Viața Nouă, iulie-septembrie 1963 (Anul 19, nr. 5775-5851)

1963-08-02 / nr. 5802

Organ al comfistului regional PIR. și al Sfatului popular regional Calați X­N ü­L XIX. Nr. 5802 VINERI 2 AUGUST 1963 4 PAGINI - 20 BANI MASELE PLASTICE In construcția de nave Obiectivele planului economic de ieni prevăd, printre altele, o dezvolta­­­re impetuoasă a industriei noastre chi­­­m­ice și o creștere apreciabilă a ma­terialelor sintetice. In 1965 va trebui să se ajungă la o producție de 95.006 tone mase plastice și rășini sintetice față de numai 3069 tone în 1959, cit și la o producție de 50.000 tone cau­ciuc sintetic față de zero tone în 1949. Această creștere masivă a produc­ției de mase plastice, rășini sintetice și cauciuc sintetic a fost impusă de calitățile superioare pe care le prezin­tă aceste noi materiale, care au de­venit, în ultimul timp, foarte bune înlocuitoare ale metalului. Iată de altfel numai cîteva din ca­litățile acestor noi produși ai indus­triei chimice: prezintă­­ proprietăți me­­­canice, electrice și termice bune; sînt m­ai ușoare de­ 4—5 ori decît oțelul­­ și de 1,5 ■ ori decît duraluminiul, pre­zintă o bună­­ rezistență la acizi, va­riații de temperatură­ și umiditate; cos­tul lor este de cîteva ori mai mic decît al oțelului, bronzului și a ce­lorlalte metale pe care le înlocuiește. Față de­ aceste calități , s-a impus ca fi necesitate și pentru colectivul nostru­­ de constructori, să studiem și să a­­profundăm întrebuințarea acestora, să extindem cît mai mult utilizarea lor în construcțiile navale. Mase plastice folosite la izolații Datorită greutății reduse pe unitatea­­ de suprafață, coeficientului mic de conductibilitate termică, a rezistenței la putrezire și mucegai și fiind nein­flamabile;• materialele­ plastice umplute cu gaz au luat o ma­re răspindire în lucrările de izolații termice citi și fo­nice. In Șantierul­­ naval, Galați, folosim d un produs conîu­iesc den­um­it 'ampora. Este­­ vorba de o rășina uieo-foșBalde­­, hidică solidificată,­­ și care­­ a venit să înlocuiască ' complet pluta din ’import, întrebuințată in­ medii cu .‘umiditate ri­dicată 'ampora necesită' o izolare cu un strat de­­ material hidrofug. Studiile în­treprinse ne-au condus , la concluzia folosirii unui Tac de policlorură de vi­nil perclorurată a cărei peliculă este rezistentă la apă, lumină, intemperii și la acțiunile produselor petroliere. Ca greutăți întâmpinate în privința aplicării acestui produs remarcăm fap­tul că datorită ambalării oarecum ne­corespunzătoare (hîrtie obișnuită sau cutii de carton) în timpul depozitării, al transportului, ampora absoarbe umi­ditate iar la lipirea pe pereții după scăderea umidității, prezintă navei, fi­suri. Aici pentru eliminarea lacului wino­­flex cît și a celorlalte defecțiuni noi am propus furnizorului să ne livreze produsul în cărămizi ambalate în folii P.V.C. sau trecute printr-o baie de lac hidrofug și care să se aplice di­rect la perete. Lipirea amforei la pereții metalici o efectuăm pe baza unui mastic com­pus din 60 la sută vinacet­e 50 și 40 la sută praf asbest. La căptușirea pereților și punților navei Cîmpul cel mai larg de aplicare, în construcțiile navale și s -au găsit masele plastice în special la lucrările de­­ ame­najare și finisare a încăperilor, la­ căp­tușirea pereților și punților. Ele au îmbunătățit­­ și înfrumusețat arhitectura vasului, creînd posibilitatea îmbinării căldurii superficiale a­­ lem­nului, cu suprafețele netede, răcoroase, ale materialelor plastice. Materialele plastice utilizate la lucrările de finisa­re a navelor sîrnt igienice, rezistente se­ curăță ușor și prezintă aspecte a­­semănătoare cu varietățile de lemn scump utilizate curent in lucrările de amenajare (stejar, acateu, mic, paltin) Rezultatele obținute pînă în prezent în­­ ce privește utilizarea maselor plas­tice, economi­i­­ de materiale și mano­peră dovedesc avantajele incontestabile ale acestora... La S.U.G., cit și la alte șantiere din țară cele mai întrebuințate materiale pentru­ căptușirea pereților și plafoane­lor cabinelor sunt plăcile fibrolemnoase melaminate, vinilinul și uneori vini­­durul, iar la căptușirea punților, lino­leumul precum și diverși compuși re­zistenți la acțiunea apei de mare, ra­zelor solare și la eroziunea mecanică. Prelucrarea plăcilor melaminate este ușoară și rapidă, prinderea lor efectu­­îndu-se cu ajutorul bordurilor metali­ce, inoxidabile, eloxate sau din mase plastice. O problemă spre a cărei rezolvare și-a îndreptat în prezent atenția colec­tivul nostru de constructori, o consti­tuie aplicarea plăcilor din vinidor, imi­tație de faianță, la pereții încăperilor sanitare. Se fac în șantier încercări pentru executarea sudurii plăcilor de dimensiuni mari, pentru a observa efec­tul tensiunilor in­terne. Preocupați de a asigura extinderea acestor materiale deosebit de economi­ce și în lucrările de instalații, în co­laborare cu fabrica de mase plastice Buzău, am înlocuit plafonierele metali­ce, sferice, de refulare, de la instalația de ventilație generală a navei, cu pla­ Ing. ADRIANA SOROCEANU Șantierul naval Galați. • (continuare în pag. a IlI-a) IN FOTOGRAFIE : Un grup de De la stingă la dreapta : Peren controloare fruntașe de la Fabrica de confecții Brăila, dina Maria, Ioana Zaharia, Didina Ioan, Marioara Minulescu și Aneta Sava. Citiți în pagina a 4-a — Tratatul tripartit va fi semnal­­a 5 august. — Declarația lui­ A. Harriman .— Clubul național al presei. ■ — Declarația guvernului olandez. — Sărbătorirea Zilei femeilor a­­fricane la­ Bamako.. — Conferința de la Geneva și-a amînat, lucrările, pînă la 12 august. Instructaj privind pregătirile pentru sărbătorirea zilei de 23 August In cursul zilei de ieri. Comitetul orășenesc de partid Galați a organizat instruirea secretarilor de partid și a condu­cerilor organizațiilor de masă, a directorilor de întreprinderi și in­stituții, cu probleme referitoare la pregătirile ce vor trebui făcute in vederea sărbătoririi zilei de 23 August. Tovarășii George Constantin și Grigore Cimpoeșu, secre­tari ai comitetului orășenesc de partid au făcut lor prezenți în baza instruirea ce­planului de măsuri al comitetului și au preci­zat sarcinile ce revin instituțiilor și întreprinderilor în pregătirea zilei de 23 August. Cu acest prilej, cei aproximativ 600 de participanți au vizionat două jurnale documentare cu as­pecte de la demonstrația oamenilor muncii ce a avut loc în orașele București și Galați, la 23 August 1962. Orele petrecute au fost minunate Duminica ce a trecut a constituit, pentru Comitetul raional pentru cul­tură și artă Panciu, un nou și bine­meritat prilej de afirmare in direcția preocupărilor legate de organizarea orelor de odihnă a oamenilor­­ muncii in chipul cel mai plăcut.­ Astfel, încă cu mult timp înainte, afișe numeroase cu un text explicativ veneau să înștiințeze pe oamenii mun­cii din orașul Panciu sau pe colecti­viștii comunelor Sirâoane, Aluncelu­ și Răcoasa, că pentru ei se organizează o serbare câmpenească la Valea Chi­pului, în cadrul primilor și plin de poezie al pădurii. încă din primele ore ale dimineții autobuzele I.G.D. Tecuci, sectorul Panciu, erau asaltate in­continuu de călătorii grăbiți să ajungă cu o clipă mai devreme la umbra mult dorită a­ pădurii. Tot cam pe la aceeași oră porneau spre Valea C­âm­pul­ui cu ma­șinile și colectiviștii din comunele Sirâoane, Muricelu și Răcoasa, sau ar­tiștii amatori, muncitori ai Fabricii chimice Mărășești. La orele 11 numărul celor prezenți se putea aprecia trecut de o mie. Dar mașinele continuau să aducă la odihnă noi oameni ai muncii. Ora II a fost folosită de organiza­tori și pentru a lansa semnalul de începere a programelor artistice. Au deschis seria atractivelor pro­grame artistice colectiviștii din comu­na Siraoane. Au prezentat In prealabil ei, mesajul ștafetei culturale intitulată „Ștafeta recoltei“, care avea darul să aducă in fața numeroșilor participanți aspecte pline de pildwtoare hărnicie din partea colectiviștilor străineni. Totodată raportau ei, cu justificată mindrie, că zilele trecute campania de recoltare și treieriș a păioaselor a fost terminată. Apoi, s-a dat cuvintul... artiștilor amatori. Din cină in cind și specta­torii mai luau „cuvintul", subliniind prin aplauze buna interpretare dată melodiilor de muzică populară și u­­șoară de utomiștii Lenuța Pa­vel, Viorica Dobre, Lenuța Gegea și Romeo C­hi­per din Străoane. Mai evi­dential­ aplauzele și jocul firesc al ac­torilor amatori din aceeași comună, care au prezentat piesa „Darul" de Karoly Sándor, sau interpretarea la fel de mulțumitoare a soliștilor de muzică ușoară și populară, a dansatorilor și componenților orchestrei, care activea­ză în cadrul formațiilor artistice sin­dicate de la Fabrica chimica Mără­­șești. Cu multă bucurie a fost salutată, de asemenea, și apariția orchestrei de mu­zică populară și ușoară a sfatului popular raional. Programul atractiv care a fost și foarte afluența interesant — fapt motivat de mare de oameni ai muncii in jurul estradei amenajate prin mun­ca entuziastă a etem­iștilor din comuna Muncelu — a făcut ca timpul să se scu­dă pe nesimțite. Cintecul și voia bună au răsunat pînă tirziu în păduricea de la Valea Cimpu­lui. CORNELIU MIHĂILESCU Parcurile Tecuciului cunosc din plin colo­­it­ d fermecător al fiorilor. De pe ogoarele regiunii întocmesc de pe acum balanta furajeră An de an gospodăria agricolă co­lectivă »8 Martie 1* din comuna Slo­bozia Conache, raionul Galați s-a în­tărit și dezvoltat din punct de vede­re economic și organizatoric. Har­nicii colectiviști, în frunte cu co­muniștii au dezvoltat armonios toate sectoarele de producție și, în­ primul rînd, sectorul zootehnic. Pen­­tru a ne face o imagine despre a­­cest sector este destul să amintim că el cuprinde 1.100 capete taurine, 850 capete porcine, 2.000 ovine și peste 7.500 păsări. Veniturile planificate a se obține din acest sector anul a­­cesta întrec cifra de 2.000.000 lei din care peste 1.000.000 lei se va rea­liza numai­ din vînzarea cărnii. Recenta Hotărîre a Consiliului de Miniștri, privind cointeresarea și sti­mularea crescătorilor de animale a fost primită cu mult interes de că­tre colectiviști care au hotărît să suplimenteze contractul la vîn­zări de carne cu încă 13.000 kg., precum și alte produse care vor aduce un venit, peste cal planificat, de aproa­pe 300.000 lei. Cum e și firesc pentru întreține­rea acestor efective cît și pentru realizarea veniturilor planificate este nevoie, pe de o hrănire lingă o îngrijire atentă, rațională cu furaje consistente și variate. De aceea consiliul de conducere, la îndemnul organizației de partid, și cu ajutorul celor doi ingineri au hotărît încă de pe acum­ să întoc­mească balanța furajeră pentru a-și putea da seama de necesarul de fu­raje, felurile de furaje ce vor compu­ne balanța pentru a se putea acționa din vreme în cazul cînd la unul din furaje se va înregistra un anumit deficit. Astfel la capitolul furaje grosiere s-au asigurat pînă în pre­zent .396 tone fîn de lucerna, 52 tone borceag fîn, 400 tone vreji de legu­­minoase, și 312 tone pleavă. La a­cest capitol balanța furajeră se în­registrează însă cu un deficit pe care conducerea gospodăriei îl va completa cu 4.800 tone coceni de po­rumb, precum și cu recolta ce se va obține de pe cele 230 hectare culturi duble semănate în miriște. La capitolul furaje însilozate se prevede însilozarea recoltei de pe cele 209 hectare porumb siloz a că­rei producție este evaluată la 40.000 kg. porumb la hectar, în lapte ceară. De asemenea, faza de aici se va mai însiloza o apreciabilă­­ can­titate­ de furaje suculente, dovleci și sfeclă de zahăr, deoarece gospodă­ria colectivă în acest an a semănat 200 hectare dovleci prin porumb, 5 hectare în cultură pură, precum și 15 hectare de sfeclă de nutreț. In ceea ce privește capitolul furaje concentrate aici s-au prevăzut 85 tone mazăre, 200 tone orz și ovăz exis­­tente în magaziile gospodăriei, pre­cum și 1.400 tone porumb boabe, ,ce urmează să se rețină din recolta a­­cestui an. Intr-o discuție avută cu­ tov. Oprea Petrache și V­asile Marinescu pre­ședintele și inginerul zootehnist al gospodăriei, aceștia ne-au spus că Al. MAZILU (continuare in pag. a II-a) IN FOTOGRAFIE din­­ Jib­ău. 3.000 garnituri mobilă De la începutul acestui an și pînă în prezent, lucrătorii întreprin­derii de industrie locală „Arta lemnului“ din Brăila au produs și livrat comerțului aproape 3.000 de garnituri mobilă. Din totalul garni­turilor de mobilă livrată, 2.200 sunt dormitoare studio tip „Constanța“, iar peste 750 sunt bucătării tip „Păltiniș“. Insămînțeaza culturi duble Colectiviștii din comuna Batogu, ra­ionul Făurei acordă o atenție deosebită asigurării bazei furajere. In acest scop au fost planificate să se însămînțeze cu culturi duble în miriști suprafața de 380 ha. Pînă zilele trecute pe o supra­­față de 200 ha s-au și efectuat arătu­rile, iar pe 100 ha s-a însămînțat po­­rumb pentru siloz. La aceste lucrări s-au evidențiat în mod dosebit meca­nizatorii Radu Bănică, Dumitru Bu­­suioc, Cristache Gheonea și alții. VIȚA BUCUR colectivistă 115.300.000 lei avansuri An de an gospodă­riile agricole colective din regiunea noastră s-au întărit și dezvol­tat din punct de ve­dere economic și orga­nizatoric. Acest lucru este oglindit și în faptul­­ că în fiecare an colec­tiviștii primesc avansuri tot mai mari de bani la zi­ muncă. Astfel în perioada 1 ianuarie— 30 iunie a. c. colecti­viștii din regiunea noa­stră a­u primit­ avan­suri bănești , în sumă de 115.300.000 lei față de 113.138.000 lei pri­miți în aceeași perioa­dă a anului trecut. Nu­mai în perioada 1—20 iulie au fost împărțiți colectiviștilor pe baza zilelor-muncă efectuate ca avans 25.662.000 lei. In majoritatea gospo­dăriilor colective d­in regiunea noastră , avan­surile bănești, sunt îm­părțite lunar­ constituind un puternic. . stimulent in munca de zi cu zi a colectiviștilor. Plutea în aer un vintuleț ușor, care ininglia alene frunțile bronzate a celor ce lucrau pe mal sau pri­veau admirind in tăcere, peisajul portului gălățean. Din cinci in cinci, sirena unui vas spărgea tăcerea odihnitoare speriind păsările, care pentru un moment fă­ceau un gol deasupra fluviului. Dar deodată un zumzet umplu aerul și pe clipă ce trecea, era tot mai mult amplificat. Cu mina strașină la ochi încercai să pătrund depărtările. Tocmai atunci după colțul păduros al malului își făcu apariția un mic vas, care prins în razele puternice ale soarelui îmi dădu pentru o cli­pă impresia că mă afla in fața unui pește zburător. Uite „Săgeata“, vine „Săgeata“ ! Acum mă dumirisem cu totul. A­­flasem că nu de mult apele bătrâ­nului fluviu găzduiau micul vas. Trecu prin dreptul nostru, punindu-ți ochii parcă in imposibilitate de a-l­­ urmări, apoi înceti­ni­ndu-și mersul făcu cîteva manevre, asem­and LQSIA cu ale rechinului care-și urmărește prada îndărătnică. Apoi cu siguranță se apropie de mal, acestă și călă­torii începură să iasă unul cite u­­nul di­n pintecuil frumos colorat. Pentru o clipă avut in fața ochilor imaginea vasului „Nautilius" și a că­pitanului Nemo, care in fantezia lui Jul­es Verne circula pe marile în­tinderi oceanice, împrăștiind miste­rele care adumbreau adevărata fața a naturii și fenomenelor ei. Alți că­lători își luară locul in încăpere și vasul, reluindu-și zumzetul acela re­gulat, salută printr-un șuier prelung și cu viteza mărită se îndepărtă, iar în scurt timp, frumoasa lui si­luetă fu inchițită cu totul de înde­părtări. Multe zile in șir tinteam pe malul Dunării, umblind la voia intimplării cu speranța că voi putea cunoaște vasul și minunații oameni ce-l făceau să zboare aproape pe deasupra apei. ★ Ala aflam in portul brăilean. Acea zi călduroasă de vară, acel soare lucitor, mingira brațele vinjoase ale­­ mu­n­citor­ilor, ara­­gorf­ii întindeau tentaculele căutând parcă să fragmenteze și să îmbrățișeze bucăți de cer. Vasele în încărcare, altele in descărcare, comenzi grăbi­te și buduitul motoarelor, te cuprin­deau cu totul în tumultul acelei zile de lucr­u. Dar deodată, vocea clară și sonoră a crainicului sparse tăce­­­rea: „Atențiune, atențiune. Peste 10 minute nava „Săgeata" va pleca în direcția Galați-Tulcea". Parcă nu-mi­ venea să cred. Oare auzisem bine: Nava „Săgeata“ va pleca peste 10 minute. Am fost trezit de rezonanța pe care o producea cifra 10. Deci aveam la dispoziție 10 minute, 10 minute în care aveam posibilitatea să cunosc nava și personalul ei. Ca să nu pierd această­ ocazie, tu am îndreptat in grabă spre vas și in scurt timp am­­ luat legătura cu to­varășul căpitan Constantin Dima, care prin ținuta-i marinărească, pre­cum și prin felul de a privi omul se dovedea un veritabil „bătrîn“ al apelor. Din relatările lui am aflat că nava „Săgeata“, de la 21 iunie 2 ÍSE la 110­ a i. Ei ip WIW a transportat peste 12.000 de pasageri, depășind planul cu aproape 20 la sută. Confortul pus la dispoziție, personalul bine pregătit, viteza „de basm“ și-au câștigat aprecierea una­nimă a călătorilor. Nava este de­servită de două schimburi, care se străduiesc, să facă transportul pasa­gerilor in condiții­ cit mai bune. „Oamenii care muncesc aic, ím­i spun­e căpitanul, sunt încercați. Am curaj cu ei, nu m­-ar ins­păi miita nici apele oceanului in zi de furtu­nă, cu asemenea tovarăși de mun­că". Personalul ca­re deservește na­va se străduiește ca cele două curse pe zi intre Brăila și Tulcea să fie V. RUSESCU (continuare in pag. a 11-a) (­) IN FOTOGRAFIE: N­asul ttS**caia“ anstînd. A Pîine“ pentru oțelarii Tinerii laminoriști gălățeni și-au propus ca în semestrul I a.c. să co­lecteze cantitatea de 500 tone fier vechi. Grija pentru această acțiune, manifestată de organizațiile U.T.M. a contribuit însă la mobilizarea tu­turor tinerilor din uzină. Astfel, planul de strîngere a fierului vechi a fost depășit cu aproape 100 de tone. S-au evidențiat în mod deosebit organizațiile U.T.M. de la:laminori I, zincuire și atelierul auxiliar care au strins cite 100 tone fier vechi fiecare. ★ Muncitorii si tehnicienii de­­ la secția L 13 C.F.R. Brăila­­ dau atenție deosebită colectării ' fierulu' vechi. Astfel, de la începutul anu­lui și pînă în prezent­ ei au trimis oțelăriilor 320 tone fier vechi. . In această activitate s-au evi­dențiat muncitorii de­ la districtele 5, 2 și 6 conduși de pichorii : Be­­jan Traian, Cuconu Nicu și Zaha­­ria Ion. ,­­ PETRACHE ANUȚOIU magaziner Cercuri de balet și acordeon Zilele acestea, pe lingă clubul în­treprinderii de construcții orășenești Galați, din inițiativa comitetului de sindicat și a conducerii administra­tive, a luat ființă un cerc de învă­țare a baletului și unul de acordeon. Cercurile de balet și acordeon sunt frecventate in special de copiii Con­structorilor­ de pe șantierele între­prinderii. t

Next