Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)

1967-04-20 / nr. 6954

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ANUL XXIII NR.­­954 JOI 20 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI ÎN TOATE ÎNTREPRINDERILE, LA TOATE PRODUSELE — EFICIENȚĂ ECONOMICĂ MAXIMĂI (Cuvîntul tovarășului CONSTANTIN DĂSCĂLESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului regional de partid la plenara Comitetului regional cu Realizarea obiectivelor sta­bilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. pentru noua etapă, superioară, a desăvîrșirii con­strucției noastre socialiste, cere din partea organelor și organizațiilor de partid, a or­ganizațiilor de masă, a condu­cerilor întreprinderilor și a tuturor oamenilor muncii creș­terea calitativă a activității lor îndreptată spre sporirea neîntreruptă a producției productivității muncii, reduce­ri­rea prețului de cost, creșterea beneficiilor și îmbunătățirea continuă a calității produse­lor. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara C. C. al P.C.R. din decembrie anul trecut : „Am ajuns astăzi la un asemenea stadiu de dez­voltare încît mersul înainte este condiționat nostru de ridicarea calitativă a întregii activități economice". Referindu-se la influența negativă pe care o au cheltu­ielile mari de producție din industria noastră (compara­tiv cu țările dezvoltate din punct de vedere economic) a­­supra venitului național, volumului acumulărilor socia­­­liste, asupra nivelului de trai al oamenilor muncii, vorbito­rul a spus : Tocmai pentru a lichida această situație nesa­tisfăcătoare, trebuie să concentrăm atenția, în pri­me mul rind, asupra reducerii consumurilor specifice de ma­terii prime și materiale, pierderilor, a cheltuielilor ne- a economicoase — sarcini ce trebuie să stea în centrul a­­tenției tuturor organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor. In continuare, vorbitorul a arătat că, pe baza sarcinii date de conducerea partidului, și în regiunea noastră — la fel ca în toate regiunile țării — s-a început o amplă acți­une de analiză a situației în­treprinderilor care lucrează cu pierderi planificate, cît și a celor care realizează produse nerentabile, scopul fiind de a se stabili cele mai corespun­zătoare măsuri în vederea re­ducerii și, in final, a lichidă­rii acestor pierderi. Un prim rezultat al studiului întreprins în trimestrul I asupra situa­ției unui număr de 52 între­prinderi de interes republican și local din sectorul industriei și al agriculturii, „planificate" cu pierderi de 261 milioane de lei în acest an, s-a soldat cu concluzia că sunt rezerve și posibilități de reducere acestor „pierderi planificate" a cu peste 107 milioane de lei. După cum ați putut din materialul prezentat, afla 29 de întreprinderi din regiunea noastră fabrică, în prezent, 245 produse nerentabile, pier­derile „planificate" la aceste produse cifrîndu-se la peste 200 milioane lei. Mai grav este faptul că, anul trecut, pe lingă produsele nerentabile „planificate" ca atare, 18 în­treprinderi au mai „adăugat" încă 73 de produse la care, în loc să se realizeze beneficiul prevăzut de 4 milioane lei, s-au înregistrat pierderi de a­­proape 12 milioane lei. 5 din întreprinderile care realizează produse cu pierderi sunt total nerentabile și continuă să tră­iască de ani de zile pe seama bugetului statului, organelor și organizațiilor de partid, conducerilor tehnico-adminis­­trative de la I.S.C.L., între­prinderea de prefabricate din beton—Galați, Combinatul de fibre artificiale, întreprinde­rea forestieră Vrancea, tre­buie să le dea foarte serios de gîndit această situație. Pier­derile înregistrate de prinderile și produsele între­ne­rentabile diminuează succe­sele obținute cu eforturi și bună organizare de celelalte unități din regiune. E de ne­­permis să continue această si­tuație, mai ales dacă ținem seama de faptul că întreprin­derile respective sînt dotate cu utilaje și instalații cu un grad înalt de tehnicitate și dispun de cadre cu calificare superioară. Iată puncte de ple­care pentru măsurile energice ce se impun a fi luate atît pe linie de partid, cît și tehnico­­administrativă, pentru a lichi­da aceste grave anomalii, pentru a pune capăt situației de a consuma mai mult decit produceri. Aceste măsuri e­­nergice se impun a fi luate cu at­it mai mult, cu cît, anul tre­cut, în întreprinderile de inte­res republican cheltuielile ma­teriale (materii prime și ma­teriale auxiliare, energie, combustibil, amortismente) s-au ridicat la 77 la sută din volumul cheltuielilor de pro­ducție. In continuare, vorbitorul s-a referit la cauzele care fac să existe această situație neco­respunzătoare. Sunt întreprinderi (Uzina „Progresul" Brăila, Uzina me­canică Galați, „Chimica" Mă­­rășești, întreprinderea de pre­fabricate din beton Galați, fa­bricile de confecții Brăila și Focșani ș. a.) care, de regulă, își depășesc sarcinile de plan tocmai la produsele nerenta­bile, sporind și pe această cale volumul pierderilor și așa destul de ridicat. O altă cauză o constituie cheltuielile neeconomicoase, mai ales penalizările plătite pentru neîndeplinirea contrac­telor (ca urmare a nerealizării planului de producție), dobîn­­zile, locațiile etc. „Recordul“, în această privință, îl deține Uzina „Progresul" Brăila. De asemenea, planificarea nereală a unor prețuri de vîn­­zare a majorat artificial vo­lumul pierderilor. Există și situații cînd, în loc să se lupte pentru a re­duce cît mai mult volumul cheltuielilor la produsele ne­rentabile, se înregistrează, dim­potrivă, depășirea chiar pierderilor planificate. Așa, de­­ pildă, anul trecut s-au depă­șit cheltuielile de producție la 183 de sortimente din cele 371 realizate cu pierderi. La C. F. R., de exemplu, datorită nerespectării consumurilor specifice normate, s-au depă­șit, costurile de producție cu 63 milioane lei. Sunt dese cazuri cînd pier­derile sunt provocate de rebu­turi și nerespectarea normelor STAS, ca urmare a nesupra­­vegherii procesului de produc­ție de către specialiști și slabei calificări a unor mun­­­citori. Se constată, de asemenea, pierderi provocate de casarea și declasarea unor valori ma­teriale, exemple frecvente de această natură putind fi în­tâlnite la Uzina „Progresul", Brăila, Fabrica de conserve Tecuci, I.C.I.L. și alte între­prinderi. In mod firesc, se naște în­trebarea : de ce se perpetuea­ză aceste stări de lucruri ne­satisfăcătoare în unele din în­treprinderile regiunii ? Pentru că acțiunea de depistare valorificare a rezervelor exis­și­tente, în multe locuri a fost privită formal, fără răspunde­rea cuvenită. E semnificativ, în acest sens, următorul exem­plu: La Combinatul de celulo­ză și hîrtie din Brăila, colec­tivele care se ocupă de proble­ma rentabilizării produselor, nefiind îndrumate și controla­te de conducerea combinatu­lui, au propus o serie de mă­suri neeficiente, ignorînd, în schimb, o serie de măsuri les­ne de realizat, cu eficiență imediată asupra reducerii pier­derilor. Tot aici, aplicarea an­samblului de măsuri stabilite pentru sporirea capacității secției de celuloză, etapa I, s-a amînat pentru trimestrul IV al anului, deși sunt condi­ții să fie realizate încă din trimestrul III, ceea ce s-ar solda cu o creștere a economii­lor de circa 700 000 lei, nu­mai în această secție. Se poate vorbi, oare, în acest caz, de faptul că tovarășii din conducerea combinatului au înțeles just sarcinile sta­bilite de conducerea partidu­lui, că organele și organizațiile de partid cunosc temeinic pro­blemele producției ?­­ Deseori se înregistrează pierderi cu nimic justificate în activitatea economică a unor unități, datorită faptului că nu s-a acționat cu toată răs­punderea la stabilirea precisă, științifică, a cuantumului cheltuielilor de producție pla­nificate. Sunt unități care și-au „planificat" un volum mare de pierderi, fără să studieze cu cea mai mare atenție dacă pierderile înscrise în planul financiar se bazează pe o cla­sificare concretă și corectă a costurilor de producție. Cauza rezidă fie dintr-o înțelegere greșită a metodologiei de pla­nificare, fie din comoditate, din conservatorism, ajungin­­du-se uneori să se prevadă la elementele prețului de cost valori superioare celor reali­zate în 1966. Un exemplu ti­pic ni-1 oferă C.I.L. Galați care, la laptele îmbuteliat în sticle de 1/2 litru (sortiment nerentabil), și-a planificat un preț de achiziție de 135 lei hectolitrul, deși anul trecut a realizat numai 128,41 lei per hectolitru. Dintr-un „condei" au suplimentat prețul de cost la acest produs nerentabil cu peste 400 000 lei. De ce au procedat așa tovarășii de la C.I.L. ? Pentru că din tota­lul de 1 799 000 lei pierderi planificate la acest produs, 1 213 000 lei reprezintă înscrie­rea in prețul de­ cost a unor cheltuieli majorate în mod nejustificat; printre altele, a­­ceste „cheltuieli" cuprind și „costul" indisciplinei șoferilor și achizitorilor de pe autocis­terne. De altfel, cii de nefon­dat și-au „planificat" pierderi­le tovarășii de la C.I.L. reiese și din faptul că, pe primele 2 luni din acest an, produsul s-a realizat cu un preț de cost mai mic decît cel plani­ficat — ceea ce demonstrează o altă practică dăunătoare — aceea de a prevedea „rezerve" comode, care să permită în­treprinderii să-și îndeplineas­că cu multă ușurință unii in­dicatori de plan. O situație similară o prezin­tă și Fabrica de conserve Te­cuci, care și-a „planificat", din nou, o pierdere de 400 000 lei la sortimentul „carne de porc în suc propriu", fără ca tovarășii de la Comitetul ra­ional și orășenesc de partid Tecuci să aprofundeze lucru­rile, să intervină prompt pen­tru a lichida asemenea prac­tici. La Combinatul siderurgic Galați, unde acțiunea de ren­tabilizare a producției de­curge, in ultimul timp, în con­diții mai bune, se mai „stre­coară" totuși și unele practici cu efect contrariu. De pildă, planul prețului de cost a fost încărcat cu 5 466 000 lei — cheltuieli pentru curățirea lin­­gourilor, deși această opera­țiune nu este prevăzută în tehnologia laminorului. Tova­rășii din conducerea C.S.G. au „acceptat" această cheltuială in plus, motivînd că ea este necesară deoarece... nu respectă regulile privind pro­se­cesul tehnologic. Deci, o lega­lizare a încălcării tehnologiei, în loc să se lupte pentru a determina respectarea ei stric­tă ! Spuneam mai sus că la C.S.G. acțiunea de rentabiliza­re decurge mai bine în ulti­mul timp, dovadă că studiile întreprinse au demonstrat po­sibilitatea reducerii pierderilor planificate cu 50 la sută. Pe de altă parte însă, colectivul de conducere, de comun acord cu forurile tutelare (Ministe­rul Industriei Metalurgice și Institutul de proiectări pentru laminoare) a inițiat o acțiu­ne­ paralelă cu cea de renta­bilizare, care are drept scop stabilirea unui „necesar" de muncitori la Laminorul de tablă groasă, peste cel prevă­zut în proiect. De ce își per­mit tovarășii acest lucru, cînd știu bine că în primul tri­mestru al acestui an s-au în­registrat 14 838 cm/ore absen­țe nemotivate și 8 708 cm/ore învoiri fără plată ? ! F­aptul că asemenea defici­ențe persistă și anul acesta, e determinat și de slaba pre­ocupare a organelor și orga­nizațiilor noastre de partid. (Continuare în pag. a IlI-a) Galați, activul) N REGIUNEA ARGEȘ Membrii delegației de par­tid și guvernamentale a Re­publicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, dimineața au plecat­­ miercuri intr-o călătorie prin țară, înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea și Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Ar­geș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși cetățeni. Ei flutură în adierea v­întului primăvăra­­tic stegulețe, buchete de flori, crenguțe înflorite. Se aud a­­clamații și urări în cinstea prieteniei dintre popoarele ro­mân și bulgar, pentru trium­ful socialismului și păcii în lume: înainte de intrarea în co­muna Mătăsaru, care mar­chează hotarul regiunii Argeș, coloana mașinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori călări, îmbrăcați în costume națio­nale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, fru­mos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sînt întîmpinați de to­varășii Petre Duminică, prim­­secretar al Comitetului regio­nal Argeș al P.C.R., Constan­tin Sandu, președintele Sfa­tului popular regional, de alți reprezentanți ai organelor lo­cale de partid și de stat, de numeroși cetățeni. Potrivit tradiției, soții Ecaterina și A­­lexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locu­lui, oferă oaspeților tradițio­nala pîine și sare ; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumi­ta țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le înmînea­­ză frumoase marame din bo­­rangic care au dus faima a­­cestor locuri. Un alt popas este făcut la Găești. Oaspeții sînt salutați de primul secretar al Comite­tului raional de partid, Ion Radu, de președintele Sfatului popular raional, Nicolae Pet­­cu, și de populația orașului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă un dar miei albi. In drum spre Pitești oaspe­ții trec prin alte sate, toate împodobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase co­voare confecționate de mește­șugarii locali, iar în apropie­rea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni, și în alte locali­tăți de pe traseu au fost or­ganizate expoziții cu cele mai frum­oa­se țesături și obiecte de artizanat care oglindesc bo­găția și varietatea artei popu­lare de pe aceste meleaguri, și expoziții cu produse agro­­alimentare. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației au privit cu mult interes aceste expoziții. La Topoloveni tovarășii Tudor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în cen­trul comunei, în cîntecele co­rurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ...Pitești. Din zorii zilei, îm­brăcat în veștminte de sărbă­toare, orașul este străbătut de freamătul mulțimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîm­­pinarea conducătorilor de partid și de stat bulgari și ro­mâni. La intrarea în oraș pe mari pancarte sînt scrise ură­rile : „Bine ați venit, dragi oaspeți !“, „Salut frățesc po­porului bulgar !“, „Trăiască u­­nitatea țărilor socialiste !", „Trăiască unitatea mișcării co­muniste și muncitorești inter­naționale !". Mii și mii de lo­cuitori, aflați pe străzile orașu­lui aclamă cu entuziasm sosi­rea conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. Se aud ovații și urale în cin­stea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare veci­ne și prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov Nicolae Ceaușescu, dintr-o ma­și­nină deschisă, răspund salutu­rilor mulțimii, fac semne prie­tenești locuitorilor orașului Pi­tești, care au făcut o caldă și entuziastă primire conducăto­rilor de partid și de stat ro­mâni și bulgari. In fața sediului Comitetului regional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți sînt întîmpinați de mem­brii Biroului Comitetu­lui regional Argeș P.C.R., de reprezentanți ai or­al­oanelor locale de stat și ai organizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă la un entuziast miting al locuitorilor orașului. Participanții au sa­lutat cu puternice ovații, apa­riția la tribună a conducători­lor de partid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al „Comitetului regional de partid Argeș, ros­tește un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulțimii ia cu­vîntul tovarășul Pencio Kuba­­dinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. După miting a avut loc întîlnire cu conducătorii orga­­­nelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de partid și de stat bulgari și români și-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populația Piteștiului solilor poporului bulgar și conducătorilor partid și de stat români de constituit o expresie grăitoare a a tradiționalei prietenii ce lea­gă popoarele român și bulgar. In drum spre Slatina același entuziasm. Conducătorii de partid și de stat bulgari și români răspund aclamațiilor mulțimii care îi însoțesc pînă la uzina de aluminiu din Sla­tina. In comunele Albota, Si­­lișteni, Colone­ști, Negreni, Mo­­goșești, mii de cetățeni veniți în întâmpinarea oaspeților, în ciuda unei ploi continue, au așternut adevărate covoare de flori în calea oaspeților. La Colonesti echipele de călușari s-au întâmpinat cu jocuri populare din vestitele această parte a țării. Se aud aclamații, urale puternice in cinstea prieteniei de nezdruncinat din­tre cele două popoare. La intrarea în moderna ce­tate a metalului alb — care marchează nașterea celei mai tinere ramuri industriale patriei noastre, industria alu­a­miniului, oaspeții sînt întîmpi­nați de Constantin Scarlat, mi­nistrul industriei chimice, de reprezentanți ai colectivului de conducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeților buchete de flori. In fața unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu înfățișează drumul parcurs de materia primă-bau­­xita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Ora­dea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările și pers­pectivele de dezvoltare ale a­­cestei tinere unități, stadiul lu­crărilor de construcție a noi­lor obiective prevăzute a se ri­dica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producție și turnătoria de aluminiu unde oaspeții asistă la elaborarea șarjelor de alu­miniu în diferite sortimente. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației de partid și guvernamentale bulgare s-au interesat de me­todele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înal­tă calitate, s-au întreținut cu muncitori, tehnicieni și ingi­neri. Pretutindeni prin secțiile u­­zinei, metalurgiștii de la Sla­tina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid și de stat bulgari și români, acla­­mînd îndelung pentru priete­nia dintre cele două popoare. La ieșirea din ultima secție vizitată, tovarășul Todor Jiv­­kov și ceilalți membri ai dele­gației bulgare au semnat în Cartea de onoare : „Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dvs., expresie a capacității tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese in asimilarea producției complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a Româ­niei frățești. Trăiască prietenia frățească dintre oamenii mun­cii români și bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele și țările noastre !“. Oaspeților li se oferă albume cu aspecte din activitatea­ uzinei și plăci cu lingouri din aluminiul ro­mânesc. Membrii delegației bulgare au oferit daruri pen­tru clubul uzinei. La încheierea vizitei în regiu­nea Argeș, Comitetul regional al P.C.R. și Sfatul popular re­gional au oferit un dejun în onoarea delegației de partid și guvernamentale bulgare, în frunte cu tovarășul Todor Jiv­kov. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea, și celelalte persoane oficiale care însoțesc delegația bulgară, conducătorii organelor locale de partid și de stat, reprezentanți ai uzi­nei de aluminiu din Slatina. In timpul dejunului tovară­șii Petre Duminică și Boian Bîlgaranov, membru al Birou­lui Politic, secretar al C.C. al P. C. Bulgar, au­toastat pen­tru fericirea și prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frățească româno­­bulgară, în sănătatea conducă­torilor de partid și de stat bul­gari și români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în țara noastră, oaspeții s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre re­giunea Oltenia. Lucrări la ordinea zilei în agricultură Situația operativ­ă In cursul zilei de ieri, lu­crătorii din gospodăriile de stat, țăranii cooperatori, cu sprijinul mecanizatorilor, au continuat semănatul porumbu­lui realizînd o suprafață de 7575 hectare. In numeroase co­operative agricole, ca urmare a preocupării cadrelor de con­ducere, a specialiștilor, briga­dierilor și a tractoriștilor, se­mănatul porumbului a fost terminat. Cooperativele agricole din raioanele Brăila, Bujor și Foc­șani au însămînțat ieri 1400 hectare, 829 hectare și respec­tiv­ 717 hectare. Și în gospodăriile de stat, semănatul porumbului a avan­sat mult, în special în­ unită­țile din cadrul Trustului Gos­tat Galați, unde ieri s-a reali­zat suprafața de 2 319 hectare. Din datele centralizate la Consiliul agricol regional Ga­lați rezultă că în seara zilei de 19 aprilie a.c. pe raioane și trusturi gostat situația însă­­mînțării porumbului se pre­zenta astfel : Total agricole cooperative 89,5 Trustul Gostat Galați 82,4 Trustul Gostat Brăila — Terasă 81,5 Trustul Gostat Brăila — Luncă Total G. A. L. Total regiune Conducerile unităților agri­cole și în mod deosebit specia­liștii trebuie să urmărească în continuare stadiul terenului cu exces de umiditate, iar pe măsură ce pe anumite sole și porțiuni pămîntul s-a zvîntat, să fie executate lucrările de pregătire a patului germina­tiv pentru semănat. In ultimele zile, pe anumite suprafețe cultivate cu floarea­­soarelui și alte culturi s-a semnalat apariția dăunătorilor. Este necesar ca toate conduce­rile unităților agricole să ia măsuri de depistare a suprafe­țelor infestate și să treacă la combaterea lor grabnică. Aco­lo unde sunt mașini fito-sani­­tare să se folosească acestea, iar unde nu sînt, să se com­bată dăunătorii cu metode simple, acordîndu-se o deose­bită grijă respectării norme­lor de protecția muncii. Specialiștii și lucrătorii din le­gumicultura trebuie să asigure protejarea cu folii de polie­tilenă a răsadurilor de legume timpurii asemenea, scoase în cîmp , de echipele care lu­crează la răsadnițe să vegheze ca acestea să fie acoperite și ferite de influența negativă a timpului rece. Consiliile agricole raionale, uniunile raionale cooperatiste, sub îndrumarea comitetelor raionale de partid, au datoria de a lua măsuri ca toate mun­cile din perioada actuală — se­mănatul porumbului, comba­terea dăunătorilor acolo unde s-au semnalat, pregătirea te­renului și plantatul viței de vie, amenajarea noilor supra­fețe ce vor fi cultivate în condiții de irigare, lucrările în viticultură și pomicultură — să se facă la timp și la­­ un nivel agrotehnic corespunzător. 37,7 66,1 83,5 Denumirea raionului Realizat la sută Făurei 97 Bujor 93,6 Galați 92,4 Tecuci 91,4 Brăila 88 Focșani 74,3 Panciu 61,7 ÎN REGIUNEA OLTEnIA La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trece­rea Oltului, în dreptul pă­durii Sarului, se înalță, sim­bolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite" a lui Brân­­cuși, îmbrăcat in ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile româ­nă și bulgară. O originală scoarță olte­nească — alcătuită din flori — este așternută în calea oaspe­ților. Vestiții călușari din Do­­brun-Osica încing un voini­cesc joc din bătrîni, grăitoare manifestare a virtuozității ar­tiștilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarășilor Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și a celorlalți condu­cători de partid și de stat bulgari și români au venit to­varășii Ion Stănescu, prim-se­cretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloș, președintele Comitetu­lui executiv al Sfatului popu­lar regional, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat și ai organizațiilor ob­ștești. Țărani din partea locului, îmbrăcați în pitorești costume populare, oferă oaspeților tra­diționala pîine și sare, prețui­tele vinuri ale regiunii, în ul­tele de Oboga. In numele locuitorilor Olte­niei, primul-secretar al Comi­tetului regional de partid ros­tește un cuvînt de bun sosit. Răsună ovații, urămi prietenia dintre cele pentru două popoare. Tovarășii Todor Jiv­kov­, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer răspund prin semne prietenești ovații­lor mulțimii adunate sub piscurile de stejari. De la pădurea Sarului, co­loana de mașini se îndreaptă spre Craiova, străbătînd min­dre și bogate așezări, împodo­bite sărbătorește. Marile clădiri, din cărămi­dă roșie, oțel și sticlă ale u­­zinelor „Electroputere", profi­late la orizont, anunță intra­rea în orașul reședință a regiunii. Marea uzină craioveană își­ întîmpină oaspeții cu pulsul febril al muncii.­­Vuietul uzi­nei este acoperit, în aceste­ clipe, de ovațiile cu care­ oas­peții dragi sunt salutați de mii de muncitori. Sunt de față Mihai Marinescu, minis­trul industriei construcțiilor de mașini, și colectivul de conducere al uzinei. In aplau­zele celor prezenți, un­de tineri oferă buchete grup de fiori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica de aparataj de înaltă tensiune. In fața machetei, directorul general, ing. Ale­xandru Heinrich, vorbește oaspeților despre realizările și preocupările muncitorilor din această uzină — dețină­tori pentru a patra oară con­secutiv al Steagului roșu de fruntașă pe țară în ramura electrotehnică — care au acu­mulat în acești ani o bogată experiență, făurind o gamă largă de motoare și aparate electrice: aparataj de înaltă tensiune, transformatoare de forță, mașini electrice rotati­ve, locomotive Diesel-electri­­ce și locomotice electrice, pro­duse de calitate superioară care satisfac cerințele econo­miei naționale și care sunt exportate într-un număr im­portant de țări din trei con­tinente. Sunt prezentate apoi aspecte ale dezvoltării între­prinderii în cincinal, în lumi­na documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Co­munist Român. Noile con­strucții au și început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoa­rele principale ale uzinei. Pe mașini sînt arborate stegulețe cu culorile drapelelor celor două țări și de partid. Stră­bătînd marile hale,­­ oaspeții și gazdele lor își fac reciproc calde semne de salut­ . ■ Fabrica de locomotive — a­­ceastă prestigioasă înfăptuire a industriei românești — își întîmpină oaspeții cu elocven­te solii ale noului. De la cele 10 locomotive, fabricate în 1960, cifra producției con­semnează acum o locomotivă la trei zile. Parcurgînd hala, oaspeții trec în revistă loco­motivele aflate în diferite faze de finisare. Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu sunt invitați să viziteze îndeaproape una din locomotivele Diesel-e­­lectrice, complet terminată. VICTOR BÂRLĂDEANU MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a IV-a)

Next