Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)
1963-08-02 / nr. 5802
Organ al comfistului regional PIR. și al Sfatului popular regional Calați XN üL XIX. Nr. 5802 VINERI 2 AUGUST 1963 4 PAGINI - 20 BANI MASELE PLASTICE In construcția de nave Obiectivele planului economic de ieni prevăd, printre altele, o dezvoltare impetuoasă a industriei noastre chimice și o creștere apreciabilă a materialelor sintetice. In 1965 va trebui să se ajungă la o producție de 95.006 tone mase plastice și rășini sintetice față de numai 3069 tone în 1959, cit și la o producție de 50.000 tone cauciuc sintetic față de zero tone în 1949. Această creștere masivă a producției de mase plastice, rășini sintetice și cauciuc sintetic a fost impusă de calitățile superioare pe care le prezintă aceste noi materiale, care au devenit, în ultimul timp, foarte bune înlocuitoare ale metalului. Iată de altfel numai cîteva din calitățile acestor noi produși ai industriei chimice: prezintă proprietăți mecanice, electrice și termice bune; sînt mai ușoare de 4—5 ori decît oțelul și de 1,5 ■ ori decît duraluminiul, prezintă o bună rezistență la acizi, variații de temperatură și umiditate; costul lor este de cîteva ori mai mic decît al oțelului, bronzului și a celorlalte metale pe care le înlocuiește. Față de aceste calități , s-a impus ca fi necesitate și pentru colectivul nostru de constructori, să studiem și să aprofundăm întrebuințarea acestora, să extindem cît mai mult utilizarea lor în construcțiile navale. Mase plastice folosite la izolații Datorită greutății reduse pe unitatea de suprafață, coeficientului mic de conductibilitate termică, a rezistenței la putrezire și mucegai și fiind neinflamabile;• materialele plastice umplute cu gaz au luat o mare răspindire în lucrările de izolații termice citi și fonice. In Șantierul naval, Galați, folosim d un produs conîuiesc denumit 'ampora. Este vorba de o rășina uieo-foșBalde, hidică solidificată, și care a venit să înlocuiască ' complet pluta din ’import, întrebuințată in medii cu .‘umiditate ridicată 'ampora necesită' o izolare cu un strat de material hidrofug. Studiile întreprinse ne-au condus , la concluzia folosirii unui Tac de policlorură de vinil perclorurată a cărei peliculă este rezistentă la apă, lumină, intemperii și la acțiunile produselor petroliere. Ca greutăți întâmpinate în privința aplicării acestui produs remarcăm faptul că datorită ambalării oarecum necorespunzătoare (hîrtie obișnuită sau cutii de carton) în timpul depozitării, al transportului, ampora absoarbe umiditate iar la lipirea pe pereții după scăderea umidității, prezintă navei, fisuri. Aici pentru eliminarea lacului winoflex cît și a celorlalte defecțiuni noi am propus furnizorului să ne livreze produsul în cărămizi ambalate în folii P.V.C. sau trecute printr-o baie de lac hidrofug și care să se aplice direct la perete. Lipirea amforei la pereții metalici o efectuăm pe baza unui mastic compus din 60 la sută vinacete 50 și 40 la sută praf asbest. La căptușirea pereților și punților navei Cîmpul cel mai larg de aplicare, în construcțiile navale și s -au găsit masele plastice în special la lucrările de amenajare și finisare a încăperilor, la căptușirea pereților și punților. Ele au îmbunătățit și înfrumusețat arhitectura vasului, creînd posibilitatea îmbinării căldurii superficiale a lemnului, cu suprafețele netede, răcoroase, ale materialelor plastice. Materialele plastice utilizate la lucrările de finisare a navelor sîrnt igienice, rezistente se curăță ușor și prezintă aspecte asemănătoare cu varietățile de lemn scump utilizate curent in lucrările de amenajare (stejar, acateu, mic, paltin) Rezultatele obținute pînă în prezent în ce privește utilizarea maselor plastice, economii de materiale și manoperă dovedesc avantajele incontestabile ale acestora... La S.U.G., cit și la alte șantiere din țară cele mai întrebuințate materiale pentru căptușirea pereților și plafoanelor cabinelor sunt plăcile fibrolemnoase melaminate, vinilinul și uneori vinidurul, iar la căptușirea punților, linoleumul precum și diverși compuși rezistenți la acțiunea apei de mare, razelor solare și la eroziunea mecanică. Prelucrarea plăcilor melaminate este ușoară și rapidă, prinderea lor efectuîndu-se cu ajutorul bordurilor metalice, inoxidabile, eloxate sau din mase plastice. O problemă spre a cărei rezolvare și-a îndreptat în prezent atenția colectivul nostru de constructori, o constituie aplicarea plăcilor din vinidor, imitație de faianță, la pereții încăperilor sanitare. Se fac în șantier încercări pentru executarea sudurii plăcilor de dimensiuni mari, pentru a observa efectul tensiunilor interne. Preocupați de a asigura extinderea acestor materiale deosebit de economice și în lucrările de instalații, în colaborare cu fabrica de mase plastice Buzău, am înlocuit plafonierele metalice, sferice, de refulare, de la instalația de ventilație generală a navei, cu pla Ing. ADRIANA SOROCEANU Șantierul naval Galați. • (continuare în pag. a IlI-a) IN FOTOGRAFIE : Un grup de De la stingă la dreapta : Peren controloare fruntașe de la Fabrica de confecții Brăila, dina Maria, Ioana Zaharia, Didina Ioan, Marioara Minulescu și Aneta Sava. Citiți în pagina a 4-a — Tratatul tripartit va fi semnala 5 august. — Declarația lui A. Harriman .— Clubul național al presei. ■ — Declarația guvernului olandez. — Sărbătorirea Zilei femeilor africane la Bamako.. — Conferința de la Geneva și-a amînat, lucrările, pînă la 12 august. Instructaj privind pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 23 August In cursul zilei de ieri. Comitetul orășenesc de partid Galați a organizat instruirea secretarilor de partid și a conducerilor organizațiilor de masă, a directorilor de întreprinderi și instituții, cu probleme referitoare la pregătirile ce vor trebui făcute in vederea sărbătoririi zilei de 23 August. Tovarășii George Constantin și Grigore Cimpoeșu, secretari ai comitetului orășenesc de partid au făcut lor prezenți în baza instruirea ceplanului de măsuri al comitetului și au precizat sarcinile ce revin instituțiilor și întreprinderilor în pregătirea zilei de 23 August. Cu acest prilej, cei aproximativ 600 de participanți au vizionat două jurnale documentare cu aspecte de la demonstrația oamenilor muncii ce a avut loc în orașele București și Galați, la 23 August 1962. Orele petrecute au fost minunate Duminica ce a trecut a constituit, pentru Comitetul raional pentru cultură și artă Panciu, un nou și binemeritat prilej de afirmare in direcția preocupărilor legate de organizarea orelor de odihnă a oamenilor muncii in chipul cel mai plăcut. Astfel, încă cu mult timp înainte, afișe numeroase cu un text explicativ veneau să înștiințeze pe oamenii muncii din orașul Panciu sau pe colectiviștii comunelor Sirâoane, Aluncelu și Răcoasa, că pentru ei se organizează o serbare câmpenească la Valea Chipului, în cadrul primilor și plin de poezie al pădurii. încă din primele ore ale dimineții autobuzele I.G.D. Tecuci, sectorul Panciu, erau asaltate incontinuu de călătorii grăbiți să ajungă cu o clipă mai devreme la umbra mult dorită a pădurii. Tot cam pe la aceeași oră porneau spre Valea Câmpului cu mașinile și colectiviștii din comunele Sirâoane, Muricelu și Răcoasa, sau artiștii amatori, muncitori ai Fabricii chimice Mărășești. La orele 11 numărul celor prezenți se putea aprecia trecut de o mie. Dar mașinele continuau să aducă la odihnă noi oameni ai muncii. Ora II a fost folosită de organizatori și pentru a lansa semnalul de începere a programelor artistice. Au deschis seria atractivelor programe artistice colectiviștii din comuna Siraoane. Au prezentat In prealabil ei, mesajul ștafetei culturale intitulată „Ștafeta recoltei“, care avea darul să aducă in fața numeroșilor participanți aspecte pline de pildwtoare hărnicie din partea colectiviștilor străineni. Totodată raportau ei, cu justificată mindrie, că zilele trecute campania de recoltare și treieriș a păioaselor a fost terminată. Apoi, s-a dat cuvintul... artiștilor amatori. Din cină in cind și spectatorii mai luau „cuvintul", subliniind prin aplauze buna interpretare dată melodiilor de muzică populară și ușoară de utomiștii Lenuța Pavel, Viorica Dobre, Lenuța Gegea și Romeo Chiper din Străoane. Mai evidential aplauzele și jocul firesc al actorilor amatori din aceeași comună, care au prezentat piesa „Darul" de Karoly Sándor, sau interpretarea la fel de mulțumitoare a soliștilor de muzică ușoară și populară, a dansatorilor și componenților orchestrei, care activează în cadrul formațiilor artistice sindicate de la Fabrica chimica Mărășești. Cu multă bucurie a fost salutată, de asemenea, și apariția orchestrei de muzică populară și ușoară a sfatului popular raional. Programul atractiv care a fost și foarte afluența interesant — fapt motivat de mare de oameni ai muncii in jurul estradei amenajate prin munca entuziastă a etemiștilor din comuna Muncelu — a făcut ca timpul să se scudă pe nesimțite. Cintecul și voia bună au răsunat pînă tirziu în păduricea de la Valea Cimpului. CORNELIU MIHĂILESCU Parcurile Tecuciului cunosc din plin coloit d fermecător al fiorilor. De pe ogoarele regiunii întocmesc de pe acum balanta furajeră An de an gospodăria agricolă colectivă »8 Martie 1* din comuna Slobozia Conache, raionul Galați s-a întărit și dezvoltat din punct de vedere economic și organizatoric. Harnicii colectiviști, în frunte cu comuniștii au dezvoltat armonios toate sectoarele de producție și, în primul rînd, sectorul zootehnic. Pentru a ne face o imagine despre acest sector este destul să amintim că el cuprinde 1.100 capete taurine, 850 capete porcine, 2.000 ovine și peste 7.500 păsări. Veniturile planificate a se obține din acest sector anul acesta întrec cifra de 2.000.000 lei din care peste 1.000.000 lei se va realiza numai din vînzarea cărnii. Recenta Hotărîre a Consiliului de Miniștri, privind cointeresarea și stimularea crescătorilor de animale a fost primită cu mult interes de către colectiviști care au hotărît să suplimenteze contractul la vînzări de carne cu încă 13.000 kg., precum și alte produse care vor aduce un venit, peste cal planificat, de aproape 300.000 lei. Cum e și firesc pentru întreținerea acestor efective cît și pentru realizarea veniturilor planificate este nevoie, pe de o hrănire lingă o îngrijire atentă, rațională cu furaje consistente și variate. De aceea consiliul de conducere, la îndemnul organizației de partid, și cu ajutorul celor doi ingineri au hotărît încă de pe acum să întocmească balanța furajeră pentru a-și putea da seama de necesarul de furaje, felurile de furaje ce vor compune balanța pentru a se putea acționa din vreme în cazul cînd la unul din furaje se va înregistra un anumit deficit. Astfel la capitolul furaje grosiere s-au asigurat pînă în prezent .396 tone fîn de lucerna, 52 tone borceag fîn, 400 tone vreji de leguminoase, și 312 tone pleavă. La acest capitol balanța furajeră se înregistrează însă cu un deficit pe care conducerea gospodăriei îl va completa cu 4.800 tone coceni de porumb, precum și cu recolta ce se va obține de pe cele 230 hectare culturi duble semănate în miriște. La capitolul furaje însilozate se prevede însilozarea recoltei de pe cele 209 hectare porumb siloz a cărei producție este evaluată la 40.000 kg. porumb la hectar, în lapte ceară. De asemenea, faza de aici se va mai însiloza o apreciabilă cantitate de furaje suculente, dovleci și sfeclă de zahăr, deoarece gospodăria colectivă în acest an a semănat 200 hectare dovleci prin porumb, 5 hectare în cultură pură, precum și 15 hectare de sfeclă de nutreț. In ceea ce privește capitolul furaje concentrate aici s-au prevăzut 85 tone mazăre, 200 tone orz și ovăz existente în magaziile gospodăriei, precum și 1.400 tone porumb boabe, ,ce urmează să se rețină din recolta acestui an. Intr-o discuție avută cu tov. Oprea Petrache și Vasile Marinescu președintele și inginerul zootehnist al gospodăriei, aceștia ne-au spus că Al. MAZILU (continuare in pag. a II-a) IN FOTOGRAFIE din Jibău. 3.000 garnituri mobilă De la începutul acestui an și pînă în prezent, lucrătorii întreprinderii de industrie locală „Arta lemnului“ din Brăila au produs și livrat comerțului aproape 3.000 de garnituri mobilă. Din totalul garniturilor de mobilă livrată, 2.200 sunt dormitoare studio tip „Constanța“, iar peste 750 sunt bucătării tip „Păltiniș“. Insămînțeaza culturi duble Colectiviștii din comuna Batogu, raionul Făurei acordă o atenție deosebită asigurării bazei furajere. In acest scop au fost planificate să se însămînțeze cu culturi duble în miriști suprafața de 380 ha. Pînă zilele trecute pe o suprafață de 200 ha s-au și efectuat arăturile, iar pe 100 ha s-a însămînțat porumb pentru siloz. La aceste lucrări s-au evidențiat în mod dosebit mecanizatorii Radu Bănică, Dumitru Busuioc, Cristache Gheonea și alții. VIȚA BUCUR colectivistă 115.300.000 lei avansuri An de an gospodăriile agricole colective din regiunea noastră s-au întărit și dezvoltat din punct de vedere economic și organizatoric. Acest lucru este oglindit și în faptul că în fiecare an colectiviștii primesc avansuri tot mai mari de bani la zi muncă. Astfel în perioada 1 ianuarie— 30 iunie a. c. colectiviștii din regiunea noastră au primit avansuri bănești , în sumă de 115.300.000 lei față de 113.138.000 lei primiți în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în perioada 1—20 iulie au fost împărțiți colectiviștilor pe baza zilelor-muncă efectuate ca avans 25.662.000 lei. In majoritatea gospodăriilor colective din regiunea noastră , avansurile bănești, sunt împărțite lunar constituind un puternic. . stimulent in munca de zi cu zi a colectiviștilor. Plutea în aer un vintuleț ușor, care ininglia alene frunțile bronzate a celor ce lucrau pe mal sau priveau admirind in tăcere, peisajul portului gălățean. Din cinci in cinci, sirena unui vas spărgea tăcerea odihnitoare speriind păsările, care pentru un moment făceau un gol deasupra fluviului. Dar deodată un zumzet umplu aerul și pe clipă ce trecea, era tot mai mult amplificat. Cu mina strașină la ochi încercai să pătrund depărtările. Tocmai atunci după colțul păduros al malului își făcu apariția un mic vas, care prins în razele puternice ale soarelui îmi dădu pentru o clipă impresia că mă afla in fața unui pește zburător. Uite „Săgeata“, vine „Săgeata“ ! Acum mă dumirisem cu totul. Aflasem că nu de mult apele bătrânului fluviu găzduiau micul vas. Trecu prin dreptul nostru, punindu-ți ochii parcă in imposibilitate de a-l urmări, apoi încetinindu-și mersul făcu cîteva manevre, asemand LQSIA cu ale rechinului care-și urmărește prada îndărătnică. Apoi cu siguranță se apropie de mal, acestă și călătorii începură să iasă unul cite unul din pintecuil frumos colorat. Pentru o clipă avut in fața ochilor imaginea vasului „Nautilius" și a căpitanului Nemo, care in fantezia lui Jules Verne circula pe marile întinderi oceanice, împrăștiind misterele care adumbreau adevărata fața a naturii și fenomenelor ei. Alți călători își luară locul in încăpere și vasul, reluindu-și zumzetul acela regulat, salută printr-un șuier prelung și cu viteza mărită se îndepărtă, iar în scurt timp, frumoasa lui siluetă fu inchițită cu totul de îndepărtări. Multe zile in șir tinteam pe malul Dunării, umblind la voia intimplării cu speranța că voi putea cunoaște vasul și minunații oameni ce-l făceau să zboare aproape pe deasupra apei. ★ Ala aflam in portul brăilean. Acea zi călduroasă de vară, acel soare lucitor, mingira brațele vinjoase ale muncitorilor, aragorfii întindeau tentaculele căutând parcă să fragmenteze și să îmbrățișeze bucăți de cer. Vasele în încărcare, altele in descărcare, comenzi grăbite și buduitul motoarelor, te cuprindeau cu totul în tumultul acelei zile de lucru. Dar deodată, vocea clară și sonoră a crainicului sparse tăcerea: „Atențiune, atențiune. Peste 10 minute nava „Săgeata" va pleca în direcția Galați-Tulcea". Parcă nu-mi venea să cred. Oare auzisem bine: Nava „Săgeata“ va pleca peste 10 minute. Am fost trezit de rezonanța pe care o producea cifra 10. Deci aveam la dispoziție 10 minute, 10 minute în care aveam posibilitatea să cunosc nava și personalul ei. Ca să nu pierd această ocazie, tu am îndreptat in grabă spre vas și in scurt timp am luat legătura cu tovarășul căpitan Constantin Dima, care prin ținuta-i marinărească, precum și prin felul de a privi omul se dovedea un veritabil „bătrîn“ al apelor. Din relatările lui am aflat că nava „Săgeata“, de la 21 iunie 2 ÍSE la 110 a i. Ei ip WIW a transportat peste 12.000 de pasageri, depășind planul cu aproape 20 la sută. Confortul pus la dispoziție, personalul bine pregătit, viteza „de basm“ și-au câștigat aprecierea unanimă a călătorilor. Nava este deservită de două schimburi, care se străduiesc, să facă transportul pasagerilor in condiții cit mai bune. „Oamenii care muncesc aic, ími spune căpitanul, sunt încercați. Am curaj cu ei, nu m-ar inspăi miita nici apele oceanului in zi de furtună, cu asemenea tovarăși de muncă". Personalul care deservește nava se străduiește ca cele două curse pe zi intre Brăila și Tulcea să fie V. RUSESCU (continuare in pag. a 11-a) () IN FOTOGRAFIE: Nasul ttS**caia“ anstînd. A Pîine“ pentru oțelarii Tinerii laminoriști gălățeni și-au propus ca în semestrul I a.c. să colecteze cantitatea de 500 tone fier vechi. Grija pentru această acțiune, manifestată de organizațiile U.T.M. a contribuit însă la mobilizarea tuturor tinerilor din uzină. Astfel, planul de strîngere a fierului vechi a fost depășit cu aproape 100 de tone. S-au evidențiat în mod deosebit organizațiile U.T.M. de la:laminori I, zincuire și atelierul auxiliar care au strins cite 100 tone fier vechi fiecare. ★ Muncitorii si tehnicienii de la secția L 13 C.F.R. Brăila dau atenție deosebită colectării ' fierulu' vechi. Astfel, de la începutul anului și pînă în prezent ei au trimis oțelăriilor 320 tone fier vechi. . In această activitate s-au evidențiat muncitorii de la districtele 5, 2 și 6 conduși de pichorii : Bejan Traian, Cuconu Nicu și Zaharia Ion. , PETRACHE ANUȚOIU magaziner Cercuri de balet și acordeon Zilele acestea, pe lingă clubul întreprinderii de construcții orășenești Galați, din inițiativa comitetului de sindicat și a conducerii administrative, a luat ființă un cerc de învățare a baletului și unul de acordeon. Cercurile de balet și acordeon sunt frecventate in special de copiii Constructorilor de pe șantierele întreprinderii. t