Viața Nouă, ianuarie-martie 1966 (Anul 22, nr. 6552-6627)
1966-02-23 / nr. 6596
Pag. 2-a VOLEI Știința Galați- Progresul Brăila 3-0 In prima etapă a returului, studenții gălățeni au primit replica formației Progresul Brăila. După cum era de așteptat, studenții încep jocul în forță imprimînd partidei un tempo rapid, în continuă mișcare , în atac, Udișteanu, Ozum, Petrișor împletesc armonios loviturile în forță cu cele luftate, iar în apărare Kramer și Iorga prin plonjoane acrobatice scot mingi dificile. Cu toate eforturile depuse de brăileni, primul set este cîștigat de studenți (la 7), în numai 10 minute de joc. In setul doi, lucrurile încep să se complice. Studenții dau semne de oboseală (este poate și firesc — deoarece după turneul în Franța au sosit la Galați joi seara) joacă inegal — fapt de care profită brăilenii, care in partida de duminică au dat dovadă de o exemplară putere de luptă, astfel că evolutia scorului devine interesantă : 1—0, 1—1, 2—1, 3—1, 5—1,5—2, 6—2, 6—3, 6-5, 7—5, 7—7, 7—8—8, 8—9. La acest scor, antrenorul echipei cere un inspirat timp de odihnă, în urma căruia studenții se mobilizează mai mult și cîștigă setul la 10. In setul trei, gălățenii conduc cu 4—0 și se părea că vor încheia repede socotelile, dar brăilenii nu sunt de aceiași părere; ei joacă din ce în ce mai atent, blocajul funcționează mai bine și în consecință scorul devine egal 5—5, iar în continuare ajung să conducă cu 8—6. Dar în tabăra studenților se produce revirimentul așteptat și cu prețul unor mari eforturi reușesc să egaleze și să cîștige setul la 10. Partida a durat o oră. Ne-a plăcut jocul prestat de studenți în primul set și vrem să credem că comportarea inegală din setul 2 și 3 se datorește numai oboselii și nu altor motive! S-au remarcat: Petrișor, Iorga, Ozum și respectiv Păunoiu și Bratu. Jocul a fost bine condus de cuplul bucureștean: A. Ionescu și R. Farmus. Formațiile: Știința: Kramer, Udișteanu (Drăgan) Brandemburg (Vîslan) Ozum, Iorga, Petrișor ;• Progresul: Păunoiu, Brucner, Ruja, Bratu (Zafirudis) Vasile, Sighinaș (Maxim). T. SIRIOPOL Secretul“ 83000 de (Urmare din pag. 1) celor cărți citite toți bibliotecarii răspund cu seriozitate misiunii ce le-a fost încredințată. Este cazul Ioanei Vîrlan din Brăhășești, al Măriei Chitic din Munteni, care nu fac suficient pentru a antrena un număr câ mai mare de cititori. Este știut că dezvoltarea muncii cultural-educative trebuie să fie sprijinită și din punct de vedere material. O mare răspundere in acest sens o au comitetele executive ale sfaturilor populare, care au sarcina și obligația să asigure buna desfășurare a acțiunilor din cadrul căminului cultural sau al bibliotecii. In majoritatea comunelor raionului Tecuci s-a ințeles acest lucru. La Munteni, Jepu, Umbrărești, Nicorești, Buciumeni, Corod, ca să dăm doar citeva exemple, comitetele executive și-au făcut datoria in acest au contribuit și ele la sens, asigurarea unor manifestări bine organizate. Mai există insă și cazuri de altă natură. La Cosmești biblioteca nu are rafturi suficiente. La Gohor camera bibliotecii căpătat recent o altă destianație și cărțile au fost trecute intr-o odaie neîncălzită, întunecoasă. O situație asemănătoare există și la Blinzi. La Valea Mărului: geamuri sparte, pereți nevăzuiți, frig. Oare cum înțeleg tovarășii președinți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare din aceste comune, importanta desfășurării muncii cultural-educative? Acestea sunt condițiile pe care ei le creează desfășurării muncii cu cartea? Vizita pe care am făcut-o la biblioteca raională din Tecuci ne-a furnizat după cum am văzut date interesante. Dragostea pentru citit a devenit o preocupare comună tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate. Literatura beletristică și științifică ocupă fructuos timpul liber, destinde și instruiește în același timp. Trebuie insă ca neajunsurile semnalate, atit din partea bibliotecarilor cu o activitate superficială cît și din partea comitetelor executive care nu acordă sprijinul material necesar, să fie îndreptate la timp. Căci și în această muncă, ca și în oricare alta, sunt necesare: înțelegerea, seriozitatea, elanul și exigența. O știre importantă ! Intre 31 ianuarie și 28 februarie 1966 au loc Reduceri de prețuri cu 25—30 la sută la numeroase sortimente de țesături, tricotaje, confecții și galanterie specifice sezonului rece ca : Stofe pentru costume bărbătești — costume taior și rochii femei — stofe pentru paltoane și pardesie — jachete lină pură, import, pentru femei — paltoane pentru femei și copii — pălării din păr de iepure pentru bărbați — fulare din lină pură și alte articole de calitate în sortimente variate. Aceste mărfuri le GĂSIȚI ÎN MAGAZINELE DE SPECIALITATE din orașele GALAȚI — BRĂILA — FOCȘANI — TECUCI precum și în MAGAZINELE COOPERAȚIEI DE CONSUM din regiunea Galați. Nu pierdeți prilejul, vizitați neîntîrziat magazinele ! Cimp larg de cercetare științifică — ȘANTIERUL (Urmare din pag. 1) noastră, a avut ca scop principal, stabilirea soluțiilor optime de fundare pentru asigurarea construcțiilor împotriva tasărilor neadmisibile în perioade de execuție și, în special, în cea de exploatare. Cercetările efectuate asupra tasabilității terenului s-au făcut pe fundații experimentale de diverse tipuri, la scară naturală, în mai multe zone de experimentare și pe întregul amplasament al combinatului ,prin foraje și puțuri de cercetare. Prin corelarea rezultatelor obținute de noi cu cele ale încercărilor pe fundații experimentale, s-au putut stabili caracteristicile terenului din diversele zone ale combinatului. Dintre problemele deosebite puse la fundarea construcțiilor de la Combinatul siderurgic Galați și care și-au găsit rezolvarea prin aceste cercetări, enumărăm citeva : stabilirea aspectului general al stratificației și a nivelelor de apariție a apei subterane, stabilirea porozității și sensibilității terenului la umezire, comportarea loessului sub sarcină în stare naturală, comportarea loessului inundat la forțe orizontale precum și fundarea pe piloți la obiectivele deosebit de sensibile la tasările provocate de umezire. Studiile și cercetările efectuate, rezultatele obținute, au condus la concluzii cu o deosebită însemnătate practică, la stabilirea condițiilor tehnice speciale pentru proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor fundate pe teren macroponic. In ceea ce privește proiectarea construcțiilor metalice s-au prevăzut în proiecte o serie de soluții noi de execuție, pentru a căror aplicare a fost necesară efectuarea unor cercetări și experimentări de către Filiala IPROMHT — Galați, în colaborare cu alte întreprinderi sau institute din țară. Astfel, volumul mare de construcții metalice ce trebuia executat la Combinatul siderurgic a impus proiectanților folosirea unor oțeluri slab aliate, reducîndu-se astfel greutatea construcțiilor cu circa 8 la sută și găsirea unor metode de asamblare a elementelor direct pe șantier, care să asigure o calitate superioară și o productivitate ridicată. In această direcție s-au prevăzut în proiecte buloane de înaltă rezistentă în locul îmbinărilor cu nituri sau sudură. Incepînd din anul 1961, IPROMET a studiat posibilitatea de folosire a acestora la construcțiile industriale din țara noastră, organizînd un program corespunzător de cercetări pentru stabilirea condițiilor de uzinare ale buloanelor și a tehnologiei de execuție. Sub îndrumarea proiectanților de la filiala noastră, aceste cercetări au fost efectuate la Uzina mecanică Galați pentru probele de rupere pe epruvete și prototipuri de buloane, pe șantierele I.C.M.S. Galați pentru confecționarea diferitelor chei speciale de strîngere, iar la laboratorul Institutului de Construcții din București s-au efectuat probe tensiometrice pentru determinarea limitelor de rezistență, a diagramelor de strîngere și eforturilor interioare. Astfel, la Uzina mecanică Galați, s-a făcut prima uzinare de serie a buloanelor de înaltă rezistență pentru combinatul siderurgic, iar pe baza rezultatelor a definitivat obținute IPROMET primele instrucțiuni cu privire la tehnologia de fabricație, metodele de lucru pe șantiere și montajul construcțiilor metalice prin acest nou sistem de îmbinare. In activitatea de proiectare, adesea trebuie elaborate detalii pentru unele utilaje și instalații deosebite, ale căror caracteristici nu sunt întîlnite în literatura de specialitate. Astfel, pentru concasoarele de cocs de la secția preparări a sectorului furnale, elaborarea proiectului s-a făcut pe baza elementelor privitoare la forța maximă necesară sfărîmării cocsului ; diagramele de variație a forței în timpul sfărîmării, au fost determinate cu sprijinul catedrei de rezistența materialelor de la Institutul politehnic Galați. Colaborînd activ cu alte institute de proiectări din țară, aplicind cele mai moderne soluții tehnice de execuție încă din faza de elaborare a proiectelor, continuînd activitatea noastră laborioasă de cercetare științifică care și-a dovedit pe deplin eficacitatea, vom reuși să predăm constructorilor combinatului siderurgic, proiecte mai bune, mai ieftine și într-un timp cît mai scurt. Obiective insuflețitoare. Măsuri precise pentru îndeplinirea lor (Urmare din pag 1) tone gunoi de grajd din care 3 500 tone sunt așezate de acum în platforme în apropierea suprafețelor destinate îngrășării, iar 2 000 de tone vor fi transportate imediat ce terenul permite. In primăvară vom ridica pe spalieri încă 25 ha vie, ajungînd la 60 hectare, din cele 130 ha pe rod. In zootehnie ne-am îndreptat atenția în două direcții — îmbunătățirea efectivelor și asigurarea unei baze furajere complete și complexe. Vom ajunge în acest an la 450 de vaci cu lapte. Majoritatea lor sunt de mare valoare zootehnică, iar completarea lotului și împrospătarea lui o facem cu juninci asigurate din prăsilă proprie pe care le-am selecționat de la animale de mare productivitate. Hrana animalelor va fi mai îndestulătoare și completă. Trebuie să arăt că în ultimii ani am mărit suprafața plantelor bogate în proteine, completînd baza furajeră asigurată pe plan local cu reziduuri industriale (șroturi, tărîțe de grîu, borhot) care îmbunătățesc calitativ hrana. Lucerna, de exemplu, ocupă 230 ha față de 60 ha cît ocupa cu 3 ani în urmă. Vom mai cultiva anul acesta 150 ha amestecuri furajere, 30 ha borceag, 500 ha porumb în cultură dublă și vom primi circa 300 de tone borhot, 23 tone șroturi etc. Rezultă că producțiile pe care ne-am angajat să le realizăm, atît cele vegetale cît și cele din zootehnie au o bază materială solidă. Trebuie completat la cele spuse de președintele cooperativei agricole că aici, la Băleni, atît țăranii cooperatori cât și mecanizatorii sunt oameni pregătiți, cu experiență îndelungată. Fiind conștienți de importanta contribuție ce trebuie să o aducă la sporirea producțiilor și înflorirea unității, ei s-au angajat să execute toate lucrările la timp și la un înalt nivel agrotehnic. Pentru noi, scrisul cu cerneală nu-i o treabă grea, C. L. D. C. — Calați Aduce la cunoștința celor interesați ci ACHIZIȚIONEAZĂ contra cost, cărți vechi și noi de literatură politică, tehnico-științifică, beletristică și artă prin ANTICARIATELE din Galați, str. N. Bălcescu nr. 30 și Brăila, str Republicii nr. 2 I Mtoew VIAȚA NOII TEATRE GALAȚI • Teatrul de stat — Eu rîd, tu plingi, el cască (ora 19,30) BRAILA Teatrul de stat — Capcana pentru un om singur (ora 19,30). CINEMA GALAȚI : „Central" filmul Procese, din Nürnberg , „Republica” — Alinul învățătorul din Vigevano ; „Țiglina- - filmul Sașa; „Popular" — filmul Aport Muhtar . ..Dunărea" — filmul Un lucru făcut la timp. BRAILA : „11 Iunie" — filmul Femeia in halat; „23 August" — filmul Ultima vacanță ; .Republica- - filmul Camera albă ; „Flacăra" — filmul Căpitanul din Tenke; seria I și II ; „Popular" — filmul Totul despre Eva. FOCȘANI : „Unirea" — filmul Ultima cavalcadă spre Santa Cruz ; „Flacăra" — filmul Moara cu noroc. TECUCI : „Arta“ — filmul Banda ; „Popular“ — filmul Povestea Unei nopți stranii. MARAȘEȘTI : „Lumina" — filmul Pînă la oraș nu e departe. PANCIU : „Popular“ — filmul Cineva acolo sus mă iubește. ODOBEȘTI : filmul H = 8. T. VLADIMIRESCU : „Flacăra“ — filmul Falsificatorul. Vremea păgînilor. FAUREZ : filmul ÎNSURĂȚEI : filmul Dragoste neîmplinită. întreprinderea forestieră Sighetul Marmației str. V.I. Lenin nr. 2, regiunea Maramureș, livrează la preț oficial, pe bază de comandă fermă următoarele : — ARACI PENTRU LEGUME din diverse specii foioase — MARGINI DIN SATUROAIE esență fag — COȘURI DE NUIELE tip aprozar Cei Interesați se vor adresa la adresa de mai sus. LUNA CAUT» m SATE CARNET CINEMATOGRAFIC Procesul de la Nürnberg Lulnd ca punct de plecare procesul unor înalți magistrați din conducerea justiției naziste, proces desfășurat in primăvara și vara anului 1949 la Nürnberg, scenaristul Abby Mann (semnatarul nuvelei cu același titlu, prezentată intr-o ecranizare și la televiziunea new-york-eză) își axează toate firele acțiunii și dezbaterii în jurul ideii de responsabilitate, care trebuie să anime lumea contemporană. In acest sens, filmul invită — cu sobrietate, cu obstinație, cu exemplară știință a gradării — la profunde și generalizatoare reflecții; ne putem oare permite să uităm cumplitele crime săvârșite de acel trust al morții condus de Hitler, sau avem datoria de a ne ține trează memoria și conștiința ? Preocupați de reconstruirea unei vieți liniștite și senine, suntem tentați să iertăm fărădelegile comise („dacă ,vrem să supraviețuim, trebuie să uităm“ — spune văduva generalului prusac, memorabil interpretată de Marlene Dietrich), ori căutăm să dăm câ mai amănunțite răspunsuri la întrebarea pe care și-a pus-o o omenire întreagă: „cum a fost cu putință ?" și ne preocupă permanent grija de a împiedica repetarea acelor atrocități? Și cuvintele colonelului Lawson — „vinovații trebuie să plătească", dar mai ales cele ale bătrînului judecător Dan Haywood, rostite calm și răspicat în final : „Domnule lanning, trebuia să-ți dai seama că se va ajunge la aceste orori în clipa în care ai condamnat la moarte primul om nevinovat" —" sunt menite să acuze pasivitatea, să demonstreze că în fața unei politici criminale, orice indulgență, orice moment de uitare, înseamnă de fapt complicitate, ce nu poate fi, în nici un caz, absolvită de pedeapsă. Dintre magistrații naziști aduși pe banca acuzării la Nürnberg, cea mai mare atenție se acordă în film cazului lui Ernst Janning, jurist de reputație internațională, unanim apreciat pentru vederile sale progresiste, tanning, devenit ulterior ministru al justiției sub Hitler, aduce pe ecran tragedia unei autentice valori morale, coborîți — prin alierea la o politică demențială — pe treapta compromisului și a degradării umane. El reconstituie cu intensitate, alături de celelalte trei personaje — cheie a sumbrelor tribunale „excepționale" — nu cazuri de abuz sau eroare judiciară, ci climatul lipsei de dreptate, caracteristic întregului regim nazist. Ni s-a părut, în această ordine de idei, de o zguduitoare forță dramatică acea confruntare dintre muncitorul acuzat de deficiență mintală (interpretat cu o rară strălucire artistică de Montgomery Clift) și avocatul apărării, Rolf (intr-o nu mai prejoasă interpretare a lui Maximilian Schell, ce înspăimîntă prin inteligență demoniacă și reprobabil fanatism) fosta victimă a operației de sterilizare, chemată să-și depună mărturia, pare că devine pentru a doua oară victimă, ca și tînăra fată (Judy Garland) implicată in procesul de profanare rasială, de astă dată în fața altui strălucit sofist în materie de legislație, un fel de urmaș al lui Janning. Aici, ca și în alte momente, filmul avertizează asupra pericolului reînvierii fascismului și încurajării lui, infierînd speculațiile și presiunile politice ale unor cercuri imperialiste. Cele două serii ale filmului au, de la Început și pînă la sfîrșit, o intensitate care te copleșește. In mina regizorului aparatul de filmat devine un mijloc de a investiga nervos, trepidant, — într-o permanentă concordanță cu dramatismul ambianței și cu ascuțimea conflictului — universul închis al sălii de judecată, în care se desfășoară cea mai mare parte a acțiunii. Kramer nu se lasă prins de capcana artificiilor devenite facilități, pe care i le oferă tehnica filmului. Din vocabularul cinematografiei el selectează numai mijloacele de expresie fundamental specifice. Mișcarea aparatului, cînd rectilinie, ordonată, cînd sacadată sau ondulatorie (magistral realizată în scena depoziției muncitorului infirm), devine aproape un ochi electronic de investigație a psihologiei personajelor. Este firesc că tema îndrăzneață acestui film i-a șocat pe anumiți critici apuseni, care i-au contestat vehement orice valoare. Controversat, filmul a fost privit cu condescentă superioritate și de adepții exclusiviști ai tendințelor de avangardă, care nu i-au putut ierta cineastului american faptul că a demonstrat atât de convingător resursele deloc perimate ale cinematografului „tradițional",bazate pe excesivele lungimii ale dialogului). Beneficiind, pe lângă interpreții amintiți, și de aportul unor mari actori, ca Spencer Tracy și Burt Lancaster, filmul lui Stanley Kramer se înscrie printre acele creații cinematografice a căror amintire te urmărește mult timp după ce ai ieșit din sala de spectacol. EUGEN POPESCU RADIO JOI 24 FEBRUARIE 1966 PROGRAMUL I 5.00 : Buletin de știri ; 5.06 : Din cele mai cunoscute melodii populare : 5.30 : Gimnastica de înviorare ; 5.40 : Valsuri ; 6.00 : Radiojurnal ; 6.10 : Burlesca de Cristian Biclea ; 6.15 : Transmiteri pentru sate ; 6.22 : Cîntă, ceteră, cu foc; 6.30 : Anunțuri și muzică ; 6.40 : Recomandări din program ; 6.45 : Salut voios de pionier ; 7.00 : Radiojurnal ; 7.15 : „In excursie“; 7.30 : ..Satul nostru a-nflorit“; 7.45 : Dansuri de estradă ; 8.00 : Sumarul presei ; 8.08 : Muzică populară ; 8.30 : La microfon, melodia preferată ; 9.30 : Sfatul medicului ; 9.35 : Balade și jocuri; 10.00 : Buletin de știri ; 10.05 : Muzică de cameră de Doru Popovici ; 10.30 : Vreau să știu ; 11.00 : Momente plăcute cu muzica ușoară ; 11.33 : Compozitori din secolul al XVIII-lea : Francesco Vonporti ; 12.00 : Buletin de știri ; 12.07 : Recomandări din program ; 12.10 : Folclor muzical din regiunile patriei ; 12.30 : Arci ... Iași; 12.50 : Concerte de prînz ; 13.45 : Melodii populare ; 14.00 : Buletin de știri ; 14.08 : Revista soliștilor de muzică ușoară ; 14.40: Cotele apelor Dunării ; 15.00 : Arii din opere interpretate de Viorica Cortez-Guguianu ; 15.20: Coordonate culturale ; 15.45 : Trei piese de concert pentru flaut, viola și harpă de Rameau ; lb.üQrcautuj urnal ; 16.20 : Cilita Felician Farcașu și Fanicăntonescu — Romanești ; 1U.40 : Răspunsuri ascultătorilor emisiunii „cunoașteți și recunoașteți" (muzica din opere); 17.15 : Dinamica industrială ; 17.53 : fguri și momente din istoria muzicii românești : Carol Miculi ; 18.10 : Buletin de știri ; 18.03 ; In jurul globului ; 18.13 : Instrumente muzicale ale popoarelor lumii ; 18.40: Selecțiuni din opereta „Oklahoma" de Rodgers ; 19.00 ; Seară pentru tineret ; 7u.00 : Radiogazeta de seara ; 20.30 : Cinta orchestra Joe Loss ; 20.45 : Noapte bună, copii; 20.55 : Cintece vechi și noi ale compozitorului Nora Demetriad; 21.15 : Cronica literara de Paul Georgescu ; 21.25 : Rapsozi ai cintecului nostru popular ; 21.45 : Un nume pe coperta unui disc : Tony Dabara ; 22.00 : Radiojurnal ; 22.20: Creații românești de muzică ușoară ; 22.40 : Miniaturi instrumentale; 22.55 : Tangouri in interpretări vocale ; 23.17 - Concert Igor Stravinski ; 23.52 — 23.55 : Buletin de știri. PROGRAMUL I I.30 : Radiojurnal ; 7.45 : Recomandări din program ; 7.50 : „Frumoasă ne este tinerețea" ; 8.00 : Melodiile dimineții ; 8.30 : Soliști și orchestre de muzică populară ; 9.00 : Buletin de știri ; 9.05 : Poemul simfonic „Marsyas“ de Alfons Castaldi ; 9.31 : Jocuri vesele pe portativ ; 10.00 : „Drag mi-e cintecul pe lume" ; 10.10 : Arii din opera „Aroldo“ de Verdi; 10.25 : Muzica de esuaua ; 10.40 : paguu uni creația romaneasca ue uiscusia ; ii.uu x>iuetia ut: suri i luni ; ue ia xiuieria mauriaila amuiuri ; ii..eu : surii țariie aocaausie ; ii.do : cvarteiiu nr. 3 apus 4a miua major ue ccmunalui ; 17.3u ; Piese distractive pentru lamara ; iü.4o , uni repertoriul corului Racaoteie viziuni , lo.un Buletin ae știri ; 13.05 : Recomandan oxn program ; 13.ua : Aici ae mare popularitate am opere ; 13.31 : Interpreți cunoscuți, melodii mai putin cunoscute ; 14.00: Uvertura „corsarul“ de Berlioz, poemul simfonic „Tasso“ ele Liszt ; 14.30 : Brelucrari de folclor ale compozitorilor noștri ; 1o.30 : Radiojurnal ; 15.10 : suita pentru pian și clarinet de Paul Jelescu ; 15.30 : Scene din operete ; 16.00 : Pagini orchestrale din muzica de estradă ; 16.30 : Emisiune de basme : „Albă ca zapada“ de Frații Grimm ; 17.00: Radiojurnal ; 17.20 : Sonata în La major pentru violoncel și pian de Weber ; 17.30 : Cintece ; 17.40 : Sfatul medicului ; 17.45 : Coruri din opere ; 18.00 : Piese pentru vioară de Wieniawschi ; 18.15 : Ziare, ziariști, opinii ; 18.30 : Anunțuri, reclame și muzică ; 19.00 : Buletin de știri ; 19.03 : Intîlnire cu romanța ; 19.30 : Program interpretat de Sonia Cruceru și Alexandru Jula; 19.50 : Transmisiunea concertului orchestrei de studio a Radioteleviziunii ; 22.30 : Moment poetic ; 22.35 : Din repertoriul de operă al sopranei Arta Florescu ; 23.00: Buletin de știri ; 23.07 : Melodii pentru ore tîrzii ; 0.52—0.55 : Buletin de știri. Important pentru locatarii blocurilor din cartierul ȚIGLINA I Galați Cooperativele meșteșugărești PROGRESUL, UNIREA ȘI IGIENA Galați, au deschis in noul COMPLEX COMERCAL din Țiglina I, str. Partizanilor intre blocurile cu nr. 22 și 32 și (școala generală nr. u) următoarele unități de deservire : — Frizerie - coafură - manechiură; — Confecții de comandă pentru femei și bărbați — Comandă și reparații încălțăminte; Unitate de primire pentru spălătorie-boiangerie. I.U.S.C.M. Galați Sediul: ȘANTIER COMBINAT SIDERURGIC i é:1 3 ANGAJEAZĂ : — lăcătuși construcții metalice — sudori electrici — electricieni întreținere și auto — mecanici auto — maiștri construcții metalice — ingineri specialitatea construcții de mașini și construcții navale — dactilografe Relații suplimentare se primesc la serviciul personal-cadre telefon 1790. ± Nr. 6596 TELEVIZIUNE JOI 24 FEBRUARIE 1966 11.40 : Aspecte de la Campionatul mondial de patinaj artistic (exerciții libere — perechi). Transmisiune de la Davos (Elveția); 19.00 : Hochei , Cehoslovacia — Canada. Transmisiune de la Praga ; 21.15 • Seară de operă : Don Pasquale de Gaetano Donizetti ; In pauză filmele : Nori în profil; Cînd soția e plecată . 23.30 : Telejurnalul de noapte. Buletinul meteorologic. METEOROLOGIC Timpul probabil pentru următoarele 24 de ore . Vremea se menține călduroasă cu cerul variabil mai mult noroi. Vintul va sufla slab pină la potrivit din sectorul sudic. Temperatura în creștere ușoară — minimele vor oscila între 5 grade și 7 grade, iar maximele între 9 grade și 12 grade. Ceață dimineața. Timpul probabil pentru următoarele 3 zile . Vremea se menține călduroasă și relativ umedă. Vor cădea ploi slabe locale. Vînt potrivit predominînd din sectorul sud-vestic. Temperatura se menține ridicată la început, apoi scade ușor — minimele 5—7 grade, iar maximele 12—16 grade. UZINA DE REPARAȚII GALAȚI B-dul G. Coșbuc nr. 256 execută: — lucrări de cromaj — nichelaj la diferite piese de tractoare, autovehicule și altele ; — lucrări de vulcanizare de cauciucuri și camere pentru tractoare, autovehicule și utilaje de transport uzinal ; — în trimestrele II și III execută reparații de tractoare și motoare în baza comenzilor ferme. Executarea lucrărilor sus-menționate se face numai pentru întreprinderile socialiste. Întreprinderea comunală Galați Str. Brîncoveanu nr. 2 ANGAJEAZĂ: — Electricieni întreținere — Instalatori gaze — Instalatori termoficare — O dactilografă ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICĂ GALAȚI Str. 13 Iunie nr. X angajează de urgență . — I JURISCONSULT. — I CONTABIL I (PRINCIPAL) cu respectarea condițiilor H.C.M 1053/1960 Doritorii se vor adresa la serviciul cadre — telefon nr 3487. X. t