Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)
1968-08-02 / nr. 7352
Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXIV Nr. 7352 VINERI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI — 30 BANI ADUNARI GENERALE ALE SALARIAȚILOR CREȘTEREA RENTABILITĂȚII PRINCIPALUL OBIECTIV AL ACTIVITĂȚII DE VIITOR AWW WWW /WWI/ WWf . Adunările generale ale salariaților «c sau ale reprezentanților acestora, care au loc în aceste zile în întreprinderi , se înscriu în contextul măsurilor de creare a cadrului corespunzător trecerii la fructificarea eficientă a largilor atribuții acordate unităților economice , ca urmare a sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea și Conferința Națională a P.C.R. Wvwv l/WWV WWW WWW /WW/WWA /WWlA/WWt Aceste adunări constituie un prilej de analiză și dezbatere aprofundată a « activității desfășurate de colectivele de muncă din întreprinderi în primul semestru al anului, a sarcinilor ce trebuie realizate în perioada următoare în vederea îndeplinirii integrale a planului de stat. Informarea prezentată de către conducerea întreprinderii, ca și discuțiile ce s-au purtat pe marginea ei la adunarea generală a salariaților de la Uzina de reparații din Galați au relevat că în perioada scursă de la începutul anului colectivul întreprinderii a obținut o serie de realizări pozitive, din rândul cărora merită a fi evidențiate : depășirea planului producției globale și marfă cu 1,6 la sută și respectiv 1,7 la sută, depășirea cu 293 000 lei a producției marfă vindută și încasată, realizarea unei productivități a muncii cu 5,1 la sută mai mare decât cea planificată. Obținerea acestor rezultate se datorește aplicării, încă de la începutul acestui an, a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice privind organizarea și conducerea producției, folosirea mai eficientă a capacităților de producție, aprovizionarea tehnicomaterială etc. Amplasarea mașinilor unelte in linii tehnologice, folosirea lor mai judicioasă, îmbunătățirea transportului intern, folosirea benzilor transportoare atît la sectorul de fabricație cit și la cel de reparații au creat condiții favorabile pentru creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității și ușurarea efortului fizic al muncitorilor. Atît din informarea prezentată cit și din cuvîntul participanților la discuții a reieșit însă că pe lingă aceste rezultate bune in activitatea Uzinei de reparații s-au manifestat în această perioadă și numeroase deficiente, ale căror efect conjugat a dus la nerealizarea planului de beneficii. Este căzut să amintim aici volumul mare al rebuturilor înregistrate in cadrul sectorului de fabricație (peste 180 000 lei) și valoarea de asemenea mare a remedierilor efectuate in termenul de garanție (82 000 lei), aceasta din urmă dovedind activitatea deficitară a sectorului de reparații. Problema rebuturilor, a influenței pe care acestea o exercită asupra situației financiare a întreprinderii, arăta tovarășul Ion Gălăteanu, șeful sectorului fabricație, trebuie să constituie principala noastră problemă de viitor. Reperele la care s-au înregistrat cele mai multe rebuturi au fost cămășile cilindri. Poate fi găsită aici și o cauză așa zis obiectivă in aceea că în cadrul sectorului activitatea de producție s-a desfășurat concomitent cu execuția unor lucrări de mică mecanizare, ceea ce ne-a stinjenit in mod evident. Principala cauză a producerii rebuturilor este însă nerespectarea rețetelor de turnare și a tehnologiilor de formare. Ceea ce trebuie să rețină cu deosebire atenția noastră este însă faptul că rebuturile nu au apărut numai în turnătorie ci și in secțiile de prelucrare. In cea mai mare parte acestea se datoresc uzurii mult prea înaintate a utilajelor, la care se mai adaugă insuficienta atenție a muncitorilor care le exploatează. Lipsesc în același timp și o serie de aparate de control absolut indispensabile, cum ar fi de exemplu pirometrele, în lipsa cărora la tratarea cu curenți de inaltă frecvență se lucrează „după ochi". Or, mai ales la muncitorii mai puțin experimentați, ochiul se dovedește a fi deseori înșelător. La cauzele arătate de tovarășul Gălăteanu, discuțiile au dovedit că mai pot fi adăugate și altele, nu mai puțin importante. Astfel, tovarășul I. Simionovici, maistru la sectorul de fabricație considera că atît muncitorii cît și maiștrii se fac vinovați de slaba întreținere a utilajelor, ceea ce face ca efectele datorate uzurii să fie deseori amplificate. „Reparațiile curente și mijlocii, arăta vorbitorul nu se fac conform unei planificări anterioare așa cum ar fi de dorit, ci doar cînd mașina cade. La lipsa parametrilor amintită anterior, se adaugă lipsa șublerelor, ceea ce îngreunează foarte mult activitatea strungurilor și explică în multe cazuri calitatea necorespunzătoare a produselor fabricate de aceștia". Numeroși participanți la discuții au relevat în cuvîntul lor că activitatea ritmică și eficientă a întreprinderii mai suportă încă, cu toate măsurile luate pe această linie de către comitetul sindicatului și conducerea tehnică, consecințele negative ale indisciplinei unor salariați. O dovadă... cifrică a efectelor indisciplinei e faptul că în primul semestru al anului s-a pierdut datorită absențelor motivate și, mai ales, nemotivate un fond de timp care echivalează cu o producție de aproape 350 000 lei. La aceasta se adaugă insă numeroase alte pierderi de timp neconsemnate in evidente, constind în utilizarea incompletă a zilei de lucru, veniri la serviciu după ora de începere a programului și părăsirea locului de muncă înainte de terminarea lui, plimbări și discuții în cadrul timpului destinat producției etc. Incepînd cu prima parte a anului 1967, în toate întreprinderile industriale ale județului nostru, inclusiv în cadrul Uzinei de reparații deci, s-a desfășurat cu intensitate crescândă acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii și de rentabilizare a produselor fabricate cu pierderi. In mod cu totul surprinzător însă, aici aceste acțiuni au fost neglijate în acest an. — Vorbind despre rezervele de sporire a producției și rentabilității Întreprinderii, sublinia în această ordine de idei tovarășul Ion Mocanu, activist al Comitetului municipal de partid Galați, se impune să ne referim in primul rînd la situația acțiunii de organizare științifică. In informarea prezentată de conducerea întreprinderii s-a arătat că în primul semestru au fost planificate 3 studii din care s-au elaborat două și s-a aplicat doar unul. E mult prea puțin. Numeroase cadre de conducere încearcă să justifice această stare de fapt prin neînființarea la timp a grupei de organizare. Ei nu se gindesc însă că aceasta nu poate constitui în nici un caz o justificare, acțiunea de organizare științifica trebuind să fie o acțiune de amploare, o acțiune la reușita căreia să-și aducă contribuția in doi sau trei specialiști constituiți într-un compartiment aparte, ci întreaga masă a salariaților uzinei. De aici derivă de C. LUPAȘCU (Continuare in pag. a 111-a) WWW 1/WWW WWW wwJ Sínt valorificate de economisire toate resursele a metalului ? Șantierul naval, Uzina Laminorul de tablă și întreprinderea „11 Iunie" din Galați sunt cunoscute ca mari consumatoare de metal. Acestor unități economice le-au revenit și le revin, în continuare, sarcini de maximă însemnătate in direcția gospodăririi judicioase a acestei importante materii prime. Și iată de ce : Metalul la cele trei întreprinderi are o pondere de 60—70 la sută în cheltuielile cu materiile prime materialele și, ca urmare, dimișinuarea consumului specific, influențează direct nivelul prețului de cost. Pe de altă parte, cantitățile de metal economisite pot fi utilizate pentru amplificarea volumului producției în întreprinderile respective sau în alte unități industriale. Ce preocupări există la Întreprinderile amintite pentru reducerea consumului specific de metal, privite prin prisma îmbunătățirii tehnologiilor de fabricație și de înlăturare a oricăror fenomene de risipă ? Pentru a aprofunda investigațiile in cadrul anchetei întreprinse pe această temă, ne-am oprit mai întii la Șantierul naval unde, de mai multă vreme se constată o tendință de diminuare a consumului de metal. De la început, o precizare care depășește aspectele pur tehnice sau economice puse in discuție. Ea se referă la consumurile specifice planificate pentru 1968. In fundamentarea lor nu s-a pornit de la ceea ce se planificase inițial anul trecut, de la ceea ce s-a realizat efecutiv. Socotind ca un bun câștigat nivelul consumurilor specifice obținute în 1967, care nu au permis conducerii șantierului să... dea înapoi, pentru anul acesta s-au prevăzut norme de consum reduse prin aplicarea cărora, cât și a altor metode gospodărești, se vor economisi peste 240 tone metal, cantitate ce reprezintă 1 la sută din consumul normal. La serviciul tehnolog șef, tovarășul ing. P. Bălăceanu, șeful serviciului, ne prezintă câteva din măsurile aplicate în primul semestru, care au dus la economisirea unei cantități de 120 tone metal. „Potrivit studiilor, ne-a spus tov. Bălăceanu, atenția și eforturile noastre au fost îndreptate spre adoptarea unor tehnologii perfecționate și îmbunătățirea procedeelor de asamblaj și construcție a navelor. Numai prin trecerea la trasajul optic la mineralierul nr. 4 printr-o mai bună amplasare a pieselor pe peliculă de către biroul de trasat vom economisi anual 16 tone de metal, iar prin refacerea albumelor de croire pentru echipamentul hidroenergetic destinat Porților de Fier, vom obține o economie de 10 tone de metal. Am avut în vedere, de asemenea, extinderea forjării pieselor în matrițe, debitarea rațională a tablelor, îmbunătățirea unor albume de croire și altele". Din succinta relatare a tehnologului șef reiese că există o preocupare consecventă din partea colectivului în acțiunea de economisire a metalului. De altfel, rezultatele din primul semestru confirmă acest lucru. Dar, deplasindu-ne la sectorul I, considerat ca cel mai mare consumator de metal (aproape 90 la sută din cantitatea de metal pentru construcția unei nave o consumă acest sector), am aflat că unele cauze care duc la risipa de metal se situează dincolo de perimetrul D. BOURCEANU (Continuare in pag. a 111-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI , SIMION BARNUȚIU, 160 de ani de la naștere (pag. a II-a) . Sunt posibilități pentru recuperarea rămînerilor în urmă . Orașul poate fi mai bine gospodărit (pag. a IlI-a) Ün Comunicat comun cu privire la întilnirea dintre membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. și ai Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia (pag. a IV-a) Informațiile ZILEI " -- 111 ' •■?■ [UNK] [UNK] [UNK]'■ [UNK] [UNK].......------ A început construcția sediului ICEPRONAV Grupul I constrictomental Galați a început pe un front larg construcția sediului Institutului de cercetări și proiectări navale. Corpul principal al clădirii, înalt de peste 25 metri, va cuprinde parterul și 4 etaje, in care vor funcționa birouri tehnice, laboratoare, ateliere de proiectare pe specialități. In proiectul de execuție al lucrării Întocmit de D.S.A.P.C. Galati (șef de proiect arh. I. Drăghici) s-au prevăzut toate dotările necesare activităților ce se vor desfășura aici. Corpul secundar al edificiului va fi amplasat perpendicular pe cel principal, pe aliniamentul străzii și va fi format din parter și etaj. Aici vor funcționa diferite servicii administrative, încăperi pentru aparatele și materiale, precum și o sală de expoziții. Fațada clădirii va fi executată din placaje ceramice colorate și alte elemente decorative. Amplasată pe str. „13 Iunie 1916" clădirea ICEPRONAV va completa ansamblul arhitectonic din piața Gării fluviale, conferind astfel un plus de frumusețe edilitară zonei portuare a Galațiului. es & ÜB ii iiim iiam De la bravadă și indisciplină — la accident, nu-i decit un pas. Tineri, evitați-1! In ansamblul de măsuri inițiate de Consiliul județean al sindicatelor pentru îmbunătățirea protecției muncii in dintreprinderile industriale și pe șantierele de construcție, se înscrie și organizarea, în colaborare cu Comitetul județean al U.T.C. și Inspecția județeană pentru protecția muncii, a unei dezbateri la care au participat secretari ai comitetelor U.T.C., președinți ai comitetelor sindicatelor, cadre didactice din școlile de maiștri și profesionale, maiștri, tineri muncitori de la principalele unități industriale din municipiul Galați, inspectori de stat pentru protecția muncii. Tema dezbaterii : „Ce măsuri se mai cer a fi luate pentru protecția muncii în rîndurile tineretului". Necesitatea unei asemenea dezbateri și, mai ales, luarea unor măsuri de îmbunătățire a organizării protecției muncii în rîndurile tineretului este impusă de faptul că ponderea încălcărilor de la disciplina regulilor de protecție a muncii o dețin tinerii între 18—26 de ani. Au fost date mai multe exemple convingătoare care atestă că indisciplina, generată, mai ales, de spiritul de bravadă, pus pe seama plusului de energie al tinerilor, este cauza multor accidente, uneori cu urmări grave. Nu de puține ori, spunea în cuvântul său tov. Toma Chiriac, inspector de stat pentru protecția muncii, întîlnim pe șantiere tineri cățărîndu-se pe schele, pe acoperișuri, la înălțimi mari, periculoase, fără să folosească centura de siguranță, casca și alte echipamente de protecție. Unii o fac de dragul de a se arăta „curajoși", de a demonstra „măiestria de cățărător" sau rezistența la acțiunile nocive ale unor procese chimice sau fizice. Toate acestea însă, mai devreme sau mai tîrziu, se „răzbună" pe tînărul inconștient de gravitatea faptelor pe care le săvîrșește. Așa s-a întîmplat și la întreprinderea 7 construcții montaj, la I.C.M.S.G., S.N.G. și în alte întreprinderi și unități de construcții. Actelor de indisciplină li se adaugă și alți factori care generează accidente. In primul rînd, unii tineri se prezintă la muncă în schimbul 1, 2 sau 3 obosiți, veniți direct de la o petrecere sau dintr-o „escapadă" făcută la distante mari, care le-au răpit din timpul de odihnă. Alteori, pentru a recupera din timpul nefolosit cum trebuie în programul de pro- SA C.A.P. ȘERBĂNEȘTI " Analizând activitatea economică a unității lor pe 1967, țăranii cooperatori din Șerbănești au scos in evidență in cadrul primei adunări generale din anul acesta că unele sectoare de producție nu aduc venituri pe măsura posibilităților. Printre altele s-a menționat atunci că din legumicultura produsele timpurii se obțin, cu întîrziere, că terenului nu i se dă o utilizare intensivă, că unele udări nu se aplică la timpul potrivit, că în valorificarea legumelor mai dăinuie o serie de deficiențe etc. Cu acest prilej au font stabilite principalele măsuri menite să concure la bunul mers al sectorului legumicol, și implicit la obținerea unor venituri mari,., președintele unității ing... torței Paraschiv, urmînd să răspundă direct de legumicultură și de culturile amplasate pe terenurile irigate. La aproape 7 luni de la acea adunare generală, consemnăm : In planul de producție s-a prevăzut ca din sectorul legumicol să se obțină venituri în valoare de 3 765 000 lei, din care circa 350 000 lei în primul semestru. Bilanțul încheiat la jumătatea anului arată insă că în perioada amintită s-au obținut peste 785 000 lei venituri din valorificarea legumelor și zarzavaturilor, iar pînă la 25 iulie volumul încasărilor a fost de aproape 1 400 000 lei. Desigur, depășirea veniturilor planificate a fost determinată de anumiți factori. Bunăoară, in ultimele luni ale iernii s-a desfășurat o activitate susținută în sectorul de răsadnițe, s-au construit cu cheltuieli reduse spre solar pe suprafața de 5 700 mp și tunele pe circa m Obținerea unor cantități hectar, mari de răsaduri, , de bună calitate, ,a permis legumicultorilor de la Șerbănești, să răsădească plantele chiar la începutul primăverii, atît sub protecția foliilor ,de polietilenă în noile amenajări, cât și în timp. Referindu-ne la ceilalți factori ,care au contribuit la depășirea substanțială a veniturilor planificate, amintim că s-a desfășurat o acțiune susținută, bine organizată la amenajarea celor 180 hp etare gradină pentru a fi cultivate in condiții de irigare, ceea ce a permis, ulterior, introducerea în cultură a unui sortiment larg de legume , Ceea ce ne-a impresionat in mod deosebit la Șerbănești fost grija pe care o manifestă á legumicultori, de aici pentru buna dezvoltare a munca intensă care se plantelor, desfășoară indiferent de loc — irigare, prășire, recoltare etc. — precum și buna pregătire profesională, semn că învățămintul agrotehnic aici nu a fost o simplă formalitate. Cantitățile mari de legume valorificate pînă acum — roșii, ardei iuți, ceapă, castraveți, ridichi, dovlecei, varză timpurie, cartofi, diferite verdețuri, vinete , reprezentând circa 37 la sută din planul anual de venituri, au la bază valorificarea maximă a fiecărei palme de pâmnâit, prin amplasarea neîntârziată a culturilor intercalate și asociate. Astfel, după timpurie s-au plantat roșii varza ardei; după ardei iute, s-a seșimănat fasole verde de toamnă, iar după prima cultură de fasole verde, s-a semănat ceapă sulfat. De asemenea, au contribuit în egală măsură aplicarea corectă a udărilor, stropirea plantelor cu zeamă bordeleză pentru prevenirea manei, combaterea bolilor, și dăunătorilor, executarea la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere, obținerea unui procentaj mare de prindere la răsădit, sortarea corectă a legumelor destinate consumului intern și extern, stimularea dezvoltării plantelor prin administrarea de îngrășăminte chimice concomitent cu udările. De o deosebită importanță a fost și faptul că fiecare lucrător din grădina de legume a cunoscut de la bun început că va fi apreciat după prostată și calitatea ei, că munca va primi, pentru depășirea producției planificate, 30 la sută retribuție suplimentară. Apoi respectarea strictă a obligatiilor contractuale, precum și folosirea autocamioanelor proprii ale cooperativei la transportarea grabnică a mărfii, mai ales in perioadele de virf, au dus la înlăturarea pierderilor, la valorificarea unor legume de bună calitate. De altfel, preocuparea legumicultorilor de la Șerbănești pentru calitatea mărfii livrate rezultă cu prisosință din faptul că, I.L.F.-ul acordat pînă acum acestei uniatăți premii in valoare de peste 66 000 lei. Valorificarea legumelor și zarzavaturilor a început aici cu circa două luni in urmă. Dar culturile fiind bine întreținute, fertilizate și irigate la timp au un rod bogat nncit nici nu se cunoaște de unde se recoltează. Din discuția purtată cu șefi de echipe cu o îndelungată experiență în legumicultura, am reținut că se preconizează o depășire a producțiilor planificate cu circa 20 la sută. Din punct de vedere financiar, în final se vor obține venituri suplimentare din legumicultura echivalente cu circa jumătate milion Iei. Acolo unde energia oamenilor și știința concură pentru realizarea indicilor pianului, succesul devine o practică obișnuită de fiecare zi. H. MAZILU ducție sau pentru a-și crea„avansuri" în vederea unei noi învoiri, tinerii se oferă să lucreze în schimburi prelungite, peste limitele normale fiziologice și psihice. Acestea au un efect negativ asupra concentrării atenției, a controlului deciziilor luate în procesul muncii. Nici cunoașterea și însușirea regulilor de protecție și securitate a muncii nu se face la nivelul necesităților. Mulți tineri ignorează instructajele de protecție a muncii, uneori chiar le desconsideră, socotind că sunt necesare... pentru alții, nu pentru ei, care sunt „băieți des AUREL FRUNZA (Continuare in pag. a II-a) Sectorul legumicol importantă sursă de venituri Combinatul siderurgic Galați: Vedere parțială a Fabricii de oxigen. Foto : P. POPA NAVA MARITIMĂ „VASLUI" IN PROBE Acum două zile de la dana Șantierului naval din Galați a plecat în probe tehnologice la mare o navă de 4 500 tone, destinată flotei comerciale românești, pregătitoare . Faza lucrărilor de finisaj s-a încheiat cu succes. Comisiile de recepționare ale clientului și registrului maritim au apreciat că atît constructorii cit și instalatorii, mecanicii, lăcătușii, sudori, au respectat întocmai procesul de fabricație, calitatea agregatelor fiind pe deplin corespunzătoare. In zilele ce urmează, nava, care poartă numele orașului Vaslui, va fi supusă unui examen exigent de probe in largul Mării Negre. TURISM AUTO In sezonul estival posesorii de autoturisme pornesc in excursie. Plecînd de la ideea înlesnirii unor ieșiri la șosea cit mai interesante și atractive pentru automobiliști, a luat ființă asociația „Automobil Club Român" (A.C.R.). . Prin A. C. R. se organizează acțiuni turistice auto interne și internationale pentru membrii săi cotizanti. Bunăoară, numai în ultimul timp prin Filiala A.C.R. Galati au plecat cu turismele in Bulgaria, Ungaria, Italia, Iugoslavia, Austria, U.R.S.S. peste 00 de automobiliști. Zilele acestea numărul turiștilor plecați cu mașinile personale in străinătate se va majora. Pe lingă aceasta, Filiala A.C.R. își aduce in mod susținut contribuția la dezvoltarea turismului auto cu alte țări. Astfel, a facilitat un tranzit plăcut grupurilor de automobiliști din raliul Belgiei, care au trecut în zilele de 19 și 20 iulie a.c. In cinstea Zilei Marinei Colectivul de D.N.F. „Navrom" muncă de la Galați întîmpină Ziua Marinei Republicii Socialiste România cu noi succese în muncă. Intensificînd întrecerea socialistă, navigatorii și docherii au reușit ca la transportul de mărfuri pe Dunăre să depășească planul pe primele 7 luni ale anului cu aproape 6 milioane tone — km, iar la transportul de călători să înregistreze o depășire efectivă de aproape 2 milioane călători — km. In fruntea întrecerii socialiste se află echipajul de pe remorcherul „Făurei", care face transporturi de material de construcții din carierele de la Macin și de pe arterele Dunării, prin Galați. Totodată acordă asistență tehnică și turistică calificată automobiliștilor străini. Așa s-a procedat, de pildă, cu automobiliști din Franța, R. D. Germană, Austria, Elveția, care, în grupuri sau individual, au poposit la Galați. TRADiții LITERARE TEGUGENE însemnările de față au ca punct de plecare o recentă inițiativă a Comitetului municipal de cultură și artă Tecuci privind identificarea locurilor, a caselor unde s-au născut, au trăit și au scris oameni de cultură și artă, scriitori din Tecuci și împrejurimi ca : Th. Șerbănescu, C. Hogaș (cu acest prilej s-a stabilit exact locul unde se află casa în care s-a născut scriitorul), T. Pamfile, Gh. Petrașcu, I. Dongorozzi, I. Petrovici și alții. După cum amintește și prof. I. Petrovici în cartea sa „De-a lungul unei vieți“, pe la 1871 în casa Ameliei Papadopol Calimah (care a existat in curtea Liceului nr. 2 Tecuci) se întîlneau tineri intelectuali ca Theodor Șerbănescu, D. Olănescu — Ascanio, N. Petrașcu și alții într-un fel de salon literar. Amelia Papadopol cînta Șerbănescu la pian, Th. și Olănescu Ascanio citeau din lucrările lor, se discuta. Aceste întilniri erau destul de dese și plăcute după amintirile unora dintre participanți. Despre existența unui cenaclu literar pe la 1890, amintește poetul Șt. Petică care evocă Tecuciul ca „tăcutul și liniștitul oraș moldovenesc unde am învățat să visez". Printre participanții la acest cenaclu este amitit și prozatorul Al. Lascarov Moldovanu. In anul 1911 ia ființă societatea culturală „M. Eminescu" cu o frumoasă bibliotecă, societate care va înviora viața culturală a orașului, mai ales că în același an apare și revista literară și științifică „Freamătul" de sub conducerea lui C. Doboș și D. Sbîrnea. Revista care a apărut numai un an la Tecuci și apoi la Bîrlad, a numărat printre colaboratorii săi pe A.D. Xenopol, E. Boureanu, G. Bacovia, Rașcu și alții. Ea avea ca scop promovarea și dezvoltarea tinerelor talente, încurajarea vieții spirituale a orașului. Intre 1920—1931 își desfășoară activitatea la Tecuci cu bune rezultate societatea Ateneul cultural „Șt. Petică". O revistă purtind numele cunoscutului folclorist Tudor Pamfile apare între 1929—1930, numărînd printre colaboratori pe Gabriel Drăgan, Tudor Șerbănescu, Emilian Micu etc. Aceste cenacluri, societăți culturale și reviste dovedesc că la Tecuci a existat dintotdeauna o viață spirituală bogată care merită să fie cercetată cu mai multă atenție, iar cei care au contribuit la înviorarea acestei vieți spirituale să fie cinstiți, așa cum de fapt și-a și propus Comitetul municipal de artă și cultură. Prof. M. BLUMER