Viața Nouă, aprilie-iunie 1966 (Anul 22, nr. 6628-6704)
1966-04-20 / nr. 6644
A Nr. 6641 VIZITA PREȘEDINTELUI lOSIP BROZ TITO ÎN tara NOASTRĂ La Fabrica de mașini — unelte și agregate — București (Hintere din pag. 1) al produselor realizate Mei, modalitățile de cooperare sau alte uzine, posibilitățile ei de export. Se vizitează apoi hala principală — de proporții impresionante. De jur împrejur, pe largi spații, răspunzînd parcă nu numai cerințelor producției, ci și bunului gust al gospodarului preocupat de estetica interiorului, sînt instalate mașini și utilaje de înaltă precizie. Înzestrate cu „inteligentă" tehnică, grupate după specificul operațiilor de prelucrare, mașinile realizează clipă cu clipă metamorfoza metalului. In secția de mecanică grea președintele Tito privește cu atenție prima mașină-uneltă realizată de colectivul acestei fabrici — strungul Carusel de 2 500 mm. Directorul fabricii relevă interesul pe care l-a stîrnit acest utilaj complex atît la noi cît și în străinătate. Alte popasuri sînt prilejuite de șirul lung al strungurilor românești la care sînt prelucrate diverse piese ale viitoarelor mașini tihelie Oaspeții cercetează cîteva tipuri de piese, urmăresc munca migăloasă a celor care se făbresc. Lăsînd pentru o Clipă lucrul, muncitorii îl salută cu căldură pe președintele It. S. F. Iugoslavia. La montaj, oaspeții fac cunoștință cu un alt tip de mașină — caruselul de 2 000 mm, aflat la ultimele probe tehnologice. Alături alți patru „frați” ai acestuia, de laâ0 mm, îmbrăcați în folii transparente de polietilenă sînt gata de drum spre beneficiari. Atenția vizitatorilor este atrasă de mașina pentru modificarea suprafețelor cu curenți de înaltă frecvență. Președintele Tito se interesează de caracteristicile acestui utilaj. Este prezentată apoi o mașină de frezat și alezat cu comandă program. Gazdele lor despre au vorbit oaspețiperspectivele iadji deschise în fața tinerei întreprinderi bucureștene, strîns legate de ritmul impetuos de înzestrare a industriei noastre constructoare de mașini cu tehnica modernă, de prețuirea din ce în ce mai mare de rare se bucură la export produsele ei. Această întreprindere modernă este o oglindă a dezvoltării industriei grele românești, a preocupărilor actuale în acest domeniu ale partidului și statului nostru. Președintele Tito a scris în cartea de onoare : „Impresiile mele despre această fabrică sînt foarte bune. Ea este înzestrată cu o înaltă tehnică, într-adevăr bine folosită de muncitorii ei talentați. Am văzut produsele de înaltă calitate ale Fabricii de mașiniunelte și agregate. Doresc muncitorilor de aici noi succese în muncă". VIÄTA NÖ0Ä Locul de muncă mai bine gospodărit Intrmpsetatea Și buna gospodărire se află și în atenția lucrătorilor din bazele de re recepție și silozurile de cereale din regiunea noastră. La bazele de recepție din Tecuci Brăila, Focșani, Berheci raionul Tecuci, Dudești și Balta Albă, raionul Fáurei, Ivești, raionul Galați, Bujor și altele, s-au plantat anul acesta 110 000 de pertii și arbuști,2 000 de trandafiri și s-au amenajat pentru parcuri și spatii verzi 15 hectare de teren, care pînă acum nu era folosit. Tot anul acesta s-au construit 20 000 ml de împrejmuiri noi. Consultație științifică Comuna Milcovul a fost gazda a aproape 300 țărani cooperatori îndeosebi crescători de oi din Răstoaca comunele Gologariu, și Slobozia Ciorciui. Ei au asculat cu mult interess consultația științifică „Creșterea și furajarea ovinelor“ acordată de medicul veterinar Gheorghe Dincă, de la Institutul de cercetări zootehnice din București. O nouă școală în construcție De curînd în satul Dălhălui, raionul Focșani, a început construcția unei noi școli, cu 5 săli de clasă și laborator. La ridicarea construcției își aduc o însemnată contribuție cetățenii din comună. Mobilierul necesar școlii a și fost procurat, deschide porțile Școala își va la începerea noului an școlar, MITICA ȘTEOALFA corespondent Este un lucru știut că vitrinele au avut întotdeauna și continuă să aibă un cuvînt greu de spus în comerț. Nu e cazul să amintim aici în ce constă rolul lor in sporirea vînzării produselor. E de ajuns doar să spunem că nu o dată trecătorul se hotărește să intre in magazin privind vitrina acestua, sau n-o face din același motiv. De asemenea, vitrinele completează frumusețea străzii, a orașului, constituind una din cărțile de vizită ale bunilor gospodari. Dar să trecem la concret. Lucrătorii din rețeaua comercială a orașului Brăila manifestă o deosebită grijă pentru modul de prezentare a vitrinelor. Fantezia, care nu de puține ori lipsește vitrinienilor, s-a dovedit a fi aici prezentă într-o mare măsură. Datorită ei, primăvara zîmbește străzii prin petalele deschise ale unui ghiocel artificial, sau prin ramurile înflorite de măr ,nici nu par a fi artificiale) din aceleași vitrine brăilene. Magazinele complexului comercial din piața Hristo Botev se pot mîndri pe bună dreptate cu vitrinele lor. Fiecare vrea să ne atragă, să ne cheme în magazin. Fantezie în aranjare, mult bun gust în alegerea culorilor, în îmbinarea lor, mod de prezentare variat, neaglomerat și mai presus de toate — primăvară, multă primăvară. E o treabă grea și temerară încercarea de a le descrie. Și totuși... Magazinul de galanterie (responsabil Ștefania Topciu) din piața Hristo Botev articolele cele mai caracteristice sînt expuse în spațiu, în poziții și la înălțimi care le etalează calitățile, se evidențiază culoarea. Vitrina are un subiect, forma, un centru : „Noutăți de primăvară", „Noutățile zilei 1 etc. Exponatele se completează unele pe altele, toate la un loc reușind să prezinte tot ce poate fi necesar de cumpărat în acest sezon din magazinul respectiv. Și, lîngă fiecare articol, banala indicație de preț a devenit un mic plic adus în zbor de o rîndunică sau o minusculă carte poștală, pe care e prezent ghiocelul, floarea de primăvară. O invitație nerostită spre Vizitarea magazinului, invitație neconsumată zadarnic. Trecătorul se oprește instantaneu, privește vitrina. Se observă încîntarea și... (ați ghicit) hotărît intră în magazin. Cam așa arată o vitrină de sezon. Notă discordantă nu fac nici celelalte vitrine ale complexului. Vitrinele magazinelor de încălțăminte, de mătăsuri toate vitrinele complexului alimentar începînd cu cea a magazinului de legume și fructe (coloritul lor diferit a furnizat suficient material pentru realizarea unei expuneri atractive) și terminînd cu vitrină cofetăriei. Aici macheta lucrată din zahăr de Panait Nicolaies constituie dovadă de grijă și fantezie pentru aspectul și calitatea sortimentelor dulci dinăuntru. Investigația noastră s-a extins și dincolo de piața Hristo Botev. E greu de amintit toate lucrurile bune pe care le-am văzut. Consignația (unitatea nr. 9) prin varietatea articolelor de care dispune s-a dovedit capabilă să creeze vitrine frumoase, atractive, neîncărcate. Cîteva exponate, însă dintre cele mai variate, îmbinate armonios reușesc să devină... Vitrină. Și magazinul de geamuri (unitatea 16) dispunînd de posibilitatea lucrării sticlei în Cele mai felurite forme a reușit să creeze o vitrină interesantă (intenția tovarășilor de la O.C.L. Produse industriale Galați). Aceleași laude se cuvin a fi acordate și vitrinelor magazinelor Bijuteria (unitatea 1), Legume și fructe (Unitatea 2), Țăndărică, Textile-încălțăminte (unitatea 29) și multor altoră. In mod deosebit atrage atenția vizitatorului străin magazinul „turist" , atît prin specificul său inedit cît și prin articolele expuse. Interesați să aflăm „secretul" acestor vitrine frumidase am discutat cu tovarășul lancu Cohn, șeful serviciului comercial al O.C.L. — Produse industriale — Brăila. Dispunem — ne-a tovarășul Cohn — de relatat Cinci vitrinieri. Dintre ei, cei doi vitrinieri principali, Radu Bundă și Anton Ciuclaru, au o vastă experiență, primul numărînd 20 de ani vechime în această meserie. Ceilalți sînt talentați, cu schimbul lor de perspectivă, mîine. Cu ajutorul fanteziei care îi caracterizează, a cunoștințelor temeinice, a experienței, vitrinienii noștri au reușit să creeze vitrine atractive, frumoase, de Seron, l-au ajutat mult schimburile de experiență efectuate în Gheorghe Gheorghiu-Dej orașul și la București. Dar laudele nu pot fi adresate tuturor magazinelor.xistă totuși în Brăila cîteva vitrine— puține la număr — care fac notă discordantă cu marea majoritate a celorlalte. Am observat că în general farmaciile nu expun nimic în vitrine sau expun flori (unitatea 16), iar unitățile 60 de pîine, 19 cu autoservire, cofetăria. Liliacul, de asemenea, nu folosesc vitrinele. Astfel de cazul surprindere ar trebui să constituie obioicul unor eventuale analize întreprinse de organele competente Cu aceste excepții, impresia generală degajată de vitrinele brăilene este aceea de prospețime, frumusețe. O notă bună acordată realizatorilor lor la care adăugăm și pulsul de atenție tare ar trebui acordat... ultimilor mohicani, excepțiilor. DAN PLAEȘU Primăvara vitrinelor brăilene GOBLEN IN FIER. FotO : P. POPA Să folosim experiența înaintată în cultivarea porumbului Printre obiectivele principale pe care și le-a propus coniliul Gospodăriei de stat bălcești, în acest an, este și sporirea producției de porumb, cultură care ocupă o suprafață mare în cadrul unității. Ni în anii trecuți producția de porumb la această Unitate nu a fost mică. In 1963, de exemplu, s-a realizat în medie la hectar cite 5 300 kg porumb boabe, un an mai tîrziu 5 452 kg, iar în 1965 peste 5 600 kg. Discutînd cu tovarășii Petru Ancuța și Leon Vlad, directorul și respectiv inginerul șef al acestei gospodării, despre măsurile propuse în scopul obtinerii unor sporuri mai mari de porumb, ei au arătat că vor tine seama, în primul rînd, de experiența acumulată și de metodele agrotehnice aplicate anui trecut care au dat bune rezultate. — In anul 1965—arăta tovarășul Petru Ancuta, unitatea noastră a recoltat în medie peste 5 600 kg porumb boabe la hectar pentru că a tinut ei ma de cerințele culturii în condiții de irigare, de timpul optim recomandat, de calitate a lucrărilor. Fiecare mecanizator, brigadier sau lucrător in cîmp, datorită Controlului efectuat de conducerea gospodăriei a fost exigent cu lucrarea încredințată, dîndu-i atenția cuvenită. Lucrările la porumb au început din toamna anului 1964 cînd am omorît terenul și am administrat cite 400 kg superfosf ii la hectar ,pe întreaga suprafață de 735 ha. Primăvara, timpuriu, am grăpat ogorul, a pregătit terenul și l-am mențiținut curat de buruieni și fără crustă pînă la semănat, înlăturînd pe această cale buruienilor 1 pierderea apei din sdl. 20 Insămînțatul l-am început 'a aprilie. Cînd temperatura în sol la adîncimea de semănat a ajuns la 8 — 10 grade, și l-am terminat în 10 zile. întreaga Suprafață am setilăsat-o cu H. D. 405 care a dat în anii din urmă productiile cree mai mari. Nu am folosit alți hibrizi și pentru următorul motiv : cu Un an în urmă a fost experimentat în unitate H. D. 311 care a dat mai puțin cu 300 kg porumb la hectar, față de H.D. 405. Așadar ne-am orientat spre solul cel mai productiv. Este cunoscut faptul că porumbul poate da producții mari atunci cînd este irigat dacă i se administrează și îngrășăminte. Pe lîngă cele 400 kg superfosfat la hectar pe care le-am încorporat în sol odată cu arătura de toamnă, în primăvară, am mai fertilizat terenul cu 300 kg azotat de amoniu, iar cu prilejul udării a I și a II-a am mai administrat cîte 50 kg azotat la hectar. O deosebită importanță pentru sporirea producției de porumb o prezintă lucrările de întreținere care trebuie aplicate la timpul optim, de bună calitate și ori de cite ori este nevoie. In Gospodăria de tst Foltești au fost aplicate la "uitura porumbului două lucrări" Cu sapa rotativă, 4 prașile mecanice și două mapudle, cu ajutorul cărora au fost înlăturat buruienile și s-a menținut terenul afinat, dînd posibilit ite plantelor să se dezvolte bine. Atît din semănat, cît mai ales din lucrările de întreținere s a asigurat o densitate de 42 000 plante recoltabile la hectar și subir "ite cît mai bună. Irigația a îndeplinit, de asemenea, un rol de seamă în obținerea unior producții mari și-n special pe terenurile unde apa a fost administrată la timp și în doze corespunzătoare cerințelor plantei. Astfel, întreaga suprafață a fost irigată de 3 ori, iar pe 50 la sută din teren, care a fost mai permeabil și pe care porumbbul era mai iitîrziat, s-a dat și a 4-a udare, irigația fiind făcută prin asprrsiune. La aceste măsuri trebuie adăugat faptul că recoltatul sa făcut la timp, fără pierderi, că în general mecanizatorii și ceilalți lucrători au depus eforturi susținute, toată priceperea și capacitatea lor pentru ca fiecare hectar de teren să producă mai mult. Analizând situața realizărilor pe brigăzi reiese că și la G.A.S. Foltești posibilitățile pentru sporirea producției de porumb nu sînt epuizate. Să luăm, de pildă, brigada a IlI-a care a realizat o producție medie de pe suprafața de aproape 400 hectare de 5 598 kg porumb la hectar. In cadrul acestei brigăzi, de pe o sală de A1 hectare, producția medie a fost de 8 000 kg porumb boabe, iar de pe altă sală de 32 ha s-au obținut doar 4 100 kg porumb la hectar. Care este cauza acestor diferente mari ? Această întrebare a frămîntat un timp și conducerea unității. Analiza a scos în evidență următoarele: majoritatea lucrărilor, începînd cu ogorul și terminînd executate cu recoltatul, au fost pe ambele sole apro.-l.r> la fel, existî nd bine :nteles și excepții. Pe sol are 8 000 kg la hectar, pentru că solul a fost mai permiabil s-au dat 4 udări cu un volum tocit de 2 000 metri cubi la hectar. Apoi s-a aplicat în plus o prășită manuală precum și rărită și copilitul. Ceea ce a mai contribuit la obținerea de producții mari a fost și faptul că sta de 47 hectare a fost fertilizată cu un an în urmă și cu cite 40 tone îngrășăminte organice la hectar. în schimb, pe sala de 32 hectare ogorul a fost făcut cu iitîrziere, cînd terenul inghea. Nu s-au administrat îngrășăminte naturale, iar din cele Chimice s-au dat 300 kg azotat, plus 300 kg superfosfat la hotar. Plașile manuale s-au ap icat doar două, iar copilitul nu s-a mai făcut. Numărul udărilor administrate a fost de trei, iar volumul de apă 1200 metri cubi la hectar. Iată doar un exemplu care demonstrează clar cauza producțiilor diferite ce au fost obținute. G. PERFILOV Pag. 3*a PESCURT de la corespondenții voluntari O parte din terenul cooperativei agricole de producție din comuna Corni, raionul Bujor, se pretează plantării viței de vie și pomilor fructiferi. Cunoscind acest lucru, membrii cooperativei agricole de aici au hotărît ca în acest an să planteze cu viță de vie o suprafață de 30 hectare. Avînd din vreme terenul pregătit, membrii cooperatori au și terminat de plantat Cu viță de vie întreaga suprafață planificată. IONEL CRISTEA Membrii cooperatori din comuna Colțea, raionul Poliiei, au inițiat o largă acțiune de fertilizare a Solului. Datorită bunei folosiri a atelajelor, ei au reușit să transporte pînă zilele trecute pe tarlale peste 1000 tone genoi de grajd. S-au evidențiat in această acțiune tovarășii Radu Mușat, Aurel Chițoi, Dumitru Duțu și alții. DOBRE COVÂILESCU La cooperativa agricolă de producție din comuna Salcia Tudor, raionul Brăila, se acordă o deosebită atenție selecției animalelor de producție. In anul acesta, de exemplu, s-au trecut la turma de bază 40 juninci și 30 scroafe. Acum cooperativa agricolă de aici are un efectiv de 200 capete bovine, 212 porcine și 1800 ovine: CONSTANTIN NECULA VIAȚA DE PARTID ÎNSEMNĂRI DESPRE ACTIVITATEA COMITETELOR DE PARTID DIN LOCALITĂȚI DE IMPORTANȚA DEOSEBITA Un început bun, care trebuie consolidat f —în regiunea noastră au fost constituite, intr-un număr de 76 localități de importanță deosebită, comitete de partid asimilate în drepturi comitetelor orășenești de subcrordonare raionucii. Măsura a fost adoptată in scopul perfecționării continue a activității de partid pentru a corespunde mai bine sarcinilor politice și economice actuale din aceste localități. Comitetele de partid sînt conduse și îndrumate de organele raionale de partid. Acestea se îngrijesc de instruirea secretarilor și a membrilor comitetelor cu sarcinile curente ale muncii de partid și economice, secretari ai comitetelor raionale de partid participă la ședințe de birou și plenare de comitete din localitățile de importanță deosebită, ajută birourile acestora îa planificarea muncii, alegerea celor mai însemnate probleme pentru amanze și dezbateri, în elaborarea hotăririlor și organizarea controlului îndeplinirii acestora. Deși de la constituirea lor a trecut un timp relativ scurt, comitetele de partid asimilate în drepturi comitetelor orășenești de subordonare raională au întreprins acțiuni eficiente care au asigurat mai corespunzător conducerea și controlul activității economice, social-culturale, gospodărești și a altor probleme din localitățile respective. In rîndurile ce urmează ne vom opri asupra citorva aspecte privitoare la activitatea de început a comitetelor de partid din localitățile de importanță deosebită. Conducere concretă, competentă Una din sarcinile principale ale comitetelor de partid asimilate în drepturi comitetelor orășenești de subordonare raională o reprezintă conducerea permanentă, concretă și competentă a întregii munci economice de pe raza unde-și desfășoară activitatea, exercitarea unui control continuu și calificat asupra conducerilor unităților economice. La Visfliu, raionul Brăila, există două cooperative agricole de producție. Cooperativa agricolă de producție „V. I. Lenin" are un sector zootehnic bine dezvoltat. Aici animalele sînt corespunzător îngrijite și rational furajate, consiliul de conducere, îndrumat de organizația de partid, manifestă grijă pentru permanentizarea îngrijitorilor și pregătirea lor profesională. Este firesc, deci, ca efectivele să crească, producția animală să fie satisfăcătoare, onorarea contractelor să se facă corespunzător. Pe primul trimestru s-au obținut 507 litri lapte pe cap de vacă furajată față de 450 de litri cît a fost planificat, s-au livrat la contract 83 de capete porci grași și 31 capete de tineret taurin față de 30 de capete și respectiv tot 30 capete cît s-a prevăzut în plan. Nu același lucru s-a întîmplat la cooperativa agricolă de producție „23 August", unde dintr-un insuficient interes din partea consiliului de conducere producția de lapte a fost sub nivelul posibilităților, din care cauză n-au fost livrați decit 289 hl lapte față de 710 hl planificat. De asemenea, nu s-a realizat planul de livrări la porci grași și tineret bovin. Această situație a făcut obiectul unei analize a comitetului de partid Viziru. Tovarăși din activul de partid au studiat munca desfășurată de comitetul de partid din cooperativa agricolă „23 August" și de organizația de bază din sectorul zootehnic, au analizat preocuparea consiliului de conducere pentru organizarea muncii în fermele de animale. Constatările făcute, lipsurile manifestate și cauzele acestora, măsurile pentru îmbunătățirea muncii au stat la baza materialului discutat în ședința de birou a comitetului. Traducerea în viață a planului de măsuri adoptat cu acest prilej arată, prin rezultatele obținute în ultima vreme, că producția animalieră a intrat pe un făgaș bun. In fața comitetelor de partid din localitățile de importanță deosebită stau probleme complexe, a căror rezolvare cere o muncă susținută, de perspectivă. Acordînd atenție deosebită problemelor economice, comitetele de partid se preocupă în măsură sporită și de celelalte aspecte ale vieții localităților respective. Astfel, comitetul de partid din însurățel a analizat într-o ședința de birou felul cum se aplică planurile de măsuri ale comitetelor regional și raional de partid privitoare la îmbunătățirea procesului instructiv-educativ și combaterea mediocrității la învățătură. Masn raza de activitate a comitetelor de partid din localitățile de importanță deosebită se află un număr apreciabil de organizații de bază din cooperative agricole, sfaturi populare, școli și alte instituții și unități comună. întărirea continuă din acestora, atît numeric cît și cantitativ, constituie o sarcină de mare răspundere a comitetelor de partid asimilate în drepturi comitetelor orășenești de subordonare raională. Faptul că ele au dreptul de confirmare a hotăririlor adunărilor generale serialul supus dezbaterii biroului a fost rodul controlului efectuat de un cblectiv care a analizat activitatea liceului și a celor doua școli generale din comună. Măsurile luate pentru intensificarea activității organizațiilor de bază din școli, pentru imobilizarea tuturor cadrelor didactice în vederea perfecționării ihili Helor :instructiveducative au avut drept urmare o simțitoare îmbunătățire a situației la învățătură a elevilor. Astfel, precentrl de promovare a crescut în trimestrul II la 85 la sută față de 60 la sută cît s-a înregistrat în primul trimestru. ale organizațiilor de bază privind primirea în partid, le mărește această răspundere în sensul de a veghea cu exigență la calitatea celor primiți în partid, astfel incit aceștia să fie oameni cu o bună pregătire politică și profesională, exemplu demn de urmat pe locul de muncă, capabili să se situeze în fruntea luptei de îndeplinire a sarcinilor trasate de partid. Comitetele de partid desfășoară în acest sens o muncă multilaterală pentru educarea celor care solicită primirea în partid, cît și a tinerilor comuniști, pentru ca aceștia să se maturizeze din punct de vedere politic: încredințarea de sarcini, repartizarea lor fie lîngă comuniștii cu experiență, prezentarea de expuneri și conferințe, atragerea lor în colective de Studiu a unor probleme ce privesc viața Unității respective sînt sdfine de educare folosite de organizațiile de bază sub îndrumarea comitetelor de partid. In același timp, organizațiile de bază sînt ajutate în rezolvarea multiplelor probleme ce le stau în țață, în îmbunătățirea vieții interne de organizație, în buna desfășurare, a adunărilor generale, în elaborarea hotăririlor și controlul îndeplinirii acestora. Membrii comitetului de partid Bujor, raionul Bujor, sunt repartizați pe organizații de bază, ajutînd concret și operativ la planificarea și organizarea muncii, ca și în rezolvarea altor probleme. Același lucru l-a făcut și Comitetul de partid Liești, raionul Galați. Rezultatele n-au întîrziat să se vadă. Comitetul de partid din cooperativa agricolă „Drumul belșugului" Liești și organizațiile de bază pe brigăzi se ocupă mai competent de bunul mers al treburilor din cooperativi. Datorită activității politice și organizatorice desfășurate de acestea a fost ridicat mult simțiri de răspundere al țăranilor cooperatori; ei se preocupă mai mult de executarea la timp și la un înalt nivel agrotehnic a lucrărilor agricole. Ei au executat, de pildă, într-un timp relativ scurt întreaga lucrare de amenajare pentru irigații a suprafeței de 50 ha, taluzînd peste 9 000 m.c. de pâmînt. Comitetele de partid din localitățile de importantă deosebită se bizuie în munca lor pe un targ activ de partid alcătuit din secretari ai birourilor organizațiilor de bază, președinții de cooperative agricoli, specialiști din agricultură, brigadieri, conducători ai altor institutii comunale; cadre didactice și alpinerituri de partid cu munci de răspundere, care ajută efectiv birouriiei comitetelor în rezolvarea complexelor sarcini ce le stan in fată. O tihla deossebită se mranifestă pentru pregătirea tovarășilor din activul de partid. Ei sînt instruiți lunar cu sarcinile curente ale munirii de partid primite din partea comitetului raional de partid, sînt invitați la unele plenare de coimitet, 11 se încredințează sarcini concrete. In același timp, activul de partid este atras la studierea unor aspecte ale muncii de partid, economice și social-culturale care se analizează în ședințe de birou sau plenare de comitet, precum și la studierea unor probleme ce urmează să fie rezolvate în perspectivă. Astfel, comitetul de partid lanca ,raionul Făurei, a folosit activul de partid la studierea felului cum se preocupă comitetul executiv al sfatului popular comunal de gospodărirea și înfrumusețarea comunei, studiu în urma căruia a fost întocmit un referat pus apoi în dezbaterea plenarei comitetului. Atragerea activului de partid la soluționarea unor asemenea exemple dovedesc că activitatea comitetelor de Partid s-a instalat pe un făgaș bun, că a crescut competența lor în conducerea activității de partid și economice din localitățile respective, probleme majore constituie o formă eficace de cunoaștere temeinică a realității și de stabilire a celor rudi corespunzătoare măsuri ticnim Imbunătătirea în continuare a activității de partid, de stat și economice. Sarcinile mereu sporite care stau in fața natb iților fűtincii de la sate impun perfecționarea in continuare a stilului și metodfelor de artiica ale comitetelor de subtifl din localitătile de importantă deosebite. Ele au datoria să se ocupe mai direct și competent de conducerea și controlarea activității economice ple pe rază lor de activitate, de iritanrea economică a cooperativelor agricole, de buna cuteriizare a aroncii, folosirea chibzuită a fondurilor bănești, judicioasa retribuție a cooperatorilor. In același timp, să vegheze la îmbunătățirea activității cooperației de consum și a altor unități economice, la buna gospodărire a comunelor, la perfecționarea continuă procesului instructiv-educativ și a a muncii cultural-educative, întărirea continuă a rîndurilor organizațiilor de bază, desfășurarea unei intense munci de educare a membrilor de partid, sunt sarcini a căror îndeplinire trebuie să stea, de asemenea, în centrul preocupărilor comitetelor de partid din localitățile de importanță deosebită. VAL STOIU Organizațiilor de bază — îndrumare efectivă și calificată Activul de partid — sprijin de nădejde