Viaţa Economică, iulie-decembrie 1969 (Anul 7, nr. 26-52)

1969-10-10 / nr. 40

2 Viata economica Sfiptămîna! Editat de Societatea de Ştiinţe Economice din România SUMAR Nr. 40 din 10 octombrie 1960 ■ ECONOMIE NATIONALA — Cerinţele producţiei materiale definesc locul specialistului interviu cu Nicolae Toader, ministrul petrolului — Săptămînal — un grafic comentat. Risipă în cheltuirea muncii vii (pag. 3) — Direcţii ale utilizării raţionale a forţei de muncă, de dr. Dumitru Ciucur şi doctorand Ilie Gavrilă, Academia de Studii Eco­nomice (pag. 4) — Ritmurile toamnei de Ion Chirculescu (pag. 5) — In sectorul legume-fructe un paradox ! Avantaje din... neindeplinirea obligaţiilor­­ contractuale de Al Deteşan şi Modesto Ferarini (pag. 7) — Agenda economistului • Regimul de plată a invenţiilor de C. Jornescu şi D. Alexandru • Soluţii de interes general privind trans­porturile auto de Valentin Prisăcaru (pag. 9) — Realizarea exemplară a planului pe 1969 — obligaţie de onoare a fiecărei între­prinderi. • De la fiecare agregat — producţii supli­mentare de metal de ing. Traian Tecu, director adjunct al Direcţiei plan economic. Ministerul In­dustriei Metalurgice • Masa lemnoasă — valorificată eficient de David Herstig, director adjunct, Di­recţia plan economic, Ministerul Indus­triei Lemnului. • Sortimente şi calitate la nivelul exigen­ţei consumatorilor de ing. Alexandru Panait, director al Direcţiei plan şi organizarea muncii, Mi­nisterul Industriei Uşoare (pag 10—11) ■ ISTORIE ECONOMICA — Statisticianul Dimitrie Frunzescu de dr. Gh. Dobre (pag. 12) ★ — Modalităţi de stimulare a dialogului şi a participării la elaborarea și realizarea planului de prof. dr. Mihail Levente, director al Institutului de cercetări economice al Academiei (pag. 13) ■ TEORII • IDEI — Dimensiuni ale progresului tehnic de Andrei A. Popper, Institutul de cer­cetări economice (pag. 14) — Fișe — Blocnotes Amintirea trainică a unei aniversări de Costin Murgescu (pag. 15) ■ ECONOMIE MONDIALA — Din țările socialiste Forme economice noi de stimulare a uti­lizării raţionale a fondurilor întreprinde­rilor de F. Eftimie (pag. 16) — America Latină : Redobîndirea suverani­tăţii asupra resurselor naturale — o isto­rică „repunere în drepturi“ de Eugen Pop (pag. 17) — Peripeţiile monetare Despre un experiment pe viu şi rezonan­ţele lui de Irina Visnu (pag. 13) — India Consolidarea realizărilor de Dinu Dragomirescu — Conjunctura economiei capitaliste Tendinţe inflaţioniste (pag. 19) COLEGIUL P* REDACŢIE Gh. Dotau (redactor şefi, P. Alexiu, N. Armencoiu, Gh. Beraru*, M. Bulgaru, Gh. Cretoiu (redac­tor şef adjunct), T. Cristureanu, D. Dumitriu, Em. Florescu, C. lonescu, C Murgescu, membru corespondent al Academiei, I. Năvodaru, R. Negru, L Olteanu (redactor şef adjunct), V. Petrescu (secretar general de redacţie), I. Rach­­muth, membru corespondent al Academiei, V. Rausser, N. S. Stânescu (redactor şef adjunct), G Topor, S. Taigăr, I. Văcârel, I. Zaharia Tiparul , întreprinderea Poligrafică „Informația", str. Brezoianu nr. 23—25 40 470 ECOURI • ECOURI • ECOURI • ECOURI CHELTUIELILE NEPRODUCTIVE DIMINUEAZĂ VOLUMUL ACUMULĂRILOR Pe marginea articolului cu titlul de mai sus, apărut in nr. 20, am primit următoarele ecouri: • In scopul sporirii eficientei economice si a acumulărilor s-au luat o serie de măsuri pentru pre­­întîmpinarea cheltuielilor nepro­ductive, (inclusiv a rebuturilor) cunoscut fiind faptul că astfel de cheltuieli diminuează aportul în sporirea acumulărilor. Urmare an­samblului de măsuri luate, totalul cheltuielilor neproductive, pe M.I.Q.M. a fost într-o permanentă scădere, astfel, cheltuielile nepro­ductive (inclusiv rebuturile) la 1 000 lei producţie marfă au ajuns ca în anul 1968 să reprezinte numai 54,7 m/s, comparativ cu nivelul rea­lizărilor din anul 1965 (anul de referinţă al actualului plan cinci­nal), adică au fost reduse în de­curs de trei ani cu 45,30/$. In ceea ce priveşte pierderile din rebuturi (în cazul MICM reprezintă circa 80*/* din totalul cheltuielilor neproductive) menţionăm că ele nu pot fi încă înlăturate în tota­litate. Din această cauză au şi fost admise (în planul aprobat pentru MICM), anumite nivele de chel­tuieli pentru pierderile din rebu­turi (ca urmare a măsurilor luate sunt însă în scădere). Menţio­năm că existenţa rebuturilor da­torate unor cauze inerente este confirmată şi pe plan mondial, mai ales la o serie de produse specifice ramurii construcţiilor de maşini, (firmele din străinătate prevăd în licenţele lor procente de rebut ad­misibil intrucît cu toată experien­ţa şi dotarea tehnică de care dis­pun, nu au putut să-l înlăture în totalitate). Un alt aspect îl constituie şi a­­cela că, pe baza reglementărilor actuale se evidenţiază la rebuturi şi cheltuielile de garanţie. Din a­­cestea o parte, se referă la piesele ce se livrează — gratuit­ — o dată cu produsele exportate (pentru e­­ventuale remanieri), fapt uzitat pe plan internaţonal, iar o altă parte se referă la cotele fixe ce se virea­ză unităţilor specializate (din afara MICM) pentru întreţinerea unor bunuri de lungă durată (în terme­nul de garanţie reglementat prin acte normative) cum ar fi : apa­ratele de radio, televizoarele etc. Asupra acestui gen de rebuturi nu se poate acţiona în sensul reduce­rii lor, decit în foarte mică mă­sură. Sigur, in stadiul actual re­buturile nu pot fi evitate in tota­litate, dar nu omitem faptul că me­nirea noastră este de a acţiona pen­tru reducerea lor în mod perma­nent. Apreciem articolul publicat în revista „Viaţa economică“ ca un sprijin acordat în preoc­uparea noas­tră de sporire a eficienţei econo­mice, fapt pentru care aducem mulţumiri pe această cale. Direcţia plan financiar şi preţuri Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini • Volumul cel mai mare de cheltuieli neproductive se constată la întreprinderile din industria conservelor şi băuturi-tutun care (60%/1) provin din pierderi de va­lori materiale, cauzate de folosi­rea unor cantităţi importante de materii prime agricole perisabile. Cheltuielile neproductive sunt in­fluenţate şi de pierderile naturale în procesul de depozitare al unor produse finite care au un procent mare de umiditate (brinzeturi, pre­parate din carne) şi care suferă un proces normal de deshidratare ce se reflectă în diminuarea masei de produs, respectiv în scăderea de greutate. Asemenea pierderi se produc şi la vinuri şi rachiuri na­turale: peşte, lapte, ulei etc. Un alt factor care influenţează volu­mul cheltuielilor neproductive este acela că o parte însemnată din pro­duse se desfac în ambalaje de sticlă, care în fazele de aprovizionare, transportare, producţie şi desfacere sunt supuse spargerii. Datorită eforturilor depuse de lu­crătorii din întreprinderi şi din direcţiile generale industriale, vo­lumul cheltuielilor neproductive scade an de an. Pentru exemplifi­care arătăm că în anul 1966 s-au înregistrat cheltuieli neproductive în valoare de 105 251 mii lei, res­pectiv 3,39 lei la 1000 lei producţie marfă, în anul 1967 de 85 947 mii lei, respectiv 2,36 lei la 1000 lei producţie marfă, iar în anul 1903 volumul cheltuielilor neproductive s-a redus în continuare, şi însu­­mînd numai 61481 mii lei, respec­tiv 1,65 lei la 1000 lei producţie marfă. Anul acesta volumul chel­tuielilor neproductive este, de ase­menea, în scădere. Intrucît volumul cheltuielilor ne­productive reprezintă încă valori destul de importante din parte se datoresc si proastei gospodăriri a materiei prime, cît si deficientelor în ceea ce privește manipularea, depozitarea si transportul produ­selor finite) s-au stabilit noi mă­suri pentru o mai bună gospodă­rire a valorilor materiale. Direcţia plan financiar şi preţuri Ministerul Industriei Alimentare • Articolul a constituit pentru direcţiile generale vizate un aju­tor preţios Pe baza unor date con­crete au fost analizate cauzele care au dus la menţinerea unui volum ridicat de cheltuieli neproductive în anul 1968 şi trim 1/1969. Anali­­zînd volumul şi structura cheltuie­lilor neproductive pe total minis­ter şi la cele două întreprinderi menţionate în articolul respectiv : Uzina de lacuri şi vopsele .Polico­­lor" şi Uzina de medicamente am­bele din Bucureşti observăm că ponderea o deţin dobinzile pentru împrumuturi restante. Menţinerea unor aspecte negative în activitatea unor întreprinderi şi în cursul trim. I ac., a constituit o preocupare permanentă pentru conducerea ministerului nostru S-a dispus să se analizeze periodic în colegiul ministerial şi la nivelul di­recţiilor generale şi ale întreprin­derilor situaţia de producţie şi e­­conomico-financiară. Cu această ocazie se stabilesc măsuri corespun­zătoare pentru asigurarea realiză­rii indicatorilor de plan, pentru in­troducerea în circuitul economic a stocurilor care se creează şi pen­tru lichidarea şi prevenirea altor imobilizări de fonduri. Dintre mă­surile dispuse în anul 1969 pare să conducă la creşterea eficienţei eco­nomice şi reducerea volumului chel­tuielilor neproductive, menţionăm« punerea in funcţiune şi la termen a instalaţiilor noi; realizarea Pla­nului de producţie în volumul si sortimentele stabilite ; îmbunătăţi­rea calităţii produselor; diminua­rea continuă a cheltuielilor de pro­ducţie în baza reducerii consumu­rilor specifice de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie electrică, a reducerii şi li­chidării rebuturilor şi deşeurilor de fabricaţie, a reducerii cheltuielilor neproductive etc. Pentru îmbunătăţirea activităţii de aprovizionare, în scopul preve­nirii formării stocurilor supranor­mative şi a stocurilor fără mişcare sau de prisos, s-a întocmit un proiect de hotărîre pentru credita­rea specială pe termen lung a pieselor de schimb şi a unor mate­rii şi materiale. Direcţia plan financiar şi îndrumare contabilă Ministerul Industriei Chimice • Intr-o consfătuire cu şefii contabili ai întreprinderilor din subordinea ministerului nostru s-au analizat şi stabilit măsuri concrete pentru îmbunătăţirea organizării controlului preventiv, evitarea pagu­bei şi risipei, prevenirea şi diminua­rea cheltuielilor la 1 000 lei produc­ţie marfă vîndută şi încasată şi creş­terea acumulărilor etc. Urmare măsurilor luate şi urmă­ririi aplicării acestora de către or­ganele de specialitate din minister, cheltuielile neproductive s-au re­dus în anul acesta, comparativ cu anul precedent, îndeosebi la în­treprinderile din sectorul exploa­tărilor forestiere, de la 6.6 milioa­ne lei la 5.9 mii lei. Direcţia plan economic Ministerul Economiei Forestiere • Ținînd seama de realizările obţinute in toate ramurile de acti­vitate, nu se poate totuşi trece cu vederea că în unele sectoare din întreprinderile subordonate chel­tuielilor neeconomicoase sunt încă ridicate. Urmare acestui fapt au fost stabilite măsuri pentru înlă­turarea cauzelor generatoare. Pen­tru evitarea locaţiilor CFR, de pildă,­­în afara altor acţiuni orga­nizatorice) se va construi un curba­­tor şi ult tunel de dezgheţ la Com­binatul Siderurgic din Galaţi : o rampă şi linie de garaj la Vlahiţa Ministerul nostru apreciază că prin lucrările de investiţii ce ur­mează a fi executate şi deschide­rea unor şcoli de calificare în ra­mura de cale ferată, precum şi prin realizarea măsurilor stabilite de colegiu, volumul cheltuielilor din locaţii se va reduce simţitor. Direcţia plan economic Ministerul Industriei Metalurgice t .7 l­ a Indemnizaţia de concediu GHEORGHE POROŞNI­­CU, Bucureşti — În con­formitate cu art. 17 din Legea nr. 26/1967, privind concediul de odihnă al an­gajaţilor, indemnizaţia de concediu se calculează pe baza salariului mediu zil­nic din ultimele 12 luni premergătoare plecării în concediu. Acest salariu se obţine prin împărţirea su­mei realizate din însuma­rea cîşligurilor cu carac­ter permanent obţinute în perioada de referinţă şi împărţirea rezultatului la numărul lunilor luate în calcul. Suma realizată se împarte la 25,5 (numărul mediu al zilelor lucrătoare dintr-o lună), In situaţia dv., în calculul Indemniza­ţiei se iau în considerare numai sumele încasate pen­tru jumătate de normă, astfel că unitatea a res­pectat reglementările exis­tente. In afara îndemniza­ţiei de concediu aveţi însă dreptul să primiţi, în pe­rioada concediului, pensia de invaliditate. iis_h • Salariul in primii doi ani de activitate IOSIF PETER, Cluj ( 1) Confundaţi perioada de stagiu de cel puţin trei ani necesar a fi efectuat de absolvenţii învăţămîntu­­lui superior în funcţii ne­mijlocit legate sau apro­piate de activitatea din producţie (sau de activita­tea operativă, după caz) cu salarizarea stabilită pentru primii doi de acti­vitate. Noul sistem de sala­rizare stabileşte salarii ta­rifare diferenţiate pentru primul, al doilea şi al trei­lea an de activitate, astfel incît pe măsura creşterii experienţei şi aportului în muncă să se majoreze în mod corespunzător şi sala­riile tarifare. 2) Perioadele nelucrate efectiv în funcţia de economist nu se includ în calculul întîiului şi celui de al doilea an de activi­tate. 3) Salariul tarifar pre­văzut pentru cel de al doi­lea an de activitate, fiind stabilit printr-o Hotărîre nu poate fi majorat de condu­cerea întreprinderii. 4) De­oarece n-aveţi stagiul mi­nim necesar de cel puţin trei ani intr-o funcţie ope­rativă, nu puteţi fi înca­drat, nici prin derogare, ca şef de serviciu. Acordarea dreptului la cea de a doua semnătură nu este condi-­ ţionată de cerinţa prestării unui anumit stagiu în func­ţii economice. 9 Sporul pentru mun­ca în condiţii deo­ sebite OCTAVIAN SASSU, I.M. Sadu — Atît personalul­ tehnic—administrativ cît şi • muncitorii care lucrează în­­ unităţile la care se acordă ; sporul la salariu prevăzut­­ de H.C.M. nr. 1836/1968, au­­ dreptul — atunci cînd lu-' crează în condiții deosebi­te — reglementate prin H.C.M. nr. 1176/1956, să beneficieze concomitent şi­­ de sporurile instituite prin această Hotărîre. Cotele de­­ spor prevăzute în Regu-­ lamentul de aplicare a H.C.M. nr. 1836/1968, se re-­ duc cu cîte cinci puncte1 pentru angajaţii care be-] neficiază, concomitent, şi de : sporurile prevăzute de H.C.M. nr. 1176/1956. si iii . e .. . s­i 5 0 iii

Next