Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)
1968-09-12 / nr. 7387
r 4Pf Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu _ IL ANUL XXIV — Nr. 7387 | JOI 12 SEPTEMBRIE 1968 | 4 PAGINI — 30 BANI Fiecare zi, fiecare oră bune de lucru — folosite din plin pentru strîngerea recoltei Strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de struguri, floarea-soarelui, porumb și pregătirea însămînțărilor de toamnă a antrenat principalele forțe din agricultură. Mobilizați de organizațiile de partid și de conducerile unităților țăranii cooperatori, muncitorii din I.A.S. și I.M.A. lucrează din plin în aceste zile, bune pentru executarea tuturor lucrărilor în cîmp. De exemplu, la cooperativa agricolă din Suceveni, principalele forțe sînt concentrate la culesul viilor și a porumbului. Pînă ieri, floarea-soarelui a fost recoltată și treierată de pe întreaga suprafață de 250 hectare, iar circa 70 la sută din producție a și fost transportată la baza de recepție și predată în contul contractelor încheiate cu statul. Din discuția purtată cu ing. Vasile Budăi, pe care l-am întîlnit la secția de mecanizare a agriculturii, am aflat că toamna aceasta unitatea va însămînța 600 hectare cu grîu. Din această suprafață 400 hectare, arate din vară, au fost discuite de două ori, iar ieri se administra azotat de amoniu — cîte 60 kg la hectar — pe ultimele suprafețe. O dată cu arătura de vară s-au încorporat în sol cite 200 kg superfosfat la hectar. 200 hectare de grîu vor fi semănate în arătură de toamnă, după prășitoare. Din această suprafață, 50 la sută este eliberată, urmînd să se execute fertilizarea la care vor lucra patru mașini de administrat îngrășăminte chimice, după care se va executa arătura. Pe alte 100 hectare, care sînt ocupate cu porumb, se lucrează acum la cules și la tăiat cocenii, urmînd ca pînă sîmbătă — 14 septembrie a. c. — să fie complet eliberate pentru a se putea pregăti în vederea semănatului. Secția de mecanizare este temeinic pregătită, putînd începe oricînd semănatul. Mașinile au fost verificate de inginerul agronom al cooperativei agricole care s-a declarat satisfăcut de starea lor. Cu aceeași intensitate se lucra și la cooperativa agricolă din Cavadinești. Aici, brigăzile de cîmp recoltau din plin floarea-soarelui. tînd brigada de cîmp nr. Vizicondusă de Ion I. Popa, am constatat că 75 la sută din suprafața de floarea-soarelui, a fost recoltată și transportată. De asemenea, mecanizatorii lucrau la pregătirea terenului în vederea semănatului. Asemenea constatări am făcut și la cooperativele agricole din Fîrțănești, Roșcani, Oancea, Rogojeni și altele, vizitate cu ocazia raidului întreprins ieri. Ca o constatare negativă, majoritatea unităților vizitate lucrează intr-un ritm nesatisfăcător la culesul florii-soarelui și porumbului de pe suprafețele destinate însămînțării griului. La Rogojeni, de exemplu, abia azi a început recoltatul florii-soarelui. (De ce tovarășe președinte al C.A.P.V), iar la porumb nu s-a stabilit încă data începerii. Or, unitatea are de semănat grîu, după porumb, pe 180 de hectare. Acest teren va trebui eliberat în cel mai scurt timp, să poată fi pregătit la timp și de calitate în vederea semănatului. Spre deosebire de C.A.P Suceveni, unde toate tractoarele erau la lucru, la Rogojeni toate stăteau aliniate la sediul secției. E de datoria consiliului de conducere să mobilizeze toate forțele la strîngerea la timp a recoltei, la pregătirea cu minuțiozitate a însămînțărilor de toamnă. Lucruri bune se pot spune despre felul cum am găsit organizată munca la Roșcani. Aici, în afara lucrărilor de recoltat, se pregătea terenul pentru însămînțări, iar două tractoare, din care unul cu combina de recoltat porumb pentru siloz, condus de tractoristul Ilie Roșca, lucrau la recoltatul și însilozatul porumbului din cultură dublă. In mod cu totul nesatisfăcător se desfășoară transportul florii-soarelui la bazele de recepție. Am vizitat ieri și baza de recepție Foltești, care s-a pregătit cu toate cele necesare preluării produselor de toamnă. Cu toate acestea, la bază nu se prezintă nici una din cooperative să predea floarea-soarelui, deși suprafețele recoltate și recolta treierată sînt destul de mari. Din cele aproape 2 000 de tone de semințe ce trebuie să intre în bază în această toamnă, ca urmare a contractelor încheiate, pînă ieri nu se preluase nici unu la sută. Această întîrziere va duce la aglomerarea bazelor, mai ales că între beneficiar și furnizori nu s-au întocmit grafice de predare-preluare. Este, de asemenea, bine cunoscut că strugurii sînt atacați de mucegai. Totuși, cooperativele agricole din Gănești, Cavadinești, Slivna și Albești predau centrului de vinificație Gănești cantități de struguri mult mai mici decît graficele întocmite. Din această cauză centrul de preluare și vinificare a strugurilor lucrează mult sub capacitatea de care dispune. Raidul întreprins ieri în unitățile agricole din razele de activitate ale I.M.A.-urilor Chiraftei și Bujor ne-a condus la concluzia că nu peste tot s-a intrat în ritmul normal de lucru. La nivelul brigăzilor munca nu este încă bine organizată, din care cauză importante forțe se irosesc la diverse lucrări de mai mică importanță. Pentru că terenul de pe care s-a strîns recolta nu a fost eliberat de coceni și bețe de floarea-soarelui, tractoarele stau nefolosite la sediile secțiilor. Este de datoria tuturor consiliilor de conducere, a inginerilor și brigadierilor, ca sub conducerea organizațiilor de partid, să treacă fără întîrziere la aplicarea planurilor de măsuri întocmite pentru actuala campanie agricolă. M. CREȚEANU In pag. a lll-a 0 sarcină economicâ centrală: REACTIVAREA UTILAJELOR NEFOLOSITE 11=1 I Complet reorganizată in nichelaj din cadrul sector" Iunie" din Galați, au fost capacității la nichelarea încălțăminte. In imagine — secția de nichelaj. flux tehnologic, în secția de lui I de la întreprinderea „11 create condiții pentru mărirea pieselor pentru marochinărie și Citiți în pag.a IV-a — VIETNAMUL DE SUD: Puternice atacuri ale forțelor patriotice in regiunea Saigonului — Vizita tovarășului Gheorghe Rădulescu în Mexic. — România la Târgul internațional de la Viena — Conferința statelor neposesoare de arme nucleare. Producția de gria din anul viitor se hotărăște adim kionalul In perioada optimă - iactor rotăritor în obținerea unei recolte bogate Secetos în prima jumătate, anul 1968 a fost nefavorabil culturii griului. Cu toate condițiile atmosferice neprielnice, acolo unde s-au respectat gulile tehnice de cultivare reginului, rezultatele au fost saatisfăcătoare, îmi întemeiez această afirmație pe rezultatele obținute de cooperativa agricolă din Schela, unde îmi desfășor activitatea. Anul aceasta am avut cultivate cu grîu 575 hectare, din care 202 cu soiul Bezostaia și 373 hectare cu soiul Triumph. Deși din iunie 1967 și pînă la recoltare — în iulie 1968 — solurile unității noastre au beneficiat de numai 272 litri de apă la m³, iar cultura griului a fost amplasată pe un teren cu fertilitate mijlocie, am obținut o 1733 kg grîu, în producție de medie, la hectar. Această producție considerată ca satisfăcătoare ne-a condus la concluzia că și în anii cu secetă excesivă se pot realiza producții bune dacă se acordă atenția cuvenită agrotehnicii fiecărui sol în parte, în funcție de solul destinat culturilor. In cele ce urmează mă voi referi la principalele observații făcute pe această linie și de care am ținut de altfel seama in planul nostru de măsuri privind însămințările din această toamnă. să De la bun început trebuie consemnăm comportarea bună, în condițiile unității noastre, a soiului Bezostaia, care a fost cultivat pe 35 la sută din suprafață, fiind o producție medie de 1978 la hectar. Limita maximă kg producției a fost de 3 485 kg, în medie pe o solă de 25 hectare, iar cea minimă, de 1 061 kg, pe 47 hectare. Mai puțin rezistent la secetă, soiul Triumph, care a ocupat 65 la sută din suprafață, a dat o producție medie de 1595 kg la hectar, avînd limita maximă 2343 kg pe șase hectare, iar minimă 953 kg pe 12 hectare. Important soiuri cultivate pentru ambele rămîne, din cele constatate de noi, pregătirea terenului și planta premergătoare, calitatea lucrărilor și epoca de semănat, folosirea îngrășămintelor organice și minerale. Pregătirea terenului rămâne una din condițiile de bază pentru obținerea unor producții superioare. Din suprafața ce am avut-o cultivată cu grîu, 253 hectare au fost în ogor de vară, după plante care părăsesc terenul devreme. Producția obținută de pe suprafața aminitită a fost de 1876 kg la hectar. De pe 322 hectare, unde griul a fost semănat în arătură de toamnă, producția a fost de 1616 kg, cu 260 kg la hectar mai mică. De aceea, pentru anul care vine, in arătură de toamnă, după prăsitoare, vom semăna numai 40 hectare cu grîu. Ponderea suprafeței de grîu, avînd ca premergătoare leguminoase — 150 hectare, păioase — 143 hectare, coreandru — 175 hectare și alte culturi — 72 hectare, va fi amplasată în teren care a fost arat din vară. Am stabilit o asemenea amplasare tocmai pentru a avea cea mai mare pondere griul mărat în arătură de vară. seîn care s-au acumulat cantități Ing. ION ȘERB, cooperativa agricolă de producție Schela (Continuare în pag. a II-a) In microraionul 17, din Țiglina III, un nou grup de blocuri de locuințe, cărora li s-a terminat structura de rezistență, au intrat in raza finisajului. Foto . G. BERCOV Informațiile ZILEI Pe șantierul laminorului de benzi la rece I. Cu două luni de zile urmă, constructorii șantierului 22 al ICMSG au început lucrările la un nou obiectiv principal al Combinatului de la Galați, siderurgic laminorul de benzi la rece. Intr o discuție avută cu inginerul Gigi Slătineanu, șeful șantierului 22, acesta ne-a informat că în prezent constructorii au atacat simultan execuția a trei importante hale : a laminorului propriu zis cu depozitele adiacente, hala de tratament termic și pe cea a sectorului de decapare. In numai două luni de zile, excavînd și transportând peste 200 000 mc de pămint, colectivul șantierului a încheiat practic operația de săpătură. Intru-un stadiu avansat se află și lucrările de pilotaj, de consolidare a terenului, iar de curînd s-a început turnarea betoanelor la fundațiile stîlpilor de rezistență ai halelor. Libretul de economii cu cîștiguri în materiale de construcții Printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri, Casa de Economii și Consemnațiuni a fost autorizată să emită prin unitățile din mediul rural și din orașele în care nu se construise locuințe proprietate personală cu ajutorul statului un nou libret de economii cu cîștiguri în materiale de construcții. Libretul se emite în valori fixe de 1 000 de lei. Dobînda cuvenită depunătorilor pe acest libret se acordă prin trageri la sorți trimestriale, sub formă de cîștiguri constînd din materiale de construcții pentru locuințe. Conform hotărîrii Consiliului de Miniștri, cîștigătorilor pe aceste librete li se vor asigura cu prioritate materialele de construcții. . Emiterea acestor librete se va face cu începere de la 1 octombrie a.c., iar la tragerea la sorți pentru trimestrul IVI 1968, vor participa toate libretele de economii cu cîștiguri în materiale de construcții emise pînă la 31 octombrie a.c. Retrospectiva împlinirilor ÎNSEMNĂRI Toamnă, după 38 de ani. Fără alaiurile decorative ale draperiilor vegetale care marcau intrarea. Fără zgomotul rocilor tinere risipind liniștea severă a bolților. Fără zborul funigeilor prin lumina cernută din cerul opalin al lui septembrie. Fără uimirea fiului de țăran, fermecat de cetatea cu ziduri roșii, materializarea zărilor închipuite printre gene in serile de clacă. Fără durerea mânii strinsă prea tare de un părinte nins, intimidat și el de răceala coridoarelor și severitatea albă a gulerelor zeilor didactici. Fără mirosul crud al foilor de nuc, răvășite din ungherele oborului, care-și sorea spinarea așteptînd galopul viitoarelor recreații. Fără mulți dintre acei care au legănat sub pleoape aceste icoane scumpe în lungi nopți de insomnie, în lungi nopți cu zloată cînd între cer și pămint „dreptatea" oamenilor era luminată de exploziile obuzelor. Elevii clasei I a școlii normale Costache Negri și-au strîns rîndurile rărite și s-au îndreptat spre clasă. Cadența pasului matur, apăsat nu mai amintește de ploaia de vară a piciorușelor strunite cu greu, răpăind pe acoperișuri șindriluite. Din bănci te privesc alți ochi, spre lumină se ridică alte frunți, pe pupitre se odihnesc alte mîini. Și la catedra omagiată de prinosul florilor, sînt puțini din cei de odinioară. Catalogul tremură prima pagină și se deschide încet răspîndind miros de zambilă strivită intre file pentru ierbarul anual. Și apelul începe ca și în anii vechi, la Fiii celor veniți la „școalăracilor" — cum era supranumită școala normală — sînt azi învățători, profesori, doctori, ofițeri, ingineri, sunt cei care au ridicat fruntea din colb și au sprijinit cu ea orizontul. Și după lecția stiigace, amintind de probele primilor pași, încep a se depăna amintirile. — Mă duc cu gindul acum 38 de ani cînd am fost eliminat pentru că de foame am „furat“ doi morcovi (începe stînjenit Toader Stănescu — învățător) și mă gîndesc la nopțile friguroase ale dormitoare HORATIU MAZILU (Continuare in pag alla) IN EXCURSII, LA SFIRST 9 DE SAPTÂMNA Oamenii muncii îi dau timpului liber de la sfirșitul săptămînii diverse întrebuințări" Bunăoară, nu sunt puțini acei care în acest pornesc solitari sau in răstimp grup în excursii pe drumurile pline de frumusețe și poezie ale patriei. Și această toamnă bogată în roade se fel de roditoare în anunță la excursii unele mai ispititoare decit altele. De pildă, un grup de constructori de la S.N.G. și-au propus ca la sfîrșitul acestei săptămîni să onoreze originala invitație a O.N.T.-ului și să participe la culesul viilor, la Odobești. Alți îndrăgostiți ai drumeției au ales pentru ziua de 22 septembrie a. c. călătoria cu vaporul pe Dunăre pînă la Tulcea, iar unii așteaptă cu nerăbdare contactul direct cu istoria trecutului și prezentului țării noastre reliefată pregnant prin locurile pe unde urmează să treacă în excursia lor prin Moldo va. BBBIBBBBIBB Tinere speranțe ale plasticii gălățene Undeva, in inima unei păduri lingă mănăstirea Cozia și-au dat întîlnire la tabăra centrală organizată de al U.T.C., în colaborare C.C. cu Ministerul Invățămîntului, peste 130 elevi veniți din toate colțurile țării pentru a-și petrece o parte din vacanța de vară in mijlocul naturii. Prezența lor la această tabără era o răsplată a muncii depuse în anul școlar trecut și totodată o apreciere a valorii lucrărilor trimise de ei la Expoziția națională de artă plastică a elevilor din lieele de cultură generală, coli profesionale, tehnice și liee de artă plastică. In această tabără, spre saisfacția noastră au fost prezenți și doi elevi ai Liceului de muzică și arte plastice din Galați, și anume : Florică Florian și Maria Dragan, tinere talente afirmate cu cazia expoziției naționale oa elevilor deschisă în această vară la București. In perioada cât s-au aflat la odihnă, tinerii elevi au mbinat programul pur recreativ (sport, dans, excursii cu caracter documentar) cu cel artistic de creație, reușind să adune schițe pe care le vor definitiva fle de vacanță ce în puțin ele au mai rămas pînă la începerea noului an școlar. Din inițiativa directorului taberei — prof. Filoreanu Nicolae și a celorlalți profesori de specialitate s-a deschis o expoziție cu lucrări ce au fost create pe parcursul celor 14 zile cît a durat tabăra. Pe pereții cantinei și ai vilei cît și pe copacii din curtea taberei, transformați peste noapte în expoziție erau expuse peste 300 lucrări triate de comisie, din peste 2000. Majoritatea elevilor au căutat să transpună pe pîrze, tente simbolice inspirate din bogăția văii Oltului și a Coziei, concentrate pe metri pătrați de creație, mulți folosindu-se tehnici diferite de exteriorizare ca : acuarelă, tuș, metaloplastie, sculptură în lemn, în os și pictură pe sticlă. Printre lucrările expuse de gălățeni se numără : „Peisaj de toamnă", „Peisaj bogașian", „Peisaj", „Iarna", „Primăvara" și „Luminiș", destul de apreciate, deoarece reușesc să convingă printr-o mare forță și bogăție de mijloace. Tinera speranță a liceului gălățean, Florică Florian, primit premiu special al Uniunii artiștilor plastici din România, Diploma C.C. al U.T.C. și un cec în valoare de 1000 lei cit și sincere felicitări adresate personal de tovarășa Floarea Ispas, se Prof. CONSTANTIN CATANA (continuare in pag. a Iha)