Viaţa Economică, iulie-decembrie 1970 (Anul 8, nr. 27-52)
1970-09-18 / nr. 38
ECONOMIE NAȚIONALĂ -■'7 iiiiiiiii CONFERINŢA NAŢIONALA A P.C.R. şi Congresul al II-lea al partidului, făcînd bilanţul realizărilor înregistrate în toate domeniile de activitate, au elaborat principiile şi direcţiile de perfecţionare continuă a conducerii, organizării şi planificării economiei, de întărire a rolului instrumentelor economice şi de extindere a folosirii lor în procesul de conducere a întregii vieţi economice şi social-culturale. Pornind de la faptul că procesul de specializare şi de profilare a întreprinderilor se adînceşte continuu, iar diversificarea producţiei se lărgeşte în tot mai mare măsură, " cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român a evidenţiat "intensificarea neîncetată a legăturii înce se desfăşoară între întreprinderi, expresie a caracterului '•complex al economiei noastre, care subliniază gradul de interdependenţă,de "raporturi"cauzale în care se găsesc întreprinderile şi ramurile în, procesul producţiei materiale." Aceasta determină necesitateaperfecţionării sistemului de aprovizionare tehnico-materială, îndeosebi în direcţia simplificării lui, creşterii , operativităţii, adaptării mai prompte a producţiei la cerinţele tot mai variate ale consumului. Una din laturile cadrului de perfecţionare a aprovizionării tehnico-materiale este concretizată în Legea contractelor economice, pârghie hotărâtoare în stabilirea relaţiilor dintre întreprinderi şi centrale industriale, în dubla calitate a acestora, de furnizori şi de beneficiari. Principii profund înnoitoare PLECIND de la o abordare principial nouă a relaţiilor dintre întreprinderi şi centrale, legea contractelor economice are în vedere perfecţionarea raporturilor contractuale potrivit obiectivelor fundamentale şi sarcinilor actuale ale dezvoltării economiei naţionale, stabilirea unui raport mai judicios între plan şi contract, întărirea disciplinei de plan şi contractuale. Elementele novatoare pe care se bazează noua structură metodologică a concretizării relaţiilor economice dintre furnizori şi beneficiari sunt, în principal, următoarele : a) în procesul de vînzare-cumpărare a mijloacelor de producţie, relaţiile economice dintre întreprinderi se stabilesc direct, nemijlocit, la iniţiativa liberă a părţilor şi fără intervenţia unor acte administrative de planificare (cote de plan, repartiţii, ordine de livrare, nivele etc.), aşa cum se practica după vechea metodologie. Cu alte cuvinte, părţile contractante se aleg reciproc şi stabilesc obiectul şi celelalte elemente ale contractului economic, îşi precizează în amănunt, în drepturi şi obligaţii reciproce, modul în care se va desfăşura activitatea de aprovizionaredesfacere între ele. Punctul de plecare în această acţiune îl constituie sarcinile ce revin întreprinderilor pentru anil respectiv din planul cincinal, sarcini care se '• detaliază şi se concretizează prin aceste relaţii directe, astfel îneît mecanismul plan-realizare să răspundă efectiv nevoilor şi posibilităţilor reale ale unităţilor economice contractante. şi contractului economic îi este atribuit un dublu caracter : de instrument de planificare, servind la fundamentarea planurilor anuale şi de mijloc de concretizare a modului de desfăşurare a relaţiilor economice dintre organizaţiile socialiste, în scopul înfăptuirii integrale a sarcinilor de plan. Există astfel o legătură intimă între plan şi contract, care se manifestă sub aspect diferit în tot cursul desfăşurării relaţiilor economice ; aceasta constituie trăsătura esenţială, de bază, a legii contractelor economice. Sunt mai mulţi factori care definesc legătura dintre plan şi contractul economic, atribuind acestuia din urmă caracterul de instrument de planificare, a căror acţiune se manifestă în procesul de încheiere a contractelor şi de elaborare a planului anual. Aşa cum arătam mai înainte, la baza contractului stă acordul de voinţă al părţilor asupra tuturor elementelor contractuale : cantitate, calitate, structura sorto-dimensională, termene ete livrare, preţ, etc. Dar aceste elemente trebuie stabilite cu mult înainte de începerea anului de plan următor, pentru ca centralele economice să fie avute în vedere la elaborarea şi fundamentarealucrărilor de definitivare a planului. In funcţie de natura produselor ce urmează să facă obiectul contractelor, pe specificul producţiei, legea stabileşte că pentru materiile prime de bază, precum şi pentru maşini, instalaţii şi utilaje a căror fabricaţie necesită o durată mai îndelungată de pregătire tehnică şi organizatorică, contractele economice trebuie să fie încheiate cu cel puţin 6 luni înainte de începerea perioadei de plan.. Un asemenea devans (care în unele cazuri poate fi şi de 8-10 luni),, presupune atît cunoaşterea temeinică a condiţiilor concrete în care se desfăşoară procesul de aprovizionare tehnico-materială în perioada respectivă, cît şi stabilirea din vreme a volumului şi structurii viitoarei activități a întreprinderii. Elementele principale care stau la baza încheierii contractelor economice pentru anul următor în cadrul acestor prevederi sunt, pe de o parte, sarcinile aprobate prin planul cincinal sau de persepetivă și, pe de altă parte, un bogat volum de informaţii care conduc la nominalizarea şi concretizarea acestor sarcini rezultate din acţiunea de prospectare a pieţei, a consumatorilor produselor respective. N. dr. D. FUNDĂTURA O dată cu măsurile ce se iau în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan pe 1970, în întreprinderi, combinate, centrale industriale şi ministere se fac şi intense pregătiri pentru producţia din 1971 — primul an al viitorului cincinal. în cadrul acestor pregătiri, un rol hotărîtor are încheierea contractelor economice între producători şi beneficiari. Noua lege a contractelor economice, intrată în vigoare la 1 martie a.c., transformă contractul într-o puternică pîrghie economică a planificării şi a desfăşurării relaţiilor dintre producători şi beneficiari. în ce stadiu se află acţiunea de încheiere a contractelor economice pe 1971, ce probleme se ridică şi cum pot fi ele soluţionate ? Iată aspectele pe care şi-au propus să le dezbată autorii articolelor pe care le publicăm în numărul de faţă. ■ CONTRACTELE ÎNTRE ÎNTREPRINDERI EGMNRI KOI FURNIZORI FURNIZORI SARCINI DE PLAN PROSPECTAREA CERERE (BENEFICIARILOR) PORTOFOLIUL DE COMENZI SARCINI DE PLAN PROSPECTAREA 'S | OFERTEI \ K (FURNIZORILOR) COMENZI PROIECTE DE. . BALANTE SOLUTII DE ECHILIBRU BALANTA MATERIALE ECHILIBRATA FUNDAMENTAREA NECESARULUI PROIECT DE CONTRACTI PROIECT DE CONTRACT L . . REZOLVAREA NEÎNȚELEGERILOR , PRECONTRACTUALE ȘI 7 CONTRACTE ECONOMICE ÎNCHEIATE