Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)

1968-09-21 / nr. 7395

Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7395 SIMBATA 21 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI (Continuare în pag. a 111-a) Vineri, 20 septembrie, tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ion Gheorghe Maurer, România, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Maxim Berghianu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Comitetului de Stat al Planificării, au început o vi­zită de lucru în județele Caraș- Severin, Timiș și Arad, pentru a se sfătui cu activul de partid și de stat, cu oamenii muncii, des­pre probleme ale construcției so­cialiste, despre felul cum sunt în­deplinite sarcinile trasate de cel de-al IX-lea Congres și de Con­ferința Națională a P.C.R., pre­cum și de ultimele hotăriri ale partidului și statului nostru. In primele ore ale dimineții, conducătorii de partid și de stat au sosit la Caransebeș. oaspeților a fost așteptată Vizita de întreaga populație a județului Caraș-Severin cu unanimă bucu­rie, prilejuind pretutindeni pu­ternice manifestări ale adeziunii tuturor oamenilor muncii, indife­rent de naționalitate, față de po­litica internă și externă a parti­dului și statului, generată de in­teresele fundamentale ale po­porului român, ale cauzei socia­lismului și păcii. Oamenii muncii de aici, ro­mâni, maghiari, germani, sârbi și de alte naționalități, însuflețiți de un puternic patriotism, cu în­credere nețărmurită în politica partidului, asigură economiei naționale însemnate cantități de minereuri feroase și neferoase, o­ gamă largă de sortimente de oțel și alte produse siderurgice, mașini și utilaje de înaltă teh­nicitate. Dezvoltarea în viitor a județului Caraș-Severin, aportul său mereu sporit la avuția pa­triei sunt prefigurate și de volu­mul investițiilor — 750 de milioa­ne lei — alocate numai pentru cel de-al lll-lea an al cincina­lului. ... Pe aeroportul din Caran­sebeș, mii de oameni din oraș, din comunele și satele învecina­te salută cu ovații și urale pu­ternice sosirea conducătorilor de partid și de stat. Tovarășul Ilie Făsui, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al comitetului județean de partid, președintele Consiliu­lui popular județean, adresează conducătorilor de partid și de stat urarea „Bun sosit în județul Caraș-Severin". Arterele orașului Caransebeș, înveșmintate în straie alese, sînt inundate de o mare mulțime de oameni, care fac o călduroasă primire oaspeților. Coloana de mașini se în­dreaptă apoi spre Reșița, reșe­dința județului, străbătînd loca­lități cu casele și porțile împo­dobite sărbătorește. In ritmul trepidant al Reșiței socialiste Străvechea cetate a siderur­giei românești, care în curînd în calendarul va înscrie ei de foc două secole de existență, își întîmpină oaspeții dragi cu un nou bilanț de realizări. Vizita de lucru începe la Com­binatul siderurgic Reșița. Aici, conducătorii de partid și de stat sunt salutați de Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, de ing. Constantin Savu, directo­rul general al întreprinderii, de un grup de muncitori, tehnicieni și ingineri. In fața machetei a graficelor de producție, direc­și­torul general al combinatului prezintă oaspeților stadiile ac­tuale de dezvoltare și perspec­tivele ce se deschid acestei mari întreprinderi în viitor. Fiecare an a înscris pe harta combinatului noi capacități de producție, dotate cu instalații și aparatură modernă, astfel încît se poate spune că Reșița de azi a metalului este o unitate nouă, modernizată și întinerită. Față de 1948, combinatul produce în acest an cu peste 540 000 tone mai multă fontă, cu 655 000 tone mai mult oțel și cu 352 000 tone mai multe laminate. Interesîndu-se despre îndepli­nirea indicatorilor de plan, oas­peții sunt informați că siderurgiș­­tîi reșîțeni au îndeplinit planul producției globale în pro­ Citiți în numărul de azi: — Ipostazele noului la Sanatoriul din Vîr­lezi (pag. a II-a) — Programul competițiilor sportive (pag. a II-a) — Vizita delegației guvernamentale româ­ne in Venezuela (pag. a IV-a) — Intilnire Zoltán Komócsin — Jozef Lenart (Pag. a IV-a) VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT IN JUDEȚELE CARAȘ - SEVERIN ȘI TIMIȘ Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la mitingul de la Reșifa Dragi tovarăși și tovarășe. Vă rog să-mi dați voie să încep prin a vă transmite dv. tuturor locuitorilor acestui vechi centru muncitoresc­­ al patriei noastre, precum și ce­lorlalți locuitori ai județului, un salut călduros din partea Comitetului Central al Parti­dului, al Consiliului de Stat și al guvernului patriei noastre socialiste, (aplauze, ura­le). In cursul vizitei de lucru pe care o facem, am văzut cîteva sectoare ale combinatului si­derurgic și ale uzinei con­structoare de mașini. Am con­statat cu deplină satisfacție că siderurgiștii își îndeplinesc cu cinste sarcinile din cadrul pla­nului cincinal. In primii trei ani ai cincinalului, ei au obținut re­zultate deosebite, îndeplinin­­du-și și depășindu-și prevede­rile de plan. Doresc să exprim cele mai calde felicitări mun­citorilor, tehnicienilor și ingi­nerilor, întregului colectiv al Combinatului Siderurgic Reși­ța. (vii aplauze). Ne-au pro­dus, de asemenea, o deosebită satisfacție rezultatele bune obținute de Uzina construc­toare de mașini din Reșița — mă refer atît la secția de mo­toare diesel, cît și la fabrica de utilaj greu și la turnătorie. Muncind cu pricepere, dove­dind o înaltă calificare tehni­că, colectivul acestei uzine reușește și agregate să producă motoare energetice care fac cinste patriei noastre, pu­tind concura în condiții bune cu produse similare pe plan mondial. Fericit din­ toată ini­ma întregul colectiv de mun­citori, tehnicieni și ingineri al acestei minunate uzine con­structoare de mașini, (aplauze prelungite). Succesele pe care le-ați obți­nut dv.. reșițenii, în realizarea directivelor trasate de Congre­sul al IX-lea al partidului au o importanță deosebită pentru întreaga activitate de dezvol­tare a industriei și economiei noastre socialiste. Prin ele, dv. aduceți o contribuție de preț la înfăptuirea planului cinci­nal­ (aplauze, urale). Cunoașteți rezultatele obți­nute de întregul nostru popor în dezvoltarea industriei, agri­culturii, științei și culturii. Pu­tem spune că în primii trei ani ai cincinalului am reușit să înfăptuim în întregime ceea ce a trasat Congresul al IX-lea, iar realizările de pînă acum ne dau încrederea depli­­nă că vom înfăptui pînă în 1970 toate prevederile cincina­lului, și chiar ceva în plus. (aplauze prelungite). Toate succesele obținute, sub con­ducerea partidului, în munca de desăvîrșire a construcției socialiste în România, în dez­voltarea patriei noastre, sunt dovada grăitoare a justeței po­liticii marxist-leniniste a P.C.R., a realismului progra­mului elaborat de Congresul al IX-lea și, totodată, o măr­turie a uriașei forțe de creație a clasei noastre muncitoare, a țărănimii, a intelectualității, a întregului nostru popor, care, stăpîn pe destinele sale, își făurește în mod conștient vii­torul de aur, viitorul co­munist. (aplauze, urale). Ritmul înalt de dezvoltare a industriei noastre, a întregii economii a României socialis­te, este rezultatul eforturilor mari pe care poporul nostru le face pentru a asigura lichi­darea, într-un timp cît mai scurt, a rămînerii în urmă pe care am moștenit-o de la regimul burghezo-moșieresc. Este știut că din totalul veni­tului național noi acordăm circa 30 la sută pentru dezvol­tarea economiei socialiste. Fa­cem acest lucru, fiind con­știenți că numai pe această cale vom putea asigura un vi­itor înfloritor pentru poporul nostru, pentru patria noastră, (aplauze puternice, îndelungi). In același timp, în activitatea de edificare a socialismului ne preocupăm permanent de dez­voltarea largă a colaborării și cooperării cu țările socialiste. Suntem­ conștienți că în condi­­țiunile tehnicii moderne nu este posibil progresul fără in­tensificarea, în primul rând, a relațiilor cu țările frățești și în aceiași socialiste timp a schimburilor cu toate statele lumii. Numai încadrîndu-ne ac­tiv in diviziunea internațională a muncă, vom reuși să asigu­răm mersul ferm și datorii îna­inte al economiei noastre, ridi­carea nivelului general de dez­voltare a României socialiste, (aplauze puternice). Rezultatele colaborării și co­operării internaționale se văd și în Reșița. Aici specialiștii români și sovietici au construit împreună agregatul hidroener­getic de 175 MW­ — unul din­tre cele mai mari agregate hi­droenergetice din lume. Aceas­tă înfăptuire este o dovadă că pe această cale oamenii muncii din România, din Uniunea So­vietică, din toate țările socia­liste, au posibilități nelimitate de a lărgi colaborarea și co­operarea in folosul fiecărei târi și al întregului nostru sis­tem socialist, (aplauze prelun­gite). Preocupîndu-ne de dezvolta­rea economiei, partidul și gu­­vernul țării noastre acordă atenție deosebită ridicării nive­­­lului de viată al poporului. Fa­cem aceasta pentru că suprem al întregii noastre telul po­litici este bunăstarea și ferici­rea oamenilor muncii. Socialis­mul își poate afirma superiori­tatea tocmai prin crearea celor mai bune condiții de viată ma­terială, cit și spirituală, celor ce muncesc, (vii aplauze). Dv. cunoașteți cum arăta Reșița după 23 August 1944. Și o ve­dem­ astăzi. Ceea ce s-a realizat a­oi pe plan social, succesele din domeniul construcției de locuințe, al dezvoltării invăță­­mîntului și culturii, al deservi­rii populației, este o parte com­ponentă a profundelor transfor­mări săvîrșite pe drumul ridi­cării bunăstării întregului nos­tru popor. Avem rezultate bu­ne, tovarăși. In același timp, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la acea treap­tă a societății socialiste in sta­re să asigure satisfacerea de­plină a necesităților tuturor oa­menilor muncii. Mai avem mult pentru a realiza această năzuință fier­binte a noastră, acest țel su­prem al politicii comuniștilor. Dar mergem pe umn drum bun, și vom face totul pentru a ri­dica continuu nivelul de viață al întregului popor, (aplauze, u­­rale). In anii construcției socialiste au existat in activitatea noas­tră și lipsuri, neajunsuri. Par­tidul nostru nu o dată a vorbit despre aceasta. Luîmd măsuri pentru lichidarea lipsurilor și greșelilor, a stărilor de lucruri negative, el a chemat clasa muncitoare, țărănimea, intelec­tualitatea, întregul popor, să-și unească eforturile pentru a perfecționa întreaga noastră activitate economică, socială și spirituală. Au fost comise în trecut abuzuri și abateri de la principiile socialismului. Co­mitetul Central al partidului nostru le-a dezvăluit și a luat măsuri hotărîte pentru a evita reapariția lor în viața societă­ții noastre, pentru a împiedica producerea unor abuzuri și în­călcări ale legalității socialiste. Partidul a luat noastre mă­suri organizatorice pentru asigura ca masele largi popu­­­lare, să participe tot mai activ și mai larg, la întreaga muncă de elaborare și conducere destinelor țării, pentru lărgirea a continuă a democrației socia­liste în România, (aplauze pu­ternice, urale însuflețite). Noi am ajuns la un aseme­nea stadiu de dezvoltare încît problema dezvoltării democra­ției socialiste, problema găsirii formelor organizatorice cores­punzătoare pentru participarea intensă, efectivă a clasei mun­citoare, a țărănimii, a intelec­tualității, a maselor largi popu­lare, fără deosebire de naționa­litate, la întreaga activitate de conducere a făuririi socialismu­lui, se pune cu o deosebită stringentă. Noi am lichidat de mult clasele exploatatoare, i-am lichidat pe capitaliști, pe moșieri, pe chiaburi. Am creat condiții pentru avîntul nestă­vilit al forțelor de producție, iar proprietatea socialistă de­ține peste 99 la sută din avu­tul țării. Deci, atît din punct de vedere social, de clasă, cît și din punct de vedere mate­rial, economic, am creat con­diții pentru ca niciodată în România să nu mai fie posi­bilă reîntoarcerea capitalismu­lui. Socialismul a triumfat în România definitiv (aplauze, urale entuziaste, îndelungi). Sprijinin­du-ne pe bază economico-socială, această care reprezintă esențialul pentru o­­rînduirea­­ socialistă, trebuie să înțelegem că avem obligația, datoria de a perfecționa conti­nuu întregul ansamblu al vieții socialiste. Pe măsura de­­săvîrșirii construcției socialis­te, a dezvoltării forțelor de producție, a îmbunătățirii vieții materiale a maselor, a ridicării nivelului cultural al întregului popor apare ca o necesitate obiectivă perfecțio­narea relațiilor sociale, a for­melor de conviețuire și a participării membrilor societă­ții la întreaga activitate eco­nomică, politică și de stat. Aceasta în practică înseamnă realizarea a principiilor so­cialismului într-o țară în care poporul este stăpîn pe destine­le sale, făcîndu-și în mod con­știent, prin munca și lupta sa, propriul viitor (aplauze puter­nice, urale). Desigur, tovarăși, po­t exista în Românită oameni cu anu­mite nemulțumiri. Aceste ne­mulțumiri sînt determinate de unele neajunsuri, de une­le lipsuri în activitatea noas­tră. Criticarea acestor nea­junsuri noi o considerăm ca un fapt pozitiv, ca o expresie a spiritului de răspundere și a dorinței cetățenilor de a contribui la perfecționarea activității noastre. Dezvolta­rea democrației socialiste pre­supune crearea condițiilor ca oamenii muncii să-și poată spune părerea și asupra a ceea ce este bun, dar și a­­supra a ceea ce e rău, por­nind tocmai de la dorința de a lichida lipsurile, de a asi­gura mersul tot mai hotărît înainte al socialismului în pa­­­tria noastră (aplauze puterni­ce, urale). Poate să se mai găsească și cineva, dintre cei care în trecut au aparținut claselor exploatatoare, care să se mai gîndească înapoi. Sigur, se mai pot găsi și aseme­nea oameni. Dar vă în­treb pe dv. reșițeni: oare ar mai putea, dacă ar trăi Auschnitt, să vină să ia Reși­ța înapoi ? (vie animație; voci: „Nu, Nu“). Există oare vreun pericol ca Reșița să de­vină din nou a capitaliștilor ? (proteste, hotărîte din mase. Se aud strigăte : Nu, Nu). Desigur, tovarăși, nu numai la Reșița, ci în toată țara, în toate uzinele noastre, în toate cooperativele noastre agricole, nimeni, absolut nici un mun­citor, nici un tehnician, nici un inginer, nici un țăran coo­perator, nu se mai pot gîndi ca fabricile și pămînturile noastre să mai devină vreo­dată ale capitaliștilor și mo­șierilor. Vremurile de odi­nioară au apus pentru tot­deauna, dacă se mai găsește vreunul care să se gîndească la reînvierea lor, poate fi dorit nebun, acela nu plauze, urale aprobative, (vii a­­en­tuziaste). In lume există desigur, încă multe țări capitaliste, și noi știm că atîta timp cît se men­ține imperialismul continuă să dăinuie pericolul dezlăn­țuirii unor războaie agresive, pericolul încercării de extin­dere și întărire a domina­ției imperialiste. Știm în ace­lași timp însă că forțele ce se ridică împotriva politicii im­perialiste de dominație și sub­jugare a popoarelor, forțele clasei muncitoare, ale omeni­rii­ progresiste, ale frontului antiimperialist sunt incompa­rabil mai puternice. Dacă ac­ționează unite, aceste forțe sunt în stare să împiedice ori­ce acțiune a imperialismului. Tocmai de aceea este necesar să facem totul pentru a întări unitatea acestor forțe — pavă­za păcii în întreaga lume (aplauze, urale). Dumneavoastră, muncitorii din Reșița reprezentau­ un detașament puternic al clasei noastre muncitoare, cu un tre­cut glorios de luptă revoluțio­nară. Acum 100 de ani aici au fost puse bazele asociației muncitorilor din Banat de că­tre Carol Farkaș. In decursul anilor la Reșița s-au dezvoltat puternice orga­nizații muncitorești. Partidul Comunist a creat, de asemenea, o puternică organizație în a­­ceastă citadelă proletară. Acest glorios trecut revoluționar este o garanție că muncitorii reși­­țeni, toți locuitorii orașului, a­­lături de întreaga noastră clasă muncitoare, de întregul popor, își vor aduce și în viitor con­tribuția fermă la edificarea so­cialismului în patria noastră, precum și la întărirea întregii mișcări muncitorești revoluțio­nare. Muncitorii români sunt solidari cu frații lor de clasă din țările socialiste, cu cei din tarile care se află încă sub stă­­pînirea capitalismului, cu cei care luptă pentru libertate na­țională și socială, pentru o via­tă mai bună. (aplauze, urale). Continuînd vechile lor tradiții internaționaliste revoluționare, muncitorii, comuniștii din Ro­mânia, întregul își manifestă activ nostru popor nalismul socialist, pe internația­care îl văd exprimîndu-se în colabo­rarea frățească dintre țările socialiste, dintre partidele co­muniste, pe baza respectului su­veranității și independenței na­ționale, a egalității depline în drepturi, în solidaritatea lor în muncă și luptă pentru socia­lism, pentru pace. In condițiile de astăzi, numai înțelegerea și înfăptuirea tutu­ror acestor laturi inseparabile ale internaționalismului socia­list, numai aplicarea învățăturii marxist-leniniste în mod multi­lateral, pot asigura întărirea u­­nității țărilor socialiste, a par­tidelor comuniste și fești. Partidul nostru muncito­ra face totul pentru a-și aduce contri­buția la realizarea acestei uni­tăți de muncă și luptă. (Apla­uze, urale puternice), înțelegem, de asemenea, că astăzi, mai mult ca oricînd, este necesar să se dezvolte re­lațiile de colaborare între toa­te statele Europei, să se uneas­că eforturile pentru a nu se ad­mite în nici un fel reîntoarce­rea la perioada războiului rece, pentru a asigura continuarea procesului de destindere în E­­uropa, înfăptuirea securității e­­uropene. Numai pe această ca­le este posibilă crearea condi­țiilor pentru desfășurarea ne­stingherită a construcției socia­liste, pentru progres și pace în Europa și în întreaga lume. (Vii aplauze). Tocmai de aceea guvernul tării noastre acționează con­secvent pentru dezvoltarea re­lațiilor cu tarile europene, pen­tru găsirea căilor continuării acțiunii în vederea îndreptate spre întărirea securității în E­­uropa, pentru rezolvarea pro­blemelor litigioase existente în viata politică a acestui con­tinent. In același timp acționăm pentru dezvoltarea relațiilor cu statele de pe toate continentele, considerînd că aceasta face parte integrantă din politica noastră, din răspunderea pe care România o are ca mem­bră a comunității planetei noas­tre. (Aplauze vii­­urale). Nu ne facem iluzii. Știm că pe drumul spre securitatea eu­ropeană, spre pace în Europa și în lume sînt multe greutăți, trebuie învinse multe piedici. Comuniștii poartă însă răspun­derea atît fată de propriul lor popor, cît și față de popoarele întregii lumi, să acționeze pen­tru a împiedica un nou război, să lupte pentru realizarea pă­cii în lume. In acest spirit vom acționa și în continuare. Sîntem convinși că prin aceasta ne în­deplinim obligația fundamenta­lă atît fată de poporul român, cît și fată de popoarele celor­lalte țări socialiste, față de po­poarele întregii lumi. (Aplau­ze, urale puternice, prelungite). Dragi tovarăși. în susținerea politicii parti­dului nostru — care corespun­de pe deplin intereselor între­gului popor — trebuie să afirm și aici la Reșița, că în aceste zile, poate mai mult ca nicio­dată, s-a evidențiat unitatea și adeziunea deplină a întregu­­lui nostru popor. Aceasta ne dovedește că linia trasată de partidul nostru este justă, că ea este urmată și înfăptuită neabătut de întreaga națiune. (Aplauze, urale). In aceste zile, poate mai mult ca nicio­dată, s-a evidențiat justețea politicii noastre de lărgire și dezvoltare a legăturilor cu ță­rile socialiste, cu toate statele lumii, și aceasta ne dă, de a­­semenea, încrederea că mer­gem pe un drum just, că a­­cest drum corespunde intere­selor tuturor popoarelor lumii. (Aplauze, urale). Desigur, tovarăși, nu este suficient să afirmi o politică, trebuie să o și traduci în via­ță. Știți bine că partidul și gu­vernul țării noastre fac totul pentru a realiza in viață aceas­tă politică. Este datoria fiecă­rui cetățean al patriei noastre ca la locul său de muncă să fa­că totul pentru a contribui la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru. Lucrul acesta trebuie făcut in primul rînd prin înde­plinirea sarcinilor de creștere a producției industriale și a­­gricole, de dezvoltare a știin­ței, a culturii, de ridicare a ni­velului de viață al poporului. Numai acționînd pentru reali­zarea acestui program minunat de dezvoltare a patriei noastre contribuim fiecare, în mod ac­tiv, la înfăptuirea­ politicii ge­nerale a partidului și statului nostru. (Aplauze, urale). Avem convingerea deplină că reșițe­­nii, la fel ca întregul popor, nu vor precupeți nici un efort pen­tru a-și îndeplini și în viitor sarcinile ce le revin în­ înfăp­tuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidu­lui. Primirea și cuvintele căldu­roase adresate nouă de dv., lo­cuitorii Reșiței, ne dau și mai mult impuls să facem totul, să nu precupețim nimic pentru a înfăptui sarcinile Congresului al IX-lea. Puteți fi siguri tova­răși că fiecare dintre noi, cei cărora partidul și poporul ne-au încredințat munci de răspunde­re pentru destinele socialismu­lui, ale patriei noastre, facem totul pentru a găsi căile cele mai bune de a asigura mersul hotărît înainte. Pentru noi, pen­tru partidul nostru, nu există nimic mai de preț decit servi­rea cauzei poporului, a socialis­mului în România, în întreaga lume. (Aplauze puternice, urale prelungite). Vă doresc din toată inima succes în activitatea dumnea­voastră, multă sănătate și mul­tă fericire. (Aplauze și urale nesfîrșite). O delegație a Partidului Comunist Român face o vizită In Italia Vineri la amiază a plecat la Roma o delegație a Partidului Comunist Român, condusă de tovarășul Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va face o vizită in Italia la invitația Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Italian. Din delegație mai fac parte tovarășii Valter Roman, mem­bru al C.C. al P.C.R., Mihai Te­lejen, prim-secr­etar al Comite­tului județean de partid Timiș, președintele Consiliului popu­lar județean, Dan Martian, se­cretar al Comitetului de partid al municipiului București, Nicu Bujor, șef de sector la C.C. al P.C.R. La aeroportul Băneasa, dele­gația a fost salutată de tovară­șii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv și al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Mihai Da­­lea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Ioan Circei și Aldea Mili­taru, membri ai C.C. al P.C.R., de activiști de partid. La Spender la Roma, in cursul după-amiezii, tovarășul Virgil Trofin și membrii delega­ției au fost salutați de Paolo Butaik­­i și Alfredo Reichlin, membri ai Direcțiunii Partidu­lui Comunist Italian, Guido Ca­­pelloni, membru al Secretaria­tului C.C. al P.C.L, senatorul I. Pira, membru al C.C. al P.C.J., de activiști ai P.C.L Erau prezenți Cornel Burtică, ambasadorul României la Roma și membri ai ambasadei. (Agerpres) Activitate portuară intensă — beneficii în valoare de milioane Zilnic, prin cele 7 porturi flu­viale ce aparțin de Direcția na­vigației fluviale Galați, trec mii de pasageri, se încarcă și se descarcă mii de tone de măr­furi. O cifră ne reține în mod deosebit atenția. De la începu­tul anului ale porturilor navele de pasageri au transportat 928 000 călători. Pînă la aceas­tă dată, așa cum rezultă din da­tele preliminare, numărul călă­torilor transportați trece de un milion, iar numărul tonelor de mărfuri încărcate și descărcate depășește pe acela din perioa­da corespunzătoare a anului trecut. Astfel, pe primele 8 luni din acest an sarcinile de plan la transporturile fluviale de măr­furi au fost îndeplinite in pro­porție de 107 la sută, obținin­­du-se peste plan 6 milioane tone/km. La transporturile de călători planul pe 8 luni a fost îndeplinit în proporție de 102 l­a sută. La obținerea acestor realizări și-au adus contribuția echipajele navelor „Expres", „ Corabia", „Independența", „Anghel Sailigni", „Trotuș", „Tudor Severin", Vladimirescu", „Turnu­l Motru", „Oltana", „Rodna" etc. O bogată activitate s-a des­fășurat în porturile de mărfuri. In acest sector docherii și me­canizatorii și-au îndeplinit cu succes sarcinile și angajamen­tele luate in întrecerea socialis­tă. Aceasta a făcut ca traficul portuar să fie realizat în pro­porție de 110 la sută,­ manipu­­lîndu-se peste plan 263 000 tone mărfuri. Frumoase realizări au obtinut in acest domeniu por­turile Galați și Brăila. După cum se știe porturile Galați și Brăila contribuie prin activitatea lor la buna desfășu­rare a construcției Combinatu­lui siderurgic și a construcției de locuințe în cele două orașe. Operațiunea de extracție a ni­sipului reprezintă in aceste porturi, îndeosebi, în portul Galați, o activitate importantă. Ca urmare, sarcinile de plan in acest domeniu au fost îndepli­nite în proporție de 133 la sută, volumul de nisip extras fiind depășit cu 106 000 tone. Problema centrală ce se ridi­că în activitatea porturilor este rentabilitatea. Din datele actua­le existente la conducerea C.N.F. rezultă că, rentabilitatea, acest deziderat primordial al activitătii economice, a fost re­alizat. Preocupându-se permanent de folosirea rațională a mijloace­lor de transport, a întreținerii acestora, a folosirii judicioase a timpului, prețul de cost al I. PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a) FIECARE ZI, FIECARE ORA BUNA DE LUCRU — FOLOSITE DIN PUN LA URGENTAREA RECOLTATULUI $1 PREGĂTIREA TEMEINICĂ A INSAMINȚĂRII GRIULUI ! In urma­ consultărilor orga­nelor agricole județene, ziarul nostru consemna la 31 august: „Strîngerea recoltei de floarea­­soarelui nu mai suferă am­îna­­re". Este lesne de socotit cite zile bune de lucru au trecut de atunci. Și totuși, aceasta acți­une încă nu a fost terminată In toate unitățile, ieri diminea­ță fiind nestrînsă recolta de pe 454 de hectare. Tărăgăna­rea nejustificată a recoltării a făcut ca treieratul să se exe­cute cu multă încetineală, lu­crarea fiind încă o problemă de viitor în 32 de cooperative agricole. Continuînd seria raidurilor pe teme de campanie, am avut prilejul să notăm o serie de aspecte și în cursul zilei de ieri. Folosirea judicioasă a forței de muncă, a timpului bun de lucru a permis colectivului I.A.S. Dealu Bujorului —­ direc­tor ing. Gheorghe Tudor — să înregistreze și ieri noi suc­cese , culesul viei s-a efectuat pe 500 din cele 534 hectare pe rod, prelucrindu-se 4 550 tone struguri. La această operațiune au participat vineri circa 500 de oameni. După terminarea recoltării florii-soarelui și a strugurilor, la cooperativa agricolă Vânători — președinte ing. Emil Nelersa — s-a făcut o nouă repartiza­re a forței de muncă, cei mai mulți țărani cooperatori fiind antrenați la treieratul florii­­soarelui și la recoltarea porum­­­bului. Ca urmare, s-a treierat­­recolta de pe circa 280 hecta­re (80 la sută din întreaga su­prafață), iar culesul porumbului s-a făcut de pe mai bine de o treime din terenul ocupat de hibrizi dubli. Paralel, aici s-au terminat de arat cele 100 hec­tare ce se vor însămînța cu grîu după porumb, s-au semănat cu secară și orz de toamnă 50 și respectiv 20 de hectare, s-a început tratarea seminței de grîu cu antimălurice și insec­­te fungicide. La cooperativa agricolă Oda­ia Manolache s-a terminat de pregătit întreaga suprafață ce se va semăna cu cereale de toamnă — 605 hectare. Aceas­ta însă nu înseamnă că la u­­nitatea condusă de inginerul Constantin Condurat toate lu­crările se desfășoară cu ace­eași intensitate. Astfel, aseară mai era de recoltat porumbul de pe aproape 180 hectare, strugurii de pe circa 40 de hec­tare. Din cauza­­ slabei preocupări manifestată de consiliile de conducere și specialiștii din u­­nele unități pentru îndeplinirea vitezei zilnice la lucrările din campania agricolă de toamnă, încă mai dăinuie multe defici­ențe. Astfel la Fîrțănești — preșe­dinte Dionisie Buruiană și in­giner Dumitru Niță — cu 120 de țărani cooperatori și 200 de elevi care lucrează zilnic în vie­, abia s-au cules strugurii de pe 52 din cele 139 hectare plantație, viticolă pe rod. In patru zile s-a recoltat porumbul abia de pe 50 hectare. Dacă nu vor fi luate măsuri pentru ur­gentarea lucrării producția de porumb va fi strînsă cam în... 100 de zile. Recoltarea strugurilor la co­operativa agricolă Grivița nu se mai poate face cu aceeași intensitate. Există suficientă forță de muncă , s-au asigurat mijloacele necesare de trans­port și totuși producția de pe 80 de hectare așteap­tă pe corzi. Centrul de vinifi­­care Călmățui n-a preluat de­cit 460 de tone din cele 640 tone struguri cît s-a prevăzut în grafic, iar centrul de la I­­vești lucrează cu capacitate re­dusă, fiind amenințat cu bloca­rea. Se cunoaște că în această perioadă mecanizatorii din I.M.A.-uri sunt mobilizați la re­coltarea și treierarea florii­­soarelui, la transportarea în hambarele statului și depozite­le unităților a producțiilor re­alizate, la aratul, fertilizarea și pregătirea terenului, la însă­­mînțarea cerealelor păioase de toamnă etc. Din nu toți tractoriștii păcate însă, își fac pe deplin datoria. Iată un singur aspect: ignorînd planificarea întocmită de inginerul Coman Turturică de la cooperativa a­­gricolă Corni, șeful secției de tractoare — Alexandru Antohi — trimis de I.M.A. Chiraftei să deservească această unitate, în loc să dirijeze tractoriștii la treieratul florii-soarelui cu com­bina, la recoltarea porumbului cu mașina C.T. 2 R, la pregăti­rea terenului, îi reține la se­diul secției pentru construirea, acum în toiul campaniei, a u­­nei... barăci. Mai mult chiar, la planificarea muncii îl trimi­te pe pontatorul Vasile Ungu­­reanu care, la rîndul lui, are grijă să nu ajungă „treaz" la sediul cooperativei. Urmarea . 6 tractoare au stat nefolosite o zi întreagă. Deși însămînțarea griului nu mai suferă nici o amânare, se constată că un număr însemnat de unități nu au preluat nici pînă acum cantitățile de sămîn­­ță repartizate pentru schimb. Cele mai mari cantități apar­țin cooperativelor agricole : Rădești — președinte Alee Hurduc și ing. Dumitru Armea­­nu — 70 de tone, Oancea — președinte Hristudor Munteanu și ing. Constantin Vieru — 60 de tone, Roșcani­­— președinte Ion Gorovei și ing. Nicolae Ci­­libiu — 60 de tone, Bălăbă­nești — președinte Ilie Cojo­­caru și ing. Nicolae Tufescu­­— 50 de tone, Brăhășești — pre­ședinte Toader Burciu și ing. Toader Drăgan — 40 tone. Cantități de grîu cuprinse în­tre 20 și 40 de tone mai au de ridicat din bazele de recep­ție și cooperativele agricole Crăiești, Măcișeni, ciumeni, „Scînteia" Viile, Bu­ Barcea și altele. Grăbiți-vă tovarăși, căci timpul optim pentru semănatul griului este limitat! Campania agricolă de toam­nă solicită un volum mare de lucrări. Pentru efectuarea lor la timpul optim și fără pierderi, activitatea lucrătorilor de pe ogoare trebuie organizată în așa fel, încît prevederile pla­nurilor operative să se în­făptuiască exemplar în fiecare unitate.

Next