Viața Nouă, octombrie-decembrie 1963 (Anul 20, nr. 5852-5931)

1963-10-19 / nr. 5868

Proletari din foaie tarile, anu­l-vSf­­tgan> ai> CmimtM regional P fl ff. jivan­taiului popular regional­ Galati ANUL XX. Nr. 5868 SAMBATA 19 OCTOMBRIE 1966 4 PAGINI - 20 BANI Să îndeplinim planul la toți indicatorii Planul de stat privind dezvoltarea economiei reprezintă un tot unitar, iar secțiunile de plan ca părți componente ale acestuia ilustrează cum a contribuit fiecare întreprindere la obținerea unor rezultate cît mai favorabile față de sar­cinile stabilite. Secțiunile de plan acționează într-o strînsă interdependență, realizarea sau nerealizarea unui anumit indicator in­fluențând asupra celorlalți. Astfel, ne­realizarea planului productivității mun­cii influențează negativ asupra planului de producție globală, asupra prețului de cost, iar nerealizarea prețului de cost planificat se reflectă asupra rentabilității între­prinderilor. De aceea este necesar ca toate întreprinderile să acorde o aten­ție deosebită realizării tuturor indicato­rilor de plan ca factori ce contribuie activ la creșterea beneficiilor, la creșterea acumulărilor socialiste care în final se reflectă în investirea de fon­duri cît mai mari pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru creșterea nivelului de trai a celor ce muncesc. Numeroase sunt întreprinderile care au realizat planul de producție globală și marfă pe 9 luni înainte de termen, dînd peste plan importante cantități de produse. Se evidențiază în mod deo­sebit colectivele întreprinderilor de la Uzina de tablă subțire Galați, Uzina Laminorul Brăila, Uzina mecanică Ga­lați, Șantierul naval „1 Mai" Brăila, Prefabricate beton Galați etc., care în perioada celor 9 luni de zile au dat peste plan 3.407 tone tablă subțire, 2.375 tone laminate ușoare, 2.058 m.c. prefabricate din beton armat și alte produse industriale, contribuind în a­­cest fel la dezvoltarea economiei noastre naționale într-un ritm mai rapid. Deși planul producției globale pe total regiune a fost realizat și depășit la aceasta influențînd pozitiv majorita­­tea întreprinderilor industriale din re­giunea Galați, nu putem trece cu ve­derea faptul că mai sunt o serie de în­treprinderi care nu-și realizează sarci­­nl­e de plan. Dintre acestea cităm: I.M.P.C. Doaga, U. U. G. Progresul Brăila, 1 profil Focșani, C.I.L. Brăila. ■Se constată că întreprinderi ca Sta­ția de sortare a minereului Galați, I.F. Focșani, I.F. Vidra, care în prima parte a anului au înregistrat rezultate nesatisfăcătoare în realizarea planului, datorită lipsurilor în organizarea pro­cesului de producție, a greutăților în asigurarea cu materii prime, materiale și piese de schimb cît și datorită timpului nefavorabil, au reușit pe par­curs să-și recupereze rămînerile in urmă și să-și depășească sarcinile de plan pe 9 luni. Alte întreprinderi însă cum sunt Șan­tierul naval Galați care n-a realizat planul pe trimestrul I ca urmare a ne­­pregătirii frontului de lucru pentru a putea lucra cu toată capacitatea, a co­operării nesatisfăcătoare între ateliere, a executării de lucrări netehnologice și U.U.G. Progresul Brăila la care nerea­lizarea planului s-a datorat lipsei sub­ansambluri­lor din planul de cooperare și a unor materiale, deși au realizat planul de producție globală aproape de­pină lună de lună, nu au reușit să cupereze rămînerea în urmă la sfîrșitul trimestrului III a.c. O importanță deosebită în realizarea planului de producție o are punerea în funcțiune la termenul planificat a noilor capacități de producție prevăzute în planul de investiții. Terminarea lucrărilor de investiții cu întîrziere, neintrarea noilor capaci­tăți de producție la termenele planifi­cate cît și neterminarea tuturor lucră­rilor de instalații la data punerii în funcțiune a investițiilor a dus la ne­realizarea indicatorilor de plan la Ipro­­fil Focșani și C.I.L. Brăila. Știut este că, productivitatea muncii trebuie să constituie factorul cel mai important de creștere a producției globale. Congresul al III-lea al P.M.R. a stabilit ca sarcină tuturor întreprin­derilor ca sporul producției globale să fie obținut în proporție de 70 la sută Pe seama creșterii productivității mun­cii. Creșterea productivității muncii față de plan în perioada celor 9 luni de zile a dus la creșterea producției globale industriale, întreprinderi ca Uzina de tablă subțire Galați, I.S.C.L. Galați, Laminorul Brăila, Combinatul de celuloză și hîrtie Brăila au depă­șit planul producției globale pe seama creșterii într-o măsură mai mare a pro­ductivității muncii în comparație cu creșterea numărului de muncitori. Nu același lucru îl putem spune des­pre Șantierul naval Galați, Uzina de utilaj greu Progresul Brăila, între­prinderile Forestiere Brăila, Focșani și Vrancea care nu au respectat planul forțelor de muncă, au angajat mai mulți muncitori pentru a realiza producția globală planificată, pentru a suplini lipsurile create prin nerealizarea pro­ductivității muncii. Pentru creșterea continuă a producti­vității muncii este necesar ca între­prinderile să acorde mai multă impor­tanță creșterii calificării muncitorilor, extinderii metodelor noi în muncă, a procedeelor tehnologice noi, extinderii micii mecanizări, lărgirii mișcării de inovații și raționalizări, metode menite să contribuie la creșterea nivelului ca­litativ al muncii. Un accent deosebit trebuie pus pe calificarea muncitorilor la întreprinderile noi intrate în func­țiune (Iprofil Focșani, Linia 2 PAS, Brăila, întreprinderile forestiere, fa­bricile de conserve etc.). Asupra creșterii productivității mun­cii și deci a producției globale influ­ențează pozitiv utilizarea la maximum a fondului de timp disponibil al munci­torilor. Numărul absențelor nemotivate, al învoirilor și concediilor fără plată, al stagnărilor în procesul de producție reprezintă 1,2 la sută din fondul total de timp disponibil și constituie importantă rezervă internă de creștere­­ a productivității muncii. întreprinderi care au rezerve interne în integrală a fondului de timp utilizarea maxim disponibil sînt Șantierul naval Galați, U.U.G. Progresul Brăila, I.T.G., C.I.L. Brăila, Iprofil Gugești și altele. Un rol MUNTEANU TRAIAN economist Direcția regională de Sta­tistică Galați (continuare în pag. a III-a) Au livrat porumbul contractat FĂUREI Gospodăriile colective din raionul Făurei au organizat temeinic trans­portul la bazele de recepție a cantități­lor de porumb contractate cu statui. Ca urmare, zilele trecute toate gospo­dăriile colective din raion au livrat în întregime cantitățile de porumb con­tractate. Pentru realizarea unor importante venituri bănești, gospodăriile colective din raionul Făurei au vîndut în acest an pe bază de contract mii de tone porumb. BRĂILA Folosind judicios atelajele și capaci­tatea de transport a autocamioanelor, gospodăriile colective din raionul Bră­ila au predat la bazele de recepție, pînă la 15 octombrie a.c. o însemnată can­titate de porumb boabe. Gospodăriile colective din Cioara- Doicești, Cuza-Vodă, Gura Călmățui, Guleanca, Rîmniceni, Stăncuța, precum și cele din însurăței și Movila Mire­sei au și terminat de livrat statului Cantitățile de cereale­­ contractate. De asemenea, au fost predate în în­tregime și cantitățile de porumb dreed plata în natură pentru muncile S.M.T.. TECUCI Pînă zilele trecute gospodăriile agricole colective din raionul Tecuci au livrat în întregime cantitățile dato­rate pentru plata în natură a munci­lor S. M. T. De asemenea, 25 de gospodării agri­cole colective au livrat complet can­titățile de cereale contractate. Pe raion, 98 la sută din cantitatea de porumb contractată cu statul s-a predat la bazele de recepție. B­UJO­R Membrii G.A.C. „A V-a aniversare a R.P.R.“ din comuna Vîrlezi, raionul Bujor îndrumați de­­ organizația de par­tid au reușit ca în citeva zile să trans­porte , cu autocamioanele colectivei în­treaga cantitate de porumb contractată cu statul. ALEXANDRU CARAMAN se £ £ sgondipt Citiți în pag. a 4-a — Lucrările sesiunii Adunării Gene­rale a O. N. U. — Congresul Alianței cooperatiste internaționale­ și-a încheiat lucrările. — După sesiunea Consiliului mi­nisterial al Pieței comune. — In Uniunea Sovietică a fost lan­sat satelitul artificial al Pămîntului „Cosmos-20“. "— Situația din Republica Domini­cană. La cheiul de armate al Șantierului naval din Galați. « PE OGOARELE REGIUNII In raionul Focșani S-a terminat recoltatul porumbului 19.501 ha însămințate cu grîu și secară. In seara de 18 octombrie a.c. colec­tiviștii din raionul Focșani au raportat terminarea recoltării porumbului de pe întreaga suprafață de 16.174 ha. Acum, toate forțele sînt îndreptate spre elibe­rarea terenului de coceni, atelajele transportă porumbul la locul de de­pozitare și la bazele de recepție în contul muncilor S. M. T. și a con­tractului încheiat cu statul. Pînă la data arătată mai sus s-a e­­liberat de coceni, în vederea realizării arăturilor adînci de toamnă, o suprafa­­ță de 14.100 ha. De asemenea, 45 gos­podării agricole colective printre care cele din Mircești, Obilești, Gologanu și altele au achitat plata în natură a mun­cilor efectuate de S.M.T. In prezent colectiviștii și mecaniza­torii dau zor cu urgentarea însămînță­­rii griului și celelalte culturi păioase. Pînă în seara de 18 octombrie a.c. se însămințaseră cu grîu și secară 10.501 ha, ceea ce reprezintă 78,3 la sută din suprafața planificată. Avînd teren pregătit suficient (14.100 ha) gospodăriile colective din raionul Focșani au posibilități ca în următoare­le zile să mărească viteza zilnică la semănat, încît și aceste lucrări deose­bit de importante să se termine în tim­pul optim și la un înalt nivel agroteh­nic. în timpul optim Gospodăria colectivă din satul Izvoa­rele, raionul Galați, a avut de însă­­mințat cu grîu în această toamnă o suprafață de 550 hectare. Datorită folosirii întregii capa­cități de lucru a tractoarelor și mașinilor de semănat, mecanizatorii din brigada de tractoare nr. 4 de la S.M.T. Vameș, raionul Galați, condusă de atemistul S. Isac au terminat timpul optim semănatul griului pe în­în­treaga suprafață. în schimbul de noapte la o uzină de vinificație Se inserase demult. Cu toate a­­cestea, procesul de producție in u­­zina de vinificație din orașul Pan­­ciu se desfășoară din plin. Munci­torii din schimbul de noapte prelua­­seră lucrul din mers la cele 20 de prese mecanice. Aflându-ne scopul vizitei, inginerul Ilie Mitoșeru, șeful secției „Vinal­­cool“ Panciu ne-a prezentat citeva aspecte din munca acestui harnic colectiv din schimbul de noapte. Trebuie spus, mai iuțin, că la a­­ceastă uzină de vinificație se pre­lucrează in 24 ore peste 60 de va­goane struguri. La un asemenea vo­lum trebuie lucrat cu atenție la de­cantarea mustului, la adăugwea co­rectă a S.O. 2 și a fermenților și, ceea ce e foarte important, la vi­ni­ficarea anumitor soiuri. Intrăm in hala destinată prelu­crării soiurilor aromate, al căror mi­ros se percepe încă de la intrare. Vinificarea unor astfel de soiuri cere multă operativitate și pricepere. Ori­ce greșeală, câ­ de mică, duce la obținerea unor vinuri fade, greoaie, lipsite de aromă. De aceea, Ene­­s­­trate și Joachim Maci, cunoscuți ca pricepuți pivniceri, au fost reparti­zați să facă aceste operații. După ce strugurii zdrobiți au stat citeva zile pentru ca aroma să treacă din pielită in must, se începe presarea numai ■ cu prese hidraulice. Prelu­crarea , cu , presele continui duce la impregnarea tartinului și a altor sub­stanțe in vin, care îl depreciază. Presele hidraulice erau suprave­gheate cu multă atenție de munci­torii Ion Tom­a, Zamfir Bucur și Virgil Mazăre care erau mumări de muz­ca lor. Despre calitatea mustu­lui obținut aici, am aflat cuvinte de laudă la adresa muncitorilor și din partea inginerului Teodor Han­gaim, șeful C.T.C.-ului al­­­l titre prin­­­derii „Vinalcool“ Focșani. Hărnicia muncitorilor din acest schimb, ca și a celor din schimbul de zi a făcut ca la prelucratul stru­gurilor să se lucreze din plin. Do­­­­vadă este cantitatea de 800 vagoane de struguri prelucrată pînă in pre­zent in această uzină de vinificație. AL. MAZILU Pregătiri de iarnă Paralel cu lupta pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe anul 1963, constructorii întreprinderii de șantiere construcții montaj Chiscani a­­consă o atenție deosebită aplicării măsurilor prevăzute in planul pregăti­rilor de iarnă. Pînă în prezent majoritatea măsu­rilor prevăzute au și fost aplicate. In acest scop serviciul aprovizionării a asigurat stocul tampon de materiale. De asemenea colectivul secției între­ținere a revizuit­­ și pregătit pentru­­ timpul friguros stațiile de preparare a betoan­elor, iar in­­ prezent se lucrează la amenajarea căilor de acces. ■ Au mai fost revizuite și reparate instalațiile de încălzire și s-au instalat noi cazane care vor asigura aburul tehnologic necesar. Pregătirile de iarnă in a­­ceastă intreprindere se­­ apropie de su­rsifj Pe terminate cu însămînțările In gospodăriile nul Făurei, insămin­lective din valo­­rile de toamnă se apropie de sfirșit. Pînă la data de 17 octombrie a.c., aici s-au semănat culturi de toamnă pe 39.000 ha, ceea ce reprezintă 95,13 la sută din su­prafața planificată. . Un număr de 24 gospodării colec­tive au terminat semănatul griului și secarei pentru boabe. Vizita conducătorilor de partid și de stat la Hidrocentrala „16 Februarie“ de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alți conducători ai partidului și statu­lui nostru au vizitat valea Argeșului, examinînd de amenajare amplasamentul și schema a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munților, se va înălța încă una din mărețele construc­ții ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Arge­șului a început să se desfășoare acti­vitatea însuflețită caracteristică mari­lor șantiere. Tot ceea ce au realizat in acest răstimp miile de constructori le dă femei să spună acum „Cuvîntul par­tidului devine faptă !“. Nu peste mulți ani, hidrocentrala de pe Argeș își va trimite prețioasa energie electrică eco­nomiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, construc­torii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șan­tierul hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeș. Conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului re­gional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional, de activiști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de șantiere, oaspeții au fost în­­timpinați de ministrul minelor și ener­giei electrice Bujor Almășan, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adal­bert Gilbert, director general al între­prinderii de construcții hidrotehnice, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șan­tiere, Radu Gaure, inginer-șef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-șef al I.S.P.H., Francisc Anton, secretarul Co­mitetului de partid al șantierelor, de in­gineri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, to­varășul Gheorghe celorlalți conducători Gheorghiu-Dej și de partid și de stat le-au fost prezentate de către șe­ful proiectului, ing. Mircea Lipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea a­­cestui important nod hidroenergetic proiectat în întregime în țara noastră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere instalată de 220 MW, iar producția ei anuală va fi de 400 mi­lioane KWWl­. Potențialul hidroenerge­tic al Argeșului va fi utilizat pe o dis­tanță de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topolo­­gul, rîul Doamnei, Vîlsanul și alte riuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate mi­liard metri cubi de apă. Specialiștii hidrocentralei au relevat și alte avan­taje ale construirii acestui nod hidro­energetic. Se creează astfel posibili­­tatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Argeșului, vor fi ferite de inundații importante suprafețe de te­ren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele o­­biective ale acestui șantier care se în­tinde pe o lungime de 25 km. Mașinile urcă spre fabrica de betoa­ne pe șoseaua nouă și tăiată în stîncă, străbătînd tunele și trecînd peste via­ducte ridicate cu îndrăzneală și măies­trie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care a­­provizionează fabrica de betoane cu a­­gregate și ciment. încă înainte de defi­nitivarea drumului, constructorii au reușit, învingînd serioase greutăți, să transporte utilajele complexe ale fabri­cii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiștii au a­­rătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumati­­că, vor asigura cantitățile mari de be­ton cerute de construcția barajului. La cota 834, la punctul numit Vi­drara, unde s-a amplasat coronamen­tul barajului, conducătorii de partid și de stat au discutat cu ing. Radu Priș­­cu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat și Barajul — de tipul organizat lucrările­ în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m este conceput pe baza celor mai re­cente realizări ale tehnicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economi­că în comparație cu alte variante stu­diate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit atît de principiul economicității, cît și de cel al obținerii unui grad ridicat de si­guranță a construcțiilor hidroenergeti­ce. Aici la baraj, frumusețea sălbatică a chei­lor Argeșului a fost sporită de mina omului cu noi înfăptuiri. Infruntînd na­tura aspră, călărindu-se cu îndrăznea­lă pas cu pas pe stîncile golașe, con­structorii au aruncat prima punte peste cheile Argeșului — cablurile de oțel ale macaralelor funicular. Pe aceste ca­bluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd in calea apelor uriașul scut de 500.000 metri cubi beton al hidrocentralei. Oaspeții coboară apoi in vatra bara­ju­lui pentru a asista la un eveniment im­portant în istoria șantierului : începe­rea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, șeful acestui șantier, pre­zintă organizarea lucrărilor, în jur, su­te de constructori așteaptă cu nerăbda­re. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima benă. Cu ea co­boară muncitorul benist, Alexandru Ojog, un veteran al marilor șantiere ale socialismului și inginerul mecanic­­șef Ladislau Rákosi, unul din îndrăz­neții constructori care a adus o contri­buție de seamă la pregătirea mijloace­lor mecanizate pentru atacarea acestei importante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului pe care Argeșul le-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de a turna primele can­tități de beton. In aplauzele întregii a­­sistențe „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe constructorii șantierului ba­raj, le urează succes în muncă și îi a­­sigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții aceas­tă lucrare de mare proporție. Este vizi­tat apoi șantierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeți în adîn­­curi, la peste 100 m sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subterană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi insta­late turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Nicolau dau explicații amă­nunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavând din inima muntelui zeci de mii de metri cu­bi de piatră. Echipe ca acelea con­­duse de minerii Irimuș Traian, Moș­­neguțu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai, și alții sînt bine cu­noscute pentru realizările obținute. Iri­­muș Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mindrie tovarășului Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor în­credințate brigăzii­ sale. Oaspeții sînt conduși­­ apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 18 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor cons­tructorilor, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a subliniat importanța și frumusețea acestei munci, arătînd că pentru proiectanții și constructorii hidrocentralei acest șantier este un prilej de valorificare a priceperii și capacității lor creatoare, de dobindire a unor mari satisfacții.­­ La­ ieșirea din subteran, ca și pre­tutindeni în locurile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestație de dragoste și a­­tașament, ovaționând îndelung pentru partid­­ și guvern. Vizita conducători­lor de partid și de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forte sporite pentru ridicarea in cele mai bune condiții a acestei mărețe cons­trucții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Sta­țiunea agricolă experimentală Ștefăă­nești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în vnloare, prin terasări și plantări cu viță de vie, a unor terenuri slab productive, înso­țiți de tov. Nicolae Giosan, prim­­vicepreședinte al Consiliului Superiatr al Agriculturii, și de directorul stați­unii, tov. Constantin Budan, condu­cătorii de partid și de stat s-au de­plasat la terasele Golească și Izvo­­rani. In aceste locuri vor fi valorifi­cate prin terasări încă 2.000 ha de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat însemnătatea muncii de­puse în stațiune pentru valorificarea superioară a acestor terenuri arătat că ea trebuie continuată și a fi dezvoltată. Pretutindeni, ne drum­ul străbătut în regiunea Argeș — la Pitești, Curtea de Argeș și în nume­roase alte localități —­ populația, a­­flînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, î-a încmninat cu deosebită căldură, salu­tîndu-î cu pu­ternice uraie și oferindu-le fiori. . ★­i 1 La Casa agronomului din Ștefi­­nești a avut loc o masă la care au­ luat parte conducători de part­ d și de stat, miniștri,­ conducători ai or­ganelor locale, cadre de conducere și specialiști, constructori și protec­­tanți ai hidrocentralei de pe Argeș,­ specialiști de la Stațiunea agricolă­ experimentală Ștefănești. (Agerpres) Dintr-o discuție avută zile­le trecute cu inginerul agro­nom Eugen Ionescu de la gospodăria agricolă colectivă din satul Oprișenești, raionul Făurei, am reținut următoa­rele : Gospodăria noastră a obți­nut anul acesta producții sporite la hectar. La floarea­­soarelui, de exemplu, produc­ția la hectar este cu 430 kg mai mare decit cea planifi­cată, iar la­­ porumb cu 314 kg boabe. Aceste rezultate se datoresc, in primul lună, muncii entuziaste a tracto­riștilor din brigada a IV-a de la S.M.T. Ianca­,­­ care au efectuat la timp și de calitate lucrările de pregătire a tere­nului, semănatul și întreține­rea culturilor. Stațiunea de mașini și trac­toare Ianca deservește 10 gospodării agricole Colective din raionul Făurei. Ca ur­mare, a înzestrării tehnice a S.M.T.-ului cu tractoare și mașini agricole moderne, me­canizatorii acordă, in fiecare an colectiviștilor tot mai de seamă un ajutor în lupta pentru sporirea producției a­­gricole. Preocuparea mecanizatori­lor pentru folosirea întregii capacități de lucru a tractoa­relor și mașinilor agricole, întrecerea socialistă desfășu­rată intre brigăzi au fac­ut ca, zilele trecute, colectivul de muncitori, ingineri și­ teh­nicieni de aici ÎNDEPLINIREA să raporteze PLANULUI ANUAL DE PRODUCȚIE IN PROPORȚIE DE 101,4 LA SUTA. Realizarea planu­lui de lucrări pe acest an, cu două luni și jumătate înainte de termen, este cu atît mai importantă cu cit in ultimii trei ani planul de producție pe stațiune a fost realizat în proporție de nu­mai 93,10—95,58 la sută. Care sînt factorii ce au permis obținerea acestui suc­ces? Alai întîi trebuie arătat că încă de la începutul a­­cestui an conducerea S.M.T.­­ului, sub îndrumarea organi­zației de partid, a luat mă­suri pentru reorganizarea brigăzilor de tractoare, îndeo­sebi a acelora care în anii trecuți au obținut rezultate sub posibilități. De exemplu, la brigada nr. 7 ce lucrează la gospodăria colectivă din Bordei Verde a fost încredin­țată munca de șef de bri­­gad­ă mecanizatorului Vasile Vizireanu, care a dovedit ex­periență în organizarea mun­cii, în folosirea chibzuită a tractoarelor și mașinilor a­­gricole. La­­ reorganizarea brigăzi­lor de tractoare, s-a avut în vedere și faptul ca în gos­podăriile colective mai puțin dezvoltate din punct de ve­dere economic, cum sînt cele din Lișcoteanca și Batogu, să lucreze mecanizatori bine pregătiți profesional. O altă măsură luată de conducerea S.M.T.-ului a fost defalcarea planului de pro­ducție pe brigăzi, iar în ca­drul acestora pe fiecare trac­torist. Cunoscînd precis lu­crările ce le au de crectuM, mecanizatorii au reușit ca în fiecare campanie să execute un volum față de cel sporit de lucrări planificat. Atît în cadrul brigăzilor cît și pe stațiune, a fost urmărit în­deaproape felul cum sînt în­deplinite sarcinile de plan. De asemenea, în adunările generale de partid, ținute în fiecare lună, s-a analizat si­tuația îndeplinirii planului pe brigăzi, accentuîndu-se asupra calității lucrărilor și s-au sta­bilit măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor semna­late. Același lucru a consti­tuit tema discuțiilor și în ca­drul consfătuirilor de pro­ducție ținute la brigăzi. La realizarea sarcinilor de plan, extinderea mecaniză­rii lucrărilor și îmbunătățirea continuă a calității acestora a contribuit într-o mare mă­sură și colaborarea dintre brigăzile de tractoare și bri­găzile de cîmp ale gospodă­riilor colective. Bune rezul­tate a dat in această direcție repartizarea tractoarelor pe brigăzile de cîmp din G.A.C. Pentru personale creșterea răspunderii a mecanizatorilor față de lucrările efectuate, în cadrul brigăzilor de cîmp s-au repartizat sosele pe fie­care tractorist, acesta execu­­tînd toate lucrările pe tar­laua respectivă. O strînsă colaborare între brigăzile de cîmp și cele de tractoare s-a statornicit la gospodăriile colective din Bordei Verde, Plopu, Ianca, Oprișenești și altele. C. TURTOI A4. BIRA (continuare in pag. a IlI-a) A fost realizat planul anual­ ­ astie­­­izilcanu șeful brigăzii nr. 7 împreună cu tractoristul Marin Ursaru controlu­nd calitatea arăturilor actinei (fotografia d­e sus). Tractoriștii Gh. Ch­ițu,­­//. Vasilică și Gh. Andrei din brigada nr. 4 de la S. M. T. Ianca executînd însămințatul griului pe ultimele suprafețe la G. A. C. din Oprișenești. In prim plan : Eu­­gen Ionescu, inginerul colectivei, Andrei Cojocaru, directorul S. M. T.-ului și Petrus Dragotă, șeful brigăzii de tractoare controlînd calitatea semănatului (fotografia de jos).

Next