Viaţa Economică, iulie-decembrie 1969 (Anul 7, nr. 26-52)
1969-09-12 / nr. 36
2 viata economică Săptămîna) editat de Societatea de Știinte Economice din România SUMAR Nr. 36, din 12 septembrie 1960 ■ ECONOMIE NATIONALA — Horti-viticultura — cerinţele şi coordonatele dezvoltării intensive de ins. Nicolae Ştefan, vicepreşedinte al M.C.A.P. — Săptămînal, un grafic comentat: In industria încălţămintei — Zigzagurile consumului de piele ; -pag. 3) — Puncte de vedere : O concepţie unitară in producţia de utilaje pentru construcţii de dr. ing. loan Hera-Bucur (pag. 4) — Reflecţii: Două colocvii şi un Congres de acad. Grigore C. Moisil — Preţuri: La unicate — preţuri cu ridicata pe baza costurilor efective de Gh. Sică — Planificare : Reparaţiile capitale în balanţa interramuri de dr. I. Constantinescu, din Ministerul Finanţelor şi C. Stoenescu, Banca de Investiţii (pag. 6) — Cercetare-aplicare : Valorificarea se sprijină pe studii fundamentate de ing. F. Sfărăială (pag. 7) (pag. 9) . Producţia şi utilizarea calculatoarelor necesită şi o largă activitate pentru elaborare de program de ing. Vladimir Tichovschi, consilier, şi Marin Roşu, expert, Secretariatul permanent al Comisiei guvernamentale pentru dotarea cu echipament de calcul — Tribuna specialistului: Reconsiderarea rolului şi funcţiei contractului de antrepriză de Gh Chivu, M.I.C.M. (pag. 10) ■ ISTORIE ECONOMICA — Timişoara — „700“ de dr. Vasile Nini, directorul Direcţiei judeţene de statistică — Timiş (pag. 12) ■ TEORII • IDEI — Automatizare, dar nu automatism social de A. Schor (pag. 13) — Şantier ştiinţific : dr. M. Horovitz — „Economizarea“ diplomaţiei ? de dr. George Marin (pag. 14) — Perfecţionarea învăţămîntului economic. Este necesară o grupă de specializare în domeniul macroeconomic de dr. Ioan Kovai(pag. 15) — ECONOMIE MONDIALA — Corespondenţă din Geneva : Sesiunea a IX-a a Consiliului U.N.C.T.A.D. — Note externe (pag. 16) — U.R.S.S.: Progresul tehnic şi pregătirea de muncitori calificaţi de Fedor Breus — R.S.F. Iugoslavia : Concentrarea producţiei de maşini pentru construcţii — Republica Cuba : In construcţie o mare arteră de circulaţie (pag. 17) — Factoring-ul, o nouă metodă de finanţare a întreprinderilor de asist. univ. Sorin Stan (pag. 18) — Austria : Testul investiţiilor 1969 de I. Ion. — Conjunctura economiei capitaliste : Tendinţe pe piaţa bumbacului (pag. 19) — Agenda economistului (pag. 5) COLEGIUL PE REDACȚIE Gh. Dolgu (redactor şef), P. Alexiu, N. Armencoia, Gh. Badrus, M. Bulgaru, Gh. Creţoiu (redactor sef adjunct), T. Cristureanu, D. Dumitri«, Em. Florescu, C. lonescu, C. Murgesc«, membru corespondent al Academiei, P. Năvodar«, R. Negru, I. Oltean« (redactor sef adjunct), V. Petrescu (secretar general de redacţie), I. Rachmuth, membru corespondent al Academiei, V. Rausser, N. S. Stănescu (redactor şef adjunct), C. Topor, S. Taigăr, I. Văcărel, I. Zaharia Tiparul , întreprinderea Poligrafică „Informaţia", str. Brdoianu nr. 23—25 40 470 • Pensia de invaliditate GHEORGHE IANCU, București. — Accidentul suferit în timpul deplasării în interesul serviciului (in altă localitate) se consideră ca accident de muncă, (art. 14 din H.C.M nr. 252/1967, republicată), vătămarea survenită fiind considerată că s-a produs in timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. Această asimilare nu este condiţionată de cerinţa ca accidentul să se fi produs în timpul programului de lucru al unităţii la care aţi efectuat deplasarea. Singura dovadă necesară este ordinul de serviciu din care trebuie să rezulte că în ziua în care a survenit accidentul eraţi trimis in deplasare. Prezentind această dovadă, pensionarea la gradul 11 se face pe baza procentelor de calcul stabilite pentru pensia de invaliditate cauzată de un accident de muncă. • Vechimea în învăţămînt VASILE OCHIŞOR, Constanţa. — Timpul lucrat intr-o funcţie didactică ajutatoare (pedagog, bibliotecar, secretar) in unităţile şcolare din invăţămintul de cultură generală, liceal, profesional şi tehnic se consideră ca vechime in invăţamint dacă atunci cind aţi ocupat asemenea funcţii aţi îndeplinit condiţiile de studii necesare pentru ocuparea unui post didactic. Faţă de faptul că pentru secretar de şcoală s-au folosit, in trecut, mai multe denumiri, se consideră ca stagiu util şi perioadele în care aţi ocupat această funcţie, indiferent de denumirea pe care aavut-o (referent, funcţionar etc.). • Stagiul în funcţii tehnice PETRU VÅTEAN, Arad. — Perioada cit aţi funcţionat ca lăcătuş de revizie nu se poate include în calculul stagiului in funcţii tehnice. Atit încadrarea avută, cit şi salarizarea se refereau la o activitate prestată de muncitori. Dacă în cursul activităţii desfăşurate in producţie, aţi fost muncitor de înaltă calificare, la cea mai mare categorie de salarizare a reţelei tarifare, puteţi fi încadrat direct in funcţia de tehnician I, fără a mai fi necesar stagiul de 5 ani in funcţii tehnice. 9 Desfacerea contractului de muncă LADISLAU SZABO, Timisoara — Prevederile art. 20 lit. b din Codul Muncii se pot aplica si in cazul angajaţilor care au încheiat contractele de muncă la care vă referiţi. Dispoziţiile legale în vigoare nu interzic această măsură, in mod expres. Evident, desfacerea contractelor de muncă trebuie luată după ce au fost epuizate toate posibilităţile de reîncadrare in alte funcţii. Era necesar ca, înainte de a cere transferarea, să reclamaţi conducerii organului central căruia iî este subordonată unitatea unde aţi lucrat, modul abuziv in care s-au aplicat, în cazul dv., prevederile legislaţiei muncii. 9 Promovarea în funcţia de merceolog I B. GITTA — Prima soluţie adoptată de conducerea întreprinderii unde lucraţi corespunde prevederilor legale, intr-adevăr, fiind absolventă a şcolii medii de cultură generală cu diplomă de bacalaureat, perioada cit aţi fost angajată ca oficiantă P.T.T.R. se ia în considerare ca uechime funcţii economice medii, întrucît la data aplicării H.C.M. nr. 382/1967, eraţi încadrată în această funcţie, nu sunt aplicabile prevederile pct. 6 din anexa IV b, la care vă referiţi şi care se aplică celor angajaţi după 1 martie 1968, în funcţii economice medii. Plata orelor suplimentare, prestate de pompieri COSTICA SANDULACHE, Buhusi — Conform H.C.M. nr. 127/1 955, — pină la completarea posturilor necesare tuturor schimburilor astfel incit să se lucreze numai in schimburi normale, ■a orele prestate de personalul din formaţiile P.O.I. care lucrează şi in zilele de repaos săptămînal] sunt plătite ca ore normale Orele lucrate în zilele de sărbători legale (1 şi 2 ianuarie, 1 şi 2 mai şi 23 şi 24 august) se plătesc cu sporurile prevăzute de art. 57 din Codul Muncii. Dacă ați lucrat, în schimburi de cite 12 ore, orele lucrate in plus peste programul normal, se plătesc tot ca ore normale. Toate celelalte ore lucrate, suplimentar, trebuie să vi se plătească cu sporul prevăzut pentru orele suplimentare, fiind efectuate ca urmare a sarcinilor de serviciu, trasate de conducerea unităţii. Dacă nu vi se recunosc drepturile cuvenite vă puteţi adresa Comisiei de judecată din întreprindere, pentru ca unitatea unde lucraţi să fie obligată la plata sumelor corespunzătoare. iih : ej ! pg : Siaa iii Jjl SCRISORI CREDITELE DE MICĂ MECANIZARE IN ACTUALA REGLEMENTARE (H.C.M. nr. 1830/1965 si Instrucţiunile C.S.P., ML si B.N.R.S.R. nr. 7 1965, privind creditarea lucrărilor de mică mecanizare), modalitatea de rambursare a creditelor in primul an de funcţionare a lucrărilor de mică mecanizare, prezintă încă unele neajunsuri. Principalul îl constituie faptul că, în cazul cind datorită anumitor împrejurări nu se poate ajunge ca la nivel de întreprindere să se realizeze beneficii peste plan (deşi lucrarea de mică mecanizare realizează întocmai parametrii proiectaţi, eficienţa economică ante-calculată) rambursarea creditelor, conform normelor susmenţionate, se face prin trecerea la restanţă pe parcursul anului, iar la fine de an, acestea sunt recuperate din mijloacele circulante ale întreprinderilor (pct. 33 din instr. nr. 7 1965). Faptul că unitatea ajunge să-şi creeze gol de mijloace circulante, pe care trebuie să-l justifice, precum şi întîrzierea de peste 6—8 luni cu care se aprobă acoperirea acestora, determină de multe ori organizaţiile economice ca să nu mai apeleze la creditele bancare de mică mecanizare. Este evident că aceasta frînează introducerea unor lucrări de mică mecanizare. De aceea, socot că ar fi indicat ca actele normative arătate să fie completate cu următoarea normă : ..în cazul cind la nivelul lucrării de mică mecanizare au fost realizați parametrii proiectaţi şi eficienţa economică prevăzută în documentaţie, dar pe total întreprindere nu a realizat beneficii peste plan, rambursarea creditelor de mică mecanizare să se facă din beneficiile realizate în cadrul planului“. Prin adoptarea acestui text nu se ştirbesc cu nimic drepturile bugetului statului. Evident, pe considerentul că beneficiile ce se realizează în cadrul planului, ca urmare a introducerii lucrării de mica mecanizare nu se puteau realiza dacă nu se introducea lucrarea în cauză și deci bugetul n-ar fi avut ce să încaseze. Marin MILITARU şeful serviciului plan credite şi venituri de stat ■Sucursala judeţeană a Băncii Naţionale-Argeş draulice macarale hidraulice instalate pe autocamioane SR 113 cu capacitate de 2,5 to. ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII AUTO SUCEAVA 9 Camioane încărcător oblon auto cu Freze cu un rotor pentru deszăpezire instalate pe tractor U. 650 Palete pentru paletizarea producţiei de rulmenţi Diferite tipuri de containere din metal Diferite tipuri de role transportoare. Începînd cu trim. IV a anului 1969 și în cursul anului 1970 , cărucioare transparete hi-