Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)

1968-09-12 / nr. 7387

r 4Pf Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu _ I­L ANUL XXIV — Nr. 7387 | JOI 12 SEPTEMBRIE 1968 | 4 PAGINI — 30 BANI Fiecare zi, fiecare oră bune de lucru — folosite din plin pentru strîngerea r­ecolte­i Strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de stru­guri, floarea-soarelui, porumb și pregătirea însămînțărilor de toamnă a antrenat principa­lele forțe din agricultură. Mo­bilizați de organizațiile de partid și de conducerile uni­tăților țăranii cooperatori, muncitorii din I.A.S. și I.M.A. lucrează din plin în aceste zile, bune pentru executarea tuturor lucrărilor în cîmp. De exemplu, la cooperativa agri­colă din Suceveni, principa­lele forțe sînt concentrate la culesul viilor și a porumbu­lui. Pînă ieri, floarea-soare­lui a fost recoltată și treie­rată de pe întreaga suprafa­ță de 250 hectare, iar circa 70 la sută din producție a și fost transportată la baza de recepție și predată în contul contractelor încheiate cu sta­tul. Din discuția purtată cu ing. Vasile Budăi, pe care l-am întîlnit la secția de mecaniza­re a agriculturii, am aflat că toamna aceasta unitatea va însămînța 600 hectare cu grîu. Din această suprafață­ 400 hectare, arate din vară, au fost discuite de două ori, iar ieri se administra azotat de amoniu — cîte 60 kg la hec­tar — pe ultimele suprafețe. O dată cu arătura de vară s-au încorporat în sol cite 200 kg superfosfat la hectar. 200 hectare de grîu vor fi semă­nate în arătură de toamnă, după prășitoare. Din această suprafață, 50 la sută este eli­berată, urmînd să se execute fertilizarea la care vor lucra patru mașini de administrat îngrășăminte chimice, după care se va executa arătura. Pe alte 100 hectare, care sînt­­ ocupate cu porumb, se lucrea­ză acum la cules și la tăiat cocenii, urmînd ca pînă sîm­­bătă — 14 septembrie a. c. — să fie complet eliberate pentru a se putea pregăti în vederea semănatului. Secția de mecanizare este temeinic pregătită, putînd în­cepe oricînd semănatul. Ma­șinile au fost verificate de inginerul agronom al coopera­tivei agricole care s-a decla­rat satisfăcut de starea lor. Cu aceeași intensitate se lucra și la cooperativa agri­colă din Cavadinești. Aici, brigăzile de cîmp recoltau din plin floarea-soarelui. tînd brigada de cîmp nr. Vizi­­condusă de Ion I. Popa, am­­ constatat că 75 la sută din suprafața de floarea-soarelui, a fost recoltată și transpor­tată. De asemenea, mecani­zatorii lucrau la pregătirea terenului în vederea semăna­tului. Asemenea constatări am fă­cut și la cooperativele agri­cole din Fîrțănești, Roșcani, Oancea, Rogojeni și altele, vi­zitate cu ocazia raidului între­prins ieri. Ca o constatare negativă, majoritatea unităților vizitate lucrează intr-un ritm nesatis­făcător la culesul florii-soa­­relui și­ porumbului de pe su­prafețele­ destinate însămînță­­rii griului. La Rogojeni, de exemplu, abia azi a început recoltatul florii-soarelui. (De ce tovarășe președinte al C.A.P.V), iar la porumb nu s-a stabilit încă data începerii. Or, unitatea are de semănat grîu, după porumb, pe 180 de hectare. Acest teren va trebui eliberat în cel mai scurt timp, să poată fi pregătit la timp și de calitate în vederea semănatului. Spre deosebire de C.A.P Suceveni, unde toa­te tractoarele erau la lucru, la Rogojeni toate stăteau a­­liniate la sediul secției. E de datoria consiliului de condu­cere să mobilizeze toate for­țele la strîngerea la timp a recoltei, la pregătirea cu mi­nuțiozitate a însămînțărilor de toamnă. Lucruri bune se pot spune despre felul cum am găsit organizată munca la Roșcani. Aici, în afara lucrărilor de recoltat, se pregătea terenul pentru însămînțări, iar două tractoare, din care unul cu combina de recoltat porumb pentru siloz, condus de trac­toristul Ilie Roșca, lucrau la recoltatul și însilozatul po­rumbului din cultură dublă. In mod cu totul nesatisfă­cător se desfășoară transpor­tul florii-soarelui la bazele de recepție. Am vizitat ieri și baza de recepție Fol­­tești, care s-a pregătit cu toate cele necesare preluării produ­selor de toamnă. Cu toate a­­cestea, la bază nu se prezin­tă nici una din cooperative să predea floarea-soarelui, deși suprafețele recoltate și recol­ta treierată sînt destul de mari. Din cele aproape 2 000 de tone de semințe ce trebuie să intre în bază în această toamnă, ca urmare a contrac­telor încheiate, pînă ieri nu se preluase nici unu la sută. Această întîrziere va duce la aglomerarea bazelor, mai ales că între beneficiar și furni­zori nu s-au întocmit grafice de predare-preluare. Este, de asemenea, bine cu­noscut că strugurii sînt ata­cați de mucegai. Totuși, coo­perativele agricole din Gănești, Cavadinești, Slivna și Albești predau centrului de vinifica­­ție Gănești cantități de stru­guri mult mai mici decît gra­ficele întocmite. Din această cauză centrul de preluare și vinificare a strugurilor lu­crează mult sub capacitatea de care dispune. Raidul întreprins ieri în unitățile agricole din razele de activitate ale I.M.A.-urilor Chiraftei și Bujor ne-a condus la concluzia că nu peste tot s-a intrat în ritmul normal de lucru. La nivelul brigăzi­lor munca nu este încă bine organizată, din care cauză im­portante forțe se irosesc la diverse lucrări de mai mică importanță. Pentru că terenul de pe care s-a strîns recol­ta nu a fost eliberat de co­ceni și bețe de floarea-soare­lui, tractoarele stau nefolosite la sediile secțiilor. Este de datoria tuturor con­siliilor de conducere, a ingi­nerilor și brigadierilor, ca sub conducerea organizațiilor de partid, să treacă fără întîr­ziere la aplicarea planurilor de măsuri întocmite pentru actuala campanie agricolă. M. CREȚEANU In pag. a lll-a 0 sarcină economicâ centrală: REACTIVAREA UTILAJELOR NEFOLOSITE 11=1 I Complet reorganizată in nichelaj din cadrul sector" Iunie" din Galați, au fost capacității la nichelare­a încălțăminte. In imagine — secția de nichelaj. flux tehnologic, în secția de lui I de la întreprinderea „11 create condiții pentru mărirea pieselor pentru marochinărie și Citiți în pag.a IV-a — VIETNAMUL DE SUD: Puternice atacuri ale forțelor patriotice in regiunea Saigonului — Vizita tovarășului Gheorghe Rădulescu în Mexic. — România la Târgul in­ternațional de la Viena — Conferința statelor neposesoare de arme nu­cleare. Producția de gria din anul viitor se hotărăște adim­ kionalul In perioada optimă - iactor rotăritor în obținerea unei recolte bogate Secetos în prima jumătate, anul 1968 a fost nefavorabil culturii griului. Cu toate con­dițiile atmosferice neprielnice, acolo unde s-au respectat gulile tehnice de cultivare re­ginului, rezultatele au fost sa­a­tisfăcătoare, îmi întemeiez a­­ceastă afirmație pe rezultate­le obținute de cooperativa a­­gricolă din Schela, unde îmi desfășor activitatea. Anul a­­ceasta am avut cultivate cu grîu 575 hectare, din care 202 cu soiul Bezostaia și 373 hec­tare cu soiul Triumph. Deși­­ din iunie 1967 și pînă la re­coltare — în iulie 1968 — so­lurile unității noastre au bene­ficiat de numai 272 litri de apă la m­³, iar cultura griu­lui a fost amplasată pe un teren cu fertilitate mijlocie, am obținut o 1733 kg grîu, în producție de medie, la hectar. Această producție con­siderată ca satisfăcătoare ne-a condus la concluzia că și în anii cu secetă excesivă se pot realiza producții bune dacă se acordă atenția cuvenită agro­tehnicii fiecărui sol în parte, în funcție de solul destinat culturilor. In cele ce urmează mă voi referi la principalele observa­ții făcute pe această linie și de care am ținut de altfel sea­ma in planul nostru de mă­suri privind însămințările din această toamnă. să De la bun început trebuie consemnăm comportarea bună, în condițiile unității noastre, a soiului Bezostaia, care a fost cultivat pe 35 la sută din suprafață, fiind o producție medie de 1978 la hectar. Limita maximă kg producției a fost de 3 485 kg,­­ în medie pe o solă de 25 hec­tare, iar cea minimă, de 1 061 kg, pe 47 hectare. Mai puțin rezistent la secetă, soiul Tri­umph, care a ocupat 65 la sută din suprafață, a dat o producție medie de 1595 kg la hectar, avînd limita maxi­mă 2­343 kg pe șase hectare, iar minimă 953 kg pe 12 hec­tare. Important soiuri cultivate pentru ambele rămîne, din cele constatate de noi, pregătirea terenului și planta premergătoare, calitatea lu­crărilor și epoca de semănat, folosirea îngrășămintelor or­ganice și minerale. Pregătirea terenului rămâne una din condițiile de bază pen­tru obținerea unor producții superioare. Din suprafața ce am avut-o cultivată cu grîu, 253 hectare au fost în ogor de vară, după plante care pără­sesc terenul devreme. Produc­ția obținută de pe suprafața aminitită a fost de 1­876 kg la hectar. De pe 322 hectare, unde griul a fost semănat în arătură de toamnă, producția a fost de 1616 kg, cu 260 kg la hectar mai mică. De aceea, pentru anul care vine, in ară­tură de toamnă, după prăsitoa­re, vom semăna numai 40 hectare cu grîu. Ponderea su­prafeței de grîu, avînd ca premergătoare leguminoase — 150 hectare, păioase — 143 hec­tare, coreandru — 175 hectare și alte culturi — 72 hectare, va fi amplasată în teren care a fost arat din vară. Am sta­bilit o asemenea amplasare tocmai pentru a avea cea mai mare pondere griul mărat în arătură de vară. se­în care s-au acumulat cantități Ing. ION ȘERB, cooperativa agricolă de producție Schela (Continuare în pag. a II-a) In microraionul 17, din Țiglina III, un nou grup de blocuri de locuințe, cărora li s-a terminat structura de rezistență, au intrat in raza finisa­jului. Foto . G. BERCOV Informațiile ZILEI Pe șantierul laminorului de benzi la rece I. Cu două luni de zile urmă, constructorii șantierului 22 al ICMSG au început lucrările la un nou obiectiv principal al Combinatului de la Galați, siderurgic laminorul de benzi la rece. Intr o discuție avută cu inginerul Gigi Slăti­­neanu, șeful șantierului 22, acesta ne-a informat că în prezent construc­torii au atacat simultan execuția a trei importan­te hale : a laminorului propriu zis cu depozitele adiacente, hala de trata­ment termic și pe cea a sectorului de decapare. In numai două luni de zile, excavînd și trans­portând peste 200 000 mc de pămint, colectivul șan­tierului a încheiat practic operația de săpătură. In­­tru-un stadiu avansat se află și lucrările de pilo­taj, de consolidare a te­renului, iar de curînd s-a început turnarea betoa­­nelor la fundațiile stîlpi­­lor de rezistență ai ha­lelor. Libretul de economii cu cîștiguri în materiale de construcții Printr-o hotărîre a Consiliu­lui de Miniștri, Casa de Eco­nomii și Consemnațiuni a fost autorizată să emită prin uni­tățile din mediul rural și din orașele în care nu se con­struise locuințe proprietate personală cu ajutorul statului un nou libret de economii cu cîștiguri în materiale de con­strucții. Libretul se emite în valori fixe de 1 000 de lei. Dobînda cuvenită depunători­lor pe acest libret se acordă prin trageri la sorți trimestria­le, sub formă de cîștiguri con­­stînd din materiale de con­strucții pentru locuințe. Conform hotărîrii Consiliu­lui de Miniștri, cîștigătorilor pe aceste librete li se vor asi­gura cu prioritate materialele de construcții. . Emiterea acestor librete se va face cu începere de la 1 octombrie a.c., iar la tragerea la sorți pentru trimestrul IVI 1968, vor participa toate libre­tele de economii cu cîștiguri în materiale de construcții e­­mise pînă la 31 octombrie a.c. Retrospectiva împlinirilor ÎNSEMNĂRI Toamnă, după 38 de ani. Fără alaiurile decorative a­­le draperiilor vegetale care marcau­ intrarea. Fără zgo­motul rocilor tinere risipind liniștea severă a bolților. Fără zborul funigeilor prin lumina cernută din cerul opalin al lui septembrie. Fără uimirea fiului de țăran, fermecat de cetatea cu ziduri roșii, materiali­zare­a zărilor închipuite printre gene in serile de clacă. Fără durerea mânii strinsă prea tare de un pă­rinte nins, intimidat și el de răceala coridoarelor și severitatea albă a gulerelor zeilor didactici. Fără miro­sul crud al foilor de nuc, răvășite din ungherele o­­borului, care-și sorea spi­narea așteptînd galopul viitoarelor recreații. Fără mulți dintre acei care au legănat sub pleoa­pe aceste icoane scumpe în lungi nopți de insomnie, în lungi nopți cu zloată cînd între cer și pămint „drep­tatea" oamenilor era lumi­nată de exploziile obuzelor. Elevii clasei I a școlii normale Costache Negri și-au strîns rîndurile rărite și s-au îndreptat spre cla­să. Cadența pasului matur, apăsat nu mai amintește de ploaia de vară a picio­rușelor strunite cu greu, răpăind pe acoperișuri șin­­driluite. Din bănci te pri­vesc alți ochi, spre lumină se ridică alte frunți, pe pu­pitre se odihnesc alte mîini. Și la catedra oma­giată de prinosul florilor, sînt puțini din cei de o­­dinioară. Catalogul tremu­ră prima pagină și se des­chide încet răspîndind mi­ros de zambilă strivită in­tre file pentru ierbarul a­­nual. Și apelul începe ca și în anii vechi, la Fiii celor veniți la „școa­lăracilor" — cum era supranumită școala norma­lă — sînt azi învățători, profesori, doctori, ofițeri, ingineri, sunt cei care au ridicat fruntea din colb și au sprijinit cu ea orizontul. Și după lecția stiigace, a­­mintind de probele prim­i­­lor pași, încep a se depăna amintirile. — Mă duc cu gindul a­­cum 38 de ani cînd am fost eliminat pentru că de foame am „furat“ doi mor­covi (începe stînjenit Toa­­der Stănescu — învățător) și mă gîndesc la nopțile friguroase ale dormitoare­ HORATIU MAZILU (Continuare in pag a­ll­a) IN EXCURSII, LA SFIRS­T 9 DE SAP­TÂM­NA Oamenii muncii îi dau tim­pului liber de la sfirșitul săptămînii diverse întrebuin­­țări" Bunăoară, nu sunt puțini acei care în acest pornesc solitari sau in răstimp grup în excursii pe drumurile pli­ne de frumusețe și poezie ale patriei. Și această toamnă bo­gată în roade se fel de roditoare în anunță la excursii unele mai ispititoare decit altele. De pildă, un grup de constructori de la S.N.G. și-au propus ca la sfîrșitul acestei săptămîni să onoreze origina­la invitație a O.N.T.-ului și să participe la culesul viilor, la Odobești. Alți îndrăgostiți ai drumeției au ales pentru ziua de 22 septembrie a. c. călătoria cu vaporul pe Dună­re pînă la Tulcea, iar unii aș­teaptă cu nerăbdare contac­tul direct cu istoria trecutului și prezentului țării noastre re­liefată pregnant prin locuri­le pe unde urmează să trea­că în excursia lor prin Moldo­ va. BBBIBBBBIBB Tinere speranțe ale plasticii gălățene Undeva, in inima unei pă­duri lingă mănăstirea Cozia și-au dat întîlnire la tabăra centrală organizată de al U.T.C., în colaborare C.C. cu Ministerul Invățămîntului, pes­te 130 elevi veniți din toate colțurile țării pentru a-și pe­trece o parte din vacanța de vară in mijlocul naturii. Prezența lor la această ta­bără era o răsplată a mun­cii depuse în anul școlar tre­cut și totodată o apreciere a valorii lucrărilor trimise de ei la Expoziția națională de artă plastică a elevilor din lieele de cultură generală, coli profesionale, tehnice și liee de artă plastică. In această tabără, spre sa­­isfacția noastră au fost pre­zenți și doi elevi ai Liceului de muzică și arte plastice din Galați, și anume : Florică Florian și Maria Dragan, ti­nere talente afirmate cu cazia expoziției naționale o­­a elevilor deschisă în această vară la București. In perioada cât s-au aflat la odihnă, tinerii elevi au mbinat programul pur re­creativ (sport, dans, excursii cu caracter documentar) cu cel artistic de creație, reu­șind să adune schițe pe care le vor definitiva fle de vacanță ce în puțin ele au mai rămas pînă la începerea noului an școlar. Din inițiativa directorului taberei — prof. Filoreanu Ni­colae și a celorlalți profesori de specialitate s-a deschis o expoziție cu lucrări ce au fost create pe parcursul ce­lor 14 zile cît a durat tabăra. Pe pereții cantinei și ai vi­lei cît și pe copacii din curtea taberei, transformați peste noapte în expoziție erau expuse peste 300 lucrări triate de comisie, din peste 2­000. Majoritatea elevilor au căutat să transpună pe pîr­­­ze, tente simbolice inspirate din bogăția văii Oltului și a Coziei, concentrate pe metri pătrați de creație, mulți fo­­losindu-se tehnici diferite de exteriorizare ca : acuarelă, tuș, metalo­plastie, sculptură în lemn, în os și pictură pe sticlă. Printre lucrările expuse de gălățeni se numără : „Peisaj de toamnă", „Peisaj boga­­șian", „Peisaj", „Iarna", „Pri­măvara" și „Luminiș", destul de apreciate, deoarece reu­șesc să convingă printr-o mare forță și bogăție de mijloace. Tinera speranță a liceului gălățean, Florică Florian, primit premiu­ special al U­­­­niunii artiștilor plastici din România, Diploma C.C. al U.T.C. și un cec în valoare de 1­000 lei cit și sincere fe­licitări adresate personal de tovarășa Floarea Ispas, se­ Prof. CONSTANTIN CATANA (continuare in pag. a Iha)

Next