Viața Nouă, octombrie-decembrie 1962 (Anul 19, nr. 5544-5622)

1962-10-10 / nr. 5551

Pag. 2-ä II La început de an INVAJAMINTUL DE PARTID COMITETUL ORĂȘENESC DE PARTID GALAȚI. — In perioada 3—5 octombrie a.c. la Comitetul orășenesc de partid Galați, a avut loc pregătirea propagandiștilor cu privire la temele ce se vor preda în noul an de studiu la cursurile și cercurile învățămîntului de partid. Lecțiile au fost expuse sepa­rat pentru fiecare formă de învățămînt de partid, de membrii bi­roului comitetului orașe­, ... u­nesc de partid. Propa­gandiștii de la cercurile de economie concretă au audiat lecția „Gospodărirea socialistă a întreprinderilor“. La cercul de stu­diere a Istoriei P.M.R. s-a predat lec­ția „începutul mișcării muncitorești și a răspindirii marxismului în Romî­­nia“. Tot cu acest prilej, propagandiștii au primit indicațiile de felul cum trebuie să procedeze la deschiderea învățămîntului de partid care în oraș­­șul Galați va avea loc între 8 și 14 octombrie. In cursul zilei de 8 octombrie a a­­­vut loc deschiderea învățămîntului de partid în unele cercuri și cursuri de la Banca de Stat, O.C.L. „Aprozar“ și Sanepid. COMITETUL ORĂȘENESC DE PARTID FOCȘANI- Zilele trecute a avut loc la Comitetul orășenesc de partid Focșani o consfătuire în care s-au discutat problemele pri­vind îmbunătățirea învățămîntului de partid în noul an de studiu. Au participat propagandiști de par­tid, responsabilii cu munca de propagandă din birourile organi­zațiilor de bază, grupul de lec­tori activiști ai comitetului orășe­nesc de partid. Tovarășul Hristache Gheorghiu, secretar al Comitetului orășenesc de partid, a vorbit celor prezenți, despre sarcinile ce revin organiza­ților de bază din orașul Focșani, în ridicarea propagandei de par­tid la nivelul cerințelor actuale. După consfătuire la cabinetul de partid a avut loc în fața propa­gandiștilor predarea primelor lec­ții și expuneri din programul de învățămînt. ȘANTIERUL NAVAL DIN GA­LAȚI. — Aici vor frecventa în cele 45 de cercuri și cursuri de învățămînt de partid organizate pentru noul an de studiu, peste 1.000 membri și candi­dați de partid și tovarăși din activul fără partid. Ca și în anul trecut și pentru noul an de studiu cursanții au la îndemînă, la punctul de consultații, un bogat material documentar, săli de studiu. De asemenea, colectivul punctului de consultații format din 50 tovarăși din rîndurile muncitorilor, inginerilor tehnicienilor cu o bună pregătire politi­și că și profesională — mulți dintre ei absolvenți ai diferitelor școli de partid — vor fi de un real ajutor în pregă­tirea cursanților. GH. BURSUC membru al comitetului de partid de la S.N.G. COMITETUL ORĂȘENESC DE PARTID BRĂILA. In ziua de 8 octombrie în întreprinderile din orașul Brăila a continuat deschi­derea noului an de învățămînt de partid în cercuri și cursuri Astfel, în întreprinderile mari cum sînt Uzina de utilaj greu pentru construc­ții „Progresul“, uzina „Laminorul“ Fabrica de confecții și altele unde deschiderea noului an de învățămînt a început încă de pe data de 6 oc­tombrie a.c. și-au mai început acti­vitatea încă un număr însemnat de cercuri și cursuri. COMITETUL RAIONAL DE PARTID PANCIU, a luat din timp măsuri corespunzătoare pentru deschi­derea noului an de studiu în învăță­­mîntul de partid. In învățămîntul de partid au fost încadrați 2.558 de cursanți. In rîndul propagandiștilor au fost cuprinși 62 de activiști de partid și de stat, ma­joritatea din ei absolvenți ai diferite­lor școli de partid. Acum, în organizațiile de bază, con­tinuă să se desfășoare pregătirile. Se verifică dacă au fost cuprinși în cercurile și cursurile învățămîntului de partid, toți membrii și candidații de partid și se pregătesc sălile unde se vor ține convorbirile din cercuri și D.A.N.C. BRĂILA. Comitetul de partid de aici s-a îngrijit din vreme să pregătească temeinic deschiderea noului an de studiu în învățămîntul de partid. In acest scop pe lingă de bază, au organizațiile fost con­stituite colective cu aju­torul membrilor din co­mitetul de partid, care au încadrat cursanții la forme corespun­zătoare in funcție de pregătirea și dorința exprimată de fiecare în par­te. In afara membrilor și candidaților de partid, au fost încadrați în învă­­țămîntul de partid și tovarăși din ac­tivul fără de partid. In total în în­treprindere vor funcționa 12 cercuri și cursuri. Aceeași preocupare a existat și pentru selecționarea și pregătirea propagandiștilor. Măsurile luate din timp vor asigu­ra condiții optime desfășurării învă­­țămîntului de partid. ION TOADER membru al comitetului de partid D.R.N.C. Brăila _ Informații DESPRE BCJM­­TILTER ORGANIIZflîlILOB DE PfilIID -----------------— ♦« Însemnări In școală nouă Gelu e un sat nu prea mare situat a­­proape de Ghidigeni. Poposind aici la amia­za zilelor de toamnă le vor întîmpina liniștim ulițelor ai căror gos­podari sînt pe cîmp și glasul zglobiu al celor peste 80 de școlari. Ie­șind, bulucindu-se pe ușile noii școli, le vei citi în ochi bucurie. Printre ei vor fi nelip­siți Liviu Rotaru, Ion Ceapă, și alți „boboci“ care au pășit cu puțin timp în urmă și pen­tru prima oară în via­ța lor, pragul noii școli frumoase și luminoase ca însăși viața lor­ Școala e nouă și mi­roase a prospețime. Vei afla că au construit-o în acest an părinții co­piilor aceștia zglobii­­care sunt harnici co­lectiviști. Mii de ore muncă volunta­ră au efectuat cetățe­nii din Gelu la înălța­rea acestui lăcaș unde copiii lor vor învăța carte. In timp ce lucrau cu dragă inimă la ridica­rea noii școli, mulți dintre cetățeni printre care Nicolae Ceapă, Vasile Enache, Ștefan Ceapă și alții se gîn­­deau cum trudeau din zori și pînă-n noapte pe moșia lui Hristove­­loni — ducînd o viață de mizerie, în bezna neștiinței de carte. Pe atunci, toți oamenii din sat Astăzi erau analfabeți, toți copiii de vîrstă școlară învață carte. Ei au condiții bune de învățătură. Săli luminoase prin care pătrund din bel­șug razele soarelui, manuale școlare gra­tuite, mobilier nou, ma­terial didactic la dis­poziție, iar cadrele di­­didactice se stră­duiesc să le pre­dea cu­ mai multe cu­noștințe. mirare ca­ri nu e de avînd ase­menea condiții și frec­vența e de 100 la sută. M. B. =--------­ Defecțiuni ce trebuie lichidate (urmare din pag. I) această direcție? La această briga­dă defecțiunile s-au ținut lanț. Ca urmare, lucrările agricole se desfă­șoară anevoios. S-au însămînțat pînă în­ prezent doar 340 hectare cu grra din 850, cu­ are prevăzut gospodăria colectivă. Mai trebuie arătat că la această brigadă nu se folosesc toate agregatele pentru pregătirea terenu­lui. De pildă, două­ grape stelate stau nefolosite. Asemenea situație am în­­tîlnit și la brigada nr. 19 condusă de Ivan Gradea, care lucrează pe tarla­lele gospodăriei colective din Con­­drea. 2 cîmpuri de grape stelate nu au fost folosite nici în campania de vară cînd s-au executat arături pen­tru însămînțat. Se cere din conducerii S.M.T. Cudalbi să partea pri­vească cu mai multă răspundere des­fășurarea campaniei de însămînțări, să se deplaseze mai des la brigăzile de tractoare și acolo unde constată asemenea deficiențe să ia măsuri grabnice pentru lichidarea lor. ..........- ------------------------­ In raionul Focșani cu toate torțele sa recoltat Cu tot timpul nefavorabil din ul­timele zile în raionul Focșani recol­tatul porumbului se desfășoară într­­un ritm intens. Membrii biroului Co­mitetului raional de partid, al Co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar raional au fost repartizați să sprijine concret gospodăriile de stat și colective din raion, să le ajute la organizarea muncii, la mobilizarea oamenilor pentru ca fiecare zi bună de lucru să fie folosită din plin la recoltat. Organizațiiile de partid și­­au organizat mai bine munca și des­fășoară activitate politică intensă pentru mobilizarea lucrătorilor din G. A. S. și colectiviștilor la termina­­rea grabnică a recoltării porumbului și eliberării terenului. Pînă la data de 3 octombrie în raionul Focșani se recoltase porumbul de pe 73,4 la su­tă din suprafața cultivată din care 61 la sută în gspodăriile colective. Organizîndu-și mitai bine munca gos­podăriile colective „Filimon Sîrbu“ din Budești, „Aurel Vlaicu“ din Cîn­­dești, „16 Februarie“ și „Steaua ro­șie“ Jariștea, „Scînteia“ Popești, „24 Ianuarie“ Pălești și alte 14 gospo­dării colective din raion au terminat recoltatul porumbului. Deși viteza zilnică, pe raion este depășită (plan 195 hectare, realizat 341) totuși mai sînt gospodării colective care nu au recoltat decît suprafețe foarte mici față de posibilitățile și forțele de muncă de care dispun. Astfel, gospo­dăria colectivă „Olga Bancic“ din Gugești nu a recoltat decît 131 ha din 367, „Viața nouă“ Răstoaca 124 ha din 600, „Brazdă nouă" din Risi­piți numai 304 din 745. Slab stau cu recoltatul și gospodăriile colective din comunele Vulturu, Obilești, Slobozia, Giorăști și orașul Focșani. Consiliile de conducere ale aces­tor gospodării n-au mobilizat toate forțele și atelajele la recoltat, nu controlează cum se realizează viteza zilnică și nu folosesc din plin fieca­re zi bună de lucru. Nici organizații­le de partid de aici n-au luat toate măsurile­ politice pentru mobilizarea colectiviștilor la recoltat. Spre aces­te comune care stau încă slab cu re­coltatul trebuie îndreptată atenția comitetului raional de partid, a sfa­tului popular raional pentru că timpul nu așteaptă și nici recolta, VIAT A NOUA IN FOTOGRAFIE : Operatorul Nică Penca de la I.S.C.L., lu­­crînd la o nouă mașină sovie­tică de fabricat cuie. Plăcut și economic . Orașul nostru să aibă o înfățișare cât mai plăcută , îndemnul acesta a fost ascultat cu multă atenție de muncitorii, tehni­cienii și inginerii de la I.G.S.A.C. Brăila. De aceea în cadrul ședințe­lor de producție, au discutat cu mult interes această problemă. Propunerile au fost multe și toate aveau la bază dragostea de a contribui efectiv la înfrumusețarea orașului. Binevenită a fost inițiativa Comitetului sindical al întreprinderii, de a forma colec­tive de studiu și experimentare, pen­tru aplicarea în construcții a mate­rialelor noi. Colectivul din care face parte tehnicianul Stan Gazdaru, și-a ales ca temă, studierea și experi­mentarea aplicării acetatului de po­­livinil la fațade, pe tencuială veche. Cum trebuie tratată, fațada? Care sunt operațiile premergătoare, care să asigure o înfățișare cât mai plăcută ? Iată întrebări la care trebuia să răs­pundă. Munca stăruitoare a dus pe ra­­r drumul rezolvării în cele mai bune condițiuni a acestei probleme. Tratarea cu policlorură, e însușită de toți muncitorii din întreprindere. Zugravii Vasile Miu, Alexandru Cio­­flec și Nicolae Sirzea, au devenit specialiști. Prelucrarea suprafețelor cu spaclu în acelaș sens, făcută cu mi­gală, folosirea periei de sîrmă și re­alizarea unei suprafețe perfect plane, sunt operațiuni care îi duce direct spre lucrări de calitate superioară. Vinacetul, aplicat pe fațadele lo­cuințelor din orașul Brăila, aduce odată cu o diversitate de culori, în­frumusețarea și întinerirea bătrînului oraș de pe malul dunării. ION V. MARIN tehnician pus­IN FOTOGRAFIE . Aspect din tim­recoltatului ardeilor grași la G.A.S. Vădeni. Asigurîndu-se o bună aprovizionare tehnico­­materială și datorită hărniciei sarcinile de muncitorilor, plan pe primul semestru la sec­ția de lăzi de la Mo­­ruia a întreprinderii de industrie locală „Fi­limon Sirbu" din Foc­șani au fost îndeplini­te cu mult înainte de termen. Iată insă că în tri­mestrul III conducerea întreprinderii manifes­­tind lipsă de interes nu a mai asigurat ace­leași condiții de înde­plinire a planului. A­­provizionarea cu mate­rie primă a fost defec­tuoasă, iar calitatea ce­lei achiziționate a fost necorespunzătoare. U­­nele utilaje n-au func­ționat din lipsă de pie­se. Este necesar ca tova­rășii din conducerea întreprinderii să acor­de mai mult sprrijin a­­cestei secții pentru ca sarcinile de plan pe acest an, să fie înde­plinite întocmai. NICOLAE ANUȚOIU muncitor circularist NOTE Lipsă de interes In Editura Politică au apărut: Micu Viorel MIȘCAREA INOVATORILOR 112 pag. 1,75 lei Lucrarea împărtășește experiența bună acumu­lată în unele întreprin­deri din țară privind o­­rientarea activității ino­vatorilor. Este arătat cum munca acestora este îndreptată spre pro­movarea tehnicii avan­sate, îmbunătățirea cali­tății produselor și reali­zarea de importante e­­conomii. C. Gogul MUNCA DE­ PARTID IN RÎNDUL CONSTRUCTORILOR 136 pag. 2,30 lei Broșura apare în co­lecția „Construcția de partid și de stat“. Ea ..0..0..0..0..0..0..0..0. 9. cuprinde însemnări din experiența organizații­lor de partid de pe șan­tierele de construcții din Onești, Borzești și din București. Ștefan Zidăriță MUNCA. ENTUZIASM, TINEREȚTE 152 pag. 3,10 lei Lucrarea evocă cu mul­tă putere de convinge­re fapte din activitatea organizației de U.T.M. de la Uzinele „Electro­­putere“ din Craiova. Scrisă sub formă de reportaj viu și antre­nant, cartea zugrăvește chipuri de tineri munci­tori crescuți și educați de organizația U. T. M. sub grija părintească a organizației de partid din această mare uzină. »­i ?i­i fm• Metodele avansate -- rezervă de creștere a productivității muncii întreprinderea de sîrmă, cure lanțuri din Galați este dotată cu uti­li­laje și agregate la nivelul tehnicii mo­derne. Aici, mecanizarea și automati­zarea își spun din plin cuvîntul. Pro­ductivitatea muncii se situează la ni­velul sarcinilor trasate prin planul de producție. S-ar părea deci că nu ar mai fi alt­ceva de făcut decît să se folosească cît mai complet capacitățile de pro­ducție. Muncitorii, inginerii și tehni­cienii întreprinderii se străduiesc însă să găsească noi soluții care să spo­rească tot mai mult productivitatea muncii. Muncitorul Gheorghe Marin lucrea­ză de mai multă vreme la secția de fabricat lanțuri navale și industriale. Intre timp a reușit să cunoască în­deaproape procesul de fabricație și a­­proape fiecare utilaj în parte. Aceasta i-a dat posibilitatea să aducă îmbună­tățiri procesului tehnologic. De exem­plu, înainte de îndoirea și sudarea zalei, capetele trebuie refulate. Operațiunea se executa pe o mașină de presat cu ex­centric. Era deci necesar un munci­tor care să o deservească permanent. El a ajuns la concluzia că refularea se poate realiza mult mai repede și economicos. La propunerea sa s-au adus în acest scop unele modificări ponsonului de la mașina de îndoit. A­­cum operația de refulare a capetelor zalei se face simultan cu cea de îndoi­re. Mașina de presat a fost eliberată, pentru efectuarea altor lucrări și, în același timp, se obțin economii de ma­noperă de 60.000 lei anual. Băile de zincare din cadrul între­prinderii folosite la zincarea sîrmei nu dădeau cele mai optime rezultate. U­­neori calitatea sîrmei nu era corespun­zătoare, consumul de zinc era mare. Prin unele modificări constructive s-a creat posibilitatea uniformizării tem­peraturii în băi, condiție esențială pentru desfășurarea corectă a procesu­lui de zincare. Calitatea sîrmei zin­­cate este acum mult îmbunătățită, iar consumul de zinc s-a redus de două ori, înainte de tragerea barelor la ma­șina construită în acest scop, materia primă respectivă trebuia ascuțită la capete. Operațiunea se făcea în mod curent la secția forță prin încălzire și baterea cu ciocanul pneumatic. In­ginerul Alexandru Tulai a soluționat într-un alt mod efectuarea acestei o­­perațiuni. El a venit cu ideea adaptă­rii unui­ dispozitiv care să fie montat direct pe mașina de tras bare spre a elimina operațiunea de ascuțire După metoda clasică, semi­alele lanțurilor se încălzesc pentru a fi în­doite pînă la temperatura optimă pen­tru efectuarea operațiunii respective. Aceasta presupune cheltuirea de com­bustibil, timp și manoperă. Un grup de tovarăși din cadrul serviciului tehnic al întreprinderii, după ce s-a consul­tat cu unii maiștri și ingineri din ca­drul secției lanțuri, a ajuns la conclu­zia că încheierea semicalelor se poate efectua fără a se mai face o prealabilă încălzire. Iată cum: Dispozitivului o­­bișnuit de îndoit i-au fost aduse îmbu­nătățiri prin consolidarea lui cu doi tiranți care-i asigură o mai mare re­zistență în timpul solicitării. Primul lot experimental a și fost efectuat și rezultatele sînt promițătoare. Acest succes va conduce la o nouă reducere a prețului de cost pe tona de lanț, la mai buna îndeplinire a sarcinilor de plan. Activitatea bogată desfășurată de colectivul de aici în ceea ce privește introducerea metodelor avansate în procesul de producție se îmbină armo­nios cu grija ce o acordă partidul și guvernul nostru pentru ridicarea ni­velului tehnic al producției. O dovadă grăitoare sînt noile mașini de fabricat cuie, cu care a fost înzestrată prinderea de curînd. Avînd un între­grad înalt de tehnicitate, noile mașini rea­lizează o productivitate dublă față de cele de pînă acum. In același timp s-a creat posibilitatea unei mai bune uti­lizări a spațiului productiv ca urmare a sporirii productivității muncii pe u­­nitatea de suprafață. I. C. CENUȘA ' Difuzare la... grămadă Mecanizatorii de la S.M.T. Măxineni sînt dornici să cunoască ce­le mai recente eveni­mente interne și inter­naționale. Dovadă a a­­cestui lucru este și faptul că ei au făcut peste 220 abonamente la „Scînteia“, „Scînte­ia tineretului", „Viața nouă" și alte ziare. De folos însă dacă ziarele nu se ajung la timp ? Aceasta din cauza sis­temului „original“ în care factorul Ionel Ghinea din Măxineni face difuzarea. In loc să ducă zilnic poșta la S.M.T., el așteaptă mai multe zile să se facă... grămada mare. In ziua de 4 octombrie a.c., de exemplu, el a adus la S.M.T. ziarele pe 4 zile. Fără îndoială un a­­semenea sistem de în­deplinire a obligațiilor și mai ales lipsa de respect față de abonați de care dă dovadă fac­torul Ionel Ghinea tre­buie să dea de gîndit oficiului raional P.T.T.R. Brăila. Sînt necesare măsuri urgente, astfel ca ziarele să ajungă cu operativitate în mîini­­le abonaților. Sir. 555Î Economii și beneficii peste plan Mobilizați de către Comitetul orășe­nesc de partid, de către organizațiile de bază, colectivele de muncitori, ingi­neri și tehnicieni din întreprinderile orașului Focșani s-au angajat să ob­țină în acest an 6.064.000 lei econo­mii peste plan la prețul de cost și 3.265.000 lei beneficii peste plan. In scopul îndeplinirii acestor anga­jamente mobilizatoare, fiecare colectiv de mishfcă și-a întocmit la timp un mi­nuțios plan de măsuri tehnico-organi­­zatorice. Comitetele de sindicat au vegheat la mai buna organizare a întrecerii socialiste, la ținerea evidenței și a popularizării rezultatelor.­­ Ca urmare a muncii entuziaste multe colective au realizat cu mult timp înainte an­gajamentele anuale de economii și beneficii peste plan. Așa, de exemplu, în șapte luni de zile din acest an, la Winalcool Focșani au fost realizate 1.698.000 lei economii peste plan, la întreprinderea forestieră 775.000 lei economii peste plan. Asemenea rezul­­­tate au fost obținute și de către alte întreprinderi. Tot în acest timp colec­tivul de muncă de la Fructexport realizat un beneficiu peste plan în va­a­­loare de 1.400.000 lei. Aceasta a făcut ca pe întreg orașul Focșani, în întreprinderile industriale, să se realizeze, în 7 luni, 4.201.000 lei economii peste plan la prețul de cost și peste 8 milioane lei beneficii supli­mentare. Activitate bogată, legată de producție Am înregistrat cîteva acțiuni sem­nificative pentru activitatea culturală ce se desfășoară în mijlocul munci­torilor din cîteva întreprinderi ale re­giunii Galați: Axa principală a tu­turor manifestărilor culturale din în­treprinderi e preocuparea pentru în­deplinirea planului de producție , la toți indicii, educarea conștiinței socia­liste a muncitorilor. Iată cîteva conferințe în acest sens expuse în ultimul timp de ingineri, tehnicieni și fruntași în producție în fața muncitorilor,de la Uzina­­ de­ utilaj greu „Progresul“, „Importanța aplicării în producție a normelor cu motivare tehnică“, „Introducerea tehnicii noi, factor important în spo­rirea productivității muncii“, „Iniția­tive noi și rezultatul aplicării lor în uzină“. Astfel de conferințe au fost orga­nizate și de comitetul sindicatului de la Întreprinderea forestieră Focșani. Muncitorii de la sectorul de exploa­tare Odobești, din cadrul Ocolului silvic Focșani au ascultat conferința tov. Jerome Fotescu despre reducerea prețului de cost în exploatările fores­tiere, inginerul șef Rotaru de la Oco­lul Gugești a dezvoltat tema reduce­rii pierderilor la recoltarea și mani­pularea materialului lemnos, iar in­ginerul Nichifor Tirin a vorbit despr­­folosirea metodelor înaintate de muncă pentru creșterea indicelui de utilizare a masei lemnoase. Muncitorii constructori gălățeni participă în mod curent la manifes­tări interesante, pline de conținut or­ganizate de clubul I.C.O.R. Zilele tre­cute ei au ascultat conferințele „Cul­tura sovietică în epoca construirii comunismului“, „Lupta P.G.R. pen­tru răspîndirea și victoria ideilor marxist-leninismului" — pătrunderea marxist-leninismului pe plan mondial, au aplaudat noul program al brigă­zilor de agitație intitulat „Rîzi că viața e frumoasă“ și s-au întîlnit cu artiștii amatori ai Fabricii de con­serve Tecuci și de la I.R.E.G. care au prezentat în fața lor frumoase pro­grame artistice. Semnificativ pentru activitatea culturală din întreprinderi este și viul interes care se manifestă printre ti­nerii muncitori constructori de nave gălățeni pentru poezia noastră con­temporană. La serile de poezie orga­nizate de bibliotecă în colaborare c­u Organizația U.T.M., la „Joile tinere­tului“ tineri ca muncitorul Ion Par­­fenie de la sectorul mecanic-șef, in­cinera Elena Dumitraș, muncitoarea Marioara Caraman sau Ioana Băcuț și Florian Toader s-au obișnuit să recite în fața tovarășilor lor de mun­că versuri din poeții preferați (T. Ar­­ghezi, M. Beniuc, M. Banuș, N. La­­biș, Alex. Andrițoiu). Semnificativ este, de asemenea, și faptul că docherii gălățeni au cum­părat anul acesta de la ștandul lor cărți în valoare de 12.000 lei (Con­stantin Caranfil, Mircea Blănaru și Valerica Firer au cumpărat cele mai multe cărți creîndu-și utile biblioteci personale). Pretutindeni unde muncesc oa­meni, în fața mașinilor sau pe ogoa­re, munca culturală își află cîmp larg de acțiune și pretutindeni este de folos. Astfel, pe colectiviștii din comuna Romanu raionul Brăila, îi preocupă creșterea producției de lapte. Anul trecut fusese cam scăzută față de cea obținută în alte gospodării colective. Preocuparea aceasta n-a rămas stră­ină consiliului de conducere al că­minului cultural. îndrumat de orga­nizația de partid, căminul cultural a organizat o consfătuire cu mulgăto­rii. Accentul principal s-a pus nu pe manifestarea artistică organizată cu această ocazie, ci pe expunerea mul­gătorului Constantin Surdu, care a vorbit despre metodele de muncă. El se angajase în primăvară să obțină de la lotul său cîte 3.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată (pla­nul fiind 2500 litri). Expunerea fost ascultată cu deosebit interes de a ceilalți mulgători care s-au hotărît să-și revizuiască metodele de mun­că. Ei au luat cuvîntul și îngrijitorii de animale care au arătat că se poa­te munci astfel încît nici un vițel pî­nă la un an să nu aibă mai puțin de 300 kg. . O confruntare între mulgători a organizat și căminul cultural din Strîmbu, raionul Făurei. De astă dată la locul de producție, Mulgătorul Zaharia Tănase obținu­se anul trecut abia cîte 1700 litri lapte pe cap de vacă furajată, pe cîtă vre­me Nicolae Ivan obținuse cu 736 li­tri mai mult. Ambii mulgători au a­­rătat cum muncesc, iar Tănase s-a convins de superioritatea metodelor folosite de Nicolae Ivan. Rezultatul: în primele șase luni ale anului cu­rent, mulgătorul Tănase a reușit să obțină cîte 1300 litri lapte pe cap de vacă furajată, încît, deși Ivan conti­nuă să fie mulgător fruntaș, între producția obținută de el și de Tănase decalajul a scăzut simțitor, iar șan­sele de depășire a planului producției de lapte la G.A.C. „Nicolae Bălces­­cu“ au crescut. Deosebit de eficientă a fost și pre­ocuparea căminului cultural din Strîmbu pentru a convinge colectiviș­tii că praștia mecanică la porumb nu e în dezavantajul colectiviștilor, scăzînd din­ numărul zilelor-muncă, cum credeai­ unii, ci dimpotrivă îl a­­jută să obțină producții mari. S-au­ organizat în acest scop și expuneri în cercurile de citit, o seară de calcul la căminul cultural și, o ex­poziție de știuleți comparîndu-se producția de pe tarlaua pe care bri­gada I aplicase anul trecut prășitul mecanic și producția de porumb de pe celelalte loturi. Rezultatul: un spor de recoltă de 1300 kg la hectar. Anul acesta nimeni nu s-a mai îndoit de rezultatele aplicării prașilei mecani­ce pe întreaga suprafață semănată cu porumb. Și recolta nu dezamăgește așteptările. In satul colectivizat crește pe zi ce trece răspîndirea cărții, colecti­viștii o prețuiesc din ce în ce mai mult văzînd în ea un prieten și un sfătuitor de neînlocuit. Este sufici­ent să amintim pentru ilustrare că fondul de cărți al bibliotecii din co­muna Jariștea, raionul Focșani, se ridică la 11.000 de volume, iar al ci­titorilor la 1750. „Colțul colectivistu­lui“, expozițiile pe tema „Cartea prietenului colectivistului“ și alte ma­nifestări cu cartea interesante și pli­ne de conținut, legate de preocupări­le colectiviștilor atrag din ce în ce mai mulți cititori. Iată doar cîteva aspecte ale mun­cii politice și cultural-educative ce se desfășoară în prezent în regiunea noastră. îndrumați de către organele și organizațiile de partid, activiștii culturali în munca lor majoritatea depun în prezent toată stăruința pen­tru ridicarea necontenită a nivelului și conținutului muncii culturale pen­tru educarea și mobilizarea mai acti­vă a celor ce muncesc la îndeplinirea sarcinilor economice trasate de partid, MARIA PETRA Spicuiri din activitatea culturală din întreprinderi și de la sate V i

Next