Viața Nouă, octombrie-decembrie 1957 (Anul 14, nr. 3996-4075)

1957-10-10 / nr. 4004

PROBETIR] DIN TOATE ȚĂRILE,UNITI­VA ! Organ al Comitetului regiona­l-R.M.R. și al Sfatului’Roj­utar regional-Gala]­ ANUL XIV. SERIA II. Nr. 4004 JOI 10 OCTOMBRIE 1957 4 PAGINI 20 BANI ZILELE ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII SOVIETICE­ ­“*­u adîncă bucurie au întîmpinat oa­­­­menii muncii din regiunea noastră și în acest an tradiționala sărbătoare a Lunii prieteniei romîno-sovietice. Bogate­le manifestări care vor avea loc în cadrul acestei luni vor culmina cu marea săr­bătoare a celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie. In cadrul Lunii prieteniei romîno­­sovietice oamenii muncii din orașele și satele regiunii, alături de întregul popor, își exprimă dragostea nemărginită față de marea noastră prietenă și sprijinitoa­re, Uniunea Sovietică. Cei ce muncesc din regiunea noastră, împreună cu toți oamenii iubitori de pace de pe întreg globul, au salutat cu deplină satisfacție recenta cucerire știin­țifică a Uniunii Sovietice: lansarea pri­mului satelit artificial al pămîntului. Lan­sarea primului satelit artificial al pămîn­tului constituie în domeniul științei e­­venimentul cel mai epocal, din toate cuce­ririle științei înregistrate pînă acum. Prietenia de nezdruncinat dintre po­porul român și popoarele sovietice, co­laborarea și ajutorul multilateral și fră­țesc acordat de Uniunea Sovietică țării noastre se manifestă sub diferite forme. Succesele obținute de poporul nostru muncitor, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Român, pe drumul industrializă­rii socialiste, pe calea transformării so­cialiste a agriculturii și făuririi vieții noi, socialiste se datoresc în mare mă­sură sprijinului economic, științific și tehnic pe care ni l-a acordat și ni-a­cordă Uniunea Sovietică. Cuceririle știin­­­­ței și tehnicii, experiența înaintată a ino­vatorilor și raționalizatorilor, metodele a­­vansate de muncă ale oamenilor sovietici sînt însușite și aplicate de un număr crescînd de oameni ai muncii din in­dustria și agricultura regiunii noastre. Vorbind despre ajutorul științific și teh­nic acordat țării noastre de către U­­niunea Sovietică oamenii muncii din re­giune, ca și întregul popor român, se mîndresc de faptul că nu de mult în țara noastră a intrat în funcțiune — datori­tă ajutorului sovietic — primul reactor nuclear, R. P. Romînă numărîndu­se printre primele zece țări din lume în care funcționează un reactor atomic. Nu există loc de muncă în industria și agricultura regiunii, în comerț și trans­porturi unde oamenii muncii să nu folo­sească experiența și metodele de muncă sovietice. Acest fapt face ca să sporeas­că în mod considerabil realizările oa­menilor muncii din regiunea noastră în cele mai felurite domenii de activitate. Oamenii muncii din orașele și satele regiunii noastre, asemeni întregului po­por, păzesc ca lumina ochilor prietenia și alianța de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică, izvorul și chezășia tuturor suc­ceselor noastre pe drumul luminos construirii socialismului. Aceasta își gă­al­­ește expresia în dragostea și interesul cu care oamenii muncii din întreaga re­giune participă la toate acțiunile inițiate de Consiliul regional A R.L.U.S. Galați. In cadrul manifestărilor din Luna ma­rii prietenii anul acesta un loc impor­tant ii vor ocupa manifestările din „Săp­­tămîna științei și tehnicii sovietice“, care se vor desfășura între 10 și 17 octom­brie a.c. Cu acest prilej, în orașele Ga­lați și Brăila, precum și în altele, vor avea loc diferite manifestări cu care pri­lej oamenii muncii vor lua cunoștință de cele mai noi realizări ale științei și teh­nicii sovietice. „Săptămîna științei și teh­nicii sovietice“ constituie un minunat pri­lej pentru ca muncitorii, inginerii și teh­nicienii din întreprinderile regiunii să cunoască și mai bine experiența și me­todele de lucru sovietice. Totodată, cei ce muncesc din regiune vor lua cunoș­tință de succesele obținute de poporul so­vietic pe drumul dezvoltării și întăririi continue a economiei U.R.S.S. In dome­niul agriculturii oamenii muncii din comunele și satele regiunii vor avea pri­lejul să-și însușească și mai bine re­gulile agrotehnice sovietice, să le aplice pentru sporirea producției la hectar, să cunoască și mai bine viata minunată a colhoznicilor sovietici. Manifestările ce vor avea loc în cadrul „Săptămânii științei și tehnicii sovieti­ce“ constituie o nouă dovadă a prieteniei frățești, de nezdruncinat, dintre poporul român și popoarele sovietice, reprezintă în fapt ajutorul concret și multilateral pe care îl primim din partea constructo­rilor comunismului. Pentru asigurarea transporturilor pe C.F.R. Ca în fiecare toamnă și în toamna a­­ceasta­­— ne scrie corespondentul nos­tru voluntar Ionel Hîncu — traficul pe C. F. R. a sporit mult; în acest scop, lăcătușii de la revizia de vagoane C.F.R. Galați și-au organizat mai bine munca. Aceasta a făcut ca planul la osii revi­zuite să fie depășit cu 24 la sută, iar la osii unse cu 82 la sută. Executând reparații fără detașări din tren s-a reușit ca să se mărească și ru­lajul vagoanelor. În încheierea scrisorii — tov. Hîncu­— ne scrie că în fruntea întrecerii socia­liste în cinstea zilei de 7 Noiem­brie se situează lăcătușii de revizie Zam­fir Haladea și Manolache Popa care au contribuit în cea mai mare măsură la obținerea acestor rezultate. 1­00000000000000000000000000000000000000000000000000000000 U.R.C.C. Focșani și fruntaș pe țară ! De curînd, într-o atmosferă săr­­­­bătorească, colectivul de muncă­­ al U. R. C. C. Focșani a primit « steagul roșu de unitate fruntașă ‚ pe­­ oră pentru îndeplinirea și­­ depășirea planului de contractări­i de cereale. Preluarea cerealelor contractate a fost realizată în­­ întregime. De asemenea,­ în cursul trimes­­­­trului II a.c. U. R. C. C. Focșani­­ a obținut un beneficiu de 500.000 § lei, iar 27 cooperative de consum o din cele 30 cîte sînt în cadrul ra­­­ §­ionului se autofinanțează, iar din­­tre acestea 5 își desfășoară acti­­­­vitate cu fonduri proprii. Volumul­­ mărfurilor industriale vîndute ță­ 8 rănimii muncitoare pe trimestrul ji jj II a.c, a crescut la 2.307.000 lei, iar volumul produselor achizițio­­­­nate a crescut la 2.000 000 lei fată­­ de aceeași perioadă a anului trecut, N. EFTIMIE corespondent OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO DOOOOOOCOOOOOOOO3000000000000000 MIMPMETEMEI WmWmiM ’« » * * »»>>>* iVn care oamenii muncii din regiunea noastră au în­tîmpinat Luna marii priete­nii. Deschiderile festive, ser­bările cu bogate programe artistice au prilejuit manifestări de dragoste calde și recunoștință față de Marea Uniune Sovietică. A devenit tradițională Lu­na prieteniei romîno-sovieti­ce, dar parcă anul acesta ea a îmbrăcat nu mai sărbătoresc, veșmînt și iluminată de noile cuceriri și înfăptu­iri obținute de țara noastră pe drumul construirii socia­lismului, pe drumul asigură­rii unei vieți tot mai plină de bună­stare și lumină pentru cei ce muncesc. Ca un simbol al marii prie­­tenii au început în toate părțile regiunii noastre ser­­bările închinate marii prie­tenii. Astfel, în Brăila au avut loc zilele acestea mai multe în­­tîlniri cu participanții ro­mâni la Marea Revoluție So­cialistă din Octombrie, sau cu tovarăși care au vizitat Uniunea Sovietică. In fața a peste 3.000 persoane, tov. Ilie Simion a povestit în cuvinte vibrante scene din tim­pul Revoluției din Octom­brie, la care a participat el însuși. Asistența a urmărit cu viu interes cele expuse. In încheiere a rulat filmul „Marele cetățean însuflețită a fost și deschi­derea Lunii prieteniei romîno, sovietice, precum și serbările ce au avut loc cu acest pri­lej în raionul Măcin. O ase­menea serbare a prieteniei, a avut loc în orașul Măcin în sala cinematografului din localitate. Cu acest prilej a vorbit tov. Iancu Ciobanu, activist al Comitetului raio­nal P. M. R. Măcin, care a arătat în cuvinte calde im­portanța prieteniei romîno­­sovietice pentru mersul nos­tru înainte pe drumul con­struirii socialismului. După conferință au fost prezentate frumoase progra­me artistice, oferite de Școa­la Medie din Măcin și de Sindicatul Invățămînt din Brăila. In continuare a avut loc o „Plimbare pe harta URSS­," cu date ilustrative in legătură cu Marea Revoluție Socialistă din Prezentarea acestei Octombrie, „plim­bări“, a revenit tov. Nicolae Moroșanu, directorul Școlii Medii, care a reușit să tre­zească interesul participan­ților. Tot atît de apreciat a fost și concursul „Drumeții veseli", legat tot de Marele Octombrie. In sala unde a avut loc serbarea s-a putut admira și o cuprinzătoare expoziție agricolă, precum și un a­­soctat stand de cărți. și Prin bogăția programului eficacitatea sa, serbarea de la Măcin a însemnat un succes și o mărturie a cal­dei prietenii cu care oamenii muncii, din orașul Măcin au întîmpinat Luna prieteniei cu marele popor sovietic. Manifestări entuziaste au avut loc și în numeroase co­mune din raionul Măcin, unde pînă marți 8 octombrie crt., au avut de asemenea loc serbări închinate Lunii prie­teniei romîno-sovietice. In comuna Traian de exem­plu, serbarea s-a deschis cu o conferință ținută de tov. Vasile Drăgan, membru în Consiliul raional A.R­ L.U.S.­­Măcin, după care cei peste 400 participanți au urmărit un frumos program artistic, in comuna Cerna a confe­rențiat iov. Gheorghiță Con­stantin in fața a 350 persoa­ne, după care a urmat de a­­semenea un interesant pro­gram artistic. Bucuria sărbătoririi­ marii prietenii cu poporul sovie­tic s-a manifestat cu căl­dură și­ în raionul Vrancea. Și aici inimile oamenilor muncii au tresărit cu simță­minte curate și au ți­nut să-și manifeste re­cunoștința și dragostea față de eliberatoarea țării noastre. Numeroase sînt real­izările regimului nostru demo­crat-popular în raionul Vran­cea, altădată lăcaș al mize­riei și al exploatării crunte a celor ce muncesc, de către o mină de jefuitori. Azi vrîn­­cenii duc un trai slobod și din ce în ce mai îmbelșugat. Minării și bucuroși de reali­zările lor numeroși oameni ai munei participă cu drag la serbările ce au loc în cadrul Lunii prieteniei romîno-so­vietice. Nu mai demult decit zilele trecute sala cinematografu­lui din Vidra s-a arătat ne­­încăpătoare în fața afluenței de lume, venită să asiste la o frumoasă serbare. După cuvîntul de deschidere al Iov. Gheorghe Lambru, activist al Comitetului raional P.M.R.— Vrancea, au fost prezentate programe artistice de către Școala Medie din Vidra și căminul cultural din Tichi­­riș. De un viu interes s-a bu­curat atît plimbarea imagi­nară pe harta U.R.S.S., cit și seara literară închinată po­eților sovietici care au cîn­­tat Marea Revoluție Socia­listă din Octombrie. In completare a rulat fil­mul „Destinul Măriei Vla­senko". De asemenea, în nume­roase comune din acest ra­ion au avut loc conferințe despre însemnătatea interna­țională a Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie. Astfel, in comuna Ti­­chiriș, a conferențiar tov. I. Covalescu, membru al Con­siliului Vrancea, raional A.R.L.U.S.­­în comuna Irești a vorbit tov. Colea Damian, membru în consiliul raional A. R. L. U. S.-Vrancea ; în comuna Năru­­ja a luat cuvîntul tovarășul Mi­hai Cîrlioru, secertar al Comi­tetului raional P.M.R.-Vran­cea. ★ dă Același entuziasm și cal­participare a oamenilor muncii din regiunea noastră la serbările Lunii prieteniei romina sovietice s-a consta­tat și în orașul și raionul Galați. La 5 din căminele culturale orășenești din Ga­lați au avut loc serbări închi­nate Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie. Serbă­rile au cuprins conferințe și programe artistice. Și în cluburile și întreprin­derile din orașul Galați au avut loc calde manifestări. O reușită serbare a avut loc la Clubul C­ F. R., unde a luat cuvîntul tov. Marin Sig­­măreanu, membru în Consi­liul orășenesc A.R.L.U.S. La D. R. N. F. Galați, a luat cuvîntul, in cadrul ser­bării organizate, tov­ Spiri­don Dragomir, participant la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie 1917. Progra­mele artistice prezentate cu acest prilej au excelat prin interpretare și varietate, bu­­curîndu-se de o numeroasă participare. Și în 12 din comunele raio­­nului Galați au avut loc a­­semenea manifestări sărbă­torești. S-au evidențiat prin buna lor organizare și nu­mărul participanților ser­bările prieteniei din comune­le: Independența, Braniștea, Șivița, Frumușița și­ altele. Serbările închinate Lunii prieteniei romîno-sovietice continuă cu deosebită însu­flețire în toată regiunea Ga­lați. Membrii delegației sovietice care se află în țara noastră cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice în vizită prin Capitală Membrii delegației sovietice care se află în țara noastră cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice , și-au conti­nuat miercuri vizitele în Capitală. N. V. Turbin, membru al Academiei de Științe a R. S. S. Bieloruse, directorul Institutului de biologie al acestei Acade­mii, a fost oaspetele cercetătorilor de la Institutul de cercetări agronomice al A­­cademiei R. P. Române. După ce a vizitat diferite secții ale Institutului N. V. Turbin a discutat cu cercetătorii despre organizarea, desfășu­rarea și unele rezultate ale muncii știin­țifice în domeniul agriculturii în tara noastră. B. N. Petrov, membru corespondent al Academiei de științe a Uniunii Sovietice, șef de laborator la Institutul de automa­tizare și telemecanică al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice, a făcut în cursul dimineții o vizită la Institutul Politehnic din București. Aci el a fost salutat de prof. C. Dinculescu, rectorul Institutului, prorectorii N. Marinescu și Suzana Gîdea și de numeroase alte ca­dre didactice. Oaspetele sovietic s-a în­treținut cu cei prezenți și a vizitat insti­tutul și laboratoarele: H. Bukaceva, artistă a poporului a R. S. S. Cazahe, și O. V. Tartakișvili, compozitor, secretar al Uniunii Compozi­torilor din U. R. S. S., deputat în So­vietul Suprem al Uniunii Sovietice au făcut o vizită la Ministerul Invățămîn­­tului și Culturii. Oaspeții au fost primiți de Ion Pas, adjunct al ministrului Invățămîntului și Culturii și de funcționari superiori din minister. P. L. Kulbaka, erou al Uniunii Sovietice, fost comandant al unității de partizani din Glumov, director al uzine­lor de prelucrare a cînepei și inului din Glumov și A. V. Bielîșev, fost comisar pe crucișătorul „Aurora“, mecanic șef la întreprinderea centrală „Lem­erso“, au făcut o vizită la complexul C. F. R. „Grivița Roșie“. Muncitoare fruntașe din întreprindere au înmînat oaspeților buchete de flori. Intr-o convorbire cu organele de con­ducere ale întreprinderii, membrii de­legației sovietice s-au informat despre specificul producției, felul cum sînt or­ganizate întrecerea socialistă, protecția muncii și trimiterea la­ odihnă, despre sprijinul pe care organizațiile de par­tid, sindicale și de U. T. M. îl dau la realizarea planului, despre activitatea femeilor în producție etc.. Oaspeții au manifestat un interes deosebit față de relatările ce le-au fost făcute, despre trecutul glorios de luptă­ revoluționară al ceferiștilor Griviței roșii. Oaspeții sovietici au luat apoi parte la mitingul organizat în cinstea lor de muncitorii ceferiști care au făcut oaspe­ților o călduroasă primire. In sală au răsunat entuziaste lozinci pentru prie­tenia romîno-sovietică, pentru pace. Tovarășii A. V. Bielîșev și P. L. Kulbaka au evocat momente ale gloriaselor lup­te duse de proletariatul rus în urmă cu 40 de ani și în timpul Marelui Răz­boi pentru Apărarea Patriei. Vorbitorii au înfățișat uriașa dezvoltare pe care a luat-o primul stat socialist din lume în cei 40 de ani­ de existență-Ei au mulțumit pentru călduroasa primire ce li s-a făcut arînd tuturor, noi succese pe tărîmul construcției so­cialiste. Tov. D. Miron, directorul complexului și I. Turcu, președintele comitetului de întreprindere au exprimat în numele ce­feriștilor de la Grivița Roșie, sentimen­­tele de frățească prietenie, admirație și recunoștință" pe care întregul nostru po­por muncitor le nutrește față de popo­rul sovietic. După­ miting P. L. Kulbaka și A. V. Bielîșev au vizitat secțiile atelierelor de reparat vagoane și locomotive, discu­­tînd cu muncitori și tehnicieni asupra condițiilor de muncă și de protecție a muncii, asupra realizărilor lor, asupra randamentului pe care-l dau mașinile și utilajele de fabicație sovietică aflate în dotația atelierelor etc­ După amiază N. V. Turbin, H. Bu­­keeva și P. L. Kulbaka au vizitat mu­zeul de artă al R. P. R. (Agerpres) -WVW ■ ^Jl Si SLiL Si Si SL SJi SL Si Sl SL SL Si Si Si SL Si S^S SL SUl SLSi . Azi în pagina externa — Azi, Comitetul Politic al Adu­­­nării Generale O. N. U. începe exa­minarea problemei dezarmării. — Declarații ale oamenilor de­ știință sovietici despre lansarea sa­­­telitului artificial al pămîntului. — Primul ministru al statului­ : Ghana demască intrigile engleze îm­potriva acestui stat. TSTrmn mnmrrraw^ EFORTURI SPORITE PENTRU GRĂBIREA MUNCILOR AGRICOLE ! Din nou despre lipsurile de la S.M.T. Florești String recolta de porumb S. M. T. Florești are într-adevăr o rază mare de activitate. Pe lingă gru­pul de comune din raionul Focșani, el deservește și întregul raion Panciu. In scopul evitării deplasărilor în gol a tractoarelor a fost creată la Panciu o secție dotată cu mijloace mecanice su­ficiente. Dar, încă de la înființare, conducerea S. M T. Florești (director tov. Dumitriu Mihai) n-a manifestat destul interes pentru buna desfășurare a muncii în ca­drul acestei secții. Drept rezultat, în vară, tractoarele și garniturile de treier n-au funcționat cum trebuie la treieri, și alături ceea ce a făcut ca raionul Panciu să întirzie cu muncile agricole de vară. Netrăgîndu-se învățăminte din lipsu­rile campaniilor trecute, iată că o parte din acestea continuă să existe la secția Panciu și în actuala perioadă a munci­lor agricole de toamnă. Astfel din cele 22 de tractoare, doar 8 funcționează. Restul, din cauza proastei reparații dn­­fectuate, nu-și aduc aportul la urgenta­rea însămînțărilor. O serie de unități socialiste agricole ca cele din Pădureni, Haret, Mărășești și altele, cu care S.M.T. Florești a încheiat contract, sînt mult rămase in urmă cu însămînțările deoare­ce tractoarele repartizate aici, mai mult stau decit lucrează. Așa se explică de ce secția Panciu a S. M. T. Florești e­­xecutase alături pînă la 7 octombrie doar pe aproximativ 300 ha. teren. Față de această situație se pune între­barea : „Pînă cînd conducerea S.M.T. florești va avea o atitudine pasivă față de lipsurile repetate existente în cadrul secției Panciu ?“. Sîntem de părere că este timpul ca în această direcție să-și spună cuvîntul și secția agricolă regio­nală. Au terminat însăm­îrifările Membrii gospodăriei agricole colecti­ve „Ana Ipătescu“ din comuna Braniș­tea, raionul Galați, au fost chemați la întrecere de către membrii gospodăriei agricole colective „Viața nouă“ din co­muna Frumușița pentru terminarea la timp a însămînțărilor. Muncind cu elan și folosind fiecare zi bună de lucru, colectiviștii din comuna Braniștea au reușit să termine însămîn­­țările pe cele 130 ha. grîu și 10 ha. or, înainte de timpul stabilit. Brigada condusă de tov. Leca Sterea s-a eviden­țiat în muncă, la executarea la timp a lucrărilor agricole de toamnă. ECATERINA PATRAȘCU corespondentă Membrii gospodăriei a­­grozootehnice „Octombrie roșu“ din comuna Paltin, raionul Vrancea, muncesc în aceste zile cu multă hărnicie pe ogoarele gos­podăriei la recoltatul cul­turilor tîrzii de toamnă. De cîteva zile ei dau zor cu siriusul recoltei de porumb de pe supra­fața de 48 ha. Datorită hărniciei colectiviștilor aici numai in cîteva zile s-a recoltat o suprafață de peste 30 ha. Cultura porumbului fiind îngrijită in bune condițiuni agro­tehnice munca colectiviști­lor este acum răsplătită prin recolte bogate care întrec cu 500—600 kg­­(boabe) la hectar, media planificată. S3 Alte 6 sate complet colectivizate. 1*3 Au fost înființate două gospodării colective. S3 Peste 1900 familii de țărani întovărășiți au pășit în primele 6 zile cestei luni în gospodării colective. , ale­i-Din raionul Filim­on Sîrbu am primit la redacție noi vești despre succesele ob­ținute în colectivizarea agriculturii ra­ionului­ Vișani de a se alătura consătenilor 1ot care lucrează în gospodăria colectivă „Hie Pintilie“. Intrind și aceste familii în gospodărie, comuna Vișani a fost colec­tivizată în întregime. In raionul Filimon Sîrbu iar suprafața ara­bilă a gospodăriei­­ agricole colective a crescut cu încă 1300 hectare. Tot în ca­drul unei adunări generale cele 680 fa­milii de întovărășiți din Șuțești au ho­­tărît în ziua de 6 octombrie a.c. să in­tre în cadrul celor 3 gospodării agricole colective din sat aducînd ca proprietate obștească 2164 ha. teren și peste 300 ate­laje, cele peste 400 familii de întovărășiți Astfel, datorită in­ ______________­tensei munci politice ■ de lămurire desfășu­rată de agitatori în rîndurile țăranilor muncitori întovărășiți în perioada 1—6 octombrie a.c. un nu­măr de 6 sate — Grădiștea de sus, Gră­diștea de jos, Vișani, Grigorescu, Ju­­gureanu și Suțești au fost colectivizate in întregime. Demnă de scos în evidență este ho­­tărîrea luată în adunarea generală de din oooccooc oooocxsoooaooooooaocGooccxxxxjooooooooooocaocxxxxxxsoax&osxxxxxjocossoooooooooooooo îmbunătățirea calității produselor , obiectiv de seamă l­ună de lună, produsele realizate de întreprinderile in­­dustriale producătoare de bunuri de larg consum din orașul Galați sînt tot mai solicitate de masele largi de con­sumatori. In fiecare întreprindere colectivele de muncă luptă pentru continua Îmbunătățire a calității produselor. Pentru a cunoaște realizările dobîndite în ce privește lupta pentru îmbunătățirea calității produselor, vă prezentăm în imagini cîteva aspecte din unele întreprinderi gălățene. Ajutorul de maistru Panait Ionescu de la unitatea A, a întreprinderii textile Galați pe care-l puteți vedea în cli­șeul din dreapta sus, urmărește procesul de imprimare a pro­dusului barchet, format din 3 culori. Tot­­ la această unitate în acest an au fost imprimate zeci de mii de metri distină dife­rite desene, produs a cărui calitate a mulțumit pe deplin exi­gența mereu crescin dă ,a consumatorilor. Muncitoarea Ștefana Anastasia de la fabrica „Dunăreană“ care deservește presa de paste făinoase „Progresul“ din noua secție intrată de curînd în funcțiune, arată inginerului șef Ghorghe Udrea un mănunchi de spaghete a căror culoare do­vedesc că sînt de bună calitate. O dovadă că gospodinele le vor putea folosi cu toată încrederea (clișeul din dreapta jos), în mare măsură și noul laborator dat de curînd în folosința. T . . . , Tovarășul Nicolae Stoica laborantul fabricii (care poate fi Lucruri frumoase se pot spune și despre produsele zahar văzut în clișeul din stingă jos) cercetează cu atenție la polari­roase fabricate la întreprinderea „Delfinul". La îmbunătăți­ metru conținutul de zahăr la una din șarjele aflate în aus­tea continua a căutarii produselor acestei fabrici contribuie de fabricație. A. DUMITRIU r

Next