in iee3e sa ia in privin|a taierii salbatice a padurilor pare sunt exploatate sangeros de cStre proprietary In a doua intreteare d-sa inteabS dacS in judecate din Ardeal a mai ramas p&mAnt disponibil in urraa reforme! agrare, pentru a se face acolo coflonizjSrj cu cei indrepta$$ a pritrni p&mSnt din jude^ul Neaimt. D. P. GRUIA MOTU intreaba pe d. ministru al comunicatiilor ce mSauri binevoejte a lua pen* tru imbunatatirea transporturilor. Imbuic&t starea trenurilor este incg depart® de ceeace trebuie, cu toate eforturile depuse. Deaeeaneni roaga pe d. ministru al agriculturii sa ia masuri urgente pentru aprovizionarea cuporumb a regiunilor secetoase si a Motion Cere apoi o apiwizionare normals a satelor cu sare ?i petrol. D. MOGA FILERU intreaba pe d. mWsrtru ai aproviziocifnii aliupra masurilor de Imbunatatire a apertei Motiilor din muntii Apuseni, despre care spune c5 au innevoie de imtorSoaminte ?i incaltaminte. I. ION TIMOFTE amice la cuh4?tin^a d-lui ministru al munpii ?i asigurSirilor sociale despre soarta pensionarilor din ssiennari cari primesc pensii mici ?i roagan 3 li se infiinteze un economat. D. dr. MARZA face o comunicare din partea deputatilor ie ?eni rugand pe d. ministru al educatiei national sa reinfiinteze seobia farmaceutica pe lfingS facultatea de medicina din Iasi, sectiune desfiintatS fara nici un motiv acum c&tiva ani. D. GH. APOSTOL cere ca gu•.y.^LVenitd sa ia m&suri drastice impotfriiva atacurilor prin presa $i la drumul mare, executate de cafe1® reactionari. Acum ■ cateva kile a fost atacat eecretorul unui resort al C. G. M.-ului, rSpit cu marina, bStat crunt §i aruncat pe cfimp, unde a fost gSsit inghetat. A fost internat la spitalul Colentina. DISCUyilLE IA LEGEA ETATI ZARM BANCII NAfiONALE Se trece aotii -i-HiaeuUa la prbiectul de etatiiaare fel Bfnncii Nalionaie. D. ION ISAC In numele parjiidvd-ua mtionai-t&r&nist arata ca iredwt partid a inseris In progra* jpul sau etatizarea Bdnc.i Naitionale Inca dela 1921. D-sa lex'pfxae ceeace a Ipsemnat Banca Nationala In economia noastra. Spundnd ca ea prin structura $i prin poli'via sa n’a faeut o dreapta cumpanS in repair tizarea creditelor, fiind atap unita de un grup de interesati. Reforma aceasta este absolut necesera, ca sa fie transsformata intr’un organism sanatos ?i nepSrtinitor. Oratorul incheie spunand ca partidul voteaz proectul de lege. D. OPREA VAITUJI, In vanele partidului Frontul Plugarilor, dupa ce constata ca asemenea re- forme au fost facute .?i in al te T^ri, arata ca plugarimea n’a avut parte sa se bucure de existenta institutului nostru de emisiune. .Aceasta reforma este prag de lume noua, datatoare de nodd Si uria^e perspective. Prin trecerea ac{iunilor la stat, B. N. R..-ul devine un bun national. Frontul Plugarilor asteapta o mai dreaptft organizare prin descentralizarea institutiilor bancare la locul de productie ?i o repartizare justa a creditelor pe ramuri de produce, o intelegere a suspnerii iooperatiei sfite§ti ?i Incheie aratflnd ca voteaza ace®t proect de lege. D. dr. MIHAIL MACAVESdJ In numele partidului social-democrat declara ca acest proect de lege deschiide o era noua In viata economica a tarii, socotindu-1 drept un fericit inceput pentru redresarea ?i refacerea tArid. Partidul aprobS in intregime proectul. Inca din 1933 acast partid a cerut etatizarea Bancii Nationale. Acest institut este creat cu ajutorul avutiei nationale. D-sa face apoi o serie de consideratiuni generale asupra acestei proibleme ?i constata ca etatizarea corespunde unui real interes national §i ca pastreaza za cu scrupulozitate prevederile constitutionale. Vorbe^te apoi de situatia functionarilor acestei institutii §i incheie aratand ca legea satisfacand toate cerintele de ordin politic, economic social, P. S. D.-ul o adopta in unanimitate. (D. Mihail Sadoveanu parSsind tribuna, ocupa fotoliul prezidential d. Miron Belea). D. PETRE BALACEANU arata In numele partidului comunist deplina satisfactie cu prilejul legiti etatizarii B. N. R.-ului, pecare o considers drept o necesitate imperioasS. In continuare d-sa constata caracterul privat al iprimiului nostru institut de emisiuine, marii actionari fiind reprezentantii capitalismului bancar. Ee a finantat doar acele industrii de care grupul bancar era legat ?i nu a dat creditele necesare sprijinirii agriculturii amicei gospodarii tarSnesti. Rezultatele acestei politic!ae vfid azi: situatia economics a ttoii este deosebit de grea. Etatizarea ei va da posibilitate refacerii tarii, desvoltarea industrials$. va lua av&ni’il necesar $i agricultura va I tozeatratS cu mijloace tehnice noui. In forma de pfin’S *.v cum ea nu putea sluj cum treyiie interese’e mari ale tdrii Indheind, oratorul arata cS P. C R. co n «•' d it a • etatizarea B. N R. -ului drept o contribi4ie esen la refacerea tarii 5i voteaza cu toata incnederea legea. D. ACHILE §ARAGA in numele partidului ^aranesc democrat aduce elogii guvernului si d-lui ministru de finante pentru punerea in desbaterea parlamentului legea etatizarii Bancii Nationale, arata ca partidul a sosotit aceasta lege drept cel mai eficace mijloc pentru redresarea vietii economice si declara ca o va vota, considerad ca este o lege de interes general. CUVANTAiREA D-LUI MIN1STRU AL. ALEXANlDRINI D. Al. Alexandrini, minietrul finantelor. luand cuvSntul arata ca dacS actul politic dela 6 Martie 1945 va fi considerat de istoricii de maine drept un act nou de indrumare politics a tarii, ei vor considera ziua de 20 Decembrie ca o zi care va deschide un ciclu nou de desvoltare econiacS a tarii. Aceasta reformS, etatizarea BSncii Nationale, este yL necesara si justificatS si o cer toate celelalte reforme care trebuie infaptuiite ?i pentru care este nevoie de mijloace financiare. D-sa arata apoi rolul povrigitor pe care-l indeplineste intr’un stat modem institutul de emisiune. El este acela care Inlasne^te compensatiunea creditelor sau contractarea lor, un isvor imens de posibilitati financiare. Prin acest caracter, un institut de emisitinea edhivaleazS cu execuitarea unui serviciu public, care aparS moneda. Creditul, a spus d-sa, nu mai este un act de initiativa particulars d, ca ?i proprietea, a devenit o functiune sociala, cere trebuie neaparat sa fie in intregime in slujba marilor interese nationale. Politica de credit® apartine statului, ca reprezentant unic m'. colectiviitatiii ?i are dreptul sa mfinuiascS acest instrument, sS-1 dirijeze $i sa-1 controleze. AcumulSrille de capital trebuie sS fiie indrumate exclusiv apre sectoarele de productie ifi nu pentru consum, mai putin Inca spre speculS. Nimeni nu se gande^te sS se amestece In treburile de toate zilele ale Intreprinderilor bancare, dar trebuie sfl avem dreptul de control asupra lor. Vorbimd apoi de ultima parte a proectului iri care se prevede modul lui de organizare, d. ministru Alexandrini remarca grija guvermului care a cautat sa pastreze acestui institut caracterul de institut exclusiv de emisiune, sa-i asigure intreaga autonomie prin tehnicieni ?i specialit^ti, incadrati in linia generate politica pe care regimul de azi o reprezinta„ sa-i dea posibilitatea obfinerii rezultatelor pe care trebue sS le dea. In felul acesta instituitul de emisiiune va putea sa se desrvolte pe liinia permanenta a marilor nevoi ale economiei tSrii. In incheiere, d-sa comtatS cu deosebitS bucurie unanimitatea partidelor din R. P. D. in privinta necesitatii legSferfirii de etatizare a BSncii Nationale, aceasta dovedind c9 s’au comentat credintele ideile pe linia principala a desvoltSrii statului nostru de maine, o RomSnie nouS, care sS fie mad bun5 ?i mai dreaptg decSt Romania de eri. IDunS cuv3ntarea d-lui ministru Aexandrini care a fost indeflung aplaudatS, s’a pus la vot luarea in considerare proectul de lege al etaticizSrii BSncjd, Nationale care s’a admis prin aclamatii. D. MIRON BELEA, presedintele $e dintei, dupS ce multume?te d-lui ministru Alexandrini pentru expunerea facuta, anuntS membrii urmStoarele si comisiuni permanente : agriculturS, pSduri domenii; sdn&tate si higienS publica ; lucrari publice, cSi ferate, cai de comunicatie ?i marina comerciiala ; instructie publics, culte ?i b. |t e-arte; munca, asigurSri, prevederi soccale ?i economice, sa treaca In salite respective pentru constituirea birourilor. ^edinita se ridiieS la ora 10,30, fiind amuntata oea viitoare pentru dupS amiazS la ora 16,30. §edinta de dupa amiaza $edinta at iet deschide la oreie 17 sub pre^edintia d-lui Mirea Belea, vicepre^edinta. Pe banca ministeriala d-nai ing. Prafiri, ministrul comunicatiilor, Al. Alexandrini ministru! finante or, R. Zaroni, ministru! cooperatiei, D. Al. Alexandrini, ministtrul finamtelor, da citire menagiilor regale care ipaotesc urmatoerele proecta de legi : Proectul de lege privitor la interzicerea in conventiuni a clauzei de plate in aur moneta strainS, medalii comrmorndve, precum operatiile de gaj cu asemenea valori. 2) proectul de lage privitor la stabilirea regimului detenzare a actiunilor sowetatUor pe actiuni. rnSd'altT coi memorative de aur era area unui fond pentru aparar&a monedied nationale. Miniaterul . hnentelor per® extremS urgent^ in solutionarea acesteur legi. PusS Ca vot. se aprobS. I). Miron Belea viceprestdinte disipune trimiterea de urgent& la comitisda respectivS. . . „ D Alexandrini, munddtrm natelor.' cHeste mesajul regel^ cara insoteste proectul de lag* privior la regimul m&rfurlior aflate in strSinatate plStefe §i acontate d* comerckmtil romAni pnn. “®Y17 puse la dispozitie de Banca Nationala sau prin credits In clearing Dat fiind c5 acest proect este destinat sa aducS in tar5 mSrfuri de peste 50 milioane franci elvetaeni, cere sS se aprobe extrema urgente. Adunfitr^a aprona* CONTINUAREA DISCUTIEI PF. ARTICOLE A LEGIT PENTRU ETATIZAREA B. N. R- n Miron Belea, vicepresedinte, anuntS continuarea discutiei pe articole asupra proectului de leg® pentru organizarea ?i etatizarea BSncii Nationale. X)vasile Moldoveanu, raportor, cite arte articolele legii. .. _ La discutie iau parte d-na N. Rizescu-Brane^ti. Eduard Mirto, Gn. Maziescu, Victor Nicolau Gh. Savin. D. Ministru Alexandrini dS lamuririle ne^’zrare tuturor solicitatorilor. Pun§ndu-se la vot proectul de lege este votat cu 282 votud, 7 contra. D. Miron B®Iea, vicepre^&dinte, multume^te Adumarii pentru In^elegerea manifestate cu prilejul dis- curtSrii $i Voterii acestei importante leg! precum ei d-lui raportorii d-lui mfeistru de finant* cari au depus etita numefi In sprijinul acestei legi-D-sa roaga Adunarea S3 Intre In sectiii spre a di*cuta cele trei probate •extrema urgents, ele urm3nd sS e® voteze chiar in ?edinta ac*as ta. •ft La redeschiderea SeditoV®l, pce^deaza d.Aurel Potop, vicepre^edinte. D. Nic. Kaaeaett, raportor, proectul da lege, privitor la interzsiceaoa In conventiimi a clauzei de pietS In aur* monetS str&iate ?i medalii eomemoraitive, precum Si operatiunilor de gaj cu asemenea valori. Dupa voterea pe articole se voteaza legea cu unanimitate. He. Se trece apoi la votarea legii privitoare la stabilirea regimului de vanzare a actiunilor societatilor pe actiuni si se voteaza. Deasemeni se voteaza pro®ctul de leg® privitor la autorizarea baterii de medalii comemorative de aur $i crearea unui fond pentru ap&rarea monetei nationale. Se voteaza proectul de lege pin care toti posesorii de devize, aflate in strainatate, luate prin B. N R. sau prin clearig, sunt obligati s4 le declare, iar marfurile aflate in strainatate si fie aduse mari, spre a le utiliza ca atare. DupS votarea proectului de legi , prof. Aurel Potop, pre^edintele sedintei, declara sedintia Inchisa la la ora la seara, anuntand pe cea viiitoare pentru astazi la ora dimineate PRESEDINTELE TRUMAN VA VORBI IN AJUNUL CRACIUNULUI Washington 20 (Rador). — Braiul CraciunulUi la ora 0,17 (ora Bucurefti) presedintele Truman va adresa prin radio reU citari Naponei”, iar cuvantarea sa va fi retransmisi In toate partite lumii. _ , „inainte de aceastd cuvftntare, va avea loc la Casa Alba c®r®' monia tradiponald de Craciun In cursul acestei ceremonii prefedintele Truman va aprinde luminile un pom de Craciun inalt de 20 de metri, instalat pe o paji?te din gr&dina Casei Albe Un cistel de Pom a fost iluminat pentru prima oar3 la Casa AlbS, in 1923, pe cAnd era președinte al Statelor Unite Calvin Coolidge. ULTIMELE INFORMAL • IN INTERNE agenfia A Dupa cum anunte ANF din Batavia, autoritafile °- . landeze au arestat pe primarul m- S. Regele a par&sit ein danezian ?i consiliul comunal din Beitensorg. (Kador), Capitala. . . • M. S. Regele a primit en | in audienfa de lucru pe d■ Al. Aleamndrini, ministrul finantelor. & MS. Regele a primit Joi, 19 Decembrie, orele 31 a. m.d in audienta de prezentare pe d. Const. vegraeanu, ministru subsecretar de stat al educatiei nationale. • Grupul parlamentar „Frontul Plugarilor” se intrune?te astazi intr’o consfatuire. • Consiliul de administratie al „Soc. de telefoane” a ales ca presedinte pe d. Stroe Mihnea, administrator la Banca Nationala a RomSniei. D. general Al. Tat5reacu a fost cooptat ca membru In consiliu. 4b tin acord a fost semnat Wtre J. Mlanin si 3il rinniit in guvernul turate on grup de sase CaraiOn 5 au ClUbUll 1U dCI ?antiere travale pentru livrarea, ci- 1 de ’ fra guvernul turc a trase vaso coasti. (Rador). 4b Cu 65 de voturi contra 30, Camera olandezS a aprobat, cu unele rezerve, acordul oando-indonezian, prin care se recunoaste autoritatea de fapt a Republicei Java Sumatra-Madura si se prevede crearea Statelor Unite ale Indoudeei (Rador). ---------©♦©—— Ce s’a gasit asupra unei bande de raufacatori internationaH Berlin, 20 (Rador). — f» br,as format?, din zece raufacatori internationali ?i compusft din 7 germani, un srec un ceh ?i un polonez a fost arest.Ata Joi r’“ catre politia germana din cartierul Wilmersrtorf ,in B®riin, care a gasit un colier de perle. mir» de 4.000 mRrci te automobilul de c.re se servea ea rsentiru al* atacuri cu mSna inarms te zate in uniforme wrchii abate. ----------♦-¥❖-------- externe ! Doua avioane New York SO (Radar). — DouSt avioane de pasageri avand in total pa box'd 81 persoane s’au ciocnit in aer in apropiere de localitatea Aberdeen din statul Maryland, in noaptea de Joi spre Vineri. Printr'o minune, ambele avioane au reu?it sS aterizeze cu bine nepierzAndu-se nici a viat&ome. --- --- UNIVERSUL SENATUL AMERICAN VA INCEPE ESCUTAREA TRATATELOR DE PACE Washington, 20, (Rador). — Clorespomlentul agenj-iei „Reuter” transmite: l dupa cum s’a aflat Vineri din sursa autorizata aci, d. Byrnes, secretarul departamentului de stat, va cere Senatului nordamerican sS procedeze imediat la formalitatile necesare in legaturS cu tratatele de pace cu Italia, Romania, Ungaria ?i Bulgaria, dupa semnarea lor la Paris, in Februarie. Luarea in diaculie de catre comisia afacerilor straine a Senatului a acestor tratate este a?teptata insa sa dureze cel pufin trei saptamani inainte de desbaterea in Senat. In consecinta, nu este probabil ca ele sa fie ratificate mai inainte ca discufiile de la Moscova in legatura cu tratatul de pace cu Germania sa fi inceput sa se desfa?oare, in Martie. Dupa cum se sjtie Statele Unite nu au fost in r&zboi cu Finlanda. Discutiile hi jurul energiei atomice la O.N.U. Lake Suopes. 26 (Rador). — Del®gatul Canadian a sprijinit Vineri pe delegatul sovietic in cftreria acestuia de a se amana luarea in discutie a planului nordamerican de control al energiei atomic®. Atitudinea aceasta a fost adoptata In comisia pentru energia atomica OND-lui, ca urmare a deosebirilor de vederi dintre Statele finite ?i Canada in legatura cu cererea d-lui Bernard Baruch (Statele Unite) de a se lua im®diat o hotSrare In ce priveste principiile ce stau la paza planului situ. Dupa discutii, comisia a trecut la vot. D. Jromiko a anun(at ca nu va participa la vot. Votandu-ne intai motiunea sovie(ic4 prin care se cer«a amSnarea desbaterilor cu privre la resolute Baruch, aceastS motiune a fost respinsa cu l6 voturi contra 2 (Uniunea SovieticS $i Polonia). | Rezolujia polonezS a fost respinsa cu 9 voturi contra 2, «1, abtiner®, aceea a generalului McNaughton, care a explicat cS Canada nu voteaza din spirit de conciliere fats de Polonia. Au votat contra Uniunea Sovietelor si Polonia. Propunerile nordamericane, cu amendamentele Canadei, au fost aprobate cu 16 voturi la o zt 1 abtinere (Polonia care a fi uu astfel sa raspunda la gestul de conciliere al Caniadei). D. GromSko explicase inainte de vot ca nu poate lua parte la votarea cu privire la continutul propunerii nordamericane. „Eu nu iau parte la aceasta hotirire iji acesta este motivul pentru care nu vot®z da sau nu”, — spuse el. DupS aceasta, gedina a fost ridicata, fari ca comisia sa fi fixat data viitoarei reuniuni. TUVERNATORUL AZERBAIGEANULUI A FOST ARESTAT Teheran, 20 (Hadotr). ~ corespondentul Aftenfiei TASS transmite: Ziarele din Teheran anunta, ca guvernatorul general ail Azerbaigeanului iranian,, d. dr. Djavid fi presedintele Parlamentului regional Iranian, cU Sabastari, care au fost ia.chi.ji la Teheran, au fost arestate ?i sunt finttfi In tuehisoareapoUfieneascd. ■ GsTKT: D. MOLOTOV A PLECAT U MOSCOVA Londra 20 (Rador). — D. Molotov a plecat Vineri dimineata la Moscova cu avionte de pe aerodromul Northolt. Avionul cu care a plecat ministrul de externe al Uniunii Sovietice este un „Dacota” din aviatia armatei rosii. Inainte de plecare, d. Molotov nu dormise decat 4 ore, ia gmba- ai doligatiei-^aoa.ati sada sovieticS. Avionul d-lui Molotov va face o escate aterizand pe aeroportm Gatori dela Berlin. Aite trei avioane „Dacita” pi doua avioane ruse$ti au plecat de la Northolt cu aceia? destinatic, avand pe bord pe ceilaifi me*1 Au fost aimise principatsle revendieffl'i ale minerilor englezi Londra 20 (Rador). — Oficiosul national pentru cirbuni a «_ nunfat Joi ci, dilnd urmare promisiunii fdcute mai inainte, _ gu_ vernul laburist a admis principal# revendisare a Uniunii minierilor ca membrii ei ce lucre*!id in minele de crrbuni nationalisate din Anglia si activeze doar cinci zile pe saplimeni cu incepere dela 1 Mai 1947. Opozitie fata de tratatul Anglo-egiptean Cairo, 20 fAgerpres). — Corespondentul Agentiei TAS8 tranlsmite: Abd El Djelil Abusamra. Pasa., reprezantantul Partidului Liberal Constitutional egiptean a facut declara,tii presei in,' legatuite cu defectiunile din acest parted. Aceste defecteuni au fost, provocate deatititudinea partidului tecfcul de tratat SididfatS, de protncfcul Bevin. Majoritatea membrUor partidului inclusiv Abusamra. Pass. s’au impotrivit semnaati tratatului exprimS,ndu-si credintft ca. Consiliul de Securitate va a^i gura drepturile Egiptului. Rechemarea ambasadomlui de la Madrid Roma, 20 (Rador).—Stereo despre rechemarea ambasadorului Itailiei de la Madrid a fost comunicats. Vineri dimineata in consiliul de ministri, D. Pietro Nenni, ministrul afacerilor straine a reamintit ca la 4 August 1945 guv®rnul Italian facuse cunoscut guvernelor american fi britanic intentia sa de a se conforma hotaririlor lor cu privire la Spania, iar la 29 octombrie 1946 guvernul Italian a reinoit aceasta declarafie, adaogAnd ca Italia se va supune hotaririlor luate de ONU cu privire la Spania. Italian Franco e dispus Marocul Paris, 29 (Kador).—Ziarul Franco Soir anunte cS generalul Franco nr fi dispus sS pSraseasca Marocul spaniol. ISs&adu-l pe seama tatelor arabe, pentru a oferi trupul acestui nou regal lui Abdul Illah, Regentul Irakului, Ziarul spune ca un emisar al lui Franco a plecat la 25 Noembrie spre Cairo, si Bagdad, cu insSrci naraa diri partea lui Franco de a lua contact cu conducere Ligii Arabe. Acest emisar, pe nume Miguel Garcia Rodriguez, a Intalni pe Azzam Bey, secretarul Lgii Arabe, si numeroase aite personalitati din guvernul egiptean. El ar fi aratat ca Franco este gata sa paraseasca , sa paraseasca spaniol Marocul spaniol, cerSnd doar incheierea unui tratat de aliantfi cu noul regat, dupS modelul tratatului anglo-irakian. Ziarul mai spune ca emisarul a plecat la Bagdad, unde a avut tetrevftderi diferiti • ministrili chiar du Regentul Abdul Illah Dupa o saptamdnS de negocieri, ‘‘misarul ar fi stabilit bazeie acordului. Dupa France Sof, acest acord are urmStoarele clauze esentiale: 1) Franco se angajeaza sS retraga trupale spaniole din Maroc in mai putin de 18 luni ; 2) pe fostul protectorat spaniol s® va Infiinta un regst arab Independent, avand in fruntea sa un Rege din Familia hasemitilor. KM SCANDAL POUTIC IN STATELE UNITE Washington, 20 (Rador). — Corespondentul special al Ag®n(iei TASS transmite; Comisia Senatului continuS examinarea caztlui Bilbo, membru reacfionar al Senatului, acuzat de mit&. Numeroase dovezi confirms . cS Bilbo a primit mari luni de ban! din partea a numerosi imlus triate in timpul rSzboiului, insi deocamdati nu »e »tie dacS membrii comisiei vor considera aceste dovezi ca o ..confirmare evidentS” a mituicii., Industriagu Morrisson din Misnissipi a declarat ca dupS ce a pri ■ mit din partea guvernului comenzi militare avantejoase pentru construirea unei base aeronautice, s’a InsSrcInat cu administrates plsu- W A «• ssftOfM toate eheltuelile, impar(w»d cu Bilbo numai incasarile. Un alt industrias, Read, a primit o comanda militara in sumS de 2.600.000 de dolari, pentru construirea unui aerodrom militar la Jackson, (statul Miss is*ipi). El a p)Stit imediat 3,5oo de dolari lui Bilbo, destinati pentru construirea unei pretinse biserici, T°tdeodatS, Read a mobilat cu banii sSi o casa a lui BHbo. El a cheltuit in acest scop mai multe mii de dolari si nu a cerut niciodatx mi Bilbo sS-i inapoieze banii cheltu'fi. Al(i industriasi au declarat ca *u cheltuit mari sume de bani pentra in*ta)»rea unui bazin de foot al ini Bilbo te pentru construire* bi*eri««) 5 Declaratiile optimiste ale d-hii Bevin Southampton, 20 (Rador). — D. Ernest Bevin, titularul Foreign Oficeului, a declarat urmatoarele imediat dupa sosirea sa in port Joi seara pe bordul pachebotului .,Queen Elizabeth”. ..Aslavi sunt mai plini de sperante decat am fost vreodata, de cdnd am fost numit ministru de extern®, imi dau seama ca se va ajunge o si mai mare intele- gere. Lucrarile debt New-York au fost foarte plin® de nedejdi. Dar o mare misiune ne a^teapta la Moscova In curtail lunii Martie cand Consiliul ministrilor de externe va trebui si se ocupe de greaua probiema germana. De§i mai orice chestiune a necesitat un timp Indelungat $i uneori a provocat dezamagire, eu nu sunt de pSrer® catu?i de putin ci s’a risipit vreo clipa din timpul consacrat lucrarilor”. D. Bevin, care parea ejt se bucura de o sanatate excelenrtft, a adaugat: „Ma simt foarte bint?* dacS cineva se gande^te sit nte inlocuiasca in postul meu, apoi va avea de ajteptat multa vreme”. In Incheere, d. Bevin a suMintet cfi, in cursul chtetoriei, d. Molotov, ministrul afacerilor straine SI Uniunii Sovietelor, ears s’a inapoiat in Europa pe bordul aceluiaji pachebot, i-a f&cut mai multe vizite de curtoazie. Londroi, 20 (Rador). — D. Bevin a sosit la Londra la cursul dupa amiezii de Vineri, ducandu-se imediat la ministerul de externe AUDIENTA LA REGELE GEORGE Londra, 20 (Rador). — D. Bevin ministrul de externe, va fi primit Simbdta de Regele Gear. Je, la Palatul Buckingham, spre a-T prezsnta un raport. al activL tdtii sale la New York, — dupd cum s’d publicat Vineri seara din sursa autorizali. Vineri fi SArnbild d. Bevin va lucra la cuvdntarea pe care urmeazd si o rosteasci Duminicd seara la postul de radio Londra. Aceasta va fi prime, dare de seami publici complete cu privire la recenta sesiune a Consiliului ministrilor de externe care a avut drept rezistat un acord cu privire la textele tratatelor de pace cu Italia, România, Bulgaria Ungaria și Finlanda. UN DEPUTAT COMUNIST ENGLEZ LOVIT DE UN ZIARIST Londra. 20 (Rador). — in sedinte de Joi, a Camera Comunelor s’a afirmat cS, deputatul comunist Firil Piratin a fost atacat in afara CSunteei comunei or de un ziarist. Camera Comunelor discuta proiectul de lege privitor la controlul schimburilor find deputatul laburist Francis Bowles a spus ca cu cateva clipe mai inainte a aflat ci d. Piratin a fost „de doua ori atacati si loviti” In imediata apropiere a incintei, Speakerii a declarat cS, despre ce a comunicat deputatul Bowies li pare a fi o chestiune foarte serioasa. Dam! citire regulamentului Camerii, el a precizat cS, atacarea, insultarea sau molestarea vmiunui membru al Camerii venind la Camera sau plecand din Camerd constituie „o gravi violare a privilegiilor acestei Camere si cea mai insultStoare si primejdioasS violare a drepturilor Parlamentului, caji o crima grava ji un delict flagrant”. El a precizat ca nu ?tie nimic despre cele afirmate de d- Bowles, dar ca va cauta sa obtina informatii si ci, va face o declaratie dupa aceea. Atunci deputatul laburist Thomas Driberg a declarat c& ?tie ceva in legatura cu acest incident, StfFedrtat pe JSbgS Camera Coinimelor. D. Driberg nu a precizat numele acestui ziarist. Speakerul a subliniat & aceasti problem^ se aflS, desigur „sub judeca”. S’au continuat apoi desbaterile intrerupte in legiturd cu proectul de jeffe aflat la ordinea zilei. ❖ I.cmdra, 20 (Rador). — Camera Comunelor » bot&rkt Vineri dimineata sa trimita in fata comiteniei priveglilor chestiunea atacarii deputatului comunist Philip Pirating de citre un reporter, in cuprinsul Camerei Comunelor. Chestiunea a fost ridicata de deputatul laburist Frank Bowles. La interventia sa, presedintele a dat instructiuni functionarului competent sa stabileasca faptele si sa faca un raport asupra lor. Raportul arata ca agresiunea s’a produs, indiscutabil in cuprinsul Camerei. DupS stabilirea faptelor, presedintele a convocat pe deputatul piratin, care a declarat ci a fost atacat de doua ori : odaia la bufet si odatft in momentul cand le-Sia din camera ziaristilor. DupS audierea d-lui Piratin, pi®jedint®le a citit o scrisoare din partea agresorului, care declarS ca „regreta adanc rolul pe care l-a jucat in aceasta Intamplare” si roaga pe pre?edite sa creadi ca are tot respectul pentru el si pentru prea onorata Camera a Comunelor. 8- Herbert Moriseon, seful majoriatii din Camera Comunelor, a exprimat pSrerea ca atit observatiile d-lui Piratin cSt si comunicarea fScuta de reporterul impricinat, merits sa se ia nota de ele fi sS se tr®acS la ordinea zilei. B. Winston CSkurcWil a declarat atunci cS este vorba de un act de iolenla comis In cuprinsul Camerei Comunelor, ?i ca el nu poate si treaca neobservat. Camera — a •Pus d. Chuneh'lil — este o mare institufie si trebue si vegheze cu cea mai mare grija asupra drepturilor ei. In consecintS, chestiunea trebue trimisS in fata comisiunii privUegiilor. DupS aceea Camera a adoptat o rezolutie propi si de d. Herbert Morrison, ca aceasta chestiune sine trimisS in fata comisiunii privilegiilor. Londra 20 (Rador). .— Comisiunea priviSegiiior din Camera Comunelor care trebue sa examineas incideimil referitor la lovirea unui deputat in euprinsul Canasrei Co-. munelour, nu s’a. reunit Vineri te nici nu este probabil cS se va reuni Inainte de sarbStorie Orgjdunului. Comisiunea. este aScatudtS din 10 membri ai Parlamentului, din toate partidele. Printre ei sunt d-nii Herbert Monson .si Winston Churchill — —STATUL COMUNIST PIRATIN Londra. 20 (Rador). — Ziaris. I tul care a atacat in cabmeie Camerei Comunelor’ pe deputatul cormunist Piratin este T. D. Luky, de la .PRESS ASSOCIATION”. --------000-------- NOUI GUVERN PERSAN Teheran. 20 (Rador). Cope** pondentul Agentiei Franceze de preste transmite: D. Ghavam Sultaneh, prefect intele consiliului de ministri, a prezentat Vineri dimineata lista noului sau guvern. D. Ghavam Sultaneh pivise.jte ministerele afacerilor straine si d® interne, care sunt incredintate d-lor Homaiundjah si Fereiduni, subsecretari de stat ---------©♦©--------la- I Doamna Marcela Fabius §i copiii, anunta, cu sufletul sdrobit de profundi $i nemarginita durere, parastasul de 8 luni al scumpului ior iubit sot, p&rinte $i bunic AVOCAT Dr. §TEFAN FABIUS ft de 7 ani jum. pentru mult dragul lor MI$U FABIUS Student la Politechnica slujba pomenirei sufletelor lor, de rar* bunfttate §i modestie, se va oficia Duminici 22 Dec. ora 11 la biserica Popa Rusu §i Cimitirul Bellu. 58 Doamna Agripina Corciovescu, Lilica §i Costel Matei, cu aceia§i durere anunta rudelor, prietenilor cunoscujilor, parastasul de 7 ani al mult iubitului §i regretatului lor so$ i ji tali! GHEORGHE CORCIOVESCU Slujba religioasS va avea loc in ziua de 26 Decembrie 1946, (a doua zi de Cr5ciun) ora 11,30 dimineata in Biserica Sf. Dumitru (Izingfc uzinajL Foesani. * 9791 ca Familia indurerata roagi rudele prietenii sa ia parte la parastasul de 6 luni al scumpului lor frate si cumnat INGINER CONSILIER SILVIC Anasta-ie Gh. Nedelcovicl fost Administrator al Casei PSrturilor Statului ce se va oficia DuminicS 23 Decembrie a. c. ora 11,45 in Biserica Boteanu..’ 1 Dan si Florica Cristescu, Jana ?i Ion Nastase. Marioara si Norica Cristescu, anunfS parastasele de 8 ani ale scumpei ?i neuitatei ior mame, soa- teri si bunicS . evdochia cristescu Si de 3 ani si jubritate al fiului ei MIRCEA CRISTESCU care va avea loc DuminTc4 22 Decembrie a. c., ora 11 in Biserica Iancu Nou-B£laneanu. 62 Maria R. Klenck maml Elvira Klenck $1 Maria Klenck surori. anunta requiem-ul de un an dela moartea iubitului lor fiu $i frate ION KLENCK care se va oficia in ziua de 33 D*centbrie 1946, la nrele 9,34 a. m., la biserica BSbliei, 12 Principels si Prineipesa tferban Gtica cu fiii ior Constantin ,i Serban, »*c cunoscut rudeior si prietenilor ca SmpUnindu-se 3 ani dela moartea iubitului lor fiu , frate ION GRIGORE s* va oficia parastasul DuminicS 21 Decembrie, la orele 11 jum, in Biserica Sf. Vasile din cale* Victoriei ’t* ?! de acolo la Cimitirul Bolu si Pimnet zlinic* din *tr Romans. 4 Serviciul religios va avea loc DuminicS 32 Decembrie 1946, ora 11,39 la biserica Popa Chivu (Maria Rosetti). « PSrintii, Varea si Inginer Inspector Neaga Nicolai, cu adSncSturere anuntd pe cunoscufii si colegi-elevi, cS in ziua de 20 Decembrie a c. se implinesc 4 ani dela pierdeea fulgerStoare a unicului prea adoratului nostru bSiefel NEAGA LEONID (LIUSIC) elevel. la Liceul M. Eminescu Bucuresti 46 Smaranda, George, Andrei Lykiardopol, cu aceiasie durere anuntS rudele si prietenii, ci se implineste un an dela pierderea prea scumpului ior frate ARISTIDE LYKIARDOPOL Directorul fabricelor Bazilescu al cILrui parastas se va oficia mn ziua de Dummied 22 Decembrie orele 11,38 la Biserica ElenS, B-dul Pache, pentru pomenirea sufletului s&u ales ce a daruit numai dragoste §i bunState. 64 Cu acela$ regret, D-l George Pompilia il anunta ca a trecut un an dela moartea bunei sale prietene *i binefiicatoare Olga ^tefanescu-Theodory (OLGUTA) OdihneascS-se in liniste ?i pace. Parastasul se face la 19 iaruarie 1947. 41 Constanta si Comandor av. Dumitru stavrescu pirind, Hariton Surmeian »ot, impreuni cu familiiie iar cu aceiasi nemSrginiti durere anunti parastasul de 6 luni al neuitatei ?! scumpei lor LIDIA SURMSIAN (NSseut* STAVRESCU) car* va avea loc Simb&tg 31 Decembrie orele 19,34 la Bis. Sf. Niculae din B-dul Regina Maria. 39 Colonel lonescu-FSlciu ?i Mionia Danielescu anunta c8 pomenirea de trei ani * dragei lor, sojic ?i juiorata aunt Zoica Cel. Icneteu-FSIciu are loc DumitircS 22 c. orele l1 d*m. la Biserica AJexe din §erbana Voda ?! Cimitirul P*Du. 31 msL D-na Eleonora General BSdulescw cu copiil : vlorlca, Mltella, Dan $1 Virgil >i Dr. Vlad Volculescj amintS prietenlt cS Dominica 22 Decembria, «ra VI, are loc la Blsertca Mihal* Vo-dS, parastasul de 2 ani at neufrtw i«lui lor eo( fi tati GENERAL Virgil Baduleseu JS Profund Indurerati pSrinti, Teodor *a. Iordan fratii Can5, CricS, V^i »ile, precum $i familiiJe inrudite, annunt&m parastasul de 40 zile al scumpului nostru TKS, c&zut la datorie !xl ziua de 18.xi.fl4f. Intr’un accident avion la Constanta PILOT AVIATOR ! COJOCARU I. PETRICA ! Decorat cu ordinele : virtute* Aeroat nautica 1n gradul de Cavaler, Vtrtudea Militari cl. I, Crucea de Aur eg Victoria U.ft.S.s. To(l cei ce 1-au runoscut eunt rmc gad a lua parte la parastasul care v. avea loc la 27.XlI.S4fi In comuna Ftefiil-Ialomita. Doamna Maria Comandor Cosmi sotie $1 Domnul Locotenent Cosm* Gheorghe fili cu aceeas vesnici dnj rere in sufiet an until rudele, prieteni Si camarazi cS s’au Implinit f ....................... " ‘ tot luni, de rind scumpul si dragul COMANDOR AVIATOR COSMA Z. CONSTANTIN (TANTUTZU) 1-a pSrSsit. Rugandu-i pe aceastS oala si ia parte la parastasul ce va avea loc DuminicS 32 Decembrie 194S orele 13 la Biserica Antim prin Str An* “ 34 tim. Doamna Ortansa Voiculescu Gog^ cu copiii Ada si Paul, amintesc rub dolor ?1 prietenilor implinirea a 7 ani dela dureroasa pierdere a celui c* a fost dragostea ?1 bucuria lor MAGISTRAT Alexandru loan Voiculas c;i Bugani, un moment de reculegere tn amintirea lui! Un parastas se va oficia luminie$ IS Dec., ora 11, la Bis. Sf. Elefterie Cotroceni. # Doamna Jeana Profesor Dr. P. G5» ISfiescu aaunt* cu aceea? profundi durere parastasul de 5 ani al scumpului ?i 'n veci neuitatului ei pof PROFESOR I Ur. P. GALA$ESCU care se va oficia DuminicS 23 De*cembrie in biserica Sf. Vasile, cale* Victoriei, ora 11 jum. II Marioara PSrvulescu cu acceafil duo rere In sufiet face cimos-"t .r' oiree. PARVUIESCU DuminicS 22 c., ora 11 dimineata, la" biserica Precupetii Vechi si Ploinea ZilnicS. Familia Avocatie Diaconescu multumest* pe aceasta cale tutu rores!or cari prin prezentS, prin scris, sau prin fieri, au luat parte la ma* rea durere ce au incercat prin pier* darea iubitului lor OVIDIU DIACONESCU (DIDI) |t 11 roaga totdeodata si ia parte id. pomenirea de 40 de zile care va avea loc la Biserica Slobozia si apoi la cimitirul Bellu SSmbStS 21 Decentbrie »la 11. r.* + AdSnC Indurerati ?l pe vcci nemangaiati Carol, tats, Mars ma mami. Nicolae si Mitici), fra(i, unchi, cumnate si familiile inrudite anun(i pierderete scumpului lor IURCEA GHEORGHI (GICU) Functionar Ministerul de Binante in vSrsta de 30 ani decedat dupa o scurti gifta sille%. rintd. % Inmormantarea va avea loc la cimi tirul „Strjiule§ti”. Cortegiul va pleca din Str. Gallileia Nr. 24 la ora 14. Sll. iff + Maria 91 Margareta surori, Va^ sile, Niculae $i loan Metaxa#-' fra^i, Elena $i Aretta curr.na'ei‘ precum $i familiile fnrud ’‘ei., au marea durere si aducS la curo§-# tinS celor ce 1-au prefcuit. 1-^u noscut $i i-au fost prieteni ci GH. METAXA Avocat §i ziarist In etate de 67 ani Maior in rezervS, veteran carapa.’!^ 1913—1919. Comandor al Coroanei Romaniei a Incetat din viat^ In ziua de 14 Deeembrie a. c. orele 3 §i jumState dimineata. Inmormantarea va avea loc Dura*H iile& 22 Decembrie 1916, orele 3 p. m., la cimitirul Sf. Vineri, in capela cS ruia se afl2 deppse rftm2§itele mante^ti p3| ♦ Zdrobiti de durere ?i in v'eci nema.ugatati Elena sotie, SSf . ties, Tudorica, Petre ?i Ecate, r rina cumnati, precum nepoti “■ nepoate ?i rudele apropiate anun(i Incetarea din via(4 a iubitului ?i bunului lor i VASILE PGLIMROM1 Comerciant In etate de 37 ani Defunctul se afla depus in CapeM Cimitirului ,.ReinviereaM, unde va face $i inmormantarea DuminiC/T 22 Decembrie 1946, orele 14 p. m. 3^ ii MAWiiwnfrmiiiniett nrwm. + Directiunea $colii de Ucenic# Nr. 5 din Bucuresti, Impreun* cu profesorii §i elevii anun&« cu durere incetarea din viat# a distinsului profesor CONSTANTIN STEUAN fnmormSntarea va avea loc if Cimpina. ta DupS. floi as! de Ucrimi ft df mistuitoare durere de mam CONSTANTA TIPARESCU ?!• rcgSstt lini?tea pentru vecia trecind in ncmirginire alituri dt Marius, pe care I-a iubit atata mult. Mama, sotul, copiii ?i familiiie !m rudite deprSog neconsolafi arcoSti nous lovitura ?i anunta, rg inmorl mSntarea va fi SSmbfiti 31 Decembrie 1949, orele 3 dupS amtari. 11 Torori Steverto. % Eijuteriile gasite asupra lui Goering Frankfurt 20 (Rador). — Bijuteriile in vaioare de teipte mii lire sterline, ce au fost gasite asupra lui Hermann Goering in momentul arestarii lui In anul 1945, au fost remise oficiului central al Bancii Reichului din Muenchen si puse sub controlul guvernamantului militar, dupa cum a anuntat joi agentia de ftiri DANA. Printre aceste bijuterii se gasesc: un inel cu diamant; un inel cu smaragd; un inel cu rubin; un alt inel cu un rubin mai mic; un baston de maretrai ?i mai multe decoratii. Constanta N. Marinescu, Stefania fii Virgil PotSrcu cu Tudor $i Voica, Marbel ?i Ing. Sapatino, cu aceea$i durere anunta parastasul de 2 ani pentru scumpul lor Niculae G. Marinescu Avocat -