Viaţa Economică, iulie-decembrie 1970 (Anul 8, nr. 27-52)

1970-09-18 / nr. 38

ECONOMIE NAȚIONALĂ -■'7 iiiiiiiii C­ONFERINŢA NAŢIO­NALA A P.C.R. şi Congresul al II-lea al partidului, făcînd bi­lanţul realizărilor în­registrate în toate do­meniile de activitate, au elaborat principiile şi direcţiile de perfec­ţionare continuă a conducerii, or­ganizării şi planificării economiei, de întărire a rolului instrumente­lor economice şi de extindere a folosirii lor în procesul de condu­cere a întregii vieţi economice şi social-cul­turale. Pornind de la faptul că procesul de specializare şi de profilare a întreprinderilor se adînceşte con­tinuu, iar diversificarea producţiei se­ lărgeşte în tot mai mare măsură, " cel de al X-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român a evidenţiat "intensificarea neîncetată a legătu­­rii înce se desfăşoară între între­prinderi,­­ expresie a caracterului '•complex al economiei­ noastre, care subliniază gradul de interdepen­denţă,­­de "raporturi"cauzale în care se găsesc întreprinderile şi ramu­rile în, procesul producţiei materia­le." Aceasta determină necesitatea­­perfecţionării sistemului de apro­vizionare tehnico-materială, în­­­­deosebi în direcţia simplificării lui, creşterii , operativităţii, adaptării mai prompte a producţiei la ce­rinţele tot mai variate ale consu­mului. Una din laturile cadrului de perfecţionare a aprovizionării tehnico-materiale este concretizată în Legea contractelor economice, pârghie hotărâtoare în stabilirea re­laţiilor dintre întreprinderi şi cen­trale industriale, în dubla calitate a acestora, de furnizori şi de bene­ficiari. Principii profund înnoitoare PLECIND de la o abordare prin­cipial nouă a relaţiilor dintre în­treprinderi şi centrale, legea con­tractelor economice are în vedere perfecţionarea raporturilor con­tractuale potrivit obiectivelor fun­damentale şi sarcinilor actuale ale dezvoltării economiei naţionale, sta­bilirea unui raport mai judicios între plan şi contract, întărirea disciplinei de plan şi contractuale. Elementele novatoare pe care se bazează noua structură metodolo­gică a concretizării relaţiilor econo­mice dintre furnizori şi beneficiari sunt, în principal, următoarele : a) în procesul de vînzare-cumpă­­rare a mijloacelor de producţie, relaţiile economice dintre între­prinderi se stabilesc direct, nemij­locit, la iniţiativa liberă a părţilor şi fără intervenţia unor acte admi­nistrative de planificare (cote de plan, repartiţii,­­ ordine de livrare, nivele etc.), aşa cum se practica după vechea metodologie. Cu alte cuvinte, părţile contractante se aleg reciproc şi stabilesc obiectul şi celelalte elemente ale contractu­lui economic, îşi precizează în amă­nunt, în drepturi şi obligaţii reci­proce, modul în care se va desfă­şura activitatea de aprovizionare­­desfacere între ele. Punctul de plecare în această acţiune îl constituie sarcinile ce revin întreprinderilor pentru anil respectiv din planul­­ cincinal, sar­cini care se '• detaliază şi­ se concre­tizează prin aceste relaţii directe, astfel îneît mecanismul plan-rea­­lizare să răspundă efectiv nevoilor şi posibilităţilor reale ale unită­ţilor economice contractante. şi contractului economic îi este atribuit un dublu caracter : de in­strument de planificare, servind la fundamentarea planurilor anuale şi de mijloc de concretizare a mo­dului de desfăşurare a relaţiilor economice dintre organizaţiile so­cialiste, în scopul înfăptuirii inte­grale a sarcinilor de plan. Există astfel o legătură intimă între plan şi contract, care se manifestă sub aspect diferit în tot cursul desfă­şurării relaţiilor economice ; aceas­ta constituie trăsătura esenţială, de bază, a legii contractelor eco­nomice. Sunt mai mulţi factori care defi­nesc legătura dintre plan şi con­tractul economic, atribuind aces­tuia din urmă caracterul de instru­ment de planificare, a căror acţiu­ne se manifestă în procesul de încheiere a contractelor şi de ela­borare a planului anual. Aşa cum arătam mai înainte, la baza con­tractului stă acordul de voinţă al părţilor asupra tuturor elementelor contractuale : cantitate, calitate, structura sorto-dimensională, ter­mene ete livrare, preţ, etc. Dar a­­ceste elemente trebuie stabilite cu mult înainte de începerea anu­lui de plan următor, pentru ca cen­­­tralele economice să fie avute în vedere la elaborarea şi funda­mentarea­­lucrărilor de definitivare a planului. In funcţie de natura produselor ce urmează să facă o­­biectul contractelor, pe specificul producţiei, legea stabileşte că pen­tru materiile prime de bază, pre­cum şi pentru maşini, instalaţii şi­ utilaje a căror fabricaţie necesită o durată mai îndelungată de pre­gătire te­hnică şi organizatorică, contractele­ economice trebuie să­ fie încheiate cu cel puţin 6 luni înainte de începerea perioadei de plan.. Un­­ asemenea devans (care în unele cazuri poate fi şi de 8-10 luni),­, pre­supune atît cunoaşterea temeinică a condiţiilor concrete în care se desfăşoară procesul de aprovizionare tehnico-materială în perioada respectivă, cît şi stabilirea din vreme a volumului şi structu­rii viitoarei activități a între­prinderii. Elementele principale care stau la baza încheierii con­tractelor economice pentru anul următor î­n cadrul acestor preve­deri sunt, pe de o parte, sarcinile aprobate prin planul cincinal sau de persepetivă și, pe de altă parte, un bogat volum de informaţii care conduc la nominalizarea şi concre­tizarea acestor sarcini rezultate din acţiunea de prospectare a pieţei, a consumatorilor produselor res­pective. N. dr. D. FUNDĂTURA O dată cu măsurile ce se iau în vederea îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan pe 1970, în întreprin­deri, combinate, centrale industriale şi ministere se fac şi intense pregătiri pentru producţia din 1971 — primul an al viitorului cincinal. în cadrul acestor pre­gătiri, un rol hotărîtor are încheierea contractelor e­­conomice între producători şi beneficiari. Noua lege a contractelor economice, intrată în vigoare la 1 martie a.c., transformă contractul într-o puternică pîrghie economică a planificării şi a des­făşurării relaţiilor dintre producători şi beneficiari. în ce stadiu se află acţiunea de încheiere a con­tractelor economice pe 1971, ce probleme se ridică şi cum pot fi ele soluţionate ? Iată aspectele pe care şi-au propus să le dezbată autorii articolelor pe care le publicăm în numărul de faţă. ■ CONTRACTELE ÎNTRE ÎNTREPRINDERI­ ­­EGMN­RI K­OI F­URNIZORI FURNIZORI SARCINI DE PLAN PROSPECTAREA CERERE (BENEFICIARILOR) PORTOFOLIUL DE COMENZI SARCINI DE PLAN PROSPECTAREA 'S | OFERTEI \ K (FURNIZORILOR) COMENZI PROIECTE DE. . BALANTE SOLUTII DE ECHILIBRU BALANTA MATERIALE ECHILIBRATA FUNDAMEN­TAREA NECESARULUI PROIECT DE CONTRACTI PROIECT DE CONTRACT L . . REZOLVAREA NEÎNȚELEGERILOR ,­­ PRE­CONTRACTUALE Ș­I 7 CONTRACTE ECONOMICE ÎNCHEIATE

Next