Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)

1967-09-17 / nr. 7080

I TÎTs * ' . vď PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, M­IJI-VAl ANUL XXIV NR. 7080 DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Să pregătim temeinic adunările populare pentru stabilirea contribuției voluntare Mijloacele materiale obștești, ale țăranilor cooperatori și ale celorlalte categorii de cetățeni care locuiesc în comune, aflate in creștere de la un an la altul, sprijinul acordat de statul nos­tru, se răsfrîng asupra înfățișării așezărilor rurale care devin tot mai frumoase, mai bine gospo­dărite. Dovezile în această pri­vință sînt multiple : sporirea considerabilă a construcției de locuințe sătești, înălțarea de e­­dificii social-culturale, amenaja­rea ulițelor, conturarea unor centre civice cu întreg com­plexul de dotații, pătrunderea și extinderea energiei electrice și multe altele. La transformările ce au loc, contribuția voluntară bănească ca și participarea cetățenilor la cele mai diverse acțiuni de inte­res obștesc, au un important rol în viața comunelor. Această for­mă eficientă de cointeresare a cetățenilor la ridicarea nivelului gospodăresc­ edilitar al comune­lor a fost folosită și în acest an cu bune rezultate. Acolo unde comitetele executive ale sfatu­rilor populare au dovedit capa­citate organizatorică, au știut să antreneze masele de cetățeni, contribuția voluntară s-a soldat cu noi înfăptuiri. La categoria de lucrări de construcții de școli, cămine culturale, dispensare, di­ferite amenajări cu caracter so­cial și obștesc au obținut cele mai bune rezultate comunele din raioanele Brăila, Galați, Bu­jor și Tecuci. Dar, pînă la 1 septembrie, în unele comune din raioanele Panciu, Făurei și Foc­șani, nu se reușise încă să se încaseze în totalitate sumele stabilite în adunările populare și, din această cauză, o parte din lucrări sînt rămase în urmă. Este de datoria comitetelor exe­cutive ale sfaturilor populare raionale respective să se preo­cupe mai îndeaproape de spriji­nirea comunelor care au restan­țe,să le ajute practic in realiza­rea lucrărilor propuse. Cu toate că în acest an s-au obținut o serie de realizări în acțiunea de electrificare și în extinderea rețelelor în unele co­mune unde lucrările s-au termi­nat în anii anteriori, se consta­tă totuși unele rămîneri în urmă în privința încasării sumelor din contribuția voluntară. Restanțe mai mari există în unele comu­ne din raioanele Focșani, Fău­rei, Bujor și Panciu. Și în aceas­tă direcție este necesar să se întreprindă acțiuni hotărîte pen­tru ca prin încasarea sumelor să fie acoperită în întregime valoarea lucrărilor de electrifi­care planificate și contractate în acest an. Modernizarea și pe mai de­parte a comunelor, continuarea construcțiilor și a amenajărilor gospodăresc-edilitare, a acțiunii de electrificare, necesită însă noi lucrări de amploare. Tocmai de aceea s-a stabilit ca în pe­rioada 1 octombrie 15 noiembrie să se desfășoare la comune a­­dunări populare pentru stabilirea lucrărilor și votarea sumelor drept contribuție voluntară pe anul viitor. De modul în care vor fi organizate aceste adunări, de­pinde în cea mai mare măsură reușita acțiunilor și a lucrărilor propuse. Există deja o bună experiență în această privință. Considerăm însă că, față care ne aflăm, de perioada în de sistematizare de perspectiva a comunelor, trebuie să se țină seama de unii factori ce apar în contex­tul acestei acțiuni. Este deci in­dicat ca la stabilirea lucrărilor să se aibă în vedere atît speci­ficul fiecărei comune, cît și an­samblul problemelor ce le com­portă perspectiva sistematizării așezărilor rurale din cuprinsul raioanelor. Desigur că nu se pot da indicații ce anume să se con­struiască sau să se amenajeze. Mai sunt necesare școli, cămine culturale, dispensare, alimentări cu apă și alte lucrări gospoda­­rești-edilitare. Acestea rămân să fie nominalizate de fiecare adu­nare populară în parte, potrivit cu nevoile comunei respective. Principalul este ca noile con­strucții și amenajări să fie în așa măsură amplasate și reali­zate, încît să-și dovedească u­­tilitatea, nu pentru o perioadă redusă de timp, ci în perspecti­va de sistematizare a fiecărei co­mune; să contribuie la închega­rea unor centre civice care să satisfacă pe deplin toate cerin­țele cetățenilor. De acești factori trebuie să se țină seama și atunci cînd se stabilesc lucrările de electrifica­re. Față de aceste probleme se impune ca, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, prin secțiile de arhitectură și sistematizare, să acorde comune­lor tot sprijinul în stabilirea ju­dicioasă a lucrărilor și a am­plasamentelor, în realizarea schițelor, proiectelor, devizelor. In această privință este necesar ca lucrările respective să fie strâns corelate cu cele pe care le înfăptuiesc U. R. C. C. U.R.C.A.P., întreprinderile agrico­le de stat și alte organizații e­­conomice sau instituții care își desfășoară activitatea în așezări rurale. In felul acesta se va rea­liza o unitate arhitectonică spe­cifică fiecărei localități, vor pu­tea fi folosite cît mai judicios rezervele de teren din interio­rul comunelor, forțele de muncă și resursele materiale. In altă ordine de idei credem că adunările populare, în cursul desfășurării lor, - după ce vor analiza modul în care s-au în­deplinit lucrările din acest an­­ trebuie să pună un accent deosebit pe aspectele legate de organizarea muncii pe șantiere, de aprovizionarea și gospodări­rea materialelor. O altă pro­ (Continuare în pag. a II-a) \ îl ....... I===== I.....— In pagina a IV-a — Vizita tovarășului Il­e Verdet in R. S. F. Iugoslavia — Conferința de presă a lui U Thant — Paris : încheierea Congresului mondial al orașelor înfrățite — Guineea Spaniolă va deveni independentă — Greva celor 160 000 de lucrători de la uzina „Ford" continuă Primul furnal de 1 700 m­c de la Combinatul siderur­gic Galați a atins cota finală —71,7 metri. La C. F. A. Brăila PRIMELE CANTITĂȚI DE CELOFAN COLORAT Zilele acestea, la fa­brica de celofibră din cadrul C.F.A. Brăila a început producerea ce­lofanului colorat. Acest lucru se realizează pe baza folosirii coloranți­lor rodamin, în amestec direct cu materia pri­mă, vîsc­oza. Autorii producerii primelor can­tități de celofan colorat sunt muncitorii din echi­pa condusă de Neacșu Răducanu. Șeful secției celofibră, inginerul Petre Gher­ghișan, ne-a informat că, în urma controlului de calitate efectuat, re­zultatele sunt deosebit de bune. Celofanul colorat are o largă utilizare fiind folosit îndeosebi la am­balarea produselor tex­tile și alimentare. In scurtă vreme, ca urmare a cerințelor be­neficiarilor, la fabrica de celofibră C. F. R. Brăila va începe produ­cerea de celofan în di­verse culori. Ca orice lucrare de se­zon, culesul și vinilicoi­lia presupun o temeinică organizare a lucrului. Este nevoie mai întâi ca, prin analize repetate, să se determine la fiecare joi momentul optim de recoltare pe baza con­­centrației de zahăr în­magazinate in­troced­and in acest boabe. iei, specialiștii de la intre­­prinderile agricole de­­ lat „Dealu Bujorului“ ti Tecuci, de la coope­­ativele agricole din Pe­­­chea, Cuza Vodă, Slobo­zia Conachi, raionul Ga­­nți, au dat semnalul în­­eperii culesului. ... Ne-am oprit, zilele tecute, la unitățile men­­ionate mai sus. Peste [pa Chine]ii, la poalele dealurilor acoperite di ale întreprinderii cu a­­gricole de stat „Decliu lujorului", se află ferma acestei unit­ăț­i. Spre ma­terna uzină de vindica­te de aici se scurg și­­uri de căruțe încărcate , struguri. S-a început uleiul la Seimele ve­­d­e conduse de ingine­ri Iordache Negru, Pe­te Ene și Manole Co­­mănici. Ing. Olimpia En­­e — care conduce tem­­a industrială, laboran­ți, muncitorii ce descr­esc cele două linii teh­nologice trebuie să asi­­sre prelucrarea opera­iva a recoltei. — După cum e relatează ing. vedeți, Olim­­pia Ene, ne aflăm in alt­­ă campanie. Analizele acute în ferme au de­­monstrat că strugurii din pantațiile tinere de pe erase au ajuns mai de­­reme la maturitate. Ap­oi, pe unele parcele, ce-i drept reduse, unde a fost semnalată apari­ția mucegaiului, s-au luat măsuri pentru tre­cerea grabnică la recol­tat. Aceasta a pus in fa­ta lucrătorilor din ferma industrială sarcina de a prelucra strugurii cit mai repede și de a ad­ministra cu toată grija tratamentul corespunză­tor. Am vinificat pină acum 500 tone de stru­guri, iar rezultatele sunt cele scontate. Ferma noastră dispune de spa­țiile de depozitare nece­sare, iar utilajele de la cele două linii tehnolo­gice funcționează cu în­treaga capacitate. Pentru valorificarea subprodu­selor vinicole s-au con­struit 6 bazine, în care tescovina este depozi­tată cu ajutorul unor benzi transportoare, pen­tru a fi spălată și fer­mentată. ... In podgoria Nicoreș­­tiului, am poposit la fer­ma viticolă condusă de Mihai Pintilie Peste 100 de muncitori adunau în coșuri rodul bogat al toamnei. Șeful fermei ne asigură că toate pregă­tirile pentru cules au­ fost terminate. A fost întocmit, de asemenea, graficul lucrărilor, văzîndu-se ca pînă pre­­la 14 octombrie a.c., culesul pe cele 63 hectare culti­vate cu viță de vie să fie încheiat. Aici, s-au asigurat oamenii și mij­loacele necesare pentru transportul recoltei la centrul de vinificație etc. Toate acestea permit ca zilnic să se culeagă cite 30 tone de struguri. La ferma nr. 5 condu­să de ing. Simion Bo­beanu de la I.A.S. cuci se lucra intens de­la recoltarea, sortarea și ambalarea strugurilor de masă. Numai de la a­­ceasta fermă sunt expe­diate zilnic 8—10 tone de struguri, destinați in mare parte expertului. Aceleași lucrări se desfășurau și in viile co­operativei agricole din comuna Priponești, raio­nul Tecuci. Țăranii co­operatori din echipele conduse de Ștefan I. Ta­­se și Vasile Costin re­coltaseră în lăzi o Însem­nată cantitate de stru­guri de masă. „Trebuie să livrăm 80 tone de struguri, ne spunea Ște­fan I. Tase. Din cantita­tea aceasta, jumătate va merge la export. Avem brațe de muncă, rod bo­gat, struguri inimoși. Dar, în momentul de fa­ță, nu putem lucra din plin la sortat și amba­lat din cauză că am ter­minat... hirtia. S-au dat telefoane la O.R.V.L.F. Tecuci, care trebuie să ne asigure hîrtia specia­lă pentru ambalaj, insă nu ne-a sosit. Iată de c­e pînă acum am livrat nu­mai 14 tone struguri de masă. (Atenție tovarăși din conducerea I.R.V.L.F. Galați!). ... Un alt popas l-am făcut la centrul de vini­ficație din comuna Pe­­chea, raionul Galați. C. TURTOI M. BÎRA Fotografiile : GH. BERCOV (Continuare în pag. a II-a) . Strugurii recol­tați de muncito­rii din fermele viticole de la I. A. S. „Dealu Bujorului“ sunt transportați la fer­ma industrială. La culesul stru­gurilor pentru vi­­nificație, la ferma nr. 3 din cadrul întreprinderii a­­gricole de stat Te­cuci. VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA, SULEYMAN DEMIREL Sîmbătă dimineața, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu ministrul afacerilor exter­ne Ihsan Sabri Caglayangi­l și soția și celelalte persoane ofi­ciale turce au plecat cu avio­nul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeții turci au fost înso­țiți de Alexandru Boabă, mi­nistrul petrolului, Vasile Șan­­dru, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, și Ion Drîn­­ceanu, ambasadorul Republi­cii Socialiste România la An­kara. La aeroportul orașului Con­stanța, premierul turc a fost salutat cordial de Petre Ni­­colae, președintele Sfatului popular al orașului, și de alte persoane oficiale locale. Tine­re în­drogene costume naționale le­au oferit oaspeților flori. Oaspeții au făcut o vizită la Sfatul popular al orașului Constanța, unde președintele sfatului popular a făcut o scurtă prezentare a orașului și litoralului. A fost vizitată a­­poi moscheea din Constanța, unde oaspeții au fost întîm­­pinați de muftiul Iacub Meh­met, șeful cultului musulman din România. Muzeul arheologic, cu ves­tigiile sale milenare , a con­stituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscu­tul așezămînt de cultură con­­stănțean, premierul turc a a­­dresat prof. Vasile Canara­­che, directorul muzeului, cal­de felicitări pentru posibilita­tea ce i-a fost oferită de a cunoaște, prin intermediul bo­gatelor exponate, aspecte ale trecutului îndepărtat ale a­­cestor meleaguri românești. Coloana mașinilor s-a în­dreptat apoi spre stațiunea viticolă Murfatlar,­­unde oas­peții turci au fost salutați de ing. Nicolae Barbu, vicepreșe­dinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de ing. Pe­tre Tomoioagă, directorul sta­țiunii. Dînd o înaltă apreciere felului în care munca de cer­cetare științifică îmbinată cu o tehnică modernă a reușit să valorifice într-un mod in­tensiv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edifica­tor este Murfatlarul — pre­mierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în ac­tivitatea lor. A urmat o vizită cu mași­nile la Mamaia și Eforie Nord. In această ultimă loca­litate, la hotelul președintele Sfatului „Europa", popular al orașului Constanța, Petre Nicolae, a oferit un dejun în cinstea oaspeților. In timpul dejunului, gazda și premierul turc au toastat pentru dez­voltarea în continuare a rela­țiilor de prietenie și colabo­rare dintre România și Tur­cia. In timpul vizitei pe litoral, numeroși localnici și turiști străini au salutat călduros pe oaspeții turci. Seara, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu preșe­dintele Consiliului de Miniș­tri, Ion Gheorghe Maurer, și soția au asistat la concertul prezentat, în sala mare a Pa­latului, de orchestra simfonică a Radioteleviziunii române, cu concursul violonistului Isaac Stern, în cadrul Festivalului Internațional „George Enes­­cu". Au luat parte, de asemenea, persoane oficiale române și turce. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Au fost oferite flori din partea celor doi șefi de guverne. (Agerpres) LA FOCȘANI Focșani. Ca pretutindeni pe plaiurile românești, și aici e o toamnă frumoasă, cu rod bogat. La sfirșit de săptămână, cin­­tecul și veselia izbucnesc par­că mai din plin, cu mai multă impetuozitate. Mesagerii lor, reprezentanți ai celor peste 3 500 de artiști amatori din cele 48 de comune ale raio­nului și-au dat întîlnire, ieri după-amiază, pe scena Casei orășenești de cultură din Foc­șani. La spectacolul de trecere in revistă a formațiilor de artiști amatori din raionul Focșani, promovate pentru faza regio­nală a celui de-al Vlll-lea con­curs, au participat tovarășii: Constantin Dăscălescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului regio­nal de partid, membri ai Bi­roului Comitetului regional de partid, ai birourilor comitete­lor raional și orășenesc de partid Focșani, membri ai co­mitetelor executive ale sfatu­­rilor populare raional și oră­șenesc Focșani, reprezentanți ai organizațiilor de masă obștești, conducători de între­și­prinderi și instituții, fruntași și evidențiați in întrecerea so­cialistă din întreprinderile a­­gricole de stat, stațiuni de ma­șini și tractoare și din co­operativele agricole de pro­ducție din satele raionului, oameni ai muncii din orașul Focșani. Buciumașii sunt nelipsiți de la spectacolele populare, mai ales aici la poalele V­rancei, vestit tezaur de folclor. Lor le revine cinstea de a deschi­de programul. Facem apoi cu­noștință cu formația de cor a căminului cultural din Ter­­chești, vestită în satele raio­nului pentru bogatul reperto­riu și frumoasa interpretare pe care o dă cîntecelor. Sub con­ducerea dirijorului Iacob P­e­­trescu, corul interpretează ch­i­­tecul ,,Glorios partid", în care artiștii amatori reunesc parcă intr-un singur mănunchi dra­gostea și recunoștința tuturor oamenilor muncii față de Par­tidul Comunist Român, care conduce cu fermitate întregul nostru popor­­ spre fericire bunăstare. Bucata „Mereu în a­și­­nte" și cintecul popular „Zis­ a badea" dau participanților la spectacol prilejul de a admi­ra interpretarea plină de sensi­bilitate și prospețime. Stră­juiți de o parte și de alta de buciumași, pe un frumos de­cor de munte, artiștii amatori creează imaginea plastică a u­­nor straie de veghe, păstră­tori ai milenarei arte popu­lare, prețuită la adevărata ei valoare in anii noștri. Din stingă și din dreapta scenei, își fac apariția fluierași de la căminul cultural din Paltinu, formație premiată la cel de-al VII-lea Concurs pe țară al artiștilor amatori, care prezintă o frumoasă suită de cintece populare din vestita Țară a Vrancei. Solista voca­lă Irina Vetrescu dă glas me­lodiilor îndrăgite de locuitorii acestor frumoase și bogate meleaguri. O nouă ridicare de cortină ne înfățișează apariția tumul­tuoasă, ca apele repezi de munte, a dansatorilor din Va­lea Sării și Colacu. Dansurile vrincenilor, prin ritmurile lor vii, aduc din nou pe scenă vitalitatea, veselia și exube­ranța de pe plaiurile româ­nești. Instructorii de dans, Ma­ria Tafta și Ion Ciută și-au arătat din nou măiestria. Muntele­i vecin cu podgoria, de unde au venit fii țăranilor cooperatori, membri ai orches­trei de copii din Popești. Sub conducerea dirijorului Nicu Dumitrache, copiii interpretea­ză un program de muzică popu­lară. Unul din vechile obiceiuri, păstrate cu grijă în zestrea folclorică locală, este dansul cu măști, izvorul din teatrul popular cu măști. El este cul­tivat cu pasiune și de către artiștii amatori din Spulber, care au cules repetate aplauze pentru frumoasa interpretare. Acompaniați de târâturile reunite din Vulturii și Obi­­lești, mesagerii artiștilor ama­tori din comunele Unirea, Su­­raia, Vînători, Dealu Lung și Jariștea au făcut să răsune sala de frumoase cintece popu­lare. Rețin atenția interpretele de muzică populară Nastasia Bărgău, Adriana Cotea, cea care ne-a reprezentat la edi­ția a II-a a dialogului la dis­tanță și Petrița Lupu. Formația de dansatori a că­minului cultural din Năruja, (instructor Chitiță Bărbulescu) a sărbătorit anul acesta 20 de ani de consecutivă existență. Cu prilejul acestui spectacol, ei fac din nou dovada stăpî­­nirii măiestriei artistice, a pa­siunii pentru frumos, și pen­tru cultivarea tradițiilor stilui popular, cu rădăcini dan­a­­dinei pină in negurile istoriei. Spectacolul de ieri seara al artiștilor amatori de pe leagurile focșănene a fost me­o realizare frumoasă, o înm­ă­­nunchiere reușită a cîntecului, dansului și portului popular. In semn de prețuire a stră­daniei și talentului lor, la sfîr­­șitul spectacolului, artiștilor a­­matori le-au fost oferite fiori din partea Biroului Comitetu­lui regional de partid. AUREL FLOREA Amenajări în piețe și oboare In scopul dezvoltării și di­versificării comerțului în piețe și oboare, anul acesta s-au prevăzut noi lucrări de ame­najare a căror valoare se cifrează la 1 800 000­ lei. Prin­tre obiectivele mai importante se numără modernizarea halei din Focșani și a unor piețe din Galați și Tecuci, reamena­­jarea odoarelor din Panciu, Brăila și Tecuci. La Galați, în piața 30 Decembrie s-a ame­najat, printre altele, un maga­zin-hală pentru desfacerea le­gumelor și fructelor. La Brăila s-a construit un tronson în lungime de 100 m­, care sporeș­te cu mult suprafața de expu­nere a mărfurilor în piață. O dată cu acțiunile de ame­najare, în preajma piețelor și oboarelor au fost deschise noi unități comerciale — ospată­­rii, chioșcuri cu produse zaha­roase și de panificație, maga­zine cu obiecte cerute de popu­lația sătească ,­oale, ulcioare, diferite articole de uz casnic. La C. N. F. „NAVROM“ Galați Timpul prielnic —folosit din plin pentru realizarea integrală a lucrărilor de investiții ! In anii actualului cincinal, capacitatea flotei noastre ma­ritime va crește cu incă 420 000 tone prin înzestrarea ei cu nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri de mărfuri generale etc. Paralel cu dezvoltarea capacității de transport, un accent deosebit se pune pe modernizarea și sistematizarea porturilor ma­ritime și fluviale, acestea ur­­mînd a fi dotate în continua­re cu noi utilaje și mecanis­me pentru mecanizarea mani­pulării mărfurilor. țin Sarcini importante în direc­creșterii capacității de transport, de depozitare și manipulare a mărfurilor re­vin și D.N.F. Galați. Investi­țiile acordate de stat în anii cincinalului trebuie să se con­cretizeze prin dotarea cu na­ve de fluviu, extinderea capaci­tății de manipulare în porturi prin noi amenajări de lucrări hidrotehnice (cheiuri, pereuri, dane și estacade) și prin da­rea în exploatare de noi uti­laje pentru continua sporire a gradului de mecanizare la o­­perațiunile de mare volum și care solicită eforturi deosebi­te. Existînd o preocupare per­manentă din partea construc­torului și beneficiarului pen­tru realizarea ritmică și de calitate a lucrărilor de inves­tiții, de la începutul anului și pînă in prezent, la capitolul construcții și amenajări in porturi planul a fost depășit cu 10 la sută. Astfel, s-a exe­cutat împrejmuirea incintei doturilor din portul Brăila și mutarea depozitului de com­bustibil din portul Galați, a sporit gradul de mecanizare a operațiunilor de transbordare a mărfurilor în porturi prin dotarea acestora cu tractoare, remorci, paleți și instalații de descărcare și încărcare a nave­lor etc. De asemenea, flota D.N.F. Galați a sporit cu încă un spărgător de gheață, nave de pasageri, bacuri autopro­pulsate și pontoane de acosta­re. Se precede ca pină la sfîr­ȘTEFAN IGNAT tehnician la D.N.F. Galați (Continuare în pag. a 11-a) 1

Next