Viața Nouă, ianuarie-martie 1966 (Anul 22, nr. 6552-6627)

1966-02-23 / nr. 6596

Pag. 2-a VOLEI Știința Galați- Progresul Brăila 3-0 In prima etapă a returului, studenții gălățeni au primit replica formației Progresul­ Brăila. După cum era de aștep­tat, studenții încep jocul în forță imprimînd partidei un tempo rapid, în continuă mișcare , în atac, Udișteanu, Ozum, Petrișor împletesc ar­monios loviturile în forță cu cele luftate, iar în apăra­re Kramer și Iorga prin plonjoane acrobatice scot mingi dificile. Cu toate efor­turile depuse de brăileni, primul set este cîștigat de studenți (la 7), în numai 10 minute de joc. In­ setul doi, lucrurile în­cep să se complice. Studen­ții dau semne de oboseală (este poate și firesc — de­oarece după turneul în Franța au sosit la Galați joi seara) joacă inegal — fapt de care profită brăilenii, ca­re in partida de duminică au dat dovadă de o exemplară putere de luptă, astfel că e­­volutia scorului devine inte­resantă : 1—0, 1—1, 2—1, 3—1, 5—1,5—2, 6—2, 6—3, 6-5, 7—5, 7—7, 7—8­­—8, 8—9. La acest scor, antrenorul echipei cere un inspirat timp de odihnă, în urma căruia studenții se mobilizează mai mult și cîștigă setul la 10. In setul trei, gălățenii con­duc cu 4—0 și se părea că vor încheia repede socote­lile, dar brăilenii nu sunt de aceiași părere; ei joacă din ce în ce mai atent, blocajul funcționează mai bine și în­ consecință scorul devine e­­gal 5—5, iar în continuare ajung să conducă cu 8—6. Dar în tabăra studenților se produce revirimentul aștep­tat și cu prețul unor mari eforturi reușesc să egaleze și să cîștige setul la 10. Par­tida a durat o oră. Ne-a plăcut jocul prestat de studenți în primul set și vrem să credem că compor­tarea inegală din setul 2 și 3 se datorește numai obose­lii și nu altor motive! S-au remarcat: Petrișo­r, Iorga, Ozum și respectiv Păunoiu și Bratu. Jocul a fost bine condus de cuplul bucureștean: A. Ionescu și R. Farmus. For­mațiile: Știința: Kramer, U­­dișteanu (Drăgan) Brandem­­burg (Vîslan) Ozum, Iorga, Petrișor ;• Progresul: Pău­noiu, Brucner, Ruja, Bratu (Zafirudis) Vasile, Sighinaș (Maxim). T. SIRIOPOL Secretul“ 83000 de (Urmare din pag. 1) celor cărți citite toți bibliotecarii răspund cu seriozitate misiunii ce le-a fost încredințată. Este cazul Ioanei Vîrlan din Brăhășești, al Măriei Chitic din Mun­teni, care nu fac suficient pentru a antrena un număr câ­ mai­ mare de cititori. Este știut că dezvoltarea muncii cultural-educative tre­buie să fie sprijinită și din punct de vedere material. O mare răspundere in acest sens o au comitetele execu­tive ale sfaturilor populare, care au sarcina și obligația să asigure buna desfășurare a acțiunilor din cadrul cămi­nului cultural sau al biblio­tecii. In majoritatea comune­lor­­ raionului Tecuci s-a in­­țeles acest lucru. La Mun­teni, Jepu, Umb­rărești, Ni­­corești, Buciumeni, Corod, ca să dăm doar citeva exemple, comitetele executive și-au făcut datoria in acest au contribuit și ele la sens, asi­gurarea unor manifestări bi­ne organizate. Mai există insă și cazuri de altă natu­ră. La Cosmești biblioteca nu are rafturi suficiente. La Gohor camera bibliotecii căpătat recent o altă desti­a­nație și cărțile au fost tre­cute intr-o odaie neîncălzi­tă, întunecoasă. O situație asemănătoare există și la Blinzi. La Valea Mărului: geamuri sparte, pereți nevă­­zuiți, frig. Oare cum înțeleg tovarășii președinți ai comi­tetelor executive ale sfatu­rilor populare din aceste co­mune, importanta desfășură­rii muncii cultural-educative? Acestea sunt condițiile pe care ei le creează desfășură­rii muncii cu cartea? Vizita pe care am făcut-o la biblioteca raională din Tecuci ne-a furnizat după cum am văzut date intere­sante. Dragostea pentru citit a devenit o preocupare co­mună tuturor oamenilor mun­cii de la orașe și sate. Li­teratura beletristică și știin­țifică ocupă fructuos timpul liber, destinde și instruiește în același timp. Trebuie in­să ca neajunsurile semnalate, atit din partea bibliotecarilor cu o activitate superficială cît și din partea comitetelor executive care nu acordă sprijinul material necesar, să fie îndreptate la timp. Căci și în această muncă, ca și în oricare alta, sunt necesare: înțelegerea, serio­zitatea, elanul și exigența. O știre importantă ! Intre 31 ianuarie și 28 februarie 1966 au loc Reduceri de prețuri cu 25—30 la sută la numeroase sortimente de țesături, tricotaje, confecții și galanterie specifice sezonului rece ca : Stofe pentru costume bărbătești — costume taior și rochii femei — stofe pentru paltoane și pardesie — jachete lină pură, import, pentru fe­mei — paltoane pentru femei și copii — pălării din păr de iepure pentru bărbați — fulare din lină pură și alte articole de calitate în sortimen­te variate. Aceste mărfuri le GĂSIȚI ÎN MAGAZINELE DE SPECIALITATE din orașele GALAȚI — BRĂILA — FOCȘANI — TECUCI precum și în MAGAZINELE COOPERAȚIEI DE CONSUM din regiunea Galați. Nu pierdeți prilejul, vizitați neîntîrziat magazinele ! Cimp larg de cercetare științifică — ȘANTIERUL (Urmare din pag. 1) noastră, a avut ca scop prin­cipal, stabilirea soluțiilor opti­me de fundare pentru asigura­rea construcțiilor împotriva ta­­sărilor neadmisibile în perioa­de de execuție și, în­ special, în cea de exploatare. Cercetările efectuate asupra tasabilității terenului s-au făcut pe funda­ții experimentale de diverse ti­puri, la scară naturală, în mai multe zone de experimentare și pe întregul amplasament al combinatului ,prin foraje și pu­țuri de cercetare. Prin corela­rea rezultatelor obținute de noi cu cele ale încercărilor pe fundații experimentale, s-au putut stabili caracteristicile te­renului din diversele zone ale combinatului. Dintre problemele deosebite puse la fundarea construcțiilor de la Combinatul siderurgic Galați și care și-au găsit re­zolvarea prin aceste cercetări, enumărăm citeva : stabilirea aspectului general al stratifica­­ției și a nivelelor de apariție a apei subterane, stabilirea porozității și sensibilității tere­nului la umezire, comportarea loessului sub sarcină în stare naturală, comportarea loessului inundat la forțe orizontale pre­cum și fundarea pe piloți la o­­biectivele deosebit de sensibile la tasările provocate de umezi­re. Studiile și cercetările­­­ efec­tuate, rezultatele obținute, au condus la concluzii cu o deo­sebită însemnătate practică, la stabilirea condițiilor tehnice speciale pentru proiectarea, executarea și exploatarea con­strucțiilor fundate pe teren macroponic. In ceea ce privește proiecta­rea construcțiilor metalice s-au prevăzut în proiecte o serie de soluții noi de execuție, pentru a căror aplicare a fost necesară efectuarea unor­ cer­cetări și experimentări de că­tre Filiala IPROMHT — Galați, în colaborare cu alte între­prinderi sau institute din țară. Astfel, volumul mare de con­strucții metalice ce trebuia e­­xecutat la Combinatul siderur­gic a impus proiectanților folo­sirea unor oțeluri slab aliate, reducîndu-se astfel greutatea construcțiilor cu circa 8 la su­tă și găsirea unor metode de asamblare a elementelor direct pe șantier, care să asigure o calitate superioară și o produc­tivitate ridicată. In această di­recție s-au prevăzut în proiec­te buloane de înaltă rezisten­tă în locul îmbinărilor cu nituri sau sudură. Incepînd din anul 1961, IPROMET a studiat posi­bilitatea de folosire a acestora la construcțiile industriale din țara noastră, organizînd un program corespunzător de cer­cetări pentru stabilirea condi­țiilor de uzinare ale buloane­­lor și a tehnologiei de execuție. Sub îndrumarea proiectanților de la filiala noastră, aceste cer­cetări au fost efectuate la U­­zina mecanică Galați pentru probele de rupere pe epruvete și prototipuri de buloane, pe șantierele I.C.M.S. Galați pen­tru confecționarea diferitelor chei speciale de strîngere, iar la laboratorul Institutului de Construcții din București s-au efectuat probe tensiometrice pentru determinarea limitelor de rezistență, a diagramelor de strîngere și eforturilor inte­rioare. Astfel, la Uzina meca­nică Galați, s-a făcut prima uzi­nare de serie a buloanelor de înaltă rezistență pentru combi­natul siderurgic, iar pe baza re­zultatelor a definitivat obținute IPROMET primele instruc­țiuni cu privire la tehnologia de fabricație, metodele de lu­cru pe șantiere și montajul construcțiilor metalice prin a­­cest nou sistem de îmbinare. In activitatea de proiectare, adesea trebuie elaborate de­talii pentru unele utilaje și in­stalații deosebite, ale căror ca­racteristici nu sunt întîlnite în literatura de specialitate. Ast­fel, pentru concasoarele de cocs de la secția preparări a secto­rului furnale, elaborarea pro­iectului s-a făcut pe baza ele­mentelor privitoare la forța ma­ximă necesară sfărîmării coc­sului ; diagramele de variație a forței în timpul sfărîmării, au fost determinate cu sprijinul catedrei de rezistența materia­lelor de la Institutul politehnic Galați. Colaborînd activ cu alte in­stitute de proiectări din țară, a­­plicind cele mai moderne soluții tehnice de execuție încă din faza de elaborare a proiectelor, continuînd activitatea noastră laborioasă de cercetare științi­fică care și-a dovedit pe deplin eficacitatea, vom reuși să pre­dăm constructorilor combinatu­lui siderurgic, proiecte mai bu­ne, mai ieftine și într-un timp cît mai scurt. Obiective insuflețitoare. Măsuri precise pentru îndeplinirea lor (Urmare din pag 1) tone gunoi de grajd din care 3 500 tone sunt așezate de acum în platforme în apropierea su­prafețelor destinate îngrășării, iar 2 000 de tone vor fi trans­portate imediat ce terenul per­mite. In primăvară vom ridica pe spalieri încă 25 ha vie, ajun­­gînd la 60 hectare, din cele 130 ha pe rod. In zootehnie ne-am îndreptat atenția în două direcții — îm­bunătățirea efectivelor și asigu­rarea unei baze furajere com­plete și complexe. Vom ajunge în acest an la 450 de vaci cu lapte. Majoritatea lor sunt de mare valoare zootehnică, iar completarea lotului și împros­pătarea lui o facem cu juninci asigurate din prăsilă proprie pe care le-am selecționat de la a­­nimale de mare productivitate. Hrana animalelor va fi mai îndestulătoare și completă. Tre­buie să arăt că în ultimii ani am mărit suprafața plantelor bogate în proteine, completînd baza furajeră asigurată pe plan local cu reziduuri industriale (șroturi, tărîțe de grîu, borhot) care îmbunătățesc calitativ hra­na. Lucerna, de exemplu, ocu­pă 230 ha față de 60 ha cît o­­cupa cu 3 ani în urmă. Vom mai cultiva anul acesta 150 ha amestecuri furajere, 30 ha bor­­ceag, 500 ha porumb în cultură dublă și vom primi circa 300 de tone borhot, 23 tone șroturi etc. Rezultă că producțiile pe care ne-am angajat să le realizăm, atît cele vegetale cît și cele din zootehnie au o bază materială solidă. Trebuie completat la cele spuse de președintele coopera­tivei agricole că aici, la Băleni, atît țăranii cooperatori cât și mecanizatorii sunt oameni pre­gătiți, cu experiență îndelunga­tă. Fiind conștienți de impor­tanta contribuție ce trebuie să o aducă la sporirea producțiilor și înflorir­ea unității, ei s-au an­gajat să execute toate lucrări­le la timp și la un înalt nivel agrotehnic. Pentru noi, scrisul cu cerneală nu-i o treabă grea, C. L. D. C. — Calați Aduce la cunoștința celor interesați ci ACHIZIȚIONEAZĂ contra cost, cărți vechi și noi de literatură politică, tehnico-științifică, beletristică și artă prin ANTICARIATELE din Galați, str. N. Bălcescu nr. 30 și Brăila, str Republicii nr. 2 I Mtoew VIAȚA NOII TEATRE GALAȚI • Teatrul de stat — Eu rîd, tu plingi, el cască (ora 19,30) BRAILA­­ Teatrul de stat — Capcana pentru un om singur (ora 19,30). CINEMA GALAȚI : „Central" filmul Procese, din Nürnberg , „Republi­­ca” — Alinul învățătorul din Vi­­gevano ; „Țiglina- - filmul Sașa; „Popular" — filmul Aport Muh­tar . ..Dunărea" — filmul Un lu­cru făcut la timp. BRAILA : „11 Iunie" — filmul Femeia in halat; „23 August" — filmul Ultima va­canță ; .Republica- - filmul Ca­mera albă ; „Flacăra" — filmul Căpitanul din Tenke; seria I și II ; „Popular" — filmul Totul des­pre Eva. FOCȘANI : „Unirea" — filmul Ultima cavalcadă spre San­ta Cruz ; „Flacăra" — filmul Moa­ra cu noroc. TECUCI : „Arta“ — filmul Banda ; „Popular“ — filmul Povestea Unei nopți stra­nii. MARAȘEȘTI : „Lumina" — filmul Pînă la oraș nu e departe. PANCIU : „Popular“ — filmul Ci­neva acolo sus mă iubește. ODO­­BEȘTI : filmul H = 8. T. VLA­­DIMIRESCU : „Flacăra“ — filmul Falsificatorul. Vremea păgînilor. FAUREZ : filmul ÎNSURĂȚEI : filmul Dragoste neîmplinită. întreprinderea forestieră Sighetul Marmației str. V.I. Lenin nr. 2, regiunea Maramureș, livrează la preț oficial, pe bază de comandă fermă următoarele : — ARACI PENTRU LEGUME din diverse specii foioase — MARGINI DIN SATUROAIE esență fag — COȘURI DE NUIELE tip aprozar Cei Interesați se vor adresa la adresa de mai sus. LUNA CAUT» m SATE CARNET CINEMATOGRAFIC Procesul de la Nürnberg Lulnd ca punct de plecare procesul unor înalți magistrați din conducerea justiției naziste, proces desfășurat in primăvara și vara anului 1949 la Nürnberg, scenaristul Abby Mann (semna­tarul nuvelei cu același titlu, prezentată intr-o ecranizare și la televiziunea new-york-eză) își axează toate firele acțiunii și dezbaterii în jurul ideii de responsabilitate, care trebuie să anime lumea contemporană. In acest sens, filmul invită — cu sobrietate, cu obstinație, cu exemplară știință a gradării — la profunde și generalizatoare reflecții; ne putem oare per­­mite să uităm cumplitele crime săvârșite de acel trust al morții condus de Hitler, sau avem datoria de a ne ține trează me­moria și conștiința ? Preocupați de reconstruirea unei vieți li­niștite și senine, suntem­ tentați să iertăm fărădelegile comise („dacă ,vrem să supraviețuim, trebuie să uităm“ — spune vă­duva generalului prusac, memo­rabil interpretată de Marlene Dietrich), ori căutăm să dăm câ­ mai amănunțite răspunsuri la întrebarea pe care și-a pus-o o omenire întreagă: „cum a fost cu putință ?" și ne preocu­pă permanent grija de a împie­dica repetarea acelor atrocități? Și cuvintele colonelului Lawson — „vinovații trebuie să plăteas­că", dar mai ales cele a­le bă­­trînului judecător Dan Hay­wood, rostite calm și răspicat în final : „Domnule lanning, tre­buia să-ți dai seama că se va ajunge la aceste orori în clipa în­ care ai condamnat la moarte primul om nevinovat" —" sunt menite să acuze pasivitatea, să demonstreze că în fața unei politici criminale, orice indul­gență, orice moment de uitare, înseamnă de fapt complicitate, ce nu poate fi, în nici un caz, absolvită de pedeapsă. Dintre magistrații naziști a­­duși pe banca acuzării la Nürn­berg, cea mai mare atenție se acordă în film cazului lui Ernst Janning, jurist de reputație in­ternațională, unanim apreciat pentru vederile sale progre­siste, tanning, devenit ulterior ministru al justiției sub Hitler, aduce pe ecran tragedia unei autentice valori morale, cobo­­rîți — prin alierea la o poli­tică demențială — pe treapta compromisului și a degradării umane. El reconstituie cu in­tensitate, alături de celelalte trei personaje — cheie a sum­brelor tribunale „excepționale" — nu cazuri de abuz sau e­­roare judiciară, ci climatul lip­sei de dreptate, caracteristic în­tregului regim nazist. Ni s-a părut, în această ordine de idei, de o zguduitoare forță dramati­că acea confruntare dintre mun­citorul acuzat de deficiență min­tală (interpretat cu o rară stră­lucire artistică de Montgomery Clift) și avocatul apărării, Rolf (intr-o­ nu mai prejoasă inter­pretare a lui Maximilian Schell, ce înspăimîntă prin inteligen­ță demoniacă și reprobabil fana­tism) fosta victimă a operației de sterilizare, chemată să-și de­pună mărturia, pare că devine pentru a doua oară victimă, ca și tînăra fată (Judy Garland) im­plicată in procesul de profanare rasială, de astă dată în fața altui strălucit sofist în materie de le­gislație, un fel de urmaș al lui Janning. Aici, ca și în alte mo­mente, filmul avertizează asu­pra pericolului reînvierii fascis­mului și încurajării lui, infierînd speculațiile și presiunile poli­tice ale unor cercuri imperia­liste. Cele două serii ale filmului au, de la Început și pînă la sfîrșit, o intensitate care te co­pleșește. In mina regizorului aparatul de filmat devine un mijloc de a investiga nervos, trepidant, — într-o permanentă concordanță cu dramatismul ambianței și cu ascuțimea con­flictului — universul închis al sălii de judecată, în care se desfășoară cea mai mare parte a acțiunii. Kramer nu se lasă prins de capcana artificiilor de­venite facilități, pe care i le o­­feră tehnica filmului. Din voca­bularul cinematografiei el se­lectează numai mijloacele de expresie fundamental specifice. Mișcarea aparatului, cînd rectili­nie, ordonată, cînd sacadată sau ondulatorie (magistral rea­lizată în scena depoziției mun­citorului infirm), devine aproa­pe un ochi electronic de inves­tigație a psihologiei personaje­lor. Este firesc că tema îndrăz­neață a­cestui film i-a șocat pe anumiți critici apuseni, care i-au contestat vehement orice valoare. Controversat, filmul a fost privit cu condescentă su­perioritate și de adepții exclu­­siviști ai tendințelor de avan­gardă, care nu i-au putut ierta cineastului american faptul că a demonstrat atât de convingă­tor resursele deloc perimate ale cinematografului „tradițio­nal",­­bazate pe excesivele lun­gimii a­le dialogului). Benefi­ciind, pe lângă interpreții amin­tiți, și de aportul unor mari actori, ca Spencer Tracy și Burt Lancaster, filmul lui Stanley Kramer se înscrie printre acele creații­ cinematografice a căror amintire te urmărește mult timp după ce ai ieșit din sala de spectacol. EUGEN POPESCU RADIO JOI 24 FEBRUARIE 1966 PROGRAMUL I 5.00 : Buletin de știri ; 5.06 : Din cele mai cunoscute melodii popu­lare : 5.30 : Gimnastica de învio­rare ; 5.40 : Valsuri ; 6.00 : Radio­jurnal ; 6.10 : Burlesca de Cristian Biclea ; 6.15 : Transmiteri pentru sate ; 6.22 : Cîntă, ceteră, cu foc; 6.30 : Anunțuri și muzică ; 6.40 : Recomandări din program ; 6.45 : Salut voios de pionier ; 7.00 : Ra­diojurnal ; 7.15 : „In excursie“; 7.30 : ..Satul nostru a-nflorit“; 7.45 : Dansuri de estradă ; 8.00 : Sumarul presei ; 8.08 : Muzică populară ; 8.30 : La microfon, me­lodia preferată ; 9.30 : Sfatul me­dicului ; 9.35 : Balade și jocuri; 10.00 : Buletin de știri ; 10.05 : Muzică de cameră de Doru Po­­povici ; 10.30 : Vreau să știu ; 11.00 : Momente plăcute cu mu­zica ușoară ; 11.33 : Compozitori din secolul al XVIII-lea : Fran­cesco Vonporti ; 12.00 : Buletin de știri ; 12.07 : Recomandări din pro­gram ; 12.10 : Folclor muzical din regiunile patriei ; 12.30 : Arci ... Iași­­; 12.50 : Concerte de prînz ; 13.45 : Melodii populare ; 14.00 : Buletin de știri ; 14.08 : Revista soliștilor de muzică ușoară ; 14.40: Cotele apelor Dunării ; 15.00 : A­­rii din opere interpretate de Viorica Cortez-Guguianu ; 15.20: Coordonate culturale ; 15.45 : Trei piese de concert pentru fla­ut, viola și harpă de Rameau ; lb.üQ­­­rcautuj urnal ; 16.20 : Cilit­a Felician Farcașu și Fanică­nto­­nescu — Romanești ; 1U.40 : Răs­punsuri ascultătorilor emisiunii „cunoașteți și recunoașteți" (mu­zica din opere); 17.15 : Dinamica industrială ; 17.53 : fguri și mo­­mente din istoria muzicii româ­nești : Carol Miculi ; 18.1­0 : Bule­tin de știri ; 18.03 ; In jurul glo­bului ; 18.13 : Instrumente muzi­cale ale popoarelor lumii ; 18.40: Selecțiuni din opereta „Oklahoma" de Rodgers ; 19.00 ; Seară pentru tineret ; 7u.00 : Radiogazeta de seara ; 20.30 : Cinta orchestra Joe Loss ; 20.45 : Noapte bună, copii; 20.55 : Cintece vechi și noi ale compozitorului Nora Demetriad; 21.15 : Cronica­­ literara de Paul Georgescu ; 21.25 : Rapsozi ai cin­­tecului nostru popular ; 21.45 : Un nume pe coperta unui­ disc : Tony Dab­ara ; 22.00 : Radiojurnal ; 22.20: Creații românești de muzică ușoa­ră ; 22.40 : Miniaturi instrumentale; 22.55 : Tangouri in interpretări vo­cale ; 23.17 - Concert Igor Stravins­­ki ; 23.52 — 23.55 : Buletin de știri. PROGRAMUL I­­ I.30 : Radiojurnal ; 7.45 : Reco­­mandări din program ; 7.50 : „Frumoasă ne este tinerețea" ; 8.00 : Melodiile dimineții ; 8.30 : Soliști și orchestre de muzică populară ; 9.00 : Buletin de știri ; 9.05 : Poemul simfonic „Marsyas“ de Alfons Castaldi ; 9.31 : Jocuri vesele pe portativ ; 10.00 : „Drag mi-e cintecul pe lume" ; 10.10 : Arii din opera „Aroldo“ de Verdi; 10.25 : Muzica de esuaua ; 10.40 : paguu uni creația romaneasca ue uiscu­sia ; ii.uu x>iuetia ut: suri i luni ; ue ia xiuier­ia mauri­ail­­a amuiuri ; ii..eu : surii țariie aocaa­­u­sie ; ii.do : cvarteiiu nr. 3 apus 4a m­iua major ue ccmunalui ; 17.3u ; Piese distractive pentru lamara ; iü.4o , uni repertoriul corului Racaoteie vizi­uni , lo.un Buletin ae știri ; 13.05 : Recoman­­dan oxn program ; 13.ua : Aici ae mare popularitate am opere ; 13.31 : Interpreți cunoscuți, me­lodii mai putin cunoscute ; 14.00: Uvertura „corsarul“ de Berlioz, poemul simfonic „Tasso“ ele Liszt ; 14.30 : Brelucrari de fol­clor ale compozitorilor noștri ; 1o.30 : Radiojurnal ; 15.10 : suita pentru pian și clarinet de Paul Jelescu ; 15.30 : Scene din ope­rete ; 16.00 : Pagini orchestrale din muzica de estradă ; 16.30 : Emisiune de basme : „Albă ca zapada“ de Frații Grimm ; 17.00: Radiojurnal ; 17.20 : Sonata în La major pentru violoncel și pian de Weber ; 17.30 : Cintece ; 17.40 : Sfatul medicului ; 17.45 : Coruri din opere ; 18.00 : Piese pentru vioară de Wieniawschi ; 18.15 : Ziare, ziariști, opinii ; 18.30 : Anunțuri, reclame și mu­zică ; 19.00 : Buletin de știri ; 19.03 : Intîlnire cu romanța ; 19.30 : Program interpretat de Sonia Cruceru și Alexandru Jula; 19.50 : Transmisiunea concertului orchestrei de studio a Radiotele­­viziunii ; 22.30 : Moment poetic ; 22.35 : Din repertoriul de operă al sopranei Arta Florescu ; 23.00: Buletin de știri ; 23.07 : Melodii pentru ore tîrzii ; 0.52—0.55 : Bu­letin de știri. I­mportant­ pentru locatarii blocurilor din cartierul ȚIGLINA I Galați Cooperativele meșteșugărești PROGRESUL, UNIREA­ ȘI­ IGIENA Galați, au deschis in noul COMPLEX COMERCAL din Țiglina I, str. Partizanilor int­re blocurile cu nr. 22 și 32 și (școala generală nr. u) următoarele unități de deservire : — Frizerie - coafură - manechiură; — Confecții de comandă pentru femei și bărbați — Comandă și reparații încălțăminte; Unitate de primire pentru spălătorie-boiangerie. I.U.S.C.M. Galați Sediul: ȘANTIER COMBINAT SIDERURGIC i­­ é:­1 3 ANGAJEAZĂ : — lăcătuși construcții metalice — sudori electrici — electricieni întreținere și au­to — mecanici auto — maiștri construcții metalic­e — ingineri specialitatea constru­cții de mașini și construcții navale — dactilografe Relații suplimentare se primesc la serviciul personal-cadre telefon 1790. ± Nr. 6596 TELEVIZIUNE JOI 24 FEBRUARIE 1966 11.40 : Aspecte de la Campiona­tul mondial de patinaj artistic (exerciții libere — perechi). Trans­misiune de la Davos (Elveția); 19.00 : Hochei , Cehoslovacia — Canada. Transmisiune de la Pra­­ga ; 21.15 • Seară de operă : Don Pasquale de Gaetano Donizetti ; In pauză filmele : Nori în profil; Cînd soția e plecată . 23.30 : Te­lejurnalul de noapte. Buletinul meteorologic. METEOROLOGIC Timpul probabil pentru următoa­rele 24 de ore . Vremea se menține călduroasă cu cerul variabil mai mult no­­roi. Vintul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sudic. Tem­peratura în creștere ușoară — minimele vor oscila între 5 grade și 7 grade, iar maximele între 9 grade și 12 grade. Ceață dimi­neața. Timpul probabil pentru urmă­toarele 3 zile . Vremea se menține călduroasă și relativ umedă. Vor cădea ploi slabe locale. Vînt potrivit predo­­minînd din sectorul sud-vestic. Temperatura se menține ridicată la început, apoi scade ușor — mi­nimele 5—7 grade, iar maximele 12—16 grade. UZINA DE REPARAȚII GALAȚI B-dul G. Coșbuc nr. 256 execută: — lucrări de cromaj — nichelaj la diferite piese de tractoare, autovehi­cule și altele ; — lucrări de vulcanizare de cau­ciucuri și camere pentru tractoare, autovehicule și utilaje de transport uzinal ; — în trimestrele II și III execută reparații de tractoare și motoare în baza comenzilor ferme. Executarea lucrărilor sus-menționa­­te se face numai pentru întreprinde­rile socialiste. Întreprinderea comunală Galați Str. Brîncoveanu nr. 2 ANGAJEAZĂ: — Electricieni întreținere — Instalatori gaze — Instalatori termoficare — O dactilografă ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ GALAȚI Str. 13 Iunie nr. X angajează de urgență . — I JURISCONSULT. — I CONTABIL I (PRINCIPAL) cu respectarea condițiilor H.C.M 1053/1960 Doritorii se vor adresa la serviciul cadre — telefon nr 3487. X. t

Next