Viața Nouă, iulie-septembrie 1965 (Anul 21, nr. 6395-6472)

1965-09-12 / nr. 6457

Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXII Nr. 6457 DUMINICA 12 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI In industria alimentară PRODUSE RIDICA Prin cele 19 unități care îi a­­parțin, ramura industriei ali­mentare ocupă o pondere în­semnată în ansamblul econo­miei regiunii Galati. Modernizate și reutilate, fa­bricile de conserve Zagna Vă­­deni și Tecuci, întreprinderile Vinalcool Focșani și Brăila, în­treprinderea de glucoza și be­re, fabricile de biscuiți și pas­te făinoase „Dunăreană" și „7 Noiembrie" ca și celelalte în­treprinderi ale acestei ramuri realizează de la un an la altul un volum tot mai sporit de produse de larg consum, își sporesc gama sortimentelor con­tribuind la satisfacerea în tot mai mare măsură a cerințelor populației și la creșterea expor­tului cu astfel de produse. Anul acesta la Galați s-au construit și pus în funcțiune două noi și moderne fabrici: zină de produse lactate și alta de pîine. Recent, conducătorii acestei întreprinderi, secretarii organi­zațiilor de partid, respective, cei ai organizațiilor și președinții comitetelor U.T.C. de sindicat, cărora li s-au adău­gat reprezentanți ai Ministeru­lui Industriei Alimentare, ai u­­nor organizații centrale și acti­viști de partid, au participat la ședința pe ramură prilejuită de dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966. Așa cum s-a arătat aci, rod al eforturilor depuse de mun­citorii, inginerii și tehnicienii din fiecare unitate, a acțiunilor întreprinse, sub îndrumarea or­ganelor și organizațiilor de partid, după 8 luni de zile din acest an, pe regiune, întreprin­derile din această ramură au reușit să depășească cu 3,2 la sută planul producției glo­bale, cu 2,8 la sută al pro­ducției marfă și cu 2,5 la sută productivitatea muncii. Multe întreprinderi au înre­gistrat bune rezultate și pe linia depășirii sarcinii de reducere a prețului de cost și a planului de beneficii. Exceptînd în­treprinderea piscicolă Brăila în toate celelalte există posibili­tatea ca planul pe întreg anul 1965 să fie îndeplinit și de­pășit. Subliniind că în anul 1966 sarcinile de plan ale unităților industriei alimentare din regiu­ne cresc cu 9 la sută față de preliminările pe 1965, toți par­ticipanții la dezbatere au apre­ciat că în perioada ce a mai rămas pînă la sfîrșitul anului vor trebui luate măsuri cores­punzătoare atît pentru îndepli­nirea exemplară, la toți indica­torii a planului pe anul în curs, dar îndeosebi care să garanteze realizarea ritmică sarcinilor sporite de viitor, din­­ primele zile, din prima lună. „Avem posibilitatea să rapor­tăm îndeplinirea planului anual 1965 la toți indicatorii cu 5 zi­le mai devreme. Acesta ne este și angajamentul, a spus inginerul Gh. Udrea, directorul întreprinderii „Dunărea" Galați. Sarcinile pentru primul din a­­nii, viitorului cincinal pe care le-am și dezbătut la nivelul conducerii noastre au o bază temeinică de realizare și, de altfel, am propus și unele îm­bunătățiri. Dispunem încă de rezerve de creștere a volumu­lui de producție. Avem o secție care nu e folosită la capacita­te. Considerăm că forul tu­telar va trebui să aibă in vedere propunerea noastră și să ne aprobe o sarcină supli­mentară". Referindu-se la problema ca­lității produselor, tovarășul Gh. Cazan, secretar­ al comitetului orășenesc de partid Brăila, arătat că sub îndrumarea orga­­­nizațiilor de partid, cele 7 în­treprinderi de industrie alimen­tară ale orașului și-au îndrep­tat permanent atenția spre per­fecționarea proceselor de pro­ducție, tehnologiilor de fabrica­ție și a activității serviciilor de C­T­C, reușind să realizeze pro­duse tot mai superioare din acest punct de vedere. S-au mai întîlnit și aspecte negative in acest sens. Unele din ele s-au datorat calității necorespunză­toare a unor materii prime. Firește, conducerile de între­prinderi vor trebui să-și întă­rească exigența pe viitor asu­pra recepționării materiilor pe care le folosesc. Se cere însă ca ele să primească sprijin și din partea Direcției de aprovi­zionare, și desfacere din minis­ter în privința unei aprovizio­nări tehnico-materiale cores­punzătoare". Alți vorbitori ca Vasile Onu, director al întreprinderii Win­alcool Focșani, I- Lazăr, direc­tor al întreprinderii de morărit și decorticat Brăila, Stan Jir­­lăianu, director al sucursalei regionale Galati a Băncii Na­ționale, s-au referit pe larg la sprijinul pe care vor trebui , să-l primească întreprinderile din partea forului tutelar în GH. TEODORESCU (Continuare în pas­, a­fl­at DE CALITATE­­A TA Blocuri noi în orașul Focșani. SĂ URGENTĂM: Recoltatul florii-soarelui ,Culesul porumbului Insilozarea cocenilor In tot mai multe gospodării agricole de stat și cooperative agricole de producție din re­giunea noastră, recoltatul flo­rii-soarelui, culesul porumbului și însilozarea cocenilor au de­venit principalele preocupări. Din situația centralizatoare la Consiliul agricol regional în seara de 11 septembrie a.c., rezultă că, din întreaga su­prafață cultivată cu floarea­­soarelui s-a recoltat 46,6 la Sută, din care 44,6 la sută în cooperativele agricole de pro­ducție și 56,9 la sută în gos­podăriile de stat. Pe raioane, stadiul recoltă­rii acestei culturi tehnice, se prezintă astfel: Făurei 59,4 la sută Brăila 58,4 la sută Panciu 47,2 la sută Tecuci 39,8 la sută Bujor 34,3 la sută Galati 26,5 la sută Focșani 19,2 la sută In unitățile apartinînd Trus­tului Gostat Brăila și Galați, floarea-soarelui s-a recoltat pe 59,4 și respectiv 53,3 la sută din plan. Pînă la aceeași dată aceas­tă lucrare se terminase în 33 de cooperative agricole. Din păcate însă, sînt și unități care nici n-au început, cu toa­te că cultura a ajuns la coa­cere deplină. Așa stau lucru­rile la Pădureni și Soveja din raionul Panciu, Cuca și Boltești raionul G­alati, Hin­­gulești, Mărtinești, Răstoaca și Slobozia ,Ciorăști din raio­nul Făurei. Cele mai mari suprafețe de porumb timpuriu și semitim­­puriu s-au recoltat, pînă a­­seară, în raioanele Făurei —­ 37,7 la sută, Brăila — 10,9 la sută și Focșani 5,9 la sută. In celelalte raioane ritmul de recoltare a porumbului este nesatisfăcător. In Galați și Tecuci culesul s-a făcut doar pe 3,9 și respectiv 3,4 la sută din plan, iar la Panciu po­rumbul s-a cules doar de pe 4 ha. Nici în gospodăriile agricole de stat acestei lucrări nu i se acordă atenția cuvenită. Dacă în gospodăriile aparti­nînd Trustului Gostat Brăila s-a realizat 9 la sută, în schimb în cele din G­ A.L. Galați numai pe Trustul 3,1 la sută din suprafață s-a cu­les porumbul. Și sînt condiții să se realizeze mai mult. Urmarea faptului că porum­bul timpuriu și semitimpuriu se recoltează cu încetineală, o constituie cantitățile mici de coceni care se însilozează. In ultima zi s-au introdus în silozuri, doar 6 614 tone co­ceni, (pe regiune s-au însilo­­zat 201 965 tone) din care cea mai mare parte în cooperati­vele agricole de producție. Iată însă situația pe raioa­ne: Făurei — 29 383 tone, Brăila — 25 751 tone, Tecuci — 16 162 tone, Galați — 12 850 tone, Focșani — 10 810 tone, Bujor — 10 147 tone și Pan­ciu — 452 tone. Este necesar a se lua cele mai eficiente măsuri care să garanteze intensificarea ritmu­lui de recoltare a acestor cul­turi. De asemenea, conduceri­le G.A.S., consiliile de condu­cere din cooperativele agricole de producție și specialiștii să grăbească tăiatul și însilozatul cocenilor de porumb. COMUNICAT cu privire la vizita în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și a Consiliului de Miniștri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, între 3 și 11 septembrie 1965, delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, a făcut o vizită oficială în Uniunea So­vietică. In timpul șederii în Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste, membrii delegației Române au vizitat, în afară de capitala Uniunii Sovietice — Moscova — orașele Volgograd și Leningrad. Ei au vizitat întreprinderi industriale, monu­mente cultural-istorice, s-au întîlnit cu conducători ai orga­nelor de partid și de stat din Moscova, din regiunile Vol­gograd și Leningrad, cu oameni ai muncii, luînd cunoștin­ță și cu acest prilej de viața și realizările poporului sovietic. Oaspeților români li s-a făcut pretutindeni o primire călduroasă și cordială, care reflectă sentimentele de priete­nie ale poporului sovietic față de poporul itale român. Delegația și-a exprimat mulțumirea sinceră pentru ospitali­tatea prietenească și cordialitatea de care s-a bucurat în Uniunea Sovietică. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România a avut intilniri și a purtat convorbiri cu tovarășii: L. I. Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A­­l. Mikoian, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., și cu alți conducători de partid și de stat ai Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La tratativele care au avut loc au luat parte: Din partea română tovarășii: Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri ai Republicii So­cialiste România, Gheorghe Apostol, membru al Comitetu­lui Executiv și al Prezidiului Permanent al CC. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Co­mitetului Executiv și al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministru al afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S­ S. Din partea sovietică tovarășii: L. I. Brejnev, prim-secre­tar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Kosîghin, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S­ S., N. V. Podgornîi, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S., V. N. Novikov, membru al C.C al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., P. F. Lomako, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S­. A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice in Republica Socialistă Ro­mânia. In cursul tratativelor, care s-au desfășurat intr-o at­mosferă de prietenie și cordialitate, a avut loc un schimb sincer și util de păreri asupra problemelor dezvoltării rela­țiilor româno-sovietice, asupra problemelor actuale ale si­tuației internaționale și mișcării comuniste și muncitorești mondiale. Părțile au constatat cu satisfacție că prietenia frățească dintre poporul român și poporul sovietic, relațiile dintre Re­publica Socialistă România și Uniunea Sovietică se întăresc și se dezvoltă cu succes pe baza principiilor marxism-leni­­nismului, internaționalismului socialist, colaborării și întraju­torării tovărășești, în condițiile strictei respectări a egalității în drepturi, respectării reciproce a independenței și suvera­nității, neamestecului reciproc în treburile interne și îmbină­rii pe această bază a intereselor fiecărei țări cu interesele generale ale sistemului socialist mondial. Delegațiile s-au informat reciproc asupra desfășurării construirii socialismului și comunismului în țările lor, asu­pra celor mai importante măsuri ce se înfăptuiesc în Re­publica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovieti­ce Socialiste. . Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socia­liste România subliniază cu deosebită satisfacție realizările poporului sovietic în creșterea forțelor de producție și dez­voltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, in progre­sul tehnic și dezvoltarea științei și culturii, în ridicarea ni­velului de trai al oamenilor sovietici. Forța creatoare și en­tuziasmul oamenilor muncii conduși de Partidul Comunist au transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industria­lă. Poporul sovietic, dezvoltind multilateral, cu multă ener­gie, economia națională, obține succese însemnate in înde­plinirea sarcinilor construcției comuniste trasate de cel de-al (Continuare în pag. a IV-a) încheierea vizitei în și guvernamentale U.R.S.S. a delegației a Republicii Socialiste Sîmbătă la amiază, s-a îna­poiat în Capitală, venind de la Moscova, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Comu­nist Român care, la invitația Comitetului Central al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovie­tice și a Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., a făcut o vizita ofici­ală în Uniunea Sovietică. Din delegație au făcut parte tova­rășii : Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mi­zil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Gum­ă, amba­sadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Con­stantin Drăgan, Alexandru MOSCOVA 11 — Corespon­dentul Agerpres, Silviu Podină, transmite : Sâmbătă dimineață a părăsit Moscova delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care la invitația C. C. al P. C. U.S. și a guvernului sovietic a făcut o vizită oficială în U. R. S. S. Pe bulevardele Moscovei, ca­re leagă centrul orașului de a­­eroportul Vnukovo se aflau ar­borate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. De-a lun­gul traseului, mii de locuitori ai Moscovei au venit să con­ducă pe reprezentanții poporu­lui român. Aeroportul Vnukovo era împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări. La ora 9,30, la aeroport so­sește delegația de partid și gu­vernamentală a Republicii So­cialiste România, in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Membrii delegației române au fost conduși la plecare de tovarășii L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, K. T. Mazurov, A. N. Șelepin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, A. A. Gromîko, ministrul afacerilor externe, membri ai C. C. al P. C. U. S., miniștri și alte persoane ofici­ale. Pe aeroport se aflau șefi ai misiunilor diplomatice acredi­tați la Moscova, numeroși mun­citori din capitala sovietică, ziariști. Erau prezenți baladei Republicii membrii Am­Socialiste România la Moscova. Garda de onoare aliniată pe platoul aerogării prezintă ono­rul. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășul Leonid Brejnev, trece în revistă garda de onoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți membri ai delegației Drăghici, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Stefan Voitec, de membri su­pleanți ai Comitetului Executiv și secretari ai C. C .al P. C. R. de membri ai C. C. al P. C. R., ai Consiliului de Stat și ai gu­vernului, conducători ai insti­tuțiilor centrale și organizații­lor­­ obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai pre­sei străine. Au fost de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați in Republica Socialistă România, membrii ambasadei Uniunii So­vietice și alți membri ai corpu­lui diplomatic. Cu același avion a sosit de la Moscova și ambasadorul U­­niunii Sovietice în Republica Socialistă România, I. K. Je­galin. Numeroși cetățeni ai Capi­talei au întîmpinat cu căldură pe membrii delegației. Pionieri le-au oferit fiori. (Agerpres) române își iau rămas bun de la persoanele oficiale sovietice și de la șefii misiunilor diplo­matice acreditați la Moscova, care au venit să-i conducă. Locuitorii Moscovei aplaudă călduros și scandează lozinci în cinstea prieteniei româno­­sovietice. Un grup de pionieri oferă flori membrilor delegați­ei. Tovarășii L. I. Brejnev și Nicolae Ceaușescu rostesc cu­­vîntări de rămas bun. Membrii delegației române își iau apoi un călduros rămas bun de­ la conducătorii Partidu­lui Comunist și ai guvernului sovietic. împreună cu delegația a ple­cat spre București ambasado­rul U. R. S. S. în Republica So­cialistă România, I. K. Jegalin. Plecarea din Moscova Cuvîntarea tovarășului Leonid Brejnev Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi prieteni români, tovarăși. Vizita de prietenie a delegației de partid și guvernamen­tale a Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică a durat ceva mai mult de o săptămînă. Astăzi ne-am adunat aici pentru a conduce pe oaspeții noștri care pleacă spre patrie și pentru a le ura drum bun. In timpul călătoriei prin Uniunea Sovietică dv., dragi to­varăși, a­ui vizitat trei orașe-erou : Moscova —■ capitala noas­tră — Leningradul și Volgogradul, ați vizitat o serie de în­treprinderi industriale și instituții culturale. Acest lucru v-a dat posibilitatea să vedeți personal cum trăiește poporul nos­tru, preocupările sale, felul cum muncește pentru felul măreț — construirea comunismului. Sperăm că numeroasele intilniri cu oamenii sovietici v-au ajutat să vă dați seama mai bine de sentimentele calde, prie­tenești, de respectul pe care-l nutresc față de poporul ro­mân. In cursul vizitei dv. am avut posibilitatea să facem cu dv. un­­ schimb de păreri în problemele relațiilor dintre Uniunea Sovietică și România, în problemele actuale ale situației in­ternaționale contemporane și mișcării comuniste și muncito­rești mondiale-Noi prețuim mult faptul că aceste convorbiri s-au desfă­șurat într-o atmosferă de sinceritate și cordialitate, s-au ca­racterizat prin spiritul internaționalismului socialist autentic. Rezultatul concret al convorbirilor va fi dezvoltarea con­tinuă a prieteniei și colaborării frățești între partidele și gu­vernele noastre, între cele două popoare ale noastre. Suntem­ profund convinși că aceste rezultate ale vizitei vor fi primite cu satisfacție de toți acei cărora le este scum­pă cauza păcii și socialismului, care luptă pentru întărirea unității lagărului socialist, pentru coeziunea mișcării comu­niste internaționale. Vă rugăm, dragi tovarăși, ca la întoarcerea în patrie să transmiteți poporului român frate, comuniștilor din România salutul nostru cordial și urări de noi succese în construcția socialistă. Trăiască Partidul Comunist Român ! Să trăiască și să se întărească prietenia și colaborarea frățească între Uniunea Sovietică și Republica Socialistă Ro­mânia ! La revedere, dragi prieteni. Drum bun ! Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosighin, Dragi tovarăși,­­ Vizita pe care delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România a făcut-o în Uniunea Sovietică la acum sfîrșit. Plecăm cu amintirea plăcută a întîlnirilor avute cu harnicii oameni sovietici, cu bogate impresii despre munca avîntată și despre realizările obținute de popoarele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, sub conducerea Partidului Comunist, în opera de construire a comunismului. Manifestările de cordialitate frățească cu care am fost în­­tîmpinați pretutindeni sunt expresia relațiilor de prietenie care leagă popoarele român și sovietic. In cadrul convorbirilor sincere și utile purtate cu condu­cătorii Partidului Comunist și ai guvernului sovietic, în le­gătură cu un larg cerc de probleme care interesează tarile și partidele noastre, am căzut de acord asupra unor măsuri îndreptate spre intensificarea relațiilor dintre cele două țări și popoare. Suntem­ convinși că vizita pe care am făcut-o în Uniunea Sovietică va contribui la dezvoltarea colaborării dintre țările și partidele noastre, la întărirea prieteniei româno-sovietice, spre binele ambelor noastre popoare, în interesul cauzei so­cialismului și păcii. Mulțumim încă o dată oamenilor sovietici pentru prietenia și ospitalitatea cu care ne-au înconjurat, tuturor tovarășilor care s-au îngrijit ca vizita noastră să fie rodnică și plăcută. Exprimăm în mod deosebit mulțumiri populației Moscovei pentru primirea și însoțirea foarte călduroasă la plecare. Vă adresăm cele mai calde urări de succes în muncă, pentru înflorirea patriei sovietice, pentru construirea societă­ții comuniste. Trăiască Partidul Comunist al Uniunii Sovieticei Trăiască­ prietenia româno sovietică ! La revedere, dragi tovarăși și prieteni­a de partid România La sosire pe aeroportul Băneasa. A

Next