Viaţa Economică, iulie-decembrie 1969 (Anul 7, nr. 26-52)
1969-10-10 / nr. 40
2 Viata economica Sfiptămîna! Editat de Societatea de Ştiinţe Economice din România SUMAR Nr. 40 din 10 octombrie 1960 ■ ECONOMIE NATIONALA — Cerinţele producţiei materiale definesc locul specialistului interviu cu Nicolae Toader, ministrul petrolului — Săptămînal — un grafic comentat. Risipă în cheltuirea muncii vii (pag. 3) — Direcţii ale utilizării raţionale a forţei de muncă, de dr. Dumitru Ciucur şi doctorand Ilie Gavrilă, Academia de Studii Economice (pag. 4) — Ritmurile toamnei de Ion Chirculescu (pag. 5) — In sectorul legume-fructe un paradox ! Avantaje din... neindeplinirea obligaţiilor contractuale de Al Deteşan şi Modesto Ferarini (pag. 7) — Agenda economistului • Regimul de plată a invenţiilor de C. Jornescu şi D. Alexandru • Soluţii de interes general privind transporturile auto de Valentin Prisăcaru (pag. 9) — Realizarea exemplară a planului pe 1969 — obligaţie de onoare a fiecărei întreprinderi. • De la fiecare agregat — producţii suplimentare de metal de ing. Traian Tecu, director adjunct al Direcţiei plan economic. Ministerul Industriei Metalurgice • Masa lemnoasă — valorificată eficient de David Herstig, director adjunct, Direcţia plan economic, Ministerul Industriei Lemnului. • Sortimente şi calitate la nivelul exigenţei consumatorilor de ing. Alexandru Panait, director al Direcţiei plan şi organizarea muncii, Ministerul Industriei Uşoare (pag 10—11) ■ ISTORIE ECONOMICA — Statisticianul Dimitrie Frunzescu de dr. Gh. Dobre (pag. 12) ★ — Modalităţi de stimulare a dialogului şi a participării la elaborarea și realizarea planului de prof. dr. Mihail Levente, director al Institutului de cercetări economice al Academiei (pag. 13) ■ TEORII • IDEI — Dimensiuni ale progresului tehnic de Andrei A. Popper, Institutul de cercetări economice (pag. 14) — Fișe — Blocnotes Amintirea trainică a unei aniversări de Costin Murgescu (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — Din țările socialiste Forme economice noi de stimulare a utilizării raţionale a fondurilor întreprinderilor de F. Eftimie (pag. 16) — America Latină : Redobîndirea suveranităţii asupra resurselor naturale — o istorică „repunere în drepturi“ de Eugen Pop (pag. 17) — Peripeţiile monetare Despre un experiment pe viu şi rezonanţele lui de Irina Visnu (pag. 13) — India Consolidarea realizărilor de Dinu Dragomirescu — Conjunctura economiei capitaliste Tendinţe inflaţioniste (pag. 19) COLEGIUL P* REDACŢIE Gh. Dotau (redactor şefi, P. Alexiu, N. Armencoiu, Gh. Beraru*, M. Bulgaru, Gh. Cretoiu (redactor şef adjunct), T. Cristureanu, D. Dumitriu, Em. Florescu, C. lonescu, C Murgescu, membru corespondent al Academiei, I. Năvodaru, R. Negru, L Olteanu (redactor şef adjunct), V. Petrescu (secretar general de redacţie), I. Rachmuth, membru corespondent al Academiei, V. Rausser, N. S. Stânescu (redactor şef adjunct), G Topor, S. Taigăr, I. Văcârel, I. Zaharia Tiparul , întreprinderea Poligrafică „Informația", str. Brezoianu nr. 23—25 40 470 ECOURI • ECOURI • ECOURI • ECOURI CHELTUIELILE NEPRODUCTIVE DIMINUEAZĂ VOLUMUL ACUMULĂRILOR Pe marginea articolului cu titlul de mai sus, apărut in nr. 20, am primit următoarele ecouri: • In scopul sporirii eficientei economice si a acumulărilor s-au luat o serie de măsuri pentru preîntîmpinarea cheltuielilor neproductive, (inclusiv a rebuturilor) cunoscut fiind faptul că astfel de cheltuieli diminuează aportul în sporirea acumulărilor. Urmare ansamblului de măsuri luate, totalul cheltuielilor neproductive, pe M.I.Q.M. a fost într-o permanentă scădere, astfel, cheltuielile neproductive (inclusiv rebuturile) la 1 000 lei producţie marfă au ajuns ca în anul 1968 să reprezinte numai 54,7 m/s, comparativ cu nivelul realizărilor din anul 1965 (anul de referinţă al actualului plan cincinal), adică au fost reduse în decurs de trei ani cu 45,30/$. In ceea ce priveşte pierderile din rebuturi (în cazul MICM reprezintă circa 80*/* din totalul cheltuielilor neproductive) menţionăm că ele nu pot fi încă înlăturate în totalitate. Din această cauză au şi fost admise (în planul aprobat pentru MICM), anumite nivele de cheltuieli pentru pierderile din rebuturi (ca urmare a măsurilor luate sunt însă în scădere). Menţionăm că existenţa rebuturilor datorate unor cauze inerente este confirmată şi pe plan mondial, mai ales la o serie de produse specifice ramurii construcţiilor de maşini, (firmele din străinătate prevăd în licenţele lor procente de rebut admisibil intrucît cu toată experienţa şi dotarea tehnică de care dispun, nu au putut să-l înlăture în totalitate). Un alt aspect îl constituie şi acela că, pe baza reglementărilor actuale se evidenţiază la rebuturi şi cheltuielile de garanţie. Din acestea o parte, se referă la piesele ce se livrează — gratuit — o dată cu produsele exportate (pentru eventuale remanieri), fapt uzitat pe plan internaţonal, iar o altă parte se referă la cotele fixe ce se virează unităţilor specializate (din afara MICM) pentru întreţinerea unor bunuri de lungă durată (în termenul de garanţie reglementat prin acte normative) cum ar fi : aparatele de radio, televizoarele etc. Asupra acestui gen de rebuturi nu se poate acţiona în sensul reducerii lor, decit în foarte mică măsură. Sigur, in stadiul actual rebuturile nu pot fi evitate in totalitate, dar nu omitem faptul că menirea noastră este de a acţiona pentru reducerea lor în mod permanent. Apreciem articolul publicat în revista „Viaţa economică“ ca un sprijin acordat în preocuparea noastră de sporire a eficienţei economice, fapt pentru care aducem mulţumiri pe această cale. Direcţia plan financiar şi preţuri Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini • Volumul cel mai mare de cheltuieli neproductive se constată la întreprinderile din industria conservelor şi băuturi-tutun care (60%/1) provin din pierderi de valori materiale, cauzate de folosirea unor cantităţi importante de materii prime agricole perisabile. Cheltuielile neproductive sunt influenţate şi de pierderile naturale în procesul de depozitare al unor produse finite care au un procent mare de umiditate (brinzeturi, preparate din carne) şi care suferă un proces normal de deshidratare ce se reflectă în diminuarea masei de produs, respectiv în scăderea de greutate. Asemenea pierderi se produc şi la vinuri şi rachiuri naturale: peşte, lapte, ulei etc. Un alt factor care influenţează volumul cheltuielilor neproductive este acela că o parte însemnată din produse se desfac în ambalaje de sticlă, care în fazele de aprovizionare, transportare, producţie şi desfacere sunt supuse spargerii. Datorită eforturilor depuse de lucrătorii din întreprinderi şi din direcţiile generale industriale, volumul cheltuielilor neproductive scade an de an. Pentru exemplificare arătăm că în anul 1966 s-au înregistrat cheltuieli neproductive în valoare de 105 251 mii lei, respectiv 3,39 lei la 1000 lei producţie marfă, în anul 1967 de 85 947 mii lei, respectiv 2,36 lei la 1000 lei producţie marfă, iar în anul 1903 volumul cheltuielilor neproductive s-a redus în continuare, şi însumînd numai 61481 mii lei, respectiv 1,65 lei la 1000 lei producţie marfă. Anul acesta volumul cheltuielilor neproductive este, de asemenea, în scădere. Intrucît volumul cheltuielilor neproductive reprezintă încă valori destul de importante din parte se datoresc si proastei gospodăriri a materiei prime, cît si deficientelor în ceea ce privește manipularea, depozitarea si transportul produselor finite) s-au stabilit noi măsuri pentru o mai bună gospodărire a valorilor materiale. Direcţia plan financiar şi preţuri Ministerul Industriei Alimentare • Articolul a constituit pentru direcţiile generale vizate un ajutor preţios Pe baza unor date concrete au fost analizate cauzele care au dus la menţinerea unui volum ridicat de cheltuieli neproductive în anul 1968 şi trim 1/1969. Analizînd volumul şi structura cheltuielilor neproductive pe total minister şi la cele două întreprinderi menţionate în articolul respectiv : Uzina de lacuri şi vopsele .Policolor" şi Uzina de medicamente ambele din Bucureşti observăm că ponderea o deţin dobinzile pentru împrumuturi restante. Menţinerea unor aspecte negative în activitatea unor întreprinderi şi în cursul trim. I ac., a constituit o preocupare permanentă pentru conducerea ministerului nostru S-a dispus să se analizeze periodic în colegiul ministerial şi la nivelul direcţiilor generale şi ale întreprinderilor situaţia de producţie şi economico-financiară. Cu această ocazie se stabilesc măsuri corespunzătoare pentru asigurarea realizării indicatorilor de plan, pentru introducerea în circuitul economic a stocurilor care se creează şi pentru lichidarea şi prevenirea altor imobilizări de fonduri. Dintre măsurile dispuse în anul 1969 pare să conducă la creşterea eficienţei economice şi reducerea volumului cheltuielilor neproductive, menţionăm« punerea in funcţiune şi la termen a instalaţiilor noi; realizarea Planului de producţie în volumul si sortimentele stabilite ; îmbunătăţirea calităţii produselor; diminuarea continuă a cheltuielilor de producţie în baza reducerii consumurilor specifice de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie electrică, a reducerii şi lichidării rebuturilor şi deşeurilor de fabricaţie, a reducerii cheltuielilor neproductive etc. Pentru îmbunătăţirea activităţii de aprovizionare, în scopul prevenirii formării stocurilor supranormative şi a stocurilor fără mişcare sau de prisos, s-a întocmit un proiect de hotărîre pentru creditarea specială pe termen lung a pieselor de schimb şi a unor materii şi materiale. Direcţia plan financiar şi îndrumare contabilă Ministerul Industriei Chimice • Intr-o consfătuire cu şefii contabili ai întreprinderilor din subordinea ministerului nostru s-au analizat şi stabilit măsuri concrete pentru îmbunătăţirea organizării controlului preventiv, evitarea pagubei şi risipei, prevenirea şi diminuarea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă vîndută şi încasată şi creşterea acumulărilor etc. Urmare măsurilor luate şi urmăririi aplicării acestora de către organele de specialitate din minister, cheltuielile neproductive s-au redus în anul acesta, comparativ cu anul precedent, îndeosebi la întreprinderile din sectorul exploatărilor forestiere, de la 6.6 milioane lei la 5.9 mii lei. Direcţia plan economic Ministerul Economiei Forestiere • Ținînd seama de realizările obţinute in toate ramurile de activitate, nu se poate totuşi trece cu vederea că în unele sectoare din întreprinderile subordonate cheltuielilor neeconomicoase sunt încă ridicate. Urmare acestui fapt au fost stabilite măsuri pentru înlăturarea cauzelor generatoare. Pentru evitarea locaţiilor CFR, de pildă,în afara altor acţiuni organizatorice) se va construi un curbator şi ult tunel de dezgheţ la Combinatul Siderurgic din Galaţi : o rampă şi linie de garaj la Vlahiţa Ministerul nostru apreciază că prin lucrările de investiţii ce urmează a fi executate şi deschiderea unor şcoli de calificare în ramura de cale ferată, precum şi prin realizarea măsurilor stabilite de colegiu, volumul cheltuielilor din locaţii se va reduce simţitor. Direcţia plan economic Ministerul Industriei Metalurgice t .7 l a Indemnizaţia de concediu GHEORGHE POROŞNICU, Bucureşti — În conformitate cu art. 17 din Legea nr. 26/1967, privind concediul de odihnă al angajaţilor, indemnizaţia de concediu se calculează pe baza salariului mediu zilnic din ultimele 12 luni premergătoare plecării în concediu. Acest salariu se obţine prin împărţirea sumei realizate din însumarea cîşligurilor cu caracter permanent obţinute în perioada de referinţă şi împărţirea rezultatului la numărul lunilor luate în calcul. Suma realizată se împarte la 25,5 (numărul mediu al zilelor lucrătoare dintr-o lună), In situaţia dv., în calculul Indemnizaţiei se iau în considerare numai sumele încasate pentru jumătate de normă, astfel că unitatea a respectat reglementările existente. In afara îndemnizaţiei de concediu aveţi însă dreptul să primiţi, în perioada concediului, pensia de invaliditate. iis_h • Salariul in primii doi ani de activitate IOSIF PETER, Cluj ( 1) Confundaţi perioada de stagiu de cel puţin trei ani necesar a fi efectuat de absolvenţii învăţămîntului superior în funcţii nemijlocit legate sau apropiate de activitatea din producţie (sau de activitatea operativă, după caz) cu salarizarea stabilită pentru primii doi de activitate. Noul sistem de salarizare stabileşte salarii tarifare diferenţiate pentru primul, al doilea şi al treilea an de activitate, astfel incît pe măsura creşterii experienţei şi aportului în muncă să se majoreze în mod corespunzător şi salariile tarifare. 2) Perioadele nelucrate efectiv în funcţia de economist nu se includ în calculul întîiului şi celui de al doilea an de activitate. 3) Salariul tarifar prevăzut pentru cel de al doilea an de activitate, fiind stabilit printr-o Hotărîre nu poate fi majorat de conducerea întreprinderii. 4) Deoarece n-aveţi stagiul minim necesar de cel puţin trei ani intr-o funcţie operativă, nu puteţi fi încadrat, nici prin derogare, ca şef de serviciu. Acordarea dreptului la cea de a doua semnătură nu este condi- ţionată de cerinţa prestării unui anumit stagiu în funcţii economice. 9 Sporul pentru munca în condiţii deo sebite OCTAVIAN SASSU, I.M. Sadu — Atît personalul tehnic—administrativ cît şi • muncitorii care lucrează în unităţile la care se acordă ; sporul la salariu prevăzut de H.C.M. nr. 1836/1968, au dreptul — atunci cînd lu-' crează în condiții deosebite — reglementate prin H.C.M. nr. 1176/1956, să beneficieze concomitent şi de sporurile instituite prin această Hotărîre. Cotele de spor prevăzute în Regu- lamentul de aplicare a H.C.M. nr. 1836/1968, se re- duc cu cîte cinci puncte1 pentru angajaţii care be-] neficiază, concomitent, şi de : sporurile prevăzute de H.C.M. nr. 1176/1956. si iii . e .. . si 5 0 iii