Viața Nouă, octombrie-decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5852-5931)
1963-10-19 / nr. 5868
Proletari din foaie tarile, anul-vSftgan> ai> CmimtM regional P fl ff. jivantaiului popular regional Galati ANUL XX. Nr. 5868 SAMBATA 19 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI - 20 BANI Să îndeplinim planul la toți indicatorii Planul de stat privind dezvoltarea economiei reprezintă un tot unitar, iar secțiunile de plan ca părți componente ale acestuia ilustrează cum a contribuit fiecare întreprindere la obținerea unor rezultate cît mai favorabile față de sarcinile stabilite. Secțiunile de plan acționează într-o strînsă interdependență, realizarea sau nerealizarea unui anumit indicator influențând asupra celorlalți. Astfel, nerealizarea planului productivității muncii influențează negativ asupra planului de producție globală, asupra prețului de cost, iar nerealizarea prețului de cost planificat se reflectă asupra rentabilității întreprinderilor. De aceea este necesar ca toate întreprinderile să acorde o atenție deosebită realizării tuturor indicatorilor de plan ca factori ce contribuie activ la creșterea beneficiilor, la creșterea acumulărilor socialiste care în final se reflectă în investirea de fonduri cît mai mari pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru creșterea nivelului de trai a celor ce muncesc. Numeroase sunt întreprinderile care au realizat planul de producție globală și marfă pe 9 luni înainte de termen, dînd peste plan importante cantități de produse. Se evidențiază în mod deosebit colectivele întreprinderilor de la Uzina de tablă subțire Galați, Uzina Laminorul Brăila, Uzina mecanică Galați, Șantierul naval „1 Mai" Brăila, Prefabricate beton Galați etc., care în perioada celor 9 luni de zile au dat peste plan 3.407 tone tablă subțire, 2.375 tone laminate ușoare, 2.058 m.c. prefabricate din beton armat și alte produse industriale, contribuind în acest fel la dezvoltarea economiei noastre naționale într-un ritm mai rapid. Deși planul producției globale pe total regiune a fost realizat și depășit la aceasta influențînd pozitiv majoritatea întreprinderilor industriale din regiunea Galați, nu putem trece cu vederea faptul că mai sunt o serie de întreprinderi care nu-și realizează sarcinle de plan. Dintre acestea cităm: I.M.P.C. Doaga, U. U. G. Progresul Brăila, 1 profil Focșani, C.I.L. Brăila. ■Se constată că întreprinderi ca Stația de sortare a minereului Galați, I.F. Focșani, I.F. Vidra, care în prima parte a anului au înregistrat rezultate nesatisfăcătoare în realizarea planului, datorită lipsurilor în organizarea procesului de producție, a greutăților în asigurarea cu materii prime, materiale și piese de schimb cît și datorită timpului nefavorabil, au reușit pe parcurs să-și recupereze rămînerile in urmă și să-și depășească sarcinile de plan pe 9 luni. Alte întreprinderi însă cum sunt Șantierul naval Galați care n-a realizat planul pe trimestrul I ca urmare a nepregătirii frontului de lucru pentru a putea lucra cu toată capacitatea, a cooperării nesatisfăcătoare între ateliere, a executării de lucrări netehnologice și U.U.G. Progresul Brăila la care nerealizarea planului s-a datorat lipsei subansamblurilor din planul de cooperare și a unor materiale, deși au realizat planul de producție globală aproape depină lună de lună, nu au reușit să cupereze rămînerea în urmă la sfîrșitul trimestrului III a.c. O importanță deosebită în realizarea planului de producție o are punerea în funcțiune la termenul planificat a noilor capacități de producție prevăzute în planul de investiții. Terminarea lucrărilor de investiții cu întîrziere, neintrarea noilor capacități de producție la termenele planificate cît și neterminarea tuturor lucrărilor de instalații la data punerii în funcțiune a investițiilor a dus la nerealizarea indicatorilor de plan la Iprofil Focșani și C.I.L. Brăila. Știut este că, productivitatea muncii trebuie să constituie factorul cel mai important de creștere a producției globale. Congresul al III-lea al P.M.R. a stabilit ca sarcină tuturor întreprinderilor ca sporul producției globale să fie obținut în proporție de 70 la sută Pe seama creșterii productivității muncii. Creșterea productivității muncii față de plan în perioada celor 9 luni de zile a dus la creșterea producției globale industriale, întreprinderi ca Uzina de tablă subțire Galați, I.S.C.L. Galați, Laminorul Brăila, Combinatul de celuloză și hîrtie Brăila au depășit planul producției globale pe seama creșterii într-o măsură mai mare a productivității muncii în comparație cu creșterea numărului de muncitori. Nu același lucru îl putem spune despre Șantierul naval Galați, Uzina de utilaj greu Progresul Brăila, întreprinderile Forestiere Brăila, Focșani și Vrancea care nu au respectat planul forțelor de muncă, au angajat mai mulți muncitori pentru a realiza producția globală planificată, pentru a suplini lipsurile create prin nerealizarea productivității muncii. Pentru creșterea continuă a productivității muncii este necesar ca întreprinderile să acorde mai multă importanță creșterii calificării muncitorilor, extinderii metodelor noi în muncă, a procedeelor tehnologice noi, extinderii micii mecanizări, lărgirii mișcării de inovații și raționalizări, metode menite să contribuie la creșterea nivelului calitativ al muncii. Un accent deosebit trebuie pus pe calificarea muncitorilor la întreprinderile noi intrate în funcțiune (Iprofil Focșani, Linia 2 PAS, Brăila, întreprinderile forestiere, fabricile de conserve etc.). Asupra creșterii productivității muncii și deci a producției globale influențează pozitiv utilizarea la maximum a fondului de timp disponibil al muncitorilor. Numărul absențelor nemotivate, al învoirilor și concediilor fără plată, al stagnărilor în procesul de producție reprezintă 1,2 la sută din fondul total de timp disponibil și constituie importantă rezervă internă de creștere a productivității muncii. întreprinderi care au rezerve interne în integrală a fondului de timp utilizarea maxim disponibil sînt Șantierul naval Galați, U.U.G. Progresul Brăila, I.T.G., C.I.L. Brăila, Iprofil Gugești și altele. Un rol MUNTEANU TRAIAN economist Direcția regională de Statistică Galați (continuare în pag. a III-a) Au livrat porumbul contractat FĂUREI Gospodăriile colective din raionul Făurei au organizat temeinic transportul la bazele de recepție a cantităților de porumb contractate cu statui. Ca urmare, zilele trecute toate gospodăriile colective din raion au livrat în întregime cantitățile de porumb contractate. Pentru realizarea unor importante venituri bănești, gospodăriile colective din raionul Făurei au vîndut în acest an pe bază de contract mii de tone porumb. BRĂILA Folosind judicios atelajele și capacitatea de transport a autocamioanelor, gospodăriile colective din raionul Brăila au predat la bazele de recepție, pînă la 15 octombrie a.c. o însemnată cantitate de porumb boabe. Gospodăriile colective din Cioara- Doicești, Cuza-Vodă, Gura Călmățui, Guleanca, Rîmniceni, Stăncuța, precum și cele din însurăței și Movila Miresei au și terminat de livrat statului Cantitățile de cereale contractate. De asemenea, au fost predate în întregime și cantitățile de porumb dreed plata în natură pentru muncile S.M.T.. TECUCI Pînă zilele trecute gospodăriile agricole colective din raionul Tecuci au livrat în întregime cantitățile datorate pentru plata în natură a muncilor S. M. T. De asemenea, 25 de gospodării agricole colective au livrat complet cantitățile de cereale contractate. Pe raion, 98 la sută din cantitatea de porumb contractată cu statul s-a predat la bazele de recepție. BUJOR Membrii G.A.C. „A V-a aniversare a R.P.R.“ din comuna Vîrlezi, raionul Bujor îndrumați de organizația de partid au reușit ca în citeva zile să transporte , cu autocamioanele colectivei întreaga cantitate de porumb contractată cu statul. ALEXANDRU CARAMAN se £ £ sgondipt Citiți în pag. a 4-a — Lucrările sesiunii Adunării Generale a O. N. U. — Congresul Alianței cooperatiste internaționale și-a încheiat lucrările. — După sesiunea Consiliului ministerial al Pieței comune. — In Uniunea Sovietică a fost lansat satelitul artificial al Pămîntului „Cosmos-20“. "— Situația din Republica Dominicană. La cheiul de armate al Șantierului naval din Galați. « PE OGOARELE REGIUNII In raionul Focșani S-a terminat recoltatul porumbului 19.501 ha însămințate cu grîu și secară. In seara de 18 octombrie a.c. colectiviștii din raionul Focșani au raportat terminarea recoltării porumbului de pe întreaga suprafață de 16.174 ha. Acum, toate forțele sînt îndreptate spre eliberarea terenului de coceni, atelajele transportă porumbul la locul de depozitare și la bazele de recepție în contul muncilor S. M. T. și a contractului încheiat cu statul. Pînă la data arătată mai sus s-a eliberat de coceni, în vederea realizării arăturilor adînci de toamnă, o suprafață de 14.100 ha. De asemenea, 45 gospodării agricole colective printre care cele din Mircești, Obilești, Gologanu și altele au achitat plata în natură a muncilor efectuate de S.M.T. In prezent colectiviștii și mecanizatorii dau zor cu urgentarea însămînțării griului și celelalte culturi păioase. Pînă în seara de 18 octombrie a.c. se însămințaseră cu grîu și secară 10.501 ha, ceea ce reprezintă 78,3 la sută din suprafața planificată. Avînd teren pregătit suficient (14.100 ha) gospodăriile colective din raionul Focșani au posibilități ca în următoarele zile să mărească viteza zilnică la semănat, încît și aceste lucrări deosebit de importante să se termine în timpul optim și la un înalt nivel agrotehnic. în timpul optim Gospodăria colectivă din satul Izvoarele, raionul Galați, a avut de însămințat cu grîu în această toamnă o suprafață de 550 hectare. Datorită folosirii întregii capacități de lucru a tractoarelor și mașinilor de semănat, mecanizatorii din brigada de tractoare nr. 4 de la S.M.T. Vameș, raionul Galați, condusă de atemistul S. Isac au terminat timpul optim semănatul griului pe înîntreaga suprafață. în schimbul de noapte la o uzină de vinificație Se inserase demult. Cu toate acestea, procesul de producție in uzina de vinificație din orașul Panciu se desfășoară din plin. Muncitorii din schimbul de noapte preluaseră lucrul din mers la cele 20 de prese mecanice. Aflându-ne scopul vizitei, inginerul Ilie Mitoșeru, șeful secției „Vinalcool“ Panciu ne-a prezentat citeva aspecte din munca acestui harnic colectiv din schimbul de noapte. Trebuie spus, mai iuțin, că la această uzină de vinificație se prelucrează in 24 ore peste 60 de vagoane struguri. La un asemenea volum trebuie lucrat cu atenție la decantarea mustului, la adăugwea corectă a S.O. 2 și a fermenților și, ceea ce e foarte important, la vinificarea anumitor soiuri. Intrăm in hala destinată prelucrării soiurilor aromate, al căror miros se percepe încă de la intrare. Vinificarea unor astfel de soiuri cere multă operativitate și pricepere. Orice greșeală, câ de mică, duce la obținerea unor vinuri fade, greoaie, lipsite de aromă. De aceea, Enestrate și Joachim Maci, cunoscuți ca pricepuți pivniceri, au fost repartizați să facă aceste operații. După ce strugurii zdrobiți au stat citeva zile pentru ca aroma să treacă din pielită in must, se începe presarea numai ■ cu prese hidraulice. Prelucrarea , cu , presele continui duce la impregnarea tartinului și a altor substanțe in vin, care îl depreciază. Presele hidraulice erau supravegheate cu multă atenție de muncitorii Ion Toma, Zamfir Bucur și Virgil Mazăre care erau mumări de muzca lor. Despre calitatea mustului obținut aici, am aflat cuvinte de laudă la adresa muncitorilor și din partea inginerului Teodor Hangaim, șeful C.T.C.-ului all titre prinderii „Vinalcool“ Focșani. Hărnicia muncitorilor din acest schimb, ca și a celor din schimbul de zi a făcut ca la prelucratul strugurilor să se lucreze din plin. Dovadă este cantitatea de 800 vagoane de struguri prelucrată pînă in prezent in această uzină de vinificație. AL. MAZILU Pregătiri de iarnă Paralel cu lupta pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1963, constructorii întreprinderii de șantiere construcții montaj Chiscani aconsă o atenție deosebită aplicării măsurilor prevăzute in planul pregătirilor de iarnă. Pînă în prezent majoritatea măsurilor prevăzute au și fost aplicate. In acest scop serviciul aprovizionării a asigurat stocul tampon de materiale. De asemenea colectivul secției întreținere a revizuit și pregătit pentru timpul friguros stațiile de preparare a betoanelor, iar in prezent se lucrează la amenajarea căilor de acces. ■ Au mai fost revizuite și reparate instalațiile de încălzire și s-au instalat noi cazane care vor asigura aburul tehnologic necesar. Pregătirile de iarnă in această intreprindere se apropie de sursifj Pe terminate cu însămînțările In gospodăriile nul Făurei, insăminlective din valorile de toamnă se apropie de sfirșit. Pînă la data de 17 octombrie a.c., aici s-au semănat culturi de toamnă pe 39.000 ha, ceea ce reprezintă 95,13 la sută din suprafața planificată. . Un număr de 24 gospodării colective au terminat semănatul griului și secarei pentru boabe. Vizita conducătorilor de partid și de stat la Hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alți conducători ai partidului și statului nostru au vizitat valea Argeșului, examinînd de amenajare amplasamentul și schema a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele construcții ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeșului a început să se desfășoare activitatea însuflețită caracteristică marilor șantiere. Tot ceea ce au realizat in acest răstimp miile de constructori le dă femei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă !“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Argeș își va trimite prețioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șantierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeș. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activiști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de șantiere, oaspeții au fost întimpinați de ministrul minelor și energiei electrice Bujor Almășan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcții hidrotehnice, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaure, inginer-șef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-șef al I.S.P.H., Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al șantierelor, de ingineri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, tovarășul Gheorghe celorlalți conducători Gheorghiu-Dej și de partid și de stat le-au fost prezentate de către șeful proiectului, ing. Mircea Lipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidroenergetic proiectat în întregime în țara noastră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere instalată de 220 MW, iar producția ei anuală va fi de 400 milioane KWWl. Potențialul hidroenergetic al Argeșului va fi utilizat pe o distanță de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul și alte riuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiștii hidrocentralei au relevat și alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. Se creează astfel posibilitatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Argeșului, vor fi ferite de inundații importante suprafețe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui șantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Mașinile urcă spre fabrica de betoane pe șoseaua nouă și tăiată în stîncă, străbătînd tunele și trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală și măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate și ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reușit, învingînd serioase greutăți, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiștii au arătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantitățile mari de beton cerute de construcția barajului. La cota 834, la punctul numit Vidrara, unde s-a amplasat coronamentul barajului, conducătorii de partid și de stat au discutat cu ing. Radu Prișcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat și Barajul — de tipul organizat lucrările în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economică în comparație cu alte variante studiate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit atît de principiul economicității, cît și de cel al obținerii unui grad ridicat de siguranță a construcțiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumusețea sălbatică a cheilor Argeșului a fost sporită de mina omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd natura aspră, călărindu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golașe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor funicular. Pe aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd in calea apelor uriașul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeții coboară apoi in vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria șantierului : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, șeful acestui șantier, prezintă organizarea lucrărilor, în jur, sute de constructori așteaptă cu nerăbdare. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea coboară muncitorul benist, Alexandru Ojog, un veteran al marilor șantiere ale socialismului și inginerul mecanicșef Ladislau Rákosi, unul din îndrăzneții constructori care a adus o contribuție de seamă la pregătirea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului pe care Argeșul le-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele cantități de beton. In aplauzele întregii asistențe „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii șantierului baraj, le urează succes în muncă și îi asigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții această lucrare de mare proporție. Este vizitat apoi șantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeți în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Nicolau dau explicații amănunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavând din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuș Traian, Moșneguțu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai, și alții sînt bine cunoscute pentru realizările obținute. Irimuș Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mindrie tovarășului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încredințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 18 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanța și frumusețea acestei munci, arătînd că pentru proiectanții și constructorii hidrocentralei acest șantier este un prilej de valorificare a priceperii și capacității lor creatoare, de dobindire a unor mari satisfacții. La ieșirea din subteran, ca și pretutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestație de dragoste și atașament, ovaționând îndelung pentru partid și guvern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forte sporite pentru ridicarea in cele mai bune condiții a acestei mărețe construcții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Stațiunea agricolă experimentală Ștefăănești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în vnloare, prin terasări și plantări cu viță de vie, a unor terenuri slab productive, însoțiți de tov. Nicolae Giosan, primvicepreședinte al Consiliului Superiatr al Agriculturii, și de directorul stațiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid și de stat s-au deplasat la terasele Golească și Izvorani. In aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii depuse în stațiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri arătat că ea trebuie continuată și a fi dezvoltată. Pretutindeni, ne drumul străbătut în regiunea Argeș — la Pitești, Curtea de Argeș și în numeroase alte localități — populația, aflînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, î-a încmninat cu deosebită căldură, salutîndu-î cu puternice uraie și oferindu-le fiori. . ★i 1 La Casa agronomului din Ștefinești a avut loc o masă la care au luat parte conducători de part d și de stat, miniștri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere și specialiști, constructori și protectanți ai hidrocentralei de pe Argeș, specialiști de la Stațiunea agricolă experimentală Ștefănești. (Agerpres) Dintr-o discuție avută zilele trecute cu inginerul agronom Eugen Ionescu de la gospodăria agricolă colectivă din satul Oprișenești, raionul Făurei, am reținut următoarele : Gospodăria noastră a obținut anul acesta producții sporite la hectar. La floareasoarelui, de exemplu, producția la hectar este cu 430 kg mai mare decit cea planificată, iar la porumb cu 314 kg boabe. Aceste rezultate se datoresc, in primul lună, muncii entuziaste a tractoriștilor din brigada a IV-a de la S.M.T. Ianca, care au efectuat la timp și de calitate lucrările de pregătire a terenului, semănatul și întreținerea culturilor. Stațiunea de mașini și tractoare Ianca deservește 10 gospodării agricole Colective din raionul Făurei. Ca urmare, a înzestrării tehnice a S.M.T.-ului cu tractoare și mașini agricole moderne, mecanizatorii acordă, in fiecare an colectiviștilor tot mai de seamă un ajutor în lupta pentru sporirea producției agricole. Preocuparea mecanizatorilor pentru folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole, întrecerea socialistă desfășurată intre brigăzi au facut ca, zilele trecute, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de aici ÎNDEPLINIREA să raporteze PLANULUI ANUAL DE PRODUCȚIE IN PROPORȚIE DE 101,4 LA SUTA. Realizarea planului de lucrări pe acest an, cu două luni și jumătate înainte de termen, este cu atît mai importantă cu cit in ultimii trei ani planul de producție pe stațiune a fost realizat în proporție de numai 93,10—95,58 la sută. Care sînt factorii ce au permis obținerea acestui succes? Alai întîi trebuie arătat că încă de la începutul acestui an conducerea S.M.T.ului, sub îndrumarea organizației de partid, a luat măsuri pentru reorganizarea brigăzilor de tractoare, îndeosebi a acelora care în anii trecuți au obținut rezultate sub posibilități. De exemplu, la brigada nr. 7 ce lucrează la gospodăria colectivă din Bordei Verde a fost încredințată munca de șef de brigadă mecanizatorului Vasile Vizireanu, care a dovedit experiență în organizarea muncii, în folosirea chibzuită a tractoarelor și mașinilor agricole. La reorganizarea brigăzilor de tractoare, s-a avut în vedere și faptul ca în gospodăriile colective mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, cum sînt cele din Lișcoteanca și Batogu, să lucreze mecanizatori bine pregătiți profesional. O altă măsură luată de conducerea S.M.T.-ului a fost defalcarea planului de producție pe brigăzi, iar în cadrul acestora pe fiecare tractorist. Cunoscînd precis lucrările ce le au de crectuM, mecanizatorii au reușit ca în fiecare campanie să execute un volum față de cel sporit de lucrări planificat. Atît în cadrul brigăzilor cît și pe stațiune, a fost urmărit îndeaproape felul cum sînt îndeplinite sarcinile de plan. De asemenea, în adunările generale de partid, ținute în fiecare lună, s-a analizat situația îndeplinirii planului pe brigăzi, accentuîndu-se asupra calității lucrărilor și s-au stabilit măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor semnalate. Același lucru a constituit tema discuțiilor și în cadrul consfătuirilor de producție ținute la brigăzi. La realizarea sarcinilor de plan, extinderea mecanizării lucrărilor și îmbunătățirea continuă a calității acestora a contribuit într-o mare măsură și colaborarea dintre brigăzile de tractoare și brigăzile de cîmp ale gospodăriilor colective. Bune rezultate a dat in această direcție repartizarea tractoarelor pe brigăzile de cîmp din G.A.C. Pentru personale creșterea răspunderii a mecanizatorilor față de lucrările efectuate, în cadrul brigăzilor de cîmp s-au repartizat sosele pe fiecare tractorist, acesta executînd toate lucrările pe tarlaua respectivă. O strînsă colaborare între brigăzile de cîmp și cele de tractoare s-a statornicit la gospodăriile colective din Bordei Verde, Plopu, Ianca, Oprișenești și altele. C. TURTOI A4. BIRA (continuare in pag. a IlI-a) A fost realizat planul anual astieizilcanu șeful brigăzii nr. 7 împreună cu tractoristul Marin Ursaru controlund calitatea arăturilor actinei (fotografia de sus). Tractoriștii Gh. Chițu,//. Vasilică și Gh. Andrei din brigada nr. 4 de la S. M. T. Ianca executînd însămințatul griului pe ultimele suprafețe la G. A. C. din Oprișenești. In prim plan : Eugen Ionescu, inginerul colectivei, Andrei Cojocaru, directorul S. M. T.-ului și Petrus Dragotă, șeful brigăzii de tractoare controlînd calitatea semănatului (fotografia de jos).