Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)
1967-09-17 / nr. 7080
I TÎTs * ' . vď PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, MIJI-VAl ANUL XXIV NR. 7080 DUMINICĂ 17 SEPTEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Să pregătim temeinic adunările populare pentru stabilirea contribuției voluntare Mijloacele materiale obștești, ale țăranilor cooperatori și ale celorlalte categorii de cetățeni care locuiesc în comune, aflate in creștere de la un an la altul, sprijinul acordat de statul nostru, se răsfrîng asupra înfățișării așezărilor rurale care devin tot mai frumoase, mai bine gospodărite. Dovezile în această privință sînt multiple : sporirea considerabilă a construcției de locuințe sătești, înălțarea de edificii social-culturale, amenajarea ulițelor, conturarea unor centre civice cu întreg complexul de dotații, pătrunderea și extinderea energiei electrice și multe altele. La transformările ce au loc, contribuția voluntară bănească ca și participarea cetățenilor la cele mai diverse acțiuni de interes obștesc, au un important rol în viața comunelor. Această formă eficientă de cointeresare a cetățenilor la ridicarea nivelului gospodăresc edilitar al comunelor a fost folosită și în acest an cu bune rezultate. Acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare au dovedit capacitate organizatorică, au știut să antreneze masele de cetățeni, contribuția voluntară s-a soldat cu noi înfăptuiri. La categoria de lucrări de construcții de școli, cămine culturale, dispensare, diferite amenajări cu caracter social și obștesc au obținut cele mai bune rezultate comunele din raioanele Brăila, Galați, Bujor și Tecuci. Dar, pînă la 1 septembrie, în unele comune din raioanele Panciu, Făurei și Focșani, nu se reușise încă să se încaseze în totalitate sumele stabilite în adunările populare și, din această cauză, o parte din lucrări sînt rămase în urmă. Este de datoria comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale respective să se preocupe mai îndeaproape de sprijinirea comunelor care au restanțe,să le ajute practic in realizarea lucrărilor propuse. Cu toate că în acest an s-au obținut o serie de realizări în acțiunea de electrificare și în extinderea rețelelor în unele comune unde lucrările s-au terminat în anii anteriori, se constată totuși unele rămîneri în urmă în privința încasării sumelor din contribuția voluntară. Restanțe mai mari există în unele comune din raioanele Focșani, Făurei, Bujor și Panciu. Și în această direcție este necesar să se întreprindă acțiuni hotărîte pentru ca prin încasarea sumelor să fie acoperită în întregime valoarea lucrărilor de electrificare planificate și contractate în acest an. Modernizarea și pe mai departe a comunelor, continuarea construcțiilor și a amenajărilor gospodăresc-edilitare, a acțiunii de electrificare, necesită însă noi lucrări de amploare. Tocmai de aceea s-a stabilit ca în perioada 1 octombrie 15 noiembrie să se desfășoare la comune adunări populare pentru stabilirea lucrărilor și votarea sumelor drept contribuție voluntară pe anul viitor. De modul în care vor fi organizate aceste adunări, depinde în cea mai mare măsură reușita acțiunilor și a lucrărilor propuse. Există deja o bună experiență în această privință. Considerăm însă că, față care ne aflăm, de perioada în de sistematizare de perspectiva a comunelor, trebuie să se țină seama de unii factori ce apar în contextul acestei acțiuni. Este deci indicat ca la stabilirea lucrărilor să se aibă în vedere atît specificul fiecărei comune, cît și ansamblul problemelor ce le comportă perspectiva sistematizării așezărilor rurale din cuprinsul raioanelor. Desigur că nu se pot da indicații ce anume să se construiască sau să se amenajeze. Mai sunt necesare școli, cămine culturale, dispensare, alimentări cu apă și alte lucrări gospodarești-edilitare. Acestea rămân să fie nominalizate de fiecare adunare populară în parte, potrivit cu nevoile comunei respective. Principalul este ca noile construcții și amenajări să fie în așa măsură amplasate și realizate, încît să-și dovedească utilitatea, nu pentru o perioadă redusă de timp, ci în perspectiva de sistematizare a fiecărei comune; să contribuie la închegarea unor centre civice care să satisfacă pe deplin toate cerințele cetățenilor. De acești factori trebuie să se țină seama și atunci cînd se stabilesc lucrările de electrificare. Față de aceste probleme se impune ca, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, prin secțiile de arhitectură și sistematizare, să acorde comunelor tot sprijinul în stabilirea judicioasă a lucrărilor și a amplasamentelor, în realizarea schițelor, proiectelor, devizelor. In această privință este necesar ca lucrările respective să fie strâns corelate cu cele pe care le înfăptuiesc U. R. C. C. U.R.C.A.P., întreprinderile agricole de stat și alte organizații economice sau instituții care își desfășoară activitatea în așezări rurale. In felul acesta se va realiza o unitate arhitectonică specifică fiecărei localități, vor putea fi folosite cît mai judicios rezervele de teren din interiorul comunelor, forțele de muncă și resursele materiale. In altă ordine de idei credem că adunările populare, în cursul desfășurării lor, - după ce vor analiza modul în care s-au îndeplinit lucrările din acest an trebuie să pună un accent deosebit pe aspectele legate de organizarea muncii pe șantiere, de aprovizionarea și gospodărirea materialelor. O altă pro (Continuare în pag. a II-a) \ îl ....... I===== I.....— In pagina a IV-a — Vizita tovarășului Ile Verdet in R. S. F. Iugoslavia — Conferința de presă a lui U Thant — Paris : încheierea Congresului mondial al orașelor înfrățite — Guineea Spaniolă va deveni independentă — Greva celor 160 000 de lucrători de la uzina „Ford" continuă Primul furnal de 1 700 mc de la Combinatul siderurgic Galați a atins cota finală —71,7 metri. La C. F. A. Brăila PRIMELE CANTITĂȚI DE CELOFAN COLORAT Zilele acestea, la fabrica de celofibră din cadrul C.F.A. Brăila a început producerea celofanului colorat. Acest lucru se realizează pe baza folosirii coloranților rodamin, în amestec direct cu materia primă, vîscoza. Autorii producerii primelor cantități de celofan colorat sunt muncitorii din echipa condusă de Neacșu Răducanu. Șeful secției celofibră, inginerul Petre Gherghișan, ne-a informat că, în urma controlului de calitate efectuat, rezultatele sunt deosebit de bune. Celofanul colorat are o largă utilizare fiind folosit îndeosebi la ambalarea produselor textile și alimentare. In scurtă vreme, ca urmare a cerințelor beneficiarilor, la fabrica de celofibră C. F. R. Brăila va începe producerea de celofan în diverse culori. Ca orice lucrare de sezon, culesul și vinilicoilia presupun o temeinică organizare a lucrului. Este nevoie mai întâi ca, prin analize repetate, să se determine la fiecare joi momentul optim de recoltare pe baza concentrației de zahăr înmagazinate introcedand in acest boabe. iei, specialiștii de la intreprinderile agricole de lat „Dealu Bujorului“ ti Tecuci, de la coopeativele agricole din Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, raionul Ganți, au dat semnalul îneperii culesului. ... Ne-am oprit, zilele tecute, la unitățile menionate mai sus. Peste [pa Chine]ii, la poalele dealurilor acoperite di ale întreprinderii cu agricole de stat „Decliu lujorului", se află ferma acestei unități. Spre materna uzină de vindicate de aici se scurg șiuri de căruțe încărcate , struguri. S-a început uleiul la Seimele vede conduse de ingineri Iordache Negru, Pete Ene și Manole Comănici. Ing. Olimpia Ene — care conduce tema industrială, laboranți, muncitorii ce descresc cele două linii tehnologice trebuie să asisre prelucrarea operaiva a recoltei. — După cum e relatează ing. vedeți, Olimpia Ene, ne aflăm in altă campanie. Analizele acute în ferme au demonstrat că strugurii din pantațiile tinere de pe erase au ajuns mai dereme la maturitate. Apoi, pe unele parcele, ce-i drept reduse, unde a fost semnalată apariția mucegaiului, s-au luat măsuri pentru trecerea grabnică la recoltat. Aceasta a pus in fata lucrătorilor din ferma industrială sarcina de a prelucra strugurii cit mai repede și de a administra cu toată grija tratamentul corespunzător. Am vinificat pină acum 500 tone de struguri, iar rezultatele sunt cele scontate. Ferma noastră dispune de spațiile de depozitare necesare, iar utilajele de la cele două linii tehnologice funcționează cu întreaga capacitate. Pentru valorificarea subproduselor vinicole s-au construit 6 bazine, în care tescovina este depozitată cu ajutorul unor benzi transportoare, pentru a fi spălată și fermentată. ... In podgoria Nicoreștiului, am poposit la ferma viticolă condusă de Mihai Pintilie Peste 100 de muncitori adunau în coșuri rodul bogat al toamnei. Șeful fermei ne asigură că toate pregătirile pentru cules au fost terminate. A fost întocmit, de asemenea, graficul lucrărilor, văzîndu-se ca pînă prela 14 octombrie a.c., culesul pe cele 63 hectare cultivate cu viță de vie să fie încheiat. Aici, s-au asigurat oamenii și mijloacele necesare pentru transportul recoltei la centrul de vinificație etc. Toate acestea permit ca zilnic să se culeagă cite 30 tone de struguri. La ferma nr. 5 condusă de ing. Simion Bobeanu de la I.A.S. cuci se lucra intens dela recoltarea, sortarea și ambalarea strugurilor de masă. Numai de la aceasta fermă sunt expediate zilnic 8—10 tone de struguri, destinați in mare parte expertului. Aceleași lucrări se desfășurau și in viile cooperativei agricole din comuna Priponești, raionul Tecuci. Țăranii cooperatori din echipele conduse de Ștefan I. Tase și Vasile Costin recoltaseră în lăzi o Însemnată cantitate de struguri de masă. „Trebuie să livrăm 80 tone de struguri, ne spunea Ștefan I. Tase. Din cantitatea aceasta, jumătate va merge la export. Avem brațe de muncă, rod bogat, struguri inimoși. Dar, în momentul de față, nu putem lucra din plin la sortat și ambalat din cauză că am terminat... hirtia. S-au dat telefoane la O.R.V.L.F. Tecuci, care trebuie să ne asigure hîrtia specială pentru ambalaj, insă nu ne-a sosit. Iată de ce pînă acum am livrat numai 14 tone struguri de masă. (Atenție tovarăși din conducerea I.R.V.L.F. Galați!). ... Un alt popas l-am făcut la centrul de vinificație din comuna Pechea, raionul Galați. C. TURTOI M. BÎRA Fotografiile : GH. BERCOV (Continuare în pag. a II-a) . Strugurii recoltați de muncitorii din fermele viticole de la I. A. S. „Dealu Bujorului“ sunt transportați la ferma industrială. La culesul strugurilor pentru vinificație, la ferma nr. 3 din cadrul întreprinderii agricole de stat Tecuci. VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPUBLICII TURCIA, SULEYMAN DEMIREL Sîmbătă dimineața, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu ministrul afacerilor externe Ihsan Sabri Caglayangil și soția și celelalte persoane oficiale turce au plecat cu avionul într-o scurtă călătorie pe litoral. Oaspeții turci au fost însoțiți de Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Ion Drînceanu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Ankara. La aeroportul orașului Constanța, premierul turc a fost salutat cordial de Petre Nicolae, președintele Sfatului popular al orașului, și de alte persoane oficiale locale. Tinere îndrogene costume naționale leau oferit oaspeților flori. Oaspeții au făcut o vizită la Sfatul popular al orașului Constanța, unde președintele sfatului popular a făcut o scurtă prezentare a orașului și litoralului. A fost vizitată apoi moscheea din Constanța, unde oaspeții au fost întîmpinați de muftiul Iacub Mehmet, șeful cultului musulman din România. Muzeul arheologic, cu vestigiile sale milenare , a constituit, de asemenea, un loc de popas. Părăsind cunoscutul așezămînt de cultură constănțean, premierul turc a adresat prof. Vasile Canarache, directorul muzeului, calde felicitări pentru posibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaște, prin intermediul bogatelor exponate, aspecte ale trecutului îndepărtat ale acestor meleaguri românești. Coloana mașinilor s-a îndreptat apoi spre stațiunea viticolă Murfatlar,unde oaspeții turci au fost salutați de ing. Nicolae Barbu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de ing. Petre Tomoioagă, directorul stațiunii. Dînd o înaltă apreciere felului în care munca de cercetare științifică îmbinată cu o tehnică modernă a reușit să valorifice într-un mod intensiv pămînturile dobrogene — al căror exemplu edificator este Murfatlarul — premierul turc a urat gazdelor succese tot mai bogate în activitatea lor. A urmat o vizită cu mașinile la Mamaia și Eforie Nord. In această ultimă localitate, la hotelul președintele Sfatului „Europa", popular al orașului Constanța, Petre Nicolae, a oferit un dejun în cinstea oaspeților. In timpul dejunului, gazda și premierul turc au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Turcia. In timpul vizitei pe litoral, numeroși localnici și turiști străini au salutat călduros pe oaspeții turci. Seara, primul ministru al Turciei, Suleyman Demirel, cu soția, împreună cu președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și soția au asistat la concertul prezentat, în sala mare a Palatului, de orchestra simfonică a Radioteleviziunii române, cu concursul violonistului Isaac Stern, în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu". Au luat parte, de asemenea, persoane oficiale române și turce. Concertul s-a bucurat de un frumos succes. Au fost oferite flori din partea celor doi șefi de guverne. (Agerpres) LA FOCȘANI Focșani. Ca pretutindeni pe plaiurile românești, și aici e o toamnă frumoasă, cu rod bogat. La sfirșit de săptămână, cintecul și veselia izbucnesc parcă mai din plin, cu mai multă impetuozitate. Mesagerii lor, reprezentanți ai celor peste 3 500 de artiști amatori din cele 48 de comune ale raionului și-au dat întîlnire, ieri după-amiază, pe scena Casei orășenești de cultură din Focșani. La spectacolul de trecere in revistă a formațiilor de artiști amatori din raionul Focșani, promovate pentru faza regională a celui de-al Vlll-lea concurs, au participat tovarășii: Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului regional de partid, membri ai Biroului Comitetului regional de partid, ai birourilor comitetelor raional și orășenesc de partid Focșani, membri ai comitetelor executive ale sfaturilor populare raional și orășenesc Focșani, reprezentanți ai organizațiilor de masă obștești, conducători de întreșiprinderi și instituții, fruntași și evidențiați in întrecerea socialistă din întreprinderile agricole de stat, stațiuni de mașini și tractoare și din cooperativele agricole de producție din satele raionului, oameni ai muncii din orașul Focșani. Buciumașii sunt nelipsiți de la spectacolele populare, mai ales aici la poalele Vrancei, vestit tezaur de folclor. Lor le revine cinstea de a deschide programul. Facem apoi cunoștință cu formația de cor a căminului cultural din Terchești, vestită în satele raionului pentru bogatul repertoriu și frumoasa interpretare pe care o dă cîntecelor. Sub conducerea dirijorului Iacob Petrescu, corul interpretează chitecul ,,Glorios partid", în care artiștii amatori reunesc parcă intr-un singur mănunchi dragostea și recunoștința tuturor oamenilor muncii față de Partidul Comunist Român, care conduce cu fermitate întregul nostru popor spre fericire bunăstare. Bucata „Mereu în așinte" și cintecul popular „Zis a badea" dau participanților la spectacol prilejul de a admira interpretarea plină de sensibilitate și prospețime. Străjuiți de o parte și de alta de buciumași, pe un frumos decor de munte, artiștii amatori creează imaginea plastică a unor straie de veghe, păstrători ai milenarei arte populare, prețuită la adevărata ei valoare in anii noștri. Din stingă și din dreapta scenei, își fac apariția fluierași de la căminul cultural din Paltinu, formație premiată la cel de-al VII-lea Concurs pe țară al artiștilor amatori, care prezintă o frumoasă suită de cintece populare din vestita Țară a Vrancei. Solista vocală Irina Vetrescu dă glas melodiilor îndrăgite de locuitorii acestor frumoase și bogate meleaguri. O nouă ridicare de cortină ne înfățișează apariția tumultuoasă, ca apele repezi de munte, a dansatorilor din Valea Sării și Colacu. Dansurile vrincenilor, prin ritmurile lor vii, aduc din nou pe scenă vitalitatea, veselia și exuberanța de pe plaiurile românești. Instructorii de dans, Maria Tafta și Ion Ciută și-au arătat din nou măiestria. Muntelei vecin cu podgoria, de unde au venit fii țăranilor cooperatori, membri ai orchestrei de copii din Popești. Sub conducerea dirijorului Nicu Dumitrache, copiii interpretează un program de muzică populară. Unul din vechile obiceiuri, păstrate cu grijă în zestrea folclorică locală, este dansul cu măști, izvorul din teatrul popular cu măști. El este cultivat cu pasiune și de către artiștii amatori din Spulber, care au cules repetate aplauze pentru frumoasa interpretare. Acompaniați de târâturile reunite din Vulturii și Obilești, mesagerii artiștilor amatori din comunele Unirea, Suraia, Vînători, Dealu Lung și Jariștea au făcut să răsune sala de frumoase cintece populare. Rețin atenția interpretele de muzică populară Nastasia Bărgău, Adriana Cotea, cea care ne-a reprezentat la ediția a II-a a dialogului la distanță și Petrița Lupu. Formația de dansatori a căminului cultural din Năruja, (instructor Chitiță Bărbulescu) a sărbătorit anul acesta 20 de ani de consecutivă existență. Cu prilejul acestui spectacol, ei fac din nou dovada stăpînirii măiestriei artistice, a pasiunii pentru frumos, și pentru cultivarea tradițiilor stilui popular, cu rădăcini danadinei pină in negurile istoriei. Spectacolul de ieri seara al artiștilor amatori de pe leagurile focșănene a fost meo realizare frumoasă, o înmănunchiere reușită a cîntecului, dansului și portului popular. In semn de prețuire a strădaniei și talentului lor, la sfîrșitul spectacolului, artiștilor amatori le-au fost oferite fiori din partea Biroului Comitetului regional de partid. AUREL FLOREA Amenajări în piețe și oboare In scopul dezvoltării și diversificării comerțului în piețe și oboare, anul acesta s-au prevăzut noi lucrări de amenajare a căror valoare se cifrează la 1 800 000 lei. Printre obiectivele mai importante se numără modernizarea halei din Focșani și a unor piețe din Galați și Tecuci, reamenajarea odoarelor din Panciu, Brăila și Tecuci. La Galați, în piața 30 Decembrie s-a amenajat, printre altele, un magazin-hală pentru desfacerea legumelor și fructelor. La Brăila s-a construit un tronson în lungime de 100 m, care sporește cu mult suprafața de expunere a mărfurilor în piață. O dată cu acțiunile de amenajare, în preajma piețelor și oboarelor au fost deschise noi unități comerciale — ospatării, chioșcuri cu produse zaharoase și de panificație, magazine cu obiecte cerute de populația sătească ,oale, ulcioare, diferite articole de uz casnic. La C. N. F. „NAVROM“ Galați Timpul prielnic —folosit din plin pentru realizarea integrală a lucrărilor de investiții ! In anii actualului cincinal, capacitatea flotei noastre maritime va crește cu incă 420 000 tone prin înzestrarea ei cu nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri de mărfuri generale etc. Paralel cu dezvoltarea capacității de transport, un accent deosebit se pune pe modernizarea și sistematizarea porturilor maritime și fluviale, acestea urmînd a fi dotate în continuare cu noi utilaje și mecanisme pentru mecanizarea manipulării mărfurilor. țin Sarcini importante în direccreșterii capacității de transport, de depozitare și manipulare a mărfurilor revin și D.N.F. Galați. Investițiile acordate de stat în anii cincinalului trebuie să se concretizeze prin dotarea cu nave de fluviu, extinderea capacității de manipulare în porturi prin noi amenajări de lucrări hidrotehnice (cheiuri, pereuri, dane și estacade) și prin darea în exploatare de noi utilaje pentru continua sporire a gradului de mecanizare la operațiunile de mare volum și care solicită eforturi deosebite. Existînd o preocupare permanentă din partea constructorului și beneficiarului pentru realizarea ritmică și de calitate a lucrărilor de investiții, de la începutul anului și pînă in prezent, la capitolul construcții și amenajări in porturi planul a fost depășit cu 10 la sută. Astfel, s-a executat împrejmuirea incintei doturilor din portul Brăila și mutarea depozitului de combustibil din portul Galați, a sporit gradul de mecanizare a operațiunilor de transbordare a mărfurilor în porturi prin dotarea acestora cu tractoare, remorci, paleți și instalații de descărcare și încărcare a navelor etc. De asemenea, flota D.N.F. Galați a sporit cu încă un spărgător de gheață, nave de pasageri, bacuri autopropulsate și pontoane de acostare. Se precede ca pină la sfîrȘTEFAN IGNAT tehnician la D.N.F. Galați (Continuare în pag. a 11-a) 1