Viața Nouă, aprilie-iunie 1967 (Anul 23, nr. 6938-7014)
1967-04-20 / nr. 6954
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ANUL XXIII NR.954 JOI 20 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI ÎN TOATE ÎNTREPRINDERILE, LA TOATE PRODUSELE — EFICIENȚĂ ECONOMICĂ MAXIMĂI (Cuvîntul tovarășului CONSTANTIN DĂSCĂLESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului regional de partid la plenara Comitetului regional cu Realizarea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. pentru noua etapă, superioară, a desăvîrșirii construcției noastre socialiste, cere din partea organelor și organizațiilor de partid, a organizațiilor de masă, a conducerilor întreprinderilor și a tuturor oamenilor muncii creșterea calitativă a activității lor îndreptată spre sporirea neîntreruptă a producției productivității muncii, reducerirea prețului de cost, creșterea beneficiilor și îmbunătățirea continuă a calității produselor. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenara C. C. al P.C.R. din decembrie anul trecut : „Am ajuns astăzi la un asemenea stadiu de dezvoltare încît mersul înainte este condiționat nostru de ridicarea calitativă a întregii activități economice". Referindu-se la influența negativă pe care o au cheltuielile mari de producție din industria noastră (comparativ cu țările dezvoltate din punct de vedere economic) asupra venitului național, volumului acumulărilor socialiste, asupra nivelului de trai al oamenilor muncii, vorbitorul a spus : Tocmai pentru a lichida această situație nesatisfăcătoare, trebuie să concentrăm atenția, în prime mul rind, asupra reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale, pierderilor, a cheltuielilor ne- a economicoase — sarcini ce trebuie să stea în centrul atenției tuturor organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor întreprinderilor. In continuare, vorbitorul a arătat că, pe baza sarcinii date de conducerea partidului, și în regiunea noastră — la fel ca în toate regiunile țării — s-a început o amplă acțiune de analiză a situației întreprinderilor care lucrează cu pierderi planificate, cît și a celor care realizează produse nerentabile, scopul fiind de a se stabili cele mai corespunzătoare măsuri în vederea reducerii și, in final, a lichidării acestor pierderi. Un prim rezultat al studiului întreprins în trimestrul I asupra situației unui număr de 52 întreprinderi de interes republican și local din sectorul industriei și al agriculturii, „planificate" cu pierderi de 261 milioane de lei în acest an, s-a soldat cu concluzia că sunt rezerve și posibilități de reducere acestor „pierderi planificate" a cu peste 107 milioane de lei. După cum ați putut din materialul prezentat, afla 29 de întreprinderi din regiunea noastră fabrică, în prezent, 245 produse nerentabile, pierderile „planificate" la aceste produse cifrîndu-se la peste 200 milioane lei. Mai grav este faptul că, anul trecut, pe lingă produsele nerentabile „planificate" ca atare, 18 întreprinderi au mai „adăugat" încă 73 de produse la care, în loc să se realizeze beneficiul prevăzut de 4 milioane lei, s-au înregistrat pierderi de aproape 12 milioane lei. 5 din întreprinderile care realizează produse cu pierderi sunt total nerentabile și continuă să trăiască de ani de zile pe seama bugetului statului, organelor și organizațiilor de partid, conducerilor tehnico-administrative de la I.S.C.L., întreprinderea de prefabricate din beton—Galați, Combinatul de fibre artificiale, întreprinderea forestieră Vrancea, trebuie să le dea foarte serios de gîndit această situație. Pierderile înregistrate de prinderile și produsele întrenerentabile diminuează succesele obținute cu eforturi și bună organizare de celelalte unități din regiune. E de nepermis să continue această situație, mai ales dacă ținem seama de faptul că întreprinderile respective sînt dotate cu utilaje și instalații cu un grad înalt de tehnicitate și dispun de cadre cu calificare superioară. Iată puncte de plecare pentru măsurile energice ce se impun a fi luate atît pe linie de partid, cît și tehnicoadministrativă, pentru a lichida aceste grave anomalii, pentru a pune capăt situației de a consuma mai mult decit produceri. Aceste măsuri energice se impun a fi luate cu atit mai mult, cu cît, anul trecut, în întreprinderile de interes republican cheltuielile materiale (materii prime și materiale auxiliare, energie, combustibil, amortismente) s-au ridicat la 77 la sută din volumul cheltuielilor de producție. In continuare, vorbitorul s-a referit la cauzele care fac să existe această situație necorespunzătoare. Sunt întreprinderi (Uzina „Progresul" Brăila, Uzina mecanică Galați, „Chimica" Mărășești, întreprinderea de prefabricate din beton Galați, fabricile de confecții Brăila și Focșani ș. a.) care, de regulă, își depășesc sarcinile de plan tocmai la produsele nerentabile, sporind și pe această cale volumul pierderilor și așa destul de ridicat. O altă cauză o constituie cheltuielile neeconomicoase, mai ales penalizările plătite pentru neîndeplinirea contractelor (ca urmare a nerealizării planului de producție), dobînzile, locațiile etc. „Recordul“, în această privință, îl deține Uzina „Progresul" Brăila. De asemenea, planificarea nereală a unor prețuri de vînzare a majorat artificial volumul pierderilor. Există și situații cînd, în loc să se lupte pentru a reduce cît mai mult volumul cheltuielilor la produsele nerentabile, se înregistrează, dimpotrivă, depășirea chiar pierderilor planificate. Așa, de pildă, anul trecut s-au depășit cheltuielile de producție la 183 de sortimente din cele 371 realizate cu pierderi. La C. F. R., de exemplu, datorită nerespectării consumurilor specifice normate, s-au depășit, costurile de producție cu 63 milioane lei. Sunt dese cazuri cînd pierderile sunt provocate de rebuturi și nerespectarea normelor STAS, ca urmare a nesupravegherii procesului de producție de către specialiști și slabei calificări a unor muncitori. Se constată, de asemenea, pierderi provocate de casarea și declasarea unor valori materiale, exemple frecvente de această natură putind fi întâlnite la Uzina „Progresul", Brăila, Fabrica de conserve Tecuci, I.C.I.L. și alte întreprinderi. In mod firesc, se naște întrebarea : de ce se perpetuează aceste stări de lucruri nesatisfăcătoare în unele din întreprinderile regiunii ? Pentru că acțiunea de depistare valorificare a rezervelor exisșitente, în multe locuri a fost privită formal, fără răspunderea cuvenită. E semnificativ, în acest sens, următorul exemplu: La Combinatul de celuloză și hîrtie din Brăila, colectivele care se ocupă de problema rentabilizării produselor, nefiind îndrumate și controlate de conducerea combinatului, au propus o serie de măsuri neeficiente, ignorînd, în schimb, o serie de măsuri lesne de realizat, cu eficiență imediată asupra reducerii pierderilor. Tot aici, aplicarea ansamblului de măsuri stabilite pentru sporirea capacității secției de celuloză, etapa I, s-a amînat pentru trimestrul IV al anului, deși sunt condiții să fie realizate încă din trimestrul III, ceea ce s-ar solda cu o creștere a economiilor de circa 700 000 lei, numai în această secție. Se poate vorbi, oare, în acest caz, de faptul că tovarășii din conducerea combinatului au înțeles just sarcinile stabilite de conducerea partidului, că organele și organizațiile de partid cunosc temeinic problemele producției ? Deseori se înregistrează pierderi cu nimic justificate în activitatea economică a unor unități, datorită faptului că nu s-a acționat cu toată răspunderea la stabilirea precisă, științifică, a cuantumului cheltuielilor de producție planificate. Sunt unități care și-au „planificat" un volum mare de pierderi, fără să studieze cu cea mai mare atenție dacă pierderile înscrise în planul financiar se bazează pe o clasificare concretă și corectă a costurilor de producție. Cauza rezidă fie dintr-o înțelegere greșită a metodologiei de planificare, fie din comoditate, din conservatorism, ajungindu-se uneori să se prevadă la elementele prețului de cost valori superioare celor realizate în 1966. Un exemplu tipic ni-1 oferă C.I.L. Galați care, la laptele îmbuteliat în sticle de 1/2 litru (sortiment nerentabil), și-a planificat un preț de achiziție de 135 lei hectolitrul, deși anul trecut a realizat numai 128,41 lei per hectolitru. Dintr-un „condei" au suplimentat prețul de cost la acest produs nerentabil cu peste 400 000 lei. De ce au procedat așa tovarășii de la C.I.L. ? Pentru că din totalul de 1 799 000 lei pierderi planificate la acest produs, 1 213 000 lei reprezintă înscrierea in prețul de cost a unor cheltuieli majorate în mod nejustificat; printre altele, aceste „cheltuieli" cuprind și „costul" indisciplinei șoferilor și achizitorilor de pe autocisterne. De altfel, cii de nefondat și-au „planificat" pierderile tovarășii de la C.I.L. reiese și din faptul că, pe primele 2 luni din acest an, produsul s-a realizat cu un preț de cost mai mic decît cel planificat — ceea ce demonstrează o altă practică dăunătoare — aceea de a prevedea „rezerve" comode, care să permită întreprinderii să-și îndeplinească cu multă ușurință unii indicatori de plan. O situație similară o prezintă și Fabrica de conserve Tecuci, care și-a „planificat", din nou, o pierdere de 400 000 lei la sortimentul „carne de porc în suc propriu", fără ca tovarășii de la Comitetul raional și orășenesc de partid Tecuci să aprofundeze lucrurile, să intervină prompt pentru a lichida asemenea practici. La Combinatul siderurgic Galați, unde acțiunea de rentabilizare a producției decurge, in ultimul timp, în condiții mai bune, se mai „strecoară" totuși și unele practici cu efect contrariu. De pildă, planul prețului de cost a fost încărcat cu 5 466 000 lei — cheltuieli pentru curățirea lingourilor, deși această operațiune nu este prevăzută în tehnologia laminorului. Tovarășii din conducerea C.S.G. au „acceptat" această cheltuială in plus, motivînd că ea este necesară deoarece... nu respectă regulile privind prosecesul tehnologic. Deci, o legalizare a încălcării tehnologiei, în loc să se lupte pentru a determina respectarea ei strictă ! Spuneam mai sus că la C.S.G. acțiunea de rentabilizare decurge mai bine în ultimul timp, dovadă că studiile întreprinse au demonstrat posibilitatea reducerii pierderilor planificate cu 50 la sută. Pe de altă parte însă, colectivul de conducere, de comun acord cu forurile tutelare (Ministerul Industriei Metalurgice și Institutul de proiectări pentru laminoare) a inițiat o acțiune paralelă cu cea de rentabilizare, care are drept scop stabilirea unui „necesar" de muncitori la Laminorul de tablă groasă, peste cel prevăzut în proiect. De ce își permit tovarășii acest lucru, cînd știu bine că în primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 14 838 cm/ore absențe nemotivate și 8 708 cm/ore învoiri fără plată ? ! Faptul că asemenea deficiențe persistă și anul acesta, e determinat și de slaba preocupare a organelor și organizațiilor noastre de partid. (Continuare în pag. a IlI-a) Galați, activul) N REGIUNEA ARGEȘ Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov, dimineața au plecat miercuri intr-o călătorie prin țară, înalții oaspeți sunt însoțiți de tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Mihai Dalea și Ioan Beldean, ambasadorul României la Sofia. In drum spre regiunea Argeș, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sunt salutați pe întregul traseu de numeroși cetățeni. Ei flutură în adierea vîntului primăvăratic stegulețe, buchete de flori, crenguțe înflorite. Se aud aclamații și urări în cinstea prieteniei dintre popoarele român și bulgar, pentru triumful socialismului și păcii în lume: înainte de intrarea în comuna Mătăsaru, care marchează hotarul regiunii Argeș, coloana mașinilor oficiale este încadrată de un grup de 200 de țărani cooperatori călări, îmbrăcați în costume naționale argeșene. Un mare grup de corniști vestesc sosirea înalților oaspeți. Sub un arc de triumf, frumos împodobit cu ghirlande de flori, cu țesături specifice locului, obiecte din ceramică, ploști încrustate, conducătorii de partid și de stat bulgari și români sînt întîmpinați de tovarășii Petre Duminică, primsecretar al Comitetului regional Argeș al P.C.R., Constantin Sandu, președintele Sfatului popular regional, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, de numeroși cetățeni. Potrivit tradiției, soții Ecaterina și Alexandru Ciucă, cooperatori mai vîrstnici din partea locului, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare ; un grup de flăcăi îi invită să guste din ploștile înflorate renumita țuică de Pitești. Tinere fete umplu brațele conducătorilor de partid și de stat bulgari și români cu flori și le înmînează frumoase marame din borangic care au dus faima acestor locuri. Un alt popas este făcut la Găești. Oaspeții sînt salutați de primul secretar al Comitetului raional de partid, Ion Radu, de președintele Sfatului popular raional, Nicolae Petcu, și de populația orașului, care fac oaspeților o caldă primire, își iau zborul sute de porumbei, simbol al păcii și prieteniei între popoare. Oaspeților li se oferă un dar miei albi. In drum spre Pitești oaspeții trec prin alte sate, toate împodobite sărbătorește. In fața caselor, gospodarii au scos cele mai frumoase covoare confecționate de meșteșugarii locali, iar în apropierea șoselei, pe mese, au fost așezate ghivece de flori. La Topoloveni, și în alte localități de pe traseu au fost organizate expoziții cu cele mai frumoase țesături și obiecte de artizanat care oglindesc bogăția și varietatea artei populare de pe aceste meleaguri, și expoziții cu produse agroalimentare. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației au privit cu mult interes aceste expoziții. La Topoloveni tovarășii Tudor Jivkov și Nicolae Ceaușescu s-au prins într-o horă în centrul comunei, în cîntecele corurilor reunite din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. ...Pitești. Din zorii zilei, îmbrăcat în veștminte de sărbătoare, orașul este străbătut de freamătul mulțimii venite pe străzi în ciuda ploii, în întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. La intrarea în oraș pe mari pancarte sînt scrise urările : „Bine ați venit, dragi oaspeți !“, „Salut frățesc poporului bulgar !“, „Trăiască unitatea țărilor socialiste !", „Trăiască unitatea mișcării comuniste și muncitorești internaționale !". Mii și mii de locuitori, aflați pe străzile orașului aclamă cu entuziasm sosirea conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. Se aud ovații și urale în cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare vecine și prietene, urări de „bun venit“ adresate conducătorilor celor două țări și partide, se flutură stegulețe și buchete de flori. Tovarășii Todor Jivkov Nicolae Ceaușescu, dintr-o mașinină deschisă, răspund saluturilor mulțimii, fac semne prietenești locuitorilor orașului Pitești, care au făcut o caldă și entuziastă primire conducătorilor de partid și de stat români și bulgari. In fața sediului Comitetului regional de partid, tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți sînt întîmpinați de membrii Biroului Comitetului regional Argeș P.C.R., de reprezentanți ai oraloanelor locale de stat și ai organizațiilor de masă. Aici, oaspeții participă la un entuziast miting al locuitorilor orașului. Participanții au salutat cu puternice ovații, apariția la tribună a conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. Tovarășul Petre Duminică, prim-secretar al „Comitetului regional de partid Argeș, rostește un cuvînt de bun sosit. In aplauzele mulțimii ia cuvîntul tovarășul Pencio Kubadinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. După miting a avut loc întîlnire cu conducătorii organelor de partid și de stat. După întîlnire, conducătorii de partid și de stat bulgari și români și-au continuat drumul spre Slatina. Primirea caldă, entuziastă, făcută de populația Piteștiului solilor poporului bulgar și conducătorilor partid și de stat români de constituit o expresie grăitoare a a tradiționalei prietenii ce leagă popoarele român și bulgar. In drum spre Slatina același entuziasm. Conducătorii de partid și de stat bulgari și români răspund aclamațiilor mulțimii care îi însoțesc pînă la uzina de aluminiu din Slatina. In comunele Albota, Silișteni, Colonești, Negreni, Mogoșești, mii de cetățeni veniți în întâmpinarea oaspeților, în ciuda unei ploi continue, au așternut adevărate covoare de flori în calea oaspeților. La Colonesti echipele de călușari s-au întâmpinat cu jocuri populare din vestitele această parte a țării. Se aud aclamații, urale puternice in cinstea prieteniei de nezdruncinat dintre cele două popoare. La intrarea în moderna cetate a metalului alb — care marchează nașterea celei mai tinere ramuri industriale patriei noastre, industria aluaminiului, oaspeții sînt întîmpinați de Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, de reprezentanți ai colectivului de conducere, ai comitetului de partid, de sute de muncitori din întreprindere. Tineri oferă oaspeților buchete de flori. In fața unei mari machete a uzinei, directorul Constantin Spoitu înfățișează drumul parcurs de materia primă-bauxita — de la transformarea ei în alumină la uzina de la Oradea, pînă la produsul finit ce se realizează în această uzină de la Slatina. Sunt relatate, de asemenea, realizările și perspectivele de dezvoltare ale acestei tinere unități, stadiul lucrărilor de construcție a noilor obiective prevăzute a se ridica în anii cincinalului. Se vizitează apoi halele de electroliză intrate anul trecut în producție și turnătoria de aluminiu unde oaspeții asistă la elaborarea șarjelor de aluminiu în diferite sortimente. Tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației de partid și guvernamentale bulgare s-au interesat de metodele folosite în uzină pentru elaborarea aluminiului de înaltă calitate, s-au întreținut cu muncitori, tehnicieni și ingineri. Pretutindeni prin secțiile uzinei, metalurgiștii de la Slatina au întîmpinat cu căldură pe conducătorii de partid și de stat bulgari și români, aclamînd îndelung pentru prietenia dintre cele două popoare. La ieșirea din ultima secție vizitată, tovarășul Todor Jivkov și ceilalți membri ai delegației bulgare au semnat în Cartea de onoare : „Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria a vizitat cu plăcere uzina dvs., expresie a capacității tehnice a oamenilor muncii români, a clasei muncitoare române. Vă urăm din inimă noi succese in asimilarea producției complexe a aluminiului, atît de necesar dezvoltării industriale a României frățești. Trăiască prietenia frățească dintre oamenii muncii români și bulgari, nucleul prieteniei dintre popoarele și țările noastre !“. Oaspeților li se oferă albume cu aspecte din activitatea uzinei și plăci cu lingouri din aluminiul românesc. Membrii delegației bulgare au oferit daruri pentru clubul uzinei. La încheierea vizitei în regiunea Argeș, Comitetul regional al P.C.R. și Sfatul popular regional au oferit un dejun în onoarea delegației de partid și guvernamentale bulgare, în frunte cu tovarășul Todor Jivkov. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Mihai Dalea, și celelalte persoane oficiale care însoțesc delegația bulgară, conducătorii organelor locale de partid și de stat, reprezentanți ai uzinei de aluminiu din Slatina. In timpul dejunului tovarășii Petre Duminică și Boian Bîlgaranov, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P. C. Bulgar, autoastat pentru fericirea și prosperitatea celor două popoare, pentru prietenia frățească românobulgară, în sănătatea conducătorilor de partid și de stat bulgari și români. De la Slatina, în continuarea călătoriei întreprinse în țara noastră, oaspeții s-au îndreptat în cursul după-amiezii spre regiunea Oltenia. Lucrări la ordinea zilei în agricultură Situația operativă In cursul zilei de ieri, lucrătorii din gospodăriile de stat, țăranii cooperatori, cu sprijinul mecanizatorilor, au continuat semănatul porumbului realizînd o suprafață de 7575 hectare. In numeroase cooperative agricole, ca urmare a preocupării cadrelor de conducere, a specialiștilor, brigadierilor și a tractoriștilor, semănatul porumbului a fost terminat. Cooperativele agricole din raioanele Brăila, Bujor și Focșani au însămînțat ieri 1400 hectare, 829 hectare și respectiv 717 hectare. Și în gospodăriile de stat, semănatul porumbului a avansat mult, în special în unitățile din cadrul Trustului Gostat Galați, unde ieri s-a realizat suprafața de 2 319 hectare. Din datele centralizate la Consiliul agricol regional Galați rezultă că în seara zilei de 19 aprilie a.c. pe raioane și trusturi gostat situația însămînțării porumbului se prezenta astfel : Total agricole cooperative 89,5 Trustul Gostat Galați 82,4 Trustul Gostat Brăila — Terasă 81,5 Trustul Gostat Brăila — Luncă Total G. A. L. Total regiune Conducerile unităților agricole și în mod deosebit specialiștii trebuie să urmărească în continuare stadiul terenului cu exces de umiditate, iar pe măsură ce pe anumite sole și porțiuni pămîntul s-a zvîntat, să fie executate lucrările de pregătire a patului germinativ pentru semănat. In ultimele zile, pe anumite suprafețe cultivate cu floareasoarelui și alte culturi s-a semnalat apariția dăunătorilor. Este necesar ca toate conducerile unităților agricole să ia măsuri de depistare a suprafețelor infestate și să treacă la combaterea lor grabnică. Acolo unde sunt mașini fito-sanitare să se folosească acestea, iar unde nu sînt, să se combată dăunătorii cu metode simple, acordîndu-se o deosebită grijă respectării normelor de protecția muncii. Specialiștii și lucrătorii din legumicultura trebuie să asigure protejarea cu folii de polietilenă a răsadurilor de legume timpurii asemenea, scoase în cîmp , de echipele care lucrează la răsadnițe să vegheze ca acestea să fie acoperite și ferite de influența negativă a timpului rece. Consiliile agricole raionale, uniunile raionale cooperatiste, sub îndrumarea comitetelor raionale de partid, au datoria de a lua măsuri ca toate muncile din perioada actuală — semănatul porumbului, combaterea dăunătorilor acolo unde s-au semnalat, pregătirea terenului și plantatul viței de vie, amenajarea noilor suprafețe ce vor fi cultivate în condiții de irigare, lucrările în viticultură și pomicultură — să se facă la timp și la un nivel agrotehnic corespunzător. 37,7 66,1 83,5 Denumirea raionului Realizat la sută Făurei 97 Bujor 93,6 Galați 92,4 Tecuci 91,4 Brăila 88 Focșani 74,3 Panciu 61,7 ÎN REGIUNEA OLTEnIA La intrarea pe meleagurile regiunii Oltenia, după trecerea Oltului, în dreptul pădurii Sarului, se înalță, simbolic, un frumos arc de triumf, sprijinit pe stîlpi, care reproduc motivul celebrei „Coloane infinite" a lui Brâncuși, îmbrăcat in ghirlande verzi, acest arc simbolic are înscrise pe frontispiciu urări de bun sosit în limbile română și bulgară. O originală scoarță oltenească — alcătuită din flori — este așternută în calea oaspeților. Vestiții călușari din Dobrun-Osica încing un voinicesc joc din bătrîni, grăitoare manifestare a virtuozității artiștilor populari ai acestor pămînturi. In întîmpinarea tovarășilor Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și a celorlalți conducători de partid și de stat bulgari și români au venit tovarășii Ion Stănescu, prim-secretar al Comitetului regional Oltenia al P.C.R., Gheorghe Paloș, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat și ai organizațiilor obștești. Țărani din partea locului, îmbrăcați în pitorești costume populare, oferă oaspeților tradiționala pîine și sare, prețuitele vinuri ale regiunii, în ultele de Oboga. In numele locuitorilor Olteniei, primul-secretar al Comitetului regional de partid rostește un cuvînt de bun sosit. Răsună ovații, urămi prietenia dintre cele pentru două popoare. Tovarășii Todor Jivkov, Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer răspund prin semne prietenești ovațiilor mulțimii adunate sub piscurile de stejari. De la pădurea Sarului, coloana de mașini se îndreaptă spre Craiova, străbătînd mindre și bogate așezări, împodobite sărbătorește. Marile clădiri, din cărămidă roșie, oțel și sticlă ale uzinelor „Electroputere", profilate la orizont, anunță intrarea în orașul reședință a regiunii. Marea uzină craioveană își întîmpină oaspeții cu pulsul febril al muncii.Vuietul uzinei este acoperit, în aceste clipe, de ovațiile cu care oaspeții dragi sunt salutați de mii de muncitori. Sunt de față Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și colectivul de conducere al uzinei. In aplauzele celor prezenți, unde tineri oferă buchete grup de fiori. Primul popas are loc la cea mai nouă fabrică a uzinei — fabrica de aparataj de înaltă tensiune. In fața machetei, directorul general, ing. Alexandru Heinrich, vorbește oaspeților despre realizările și preocupările muncitorilor din această uzină — deținători pentru a patra oară consecutiv al Steagului roșu de fruntașă pe țară în ramura electrotehnică — care au acumulat în acești ani o bogată experiență, făurind o gamă largă de motoare și aparate electrice: aparataj de înaltă tensiune, transformatoare de forță, mașini electrice rotative, locomotive Diesel-electrice și locomotice electrice, produse de calitate superioară care satisfac cerințele economiei naționale și care sunt exportate într-un număr important de țări din trei continente. Sunt prezentate apoi aspecte ale dezvoltării întreprinderii în cincinal, în lumina documentelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Noile construcții au și început să prindă contur. Vizita continuă prin sectoarele principale ale uzinei. Pe mașini sînt arborate stegulețe cu culorile drapelelor celor două țări și de partid. Străbătînd marile hale, oaspeții și gazdele lor își fac reciproc calde semne de salut . ■ Fabrica de locomotive — această prestigioasă înfăptuire a industriei românești — își întîmpină oaspeții cu elocvente solii ale noului. De la cele 10 locomotive, fabricate în 1960, cifra producției consemnează acum o locomotivă la trei zile. Parcurgînd hala, oaspeții trec în revistă locomotivele aflate în diferite faze de finisare. Tovarășii Todor Jivkov și Nicolae Ceaușescu sunt invitați să viziteze îndeaproape una din locomotivele Diesel-electrice, complet terminată. VICTOR BÂRLĂDEANU MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a IV-a)