Viața Nouă, ianuarie-martie 1965 (Anul 21, nr. 6242-6317)

1965-02-14 / nr. 6278

/ A Frofe+arî din toate tarile, unitivul Organ si Comitetului regional PMR si al Sfatului popular regional Galați ANUL XXI Nr. 6275 DUMINICĂ 14 FEBRUARIE 1965 4 PAGINI - 25 BANI Noi mașini montate în secția mecanică de la Uzina mecanică din Galați, Lucrări de sezon în agricultură La noua gospodărie de stat Cu toate că gospodăria agricolă de stat „Bădălan" din Trustul Gos­tat Galați, a fost înființată de puțină vreme, totuși, in aceste zile se lu­crează din plin. Pentru grădina de legume, au fost transportate 1.300 tone de gunoi de grajd, care s-a fo­losit la amenajarea răsadnițelor pe suprafața de 900 metri pătrați și a celor 3 sere mici din material plas­tic însumînd 600 metri pătrați. Pînă în prezent, în răsadnițele amenajate s-au însămințat cu diferite legume 881 metri pătrați din care 520 m.p. cu roșii din soiul 10 X Bizon, 80 m,p­oarză timpurie — Ditraark etc. De menționat că peste citeva zile se va începe repicatul. Lucrând sub îndrumarea brigadie­rilor legumicoli, muncitorii Dumitru Camenciuc, Aglaia Mocanu, Antoa­­neta Tănase și alții, au obținut cele mai bune rezultate. Ing TRAIAN POPOVICI corespondent fii de echipe, cooperatorii de aici au transportat la platformă 40 tone de gunoi de grajd. Totodată, au fost transportate 200 tone de gunoi la răsadnițe și s-au administrat îngrășăminte chimice pe o suprafață de 150 hectare cultivate cu griu Petrache Hușliu, Enache Lupașcu și Iordache Nichita sînt numai cîțiva dintre membrii cooperatori care se evidențiază în pregătirea campaniei agricole de primăvară. Au terminat reparațiile Cu puțin timp in urmă consemnam în ziarul nostru, faptul, că mecani­zatorii de la S.M.T. Vameș au în­cheiat, primii pe regiune, reparațiile tractoarelor și mașinilor agricole, cu care vor lucra în primăvară. Acum, o altă unitate, S.M.T. Bu­jor, a terminat aceste lucrări. Cele 106 tractoare, 88 semănători, 149 pluguri și alte mașini sunt gata pen­tru a fi repartizate în cooperativele de producție, unde vor aștepta tim­pul prielnic începerii lucrărilor de pregătire a terenului și semănat. S.M.T. Bujor a terminat astfel re­paratul și revizuirea tractoarelor și mașinilor agricole cu 10 zile înainte de termen iar brigăzile conduse de N­icu Antohi, Octavian Tofan, Ion Bejan II și Vasile Boșneagă cu 15—20 zile. Transportă îngrășăminte In aceste zile membrii cooperati­vei agricole de producție „16 Fe­bruarie" din comuna Ciorăști, raio­nul Tecuci, doresc pregătirile in ve­derea lucrărilor agricole de primă­vară. Mobilizați de brigadierii și șe­ Citiți in pagina a 4-a: — Opinia publică mondială con­damnă acțiunile agresive împotriva R.D. Vietnam — Vizita delegației sovietice în R.P.D. Coreeană — Dezbateri furtunoase în­­ parla­mentul japonez — In Adunarea Națională­­ a Tur­ciei — Războiul din Angola și reper­cusiunile sale economice — Problema prescripției crimelor naziste în dezbaterea Bundesrat-ului vest-german Nou tip de electrod chimic In urma unui studiu întreprins, maistrul Ion Cîmpeanu, din secția sul­fura de carbon, a Combinatului de fibre artificiale Brăila, a rezolvat, pro­blema confecționării în unitatea res­pectivă a unui nou tip de electrod chimic. Protejat de o pastă specială, electrodul utilizat în instalațiile fa­bricii se distinge printr-o rezistență deosebită la temperaturile reacțiilor chimice și este, în același timp, cu mult mai ieftin. Același maistru, cu sprijinul unui colectiv de lăcătuși, a perfecționat sistemul de încărcare a instalației de calcinare a mangalului, făcîndu-l mai productiv. CĂLIN BUNE A distilator șef Întîlniri cu cititorii In cadrul acțiunilor din „Luna cârtii la sate" au loc in satele regiu­nii numeroase și variate manifestări. Printre acestea se numără și intil­­nirea pe care­ au avut-o cititorii din comuna Viziru cu tov. Silvian Cos­­tin, redactor al Editurii tineretului. Cetățenii din comuna Viziru au ținut să participe un număr cit mai mare la această intilnire. Ei au as­cultat cu deosebit interes ce își pro­pune să editeze in anul 1965 Editura tineretului, ce cârti au fost tipărite în 1964. N­umeroși membri ai cooperativei agricole au luat apoi cuvintul ară­­tind ce cărți au citit și ce cărți i-ar interesa să apară. Fier vechi oțelăriilor Paralel cu activitatea productivă, muncitorii și tehnicienii de la secția L 13 C.F.R Brăila dovedesc o perma­nentă preocupare pentru colectarea fierului vechi. Munca desfășurată de ei în această direcție a fost încunu­nată de succese importante. Pînă acum cantitatea de fier vechi colectat și trimis oțelăriilor se ridică la 78 tone. O contribuție deosebită în această acțiune au adus-o muncitorii de la districtele 5 și 6 conduși de pichorii Traian Bejan și Ion Zaharia. PETRACHE ANUȚOIU corespondent Indicatorii bunei organizări Reconstruită din temelii, pe locul fostelor Ateliere C.F.R., Uzina mecanică am Galați a trecut în ultimii ani printr-un complex proces de ridicare a nivelului tehnic al producției. Secțiile de fabricație — forjă, turnătorie, mecanică, asamblat, matrițerie — au fost dotate cu uti­­ laje dintre cele mai moderne și productive. Important de remarcat că, progresului tehnic, colectivul uzinei, mobilizat de comitetul de partid, i-a adăugat entuziasmul și priceperea sa, în urma cărora sarcinile de plan au fost, an de an, exemplar îndeplinite. Și in acest început de nou an de producție găsim Uzina mecanică din Galați situată in rindul unităților industriale ale regiunii care și-au îndeplinit și depășit sarcinile de plan din prima lună. Iată succint, bilanțul lunii ianuarie încheiat de munci­torii, inginerii și tehnicienii de aei: Producția globală îndeplinită în procent de 101,4 la sută, producția marfă 103,8 la sută, productivitatea muncii 101,4 la sută. Uzina s-a încadrat corespunzător și in planul sor­timental. Și aceasta ca respectarea strictă a indicatorilor forță de mun­că și salarii. Că cifrele prezentate mai sus sunt urmare a pregătirii a­­tente a producției anului 1965 o confirmă și realizările din prima decadă a lunii februarie cind, s-a realizat 35,4 la sută din producția globală lunară, 38,1 la sută din producția martă și 34,9 la sută din productivita­tea muncii. Sunt indicatori care dovedesc că pulsul uzinei — ritmicitatea producției decurge in cele mai perfecte condiții. Pentru a face cunoscută și altor colective de muncă experiența co­lectivului pe baza căreia au fost înregistrate asemenea rezultate, redac­ția ziarului nostru l-a solicitat pe inginerul Mihail Șerban, director al Uzinei mecanice din Galați, să răspundă la câteva întrebări. Care sunt elementele de bază ce au stat temelie succesului în­registrat de colectivul uzinei dumneavoastră ? Înainte de a vă răspunde la întreba­re, Îmi permit să vă fac cunoscute u­­nele amănunte specifice planului nos­tru pe anul 1965. Acest plan se evi­dențiază, în primul rînd, prin crește­rea volumului de produse cu profil naval. De unde în 1963 acest profil deținea un procent de 25 la sută din totalul producției, anul acesta a sporit la 55 la sută Acesta ar fi un amănunt. Apoi, strîns legat de acest aspect, a trebuit să înlocuim două din princi­palele produse ale uzinei, aparatele de izbire și arcurile suspensie pentru material rulant (produse cu un mic număr de repere, dar care dețineau aproximativ 60 la sută din valoarea producției globale) cu o gamă mai lar­gă, și mult mai complexă de produse navale. Răspunzînd acum la întrebarea adresată, menționez că elementele de care vorbeau­ s-au referit la­ pregăti­rea fabricației pentru toate produsele noi, cu termene de livrare în trimes­trul I, încă din decembrie 1963, asigu­rarea unui decalaj optim între secțiile de fabricație și în general a unei­ bune aprovizionări tehnico-materiale, speciali­zarea oamenilor în funcție de profilul noului plan și organizarea locurilor de muncă. In aceste condiții pregătirea fa­bricației a necesitat, desigur, un volum apreciabil de muncă un anumit efort. Cum ați rezol­si­vat-o practic ? In urma unui plan de măsuri bine gîndit și documentat, întocmit la in­dicația comitetului de partid, am tre­cut să asigurăm, de la bun început, atît nominalizarea produselor cît și contractarea lor. In momentul de față acest lucru e făcut pentru 95 la sută din producția întregului an. încă din trimestrul IV 1963 am reînființat ser­viciul constructor șef și l-am întărit pe cel tehnologic, pornind de la fap­tul că 90 din cele 104 produse noi, introduse în planul uzinei, aveau ter­mene de livrare în primul trimestru al acestui an. S-a ținut seama ca pre­gătirea tehnologică a fabricației să fie coordonată cu planul de producție curentă. In luna decembrie erau deja elaborate consumurile de mate­riale și normele de timp pentru pro­dusele solicitate la livrare în lunile ianuarie și februarie. Tot legat de pregătirea fabricației, au fost amenajate noi ateliere — pentru montarea valvulelor, de debitare cen­tralizată a materialelor — dotate cu u­­tilajele corespunzătoare. In alte toare de activitate, cum ar fi cel sec­realizării aparatelor, de legare, fluxuri­al­­e tehnologice au fost perfecționate, ceea ce s-a soldat cu reducerea vo­lumului de transport uzinal, cu 40—­45 la sută. O principală preocupare a co­lectivului nostru a fost și aceea de realiza întocmai planul­­ de investiții și a a pune în funcțiune noile instalații și utilaje. Prin măsurile luate, numai în cursul lunii decembrie a fost­ realizat un volum de investiții de 3 milioane lei. Problema decalajului între secții, care la ora actuală depășește pentru toate produsele o decadă, s-a putut mate­rializa prin lansarea în producție, cu mult înainte de începerea noului an, a unor repere în cadrul secțiilor for­jă, turnătorie și lăcătușerie, lucru cerut și de specializarea practică, din timp, a oamenilor. O ultimă întrebare: Cum au fost rezolvate problemele legate de buna aprovizionare tehnico­­materială ? Fără acest element indicatorii pre­zentați de noi nu ar fi fost posibili. Nu înseamnă că în acest compartiment al aprovizionării totul a decurs și de­curge încă normal. Contractele cu fur­nizorii au fost încheiate din timp. Dar, bazați pe experiența anilor precedenți, nu ne-am mulțumit cu atît. Am ur­mărit cu strictețe ca ele să fie res­pectate. Munca celor de la acest ser­viciu s-a dus, pentru aceasta, un birou, sau prin adrese telefonice, din ci direct pe teren. E cazul să amintim apoi că unele din problemele ridicate de procesul de producție au putut fi soluționate prin colaborarea cu alte unități și în mod deosebit cu Șantie­rele navale din Galați și Brăila, căro­ra, pe această cale, le adresăm mulțu­mirile colectivului nostru. Interviu luat de GH. TEODORESCU IN FOTOGRAFIE: Laboranta Eu­genia Georgescu de la I.C.Z. Rușețu lucrind la determinarea extensibilită­ții și rezistenței firului de lină de la oile crescute aici. Ședință de lucru la C­onsiliul agricol regional Ieri a avut loc ședința de lucru la Consiliul agricol regional, la care au participat președinții consiliilor agricole raionale, directorii celor două trusturi Gostat Galați și Brăila, conducători ai unor întreprinderi be­neficiare (Fabricile de conserve Te­cuci, Zagna Vădeni, I.C.I.L., „Apro­zar", I.R.I.C. și altele). In ședința de lucru s-a discutat printre altele, pla­nul de măsuri al Consiliului agricol regional privind modul de desfășurare a pregătirilor pentru reușita campa­niei agricole de primăvară, precum și contractarea și preluarea produselor agroalimentare de la gospodăriile a­­gricole de stat și cooperativele agri­cole de producție. De vorbă cu tinerii Printre tinerii care pășesc pentru prima dată anul acesta in fata ur­nelor de votare se numără și cei din Complexul C.F.R. Galati. Comi­tetul U.T.M. de aici a or­ganizat întîlniri la Casa alegătorului din stat in călători Galati cu toți ti­nerii din complex care votează p­en­­tru prima dată. In țața lor a fost prezentată o ex­punere oglindind realizările regimu­lui democrat-popular, localizindu-se la condițiile de muncă și de viată ale salariaților Complexului C.F.R. Cu un viu interes au ascultat tine­rii cind s-a dat citire Legii privind drepturile electorale ale cetățenilor din R. P. Romînă. CONSTANTIN GHEORGHE corespondent REGIUNEA SE PREGĂTEȘTE DE ALEGERI Activitate bogată La Casa alegătorului din orașul Odo­­bești se desfășoară o activitate multi­laterală: încăperile bine încălzite și iluminate, materialul de propagandă format din cărți și broșuri, o expoziție de caricaturi privind alegerile din trecut, expoziția „Dezvoltarea regiunii Galați în anii pu­terii populare", emisiunile de la televi­zor, face ca mai mulți cetățeni să par­ticipe la activitatea desfășurată aici. Pe lângă acestea sînt puse la dispoziția vizitatorilor și o serie de publicații cum sînt : delimitarea circum­scripțiilor electorale pentru Marea Adu­nare Națională, regionale, raionale, oră­șenești și comunale. Activitatea acestui punct de intilnire a alegătorilor se desfășoară pe baza unui plan de măsuri care se întocmește pe­riodic. Pînă acum la Casa alegătorului au avut loc o serie de activități cum sînt : recenzia cărții și „20 de ani de a eliberarea Romîniei", călătorii pe hartă , „Romînia pe glob­ieri și astăzi", vizionări în colectiv la televizor, confe­rința „Caracterul democratic al alegeri­lor" precum și diferite informări politice pe teme interne și internaționale. In continuare aici se vor organiza întîlniri cu tinerii care vor vota pentru prima oară la 7 martie, cărora li se vor da lă­muriri cu privire la caracterul universal, egal, direct și secret al votului și alta activități. ION ȘERBAN corespondent Locuitorii comunei Plopii din raionul Făurei ca și cetățenii din în­treaga țară se pregătesc de alegeri. IN FOTOGRAFIA DE SUS : Un grup de locuitori controlează dacă au fost înscriși în listele electorale. IN FO­TOGRAFIA DE JOS. Unul din aspectele ce le întîlnești zilnic la Casa alegătorului din comună. La sfat cu alegătorii Planuri de viitor Candidatul Frontului Democrației Populare pentru circumscripția elec­torală nr. 19 a Marii Adunări Națio­nale, Dumitru Damian, brigadier vi­ticol la G.A.S. Cotești a fost oaspetele locuitorilor din comuna Irești, raio­nul­ Panciu. La intilnire au ținut să fie prezenți un mare număr de alegă­tori de toate vîrstele. In discuțiile purtate cu candidatul, locuitorii Iveștiului, printre care a­­mintim­ pe Maftei Ciupercă, Dumitru Leu, Toader Plescan și alții, i-au in­format despre realizările obținute în­­ultimii ani în comuna lor, despre pla­nurile de vitor ce și le-au făurit.­­ Așezată aici la poalele munților Vrancei, comuna Irești și oamenii ei au cunoscut în trecut o viață grea, aspră. Acele timpuri cind în comună domnea analfabetismul, cind nici șo­sea de ieșire spre orașe nu exista, cind casele oamenilor erau iluminate cu lămpi de petrol etc. au rămas în ur­mă pentru totdeauna. Acum în comu­nă avem două școli de 8 ani, cămin cultural, șosea nouă, pietruită, iar sa­tele Irești și Șerbești sînt complet elec­trificate, urmînd ca în acest an să se termine și electrificarea completă a satului Cucuieți. Apoi alegătorii au făcut propuneri interesante privind dezvoltarea pa­trimoniului viticol al cooperativei a­­gricole de producție,creșterea pro­ducției de cereale etc. Unul dintre alegători, Dumitru Leu, a propus să fie construit un pod peste pîrîul Saca, care face legătura între comu­na Vidra și Irești, de asemenea să fie studiată posibilitatea construirii în Irești, în anii următori, a unui ma­gazin al cooperației de consum. Propuneri importante de gospodă­rire a comunei au făcut și alți vorbi­tori, printre care Pavel Leu și Toa­der Plescan, care s-au angajat să contribuie la realizarea lor. In cuvintul său tov. Dumitru Da­mian, a arătat că propunerile făcute de locuitorii comunei Irești, sînt bu­ne, ele constituind planuri ale unei intense activități obștești. Gospodarii din Cazasu Zilele acestea, alegătorii din co­muna Cazasu, raionul Brăila, s-au întîlnit cu candidatul lor regional, tov. Elena Ceoceanu. Alegătorii au discutat despre cele ce aveau să fie înfăptuite în anii ce vin — mărturie stînd realizările din anii trecuți dintre care amintim : căminul cultural construit in anul 1962, extinderea școlii prin construi­rea unor noi săli de clasă, magazi­nul universal și prima etapă în e­­lectrificarea comunei etc. S-au înscris la cuvînt mai mulți cetățeni printre care Stanciu Ilie, Plopeanu Vlad, Stroe Stan Gheorghe. S-a vorbit Gheorghe,­­despre necesitatea refacerii șoselei Brăila- Cazasu, despre terminarea electrifi­cării comunei, despre lucrările de înfrumusețare a comunei. Totodată s-au arătat deficiențele în funcționa­rea autobuzului I.T.O. care face cursa între Cazasu și Brăila și care nu res­pectă orarul stabilit. Și discuțiile au continuat despre perspectivele de creștere a produc­ției și căile de dezvoltare a coope­rativei agricole din comună, a creș­terii continue a nivelului de trai al membrilor cooperatori. M. IONESCU Din dorința pentru frumos Intîlnirea care a avut loc intre can­didata F. D. P. învățătoarea Niculina Păun și alegătorii din circumscrip­ția orășenească nr. 67 din orașul Te­cuci s-a desfășurat simplu, firesc. Din dorința lor de a-și vedea orașul tot mai frumos, mai bine gospodărit, alegătorii profunda lor după ce și-au exprimat mulțumire față de tot ce s-a făcut, și-au spus deschis pă­rerile și au venit cu propuneri me­nite să contribuie la ridicarea con­tinuă a nivelului urbanistic al ora­șului. Alegătorii, Lazăr Gheonea, Săftica Diaconescu, Ion Dămăceanu și alții care locuiesc pe strada 6 Mar­tie au propus ca sfatul popular să prevadă în plan așezarea mai bine a plăcilor din beton de pe trotuarele acestei străzi, treptat să se treacă la înlocuirea salcîmilor cu arbori ornamentali, să fie plantați, începînd din acest an, trandafiri, iar peluzele de flori de pe trotuare să fie mai bine întreținute. Așadar, întîlnirea dintre candida­ta F. D. P. și alegătorii din această circumscripție a constituit nu numai un prilej de manifestare a recunoștin­ței fată de partid și guvern ci și a hotărîrii alegătorilor de aici de a face totul ca orașul în care locuiesc să fie cît mai frumos și mai bine gospodărit. Propuneri de interes obștesc Locuitorul Ion Olteanu II din satul Petrești, comuna Vînători, raionul Focșani a avut zilele trecute mulți oaspeți. Vreo 30 de alegători din circumscripția comunală nr. 9 s-au întîlnit cu tovarășul Ion Olteanu, candidat al F. D. P. pentru alegerile de deputați în sfatul popular comu­nal. Luînd cuvintul alegătorii Gheor­ghe Patronu și Mărioara Olteanu și-au arătat mulțumirea pentru rea­lizările dobîndite în ultimii ani și au propus s­ă se ia măsuri pentru a se căra mai mult pietriș pe ulițe care să fie împrăștiat prin munca patriotică a cetățenilor. In circumscripția nr. 10 din aceeași co­mună la intîlnirea cu candidatul V. Hurmuzache, tovarășii Năstase Ol­teanu și Simion Chiriac au propus să se construiască o școală de 8 ani și în satul Petrești. Condiții bune de muncă De la Galați la Bîrlad, trenul local de marfă 7.821 are 13 opriri. In fiecare stație se introduc vagoane la descărcare, altele încărcate se iau cu trenul spre îndrumare. Fiecare tren marfă, „fotbalistul" local de cum îi mai spun ceferiștii, e deservit de o partidă de manevră. L­­ i conducător de manevră, 3 manevranți și 2 lucrători pentru IN FOTOGRAFIE : Mecanicul de locomotivă Ion Brașoveanu loc la Depoul de locomotive Galați. Con­ducând cu pricepere trenurile de că­lători el a economisit 15 tone com­bustibil in luna ianuarie a acestui an, manipularea transporturi­lor de coletărie. Pentru acești 6 oameni a fost introdus de cu­­rînd, la fiecare tren local de marfă sau convoi de manevră deservit de par­tidă de tren, aparținînd stației Galați, un vagon clasa a 2-a care fiind în imediata apropiere a lo­comotivei este și încăl­zit. Cu asemenea vagoane au fost înzestrate trenu­rile 7.821, 7.822, 7.806 și 7.805. Este o urmare a preo­cupărilor pentru crearea de condiții de muncă și odihnă în parcu­rs a fero­viarilor de la mișcare. De veghe la siguranța circulației Trenurile care vin și pleacă, va­goanele, trec printr-un studiu a­­mănunțit. Ochiul lăcătușului de re­vizie de la calea ferată face fun­cția de... defectoscop. Nu-i ușor să observi din mers chiar și la viteza de 5 km la oră, să zicem, ce defecțiune pot avea cutiile vagoanelor, tampoanele, cu­plele de legare, arcurile de suspen­sie, bandajele roților, timoniera frînei automate etc. Și totuși la „defilarea" trenului de cele mai umile ori sunt observa­te micile defecțiuni care pot prici­­nui mai tîrziu mari neajunsuri. „Vagonarii" așa cum se numesc ei între feroviari, lăcătușii de revi­zie, au sarcini precise în întreține­rea parcului de vagoane. Ungerea osiilor reparațiile vagoanelor sînt obiective importante ce se realizea­ză lună de lună. Pe ianuarie planul de ungere a vagoanelor de călători a fost realizat în proporție de 154 la sută, s-au revizuit și efectuat mici reparații la vagoanele de că­lători cu 10 procente peste cifra planificată și aproape de două ori mai multe vagoane de călători au primit la Galați asistența tehnică, li s-au făcut revizii intermediare la frina automată. Muncii de un an i se face de obicei cel mai mult așteptatul bilanț în preajma zilei de 16 Februarie. In întrecerea socialistă desfășu­rată pentru obiectivele siguranței circulației s-au evidențiat lăcătușii Dumitru Ioniță, Nicolae Năstase, Leonte Enache, Vasile Tudosie, Po­pa Constantin, precum și Ștefan Tudose, care este un priceput mon­­tator de vagoane la revizia de va­goane Galați-Brateș. L. DUMITRACHE ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI CEFERIȘTILOR ÎNSEMNĂRI Oaspeți cotidieni Sintem­ pe peronul stației Galați călători. Crainica biroului de in­formații anunță : Trenul accelerat 701 din di­recția București-Nord sosește in stație la linia una. Ora 9,38­ Din­spre cabina stației, de la Filești, apar de după un cot întii locomo­tiva apoi vagoanele. „Pacificul" 231.068 cu roțile sale enorme, pă­șește încet ca un musafir pe li­niile lunii, și oprește trenul la pe­ron. Călătorii coboară grăbiți in­­dreptindu-se spre oraș. Impiegatul de mișcare Teodor Popescu se apropie de locomotiva acceleratului. — Noroc bun tovarășe mecanic. Peste 3 minute, aveți „Uber“ la depou. Poltifi foaia de parcurs . U­n manevrant decuplează loco­motiva și acarii dau semnale. Pa­­cificul se deplasează încet, singur, spre depou. Urmează apoi alimen­tarea cu cărbuni și apă, in contul pregătirilor pentru un nou drum. Zilnic la Depoul C.F.R. Galați vin „musafiri"­ din țară. Sînt loco­motivele de la alte­­ depouri, cum sînt Bucur­ești călători, București triaj și Ploiești. De pe 231.068, „Pacificul" ce­ a adus la Galați acceleratul, a co­borit un tinăr blond, îmbrăcat cu pufoaică, cu căciulă pe vîrful ca­pului, cu fața brăzdată de aspreala vintului. E mecanicul Ion Boeri, de la depoul București-călători. Lucrează cu fochistul Enache Gheorghe.­­ După ce alimentăm locomoti­va, o introducem in remiză, îmi spune: Apoi ne odihnim. Dacă vreodată avem mici defecțiuni, le remediem cu ajutorul gălățenilor, continuă mecanicul Ion Boeru. La Depoul Galați, ca de altfel peste tot, suntem­ musafiri bine veniți. Noi feroviarii ne ajutăm unii pe alții. E în interesul general. Pen­tru o circulație normală la timp, sigură. Dup­ă alte citeva minute „Paci­ficul“ s-a rotit pe „placă" după care a dispărut in remiză la odih­nă și revizie pentru ca după amia­ză să plece din nou la drum. Pe mecanicul Ion Boeru și pe fochistul Gheorghe Enache îi aș­teaptă baia și paturile curate din dormitoarele depoului. Ceferiștilor, mecanici sau fo­­chiști, șefi de tren, conductori le sínt asigurate la cap de linie ore de odihnă și primire ospitalieră in fiecare stafie terminus ca unor ve­ritabili musafiri. G. ȘTEFANESCU —

Next