Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)

1968-08-02 / nr. 7352

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXIV Nr. 7352 VINERI 2 AUGUST 1968 4 PAGINI — 30 BANI ADUNARI GENERALE ALE SALARIAȚILOR CREȘTEREA RENTABILITĂȚII PRINCIPALUL OBIECTIV AL ACTIVITĂȚII DE VIITOR AWW WWW /WWI/ WWf . Adunările generale ale salariaților «c sau ale reprezentanților acestora, care au loc în aceste zile în întreprinderi , se înscriu în contextul măsurilor de­­ creare a cadrului corespunzător trece­­­­rii la fructificarea eficientă a largilor­­ atribuții acordate unităților economice , ca urmare a sarcinilor stabilite de Con­­­­­gresul al IX-lea și Conferința Naționa­­l­­ă a P.C.R. Wvwv l/WWV WWW WWW /WW­/WW­A /WWlA/WWt Aceste adunări constituie un prilej­­ de analiză și dezbatere aprofundată a «­ activității desfășurate de colectivele de­­ muncă din întreprinderi în primul se­­­­mestru al anului, a sarcinilor ce trebuie­­ realizate în perioada următoare în ve­­­­derea îndeplinirii integrale a planului­­ de stat. Informarea prezentată de că­tre conducerea întreprinderii, ca și discuțiile ce s-au purtat pe marginea ei la adunarea gene­rală a salariaților de la Uzina de reparații din Galați au rele­vat că în perioada scursă de la începutul anului colectivul în­treprinderii a obținut o serie de realizări pozitive, din rândul că­rora merită a fi evidențiate : depășirea planului producției globale și marfă cu 1,6 la sută și respectiv 1,7 la sută, depăși­rea cu 293 000 lei a producției marfă vindută și­­ încasată, reali­zarea unei productivități a m­uncii cu 5,1 la sută mai mare decât cea planificată. Obținerea acestor rezultate se datorește aplicării, încă de la începutul acestui an, a unui complex de măsuri tehnico-organizatorice privind organizarea și conduce­rea producției, folosirea mai e­­ficientă a capacităților de pro­ducție, aprovizionarea tehnico­­materială etc. Amplasarea mași­nilor unelte in linii tehnologice, folosirea lor mai judicioasă, îm­bunătățirea transportului intern, folosirea benzilor transportoare atît la sectorul de fabricație cit și la cel de reparații au creat condiții favorabile pentru creș­terea productivității muncii, îm­bunătățirea calității și ușurarea efortului fizic al muncitorilor. Atît din informarea prezen­tată cit și din cuvîntul partici­panților la discuții a reieșit însă că pe lingă aceste rezultate bu­ne in activitatea Uzinei de re­parații s-au manifestat în aceas­tă perioadă și numeroase defi­ciente, ale căror efect conjugat a dus la nerealizarea planului de beneficii. Este căzut să amin­tim aici volumul mare al rebu­turilor înregistrate in cadrul sectorului de fabricație (peste 180 000 lei) și valoarea de ase­menea mare a remedierilor e­­fectuate in termenul de garan­ție (82 000 lei), aceasta din ur­mă dovedind activitatea defici­tară a sectorului de reparații.­­ Problema rebuturilor, a in­fluenței pe care acestea o e­­xercită asupra situației finan­ciare a întreprinderii, arăta to­varășul Ion Gălăteanu, șeful sectorului fabricație, trebuie să constituie principala noastră problemă de viitor. Reperele la care s-au înregistrat cele mai multe rebuturi au fost cămășile cilindri. Poate fi găsită aici și o cauză așa zis obiectivă in aceea că în cadrul sectorului activi­tatea de producție s-a desfășu­rat concomitent cu execuția u­­nor lucrări de mică mecanizare, ceea ce ne-a stinjenit in mod e­­vident. Principala cauză a pro­ducerii rebuturilor este însă ne­­respectarea rețetelor de turnare și a tehnologiilor de formare. Ceea ce trebuie să rețină cu deosebire atenția noastră este însă faptul că rebuturile nu au apărut numai în turnătorie ci și in secțiile de prelucrare. In cea mai mare parte acestea se datoresc uzurii mult prea îna­intate a utilajelor, la care se mai adaugă insuficienta atenție a muncitorilor care le exploa­tează. Lipsesc în același timp și o serie de aparate de control absolut indispensabile, cum ar fi de exemplu pirometrele, în lipsa cărora la tratarea cu cu­renți de inaltă frecvență se lu­crează „după ochi". Or, mai ales la muncitorii mai puțin ex­perimentați, ochiul se dovedește a fi deseori înșelător. La cauzele arătate de tovară­șul Gălăteanu, discuțiile au do­vedit că mai pot fi adăugate și altele, nu mai puțin importante. Astfel, tovarășul I. Simionovici, maistru la sectorul de fabrica­ție considera că atît muncitorii cît și maiștrii se fac vinovați de slaba întreținere a utilajelor, ceea ce face ca efectele datora­te uzurii să fie deseori amplifi­cate. „Reparațiile curente și mijlocii, arăta vorbitorul nu se fac conform unei planificări an­terioare așa cum ar fi de dorit, ci doar cînd mașina cade. La lipsa parametrilor amintită an­terior, se adaugă lipsa șublere­­lor, ceea ce îngreunează foarte mult activitatea strungurilor și explică în multe cazuri calita­tea necorespunzătoare a produ­selor fabricate de aceștia". Numeroși participanți la dis­cuții au relevat în cuvîntul lor că activitatea ritmică și eficien­tă a întreprinderii mai suportă încă, cu toate măsurile luate pe această linie de către comi­tetul sindicatului și conducerea tehnică, consecințele negative ale indisciplinei unor salariați. O dovadă... cifrică a efectelor indisciplinei e faptul că în pri­mul semestru al anului s-a pier­dut datorită absențelor motiva­te și, mai ales, nemotivate un fond de timp care echivalează cu o producție de aproape 350 000 lei. La aceasta se adau­gă insă numeroase alte pierderi de timp neconsemnate in evi­dente, constind în utilizarea in­completă a zilei de lucru, veniri la serviciu după ora de înce­pere a programului și părăsirea locului de muncă înainte de ter­minarea lui, plimbări și discuții în cadrul timpului destinat pro­ducției etc. Incepînd cu prima parte a a­­nului 1967, în toate întreprin­derile industriale ale județului nostru, inclusiv în cadrul Uzinei de reparații deci, s-a desfășurat cu intensitate crescândă acțiu­nea de organizare științifică a producției și a muncii și de ren­tabilizare a produselor fabricate cu pierderi. In mod cu totul surprinzător însă, aici aceste acțiuni au fost neglijate în a­­cest an. — Vorbind despre rezervele de sporire a producției și renta­bilității Întreprinderii, sublinia în această ordine de idei tova­rășul Ion Mocanu, activist al Comitetului municipal de partid Galați, se impune să ne refe­rim in primul rînd la situația acțiunii de organizare științifi­că. In informarea prezentată de conducerea întreprinderii s-a a­­rătat că în primul semestru au fost planificate 3 studii din care s-au elaborat două și s-a aplicat doar unul. E mult prea puțin. Numeroase cadre de con­ducere încearcă să justifice a­­ceastă stare de fapt prin neîn­­ființarea la timp a grupei de or­ganizare. Ei nu se gindesc însă că aceasta nu poate constitui în nici un caz o justificare, acțiu­nea de organizare științifica trebuind să fie o acțiune de amploare, o acțiune la reușita căreia să-și aducă contribuția in doi sau trei specialiști con­stituiți într-un compartiment a­­parte, ci întreaga masă a sala­riaților uzinei. De aici derivă de C. LUPAȘCU (Continuare in pag. a 111-a) WWW 1/WWW WWW wwJ Sínt valorificate de economisire toate resursele a metalului ? Șantierul naval, Uzina Lami­norul de tablă și întreprinderea „11 Iunie" din Galați sunt cu­noscute ca mari­ consumatoare de metal. Acestor unități eco­nomice le-au revenit și le re­vin, în continuare, sarcini de maximă însemnătate in direcția gospodăririi judicioase a aces­tei importante materii prime. Și iată de ce : Metalul la cele trei întreprinderi are o ponde­re de 60—70 la sută în chel­tuielile cu materiile prime materialele și, ca urmare, dimi­și­nuarea consumului specific, in­fluențează direct nivelul prețu­lui de cost. Pe de altă parte, cantitățile de metal economisi­te pot fi utilizate pentru ampli­ficarea volumului producției în întreprinderile respective sau în alte unități industriale. Ce preocupări există la Între­prinderile amintite pentru redu­cerea consumului specific de metal, privite prin prisma îm­bunătățirii tehnologiilor de fa­bricație și de înlăturare a ori­căror fenomene de risipă ? Pentru a aprofunda investi­gațiile in cadrul anchetei între­prinse pe această temă, ne-am oprit mai întii la Șantierul na­val unde, de mai multă vreme se constată o tendință de dimi­nuare a consumului de metal. De la început, o precizare care depășește aspectele pur tehnice sau economice puse in discuție. Ea se referă la consumurile specifice planificate pentru 1968. In fundamentarea lor nu s-a pornit de la ceea ce se pla­nificase inițial anul trecut, de la ceea ce s-a realizat efec­u­­tiv. Socotind ca un bun câști­gat nivelul consumurilor speci­fice obținute în 1967, care nu au permis conducerii șantieru­lui să... dea înapoi, pentru anul acesta s-au prevăzut norme de consum reduse prin aplicarea cărora, cât și a altor metode gospodărești, se vor economisi peste 240 tone metal, cantitate ce reprezintă 1 la sută din con­sumul normal. La serviciul tehnolog șef, to­varășul ing. P. Bălăceanu, șeful serviciului, ne prezintă câteva din măsurile aplicate în primul semestru, care au dus la eco­nomisirea unei cantități de 120 tone metal. „Potrivit studiilor, ne-a spu­s tov. Bălăceanu, atenția și efor­turile noastre au fost îndrepta­te spre adoptarea unor tehno­logii perfecționate și îmbunătă­țirea procedeelor de asamblaj și construcție a navelor. Numai prin trecerea la trasajul optic la mineralierul nr. 4 printr-o mai bună amplasare a pieselor pe peliculă de către biroul de trasat vom economisi anual 16 tone de metal, iar prin reface­rea albumelor de croire pentru echipamentul hidroenergetic destinat Porților de Fier, vom obține o economie de 10 tone de metal. Am avut în vedere, de asemenea, extinderea forjă­rii pieselor în matrițe, debitarea rațională a tablelor, îmbunătă­țirea unor albume de croire și altele". Din succinta relatare a teh­nologului șef reiese că există o preocupare consecventă din partea colectivului în acțiunea de economisire a metalului. De altfel, rezultatele din primul se­mestru confirmă acest lucru. Dar, deplasindu-ne la secto­rul I, considerat ca cel mai mare consumator de metal (a­­proape 90 la sută din cantita­tea de metal pentru construc­ția unei nave o consumă acest sector), am aflat că unele cauze care duc la risipa de metal se situează dincolo de perimetrul D. BOURCEANU (Continuare in pag. a 111-a) ÎN NUMĂRUL DE AZI , SIMION BARNUȚIU, 160 de ani de la naștere (pag. a II-a) . Sunt posibilități pentru recuperarea ră­­m­înerilor în urmă . Orașul poate fi mai bine gospodărit (pag. a IlI-a) Ün Comunicat comun cu privire la întil­­nirea dintre membrii Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. și ai Prezidiului C.C. al P.C. din Cehoslovacia (pag. a IV-a) Informațiile ZILEI " -- 111 ' •■?■ [UNK] [UNK] [UNK]'■ [UNK] [UNK].......------­ A început construcția sediului­­ ICEPRONAV Grupul I constricto­mental Galați a început pe un front larg construcția sediului Institu­tului de cercetări și proiectări navale. Corpul principal al clă­dirii, înalt de peste 25 metri, va cuprinde parterul și 4 etaje, in care vor funcționa birouri teh­nice, laboratoare, ateliere de proiectare pe specialități. In proiectul de execuție al lucrării Întocmit de D.S.A.P.C. Galati (șef de proiect arh. I. Drăghici) s-au prevăzut toate dotările ne­cesare activităților ce se vor desfășura aici. Corpul secundar al edificiului va fi amplasat perpendicular pe cel principal, pe aliniamentul străzii și va fi format din par­ter și etaj. Aici vor funcționa diferite servicii administrative, încăperi pentru aparate­le și materiale, precum și o sală de expoziții. Fațada clădirii va fi executată din placaje ceramice colorate și alte elemente deco­rative. Amplasată pe str. „13 Iunie 1916" clădirea ICEPRONAV va completa ansamblul arhitecto­nic din piața Gării fluviale, con­ferind astfel un plus de frumu­sețe edilitară zonei portuare a Galațiului. es & ÜB ii iiim iiam De la bravadă și indisciplină — la accident, nu-i decit un pas. Tineri, evitați-1! In ansamblul de măsuri ini­țiate de Consiliul județean al sindicatelor pentru îmbunătăți­rea protecției muncii in dintre­­prinderile­ industriale și­ pe șantierele de construcție, se în­scrie și organizarea, în colabo­rare cu Comitetul județean al U.T.C. și Inspecția județeană pentru protecția muncii, a unei dezbateri la care au participat secretari ai comitetelor U.T.C., președinți ai comitetelor sindi­catelor, cadre didactice din șco­lile de maiștri și profesionale, maiștri, tineri muncitori de la principalele unități industriale din municipiul Galați, inspec­tori de stat pentru protecția muncii. Tema dezbaterii : „Ce măsuri se mai cer a fi luate pentru protecția muncii în rîn­­durile tineretului". Necesitatea unei asemenea dezbateri și, mai ales, luarea u­­nor măsuri de îmbunătățire a organizării protecției muncii în rîndurile tineretului este impu­să de faptul că ponderea încăl­cărilor de la disciplina regulilor de protecție a muncii o dețin tinerii între 18—26 de ani. Au fost date mai multe exemple convingătoare care atestă că indisciplina, generată, mai ales, de spiritul de bravadă, pus pe seama plusului de energie al tinerilor, este cauza multor ac­cidente, uneori cu urmări gra­ve. Nu de puține ori, spunea în cuvântul său tov. Toma Chi­­riac, inspector de stat pentru protecția muncii, întîlnim pe șantiere tineri cățărîndu-se pe schele, pe acoperișuri, la înăl­țimi mari, periculoase, fără să folosească centura de siguran­ță, casca și alte echipamente de protecție. Unii o fac de dragul de a se arăta „curajoși", de a demonstra „măiestria de căță­rător" sau rezistența la acțiu­nile nocive ale unor procese chimice sau fizice. Toate aces­tea însă, mai devreme sau mai­­ tîrziu, se „răzbună" pe tînărul inconștient de gravitatea fapte­lor pe care le săvîrșește. Așa s-a întîmplat și la întreprinde­rea 7 construcții montaj, la I.C.M.S.G., S.N.G. și în alte în­treprinderi și unități de con­strucții. Actelor de indisciplină li se adaugă și alți factori care ge­nerează accidente. In primul rînd, unii tineri se prezintă la muncă în schimbul 1, 2 sau 3 obosiți, veniți direct de la o petrecere sau dintr-o „escapa­­­dă" făcută la distante mari, care le-au răpit din timpul de odihnă. Alteori, pentru a re­cupera din timpul nefolosit cum trebuie în programul de pro- SA C.A.P.­­ ȘERBĂNEȘTI " Analizând activitatea­­ econo­mică a unității lor pe 1967, ță­ranii cooperatori din Șerbă­nești au scos in evidență­­­ in cadrul primei adunări generale din anul acesta că unele sec­toare de producție nu aduc ve­­nituri pe măsura posibilităților. Printre altele s-a menționat a­­tunci că din legumicultura pro­dusele timpurii se obțin, cu­ în­­tîrziere, că terenului nu i se dă o utilizare intensivă, că unele udări nu se aplică la timpul po­trivit, că în valorificarea legu­melor mai dăinuie o serie de deficiențe etc. Cu acest prilej au­ font stabi­lite principalele­­ măsuri menite să concure la bunul mers al sectorului legumicol, și implicit la obținerea unor venituri mari,., președintele unității ing... torței­ Paraschiv, urmînd să răspundă direct de legumicultură și de culturile amplasate pe terenuri­le irigate. La aproape 7 luni de la acea adunare generală, consemnăm : In planul de producție s-a pre­văzut ca din sectorul legumicol să se obțină venituri în valoa­re de 3 765 000 lei, din care cir­ca 350 000 lei în primul semes­tru. Bilanțul încheiat la jumă­tatea anului arată insă că în perioada amintită s-au obținut peste 785 000 lei venituri din valorificarea legumelor și zar­­zavaturilor, iar pînă la 25 iulie volumul încasărilor a fost de a­­proape 1 400 000 lei. Desigur, depășirea veniturilor planifica­te a fost determinată de anu­miți factori. Bunăoară, in ulti­mele luni ale­ iernii s-a desfă­șurat o activitate susținută în sectorul de răsadnițe, s-au con­struit cu cheltuieli reduse spre solar pe suprafața de 5 700 m­p și tunele pe circa m­ Obținerea unor cantități hectar, mari de răsaduri, , de bună calitate, ,a permis legumicultorilor de la Șerbănești, să răsădească plan­­­tele­ chiar la începutul primă­­­verii, a­tît sub protecția foliilor ,de polietilenă în noile amena­­­jări, cât și în timp. Referindu-ne la ceilalți fac­tori ,care au­­ contribuit la de­pășirea substanțială a­ venituri­lor planificate, amintim că s-a desfășurat o acțiune susținută, bine organizată la amenajarea celor 180 hp etare gradină pen­tru a fi­ cultivate in condiții de irigare, ceea ce a permis, ulte­rior, introducerea în cultură a unui­ sortiment larg de legume­ , Ceea ce­ ne-a impresionat in m­od deosebit la Șerbănești fost grija pe care o manifestă á legumicultori, de aici pentru buna dezvoltare a munca intensă care se plantelor, desfă­șoară indiferent de loc — iriga­­re, prășire, recoltare etc. — precum și buna pregătire pro­fesională, semn că învățămin­­tul agrotehnic aici nu a fost o simplă formalitate. Cantitățile mari de legume valorificate pînă acum — roșii, ardei iuți, ceapă, castraveți, ri­dichi, dovlecei, varză timpurie, cartofi, diferite verdețuri, vine­te­­ , reprezentând circa 37 la sută din planul anual de veni­turi, au la bază valorificarea maximă a fiecărei palme de pâ­mnâit, prin amplasarea neîntâr­ziată a culturilor intercalate și asociate. Astfel, după timpurie s-au plantat roșii varza ardei; după ardei iute, s-a se­și­mănat fasole verde de toamnă, iar după prima cultură de faso­le verde, s-a semănat ceapă su­l­fat. De asemenea, au contribuit în egală măsură aplicarea co­rectă a udărilor, stropirea plan­telor cu zeamă bordeleză pen­tru prevenirea manei, combate­rea bolilor, și dăunătorilor, exe­cutarea la timp și de calitate a lucrărilor de întreținere, obține­­rea unui procentaj mare de prindere la răsădit, sortarea co­rectă a legumelor destinate consumului intern și extern, stimularea dezvoltării plantelor prin administrarea de îngrășă­minte chimice concomitent cu udările. De o deosebită impor­tanță a fost și faptul că fiecare lucrător din grădina de legume a cunoscut de la bun început că va fi apreciat după prostată și calitatea ei, că munca va primi, pentru depășirea produc­­ției planificate, 30 la sută re­tribuție suplimentară. Apoi respectarea strictă a o­­bligatiilor contractuale, precum și folosirea autocamioanelor proprii ale cooperativei la transportarea grabnică a mărfii, mai ales in perioadele de virf, au dus la înlăturarea pierderi­lor, la valorificarea unor legu­me de bună calitate. De altfel, preocuparea legumicultorilor de la Șerbănești pentru calitatea mărfii livrate rezultă cu priso­sință din faptul că, I.L.F.-ul acordat pînă acum acestei uni­a­tăți premii in valoare de peste 66 000 lei. Valorificarea legumelor și zarzavaturilor a început aici cu circa două luni in urmă. Dar culturile fiind bine întreținute, fertilizate și irigate la timp au un rod bogat nncit nici nu se cunoaște de unde se recoltează. Din discuția purtată cu șefi de echipe cu o îndelungată expe­riență în legumicultura, am re­ținut că se preconizează o de­pășire a producțiilor planificate cu circa 20 la sută. Din punct de vedere financiar, în final se vor obține venituri suplimenta­re din legumicultura echivalen­­te cu circa jumătate milion Iei. Acolo unde energia oameni­lor și știința concură­­ pentru realizarea indicilor pianului, succesul devine o practică o­­bișnuită de fiecare zi. H. MAZILU ducție sau pentru a-și crea„a­­vansuri" în vederea unei noi învoiri, tinerii se oferă să lu­creze în schimburi prelungite, peste limitele normale fizio­logice și psihice. Acestea au un efect negativ asupra concentră­rii atenției, a controlului deci­ziilor luate în procesul muncii. Nici cunoașterea și însușirea regulilor de protecție și secu­ritate a muncii nu se face la nivelul necesităților. Mulți ti­neri ignorează instructajele de protecție a muncii, uneori chiar le desconsideră, socotind că sunt necesare... pentru alții, nu pentru ei, care sunt „băieți des­ AUREL FRUNZA (Continuare in pag. a II-a) Sectorul legumicol importantă sursă de venituri Combinatul siderurgic Galați: Vedere parțială a Fabricii de oxigen. Foto : P. POPA NAVA MARITIMĂ „VASLUI" IN PROBE Acum două zile de la dana Șantie­rului naval din Ga­lați a plecat în pro­be tehnologice la mare o navă de 4 500 tone, destina­tă flotei comerciale românești, pregătitoare . Faza lu­crărilor de finisaj s-a încheiat cu succes. Comisiile de recepționare ale clientului și regis­trului maritim au a­­preciat că atît con­structorii cit și in­stalatorii, mecani­cii, lăcătușii, sudo­ri, au respectat în­tocmai procesul de fabricație, calitatea agregatelor fiind pe deplin cores­punzătoare. In zilele ce ur­mează, nava, care poartă numele ora­șului Vaslui, va fi supusă unui exa­men exigent de probe in largul Mării Negre. TURISM AUTO In sezonul estival posesorii de autoturisme pornesc in ex­cursie. Plecînd de la ideea în­lesnirii unor ieșiri la șosea cit mai interesante și atractive pen­tru automobiliști, a luat ființă asociația „Automobil Club Ro­mân" (A.C.R.). . Prin A. C. R. se organizează acțiuni turistice auto interne și internationale pentru membrii săi cotizanti. Bunăoară, numai în ultimul timp prin Filiala A.C.R. Galati au plecat cu turis­mele in Bulgaria, Ungaria, Ita­lia, Iugoslavia, Austria, U.R.S.S. peste 00 de automobiliști. Zilele acestea numărul turiștilor ple­cați cu mașinile personale in străinătate se va majora. Pe lingă aceasta, Filiala A.C.R. își aduce in mod susți­nut contribuția la dezvoltarea turismului auto cu alte țări. Astfel, a facilitat un tranzit plă­cut grupurilor de automobiliști din raliul Belgiei, care au trecut în zilele de 19 și 20 iulie a.c. In cinstea Zilei Marinei Colectivul de D.N.F. „Navrom" muncă de la Galați întîm­­pină Ziua Marinei Republicii So­cialiste România cu noi succese în muncă. Intensificînd întrecerea socialistă, navigatorii și docherii au reușit ca la transportul de mărfuri pe Dunăre să depășeas­că planul pe primele 7 luni ale anului cu aproape 6 milioane tone — km, iar la transportul de călători să înregistreze o depă­șire efectivă de aproape 2 mili­oane călători — km. In fruntea întrecerii socialiste se află echipajul de pe remor­cherul „Făurei", care face trans­porturi de material de construc­ții din carierele de la Macin și de pe arterele Dunării, prin Galați. Totodată acordă a­­­sistență tehnică și turistică cali­ficată automobiliștilor străini. Așa s-a proceda­t, de pildă, cu­ automobiliști din Franța, R. D. Germană, Austria, Elveția, care, în grupuri sau individual, au poposit la Galați. TRADiții LITERARE TEGUGENE însemnările de față au ca punct de plecare o recentă inițiativă a Co­mitetului municipal de cultură și artă Tecuci privind identificarea locurilor, a caselor unde s-au născut, au trăit și au scris oameni de cul­tură și artă, scriitori din Tecuci și împreju­rimi ca : Th. Șerbănescu, C. Hogaș (cu acest prilej s-a stabilit exact locul unde se află casa în care s-a născut scriitorul), T. Pamfile, Gh. Petrașcu, I. Dongorozzi, I. Petrovici și alții. După cum amintește și prof. I. Petrovici în cartea sa „De-a lungul u­­nei vieți“, pe la 1871 în casa Ameliei Papadopol Calim­ah (care a existat in curtea Liceului nr. 2 Tecuci) se întîlneau tineri intelectuali ca Theodor Șerbănescu, D. Olănescu — As­­canio, N. Petrașcu și alții într-un fel de salon literar. Amelia Papado­pol cînta Șerbănescu la pian, Th. și Olănescu Ascanio citeau din lu­crările lor, se discuta. A­­ceste întilniri erau des­tul de dese și plăcute după amintirile unora dintre participanți. Despre existența unui cenaclu literar pe la 1890, amintește poetul Șt. Petică care evocă Te­cuciul ca „tăcutul și li­niștitul oraș moldove­nesc unde am învățat să visez". Printre partici­panții la acest cenaclu este amitit și prozatorul Al. Lascarov Moldova­­nu. In anul 1911 ia ființă societatea culturală „M. Eminescu" cu o frumoa­să bibliotecă, societate care va înviora viața culturală a orașului, mai ales că în același an a­­pare și revista literară și științifică „Freamătul" de sub conducerea lui C. Doboș și D. Sbîrnea. Re­vista care a apărut nu­mai un an la Tecuci și apoi la Bîrlad, a numă­rat printre­­ colaboratorii săi pe A.D. Xenopol, E. Boureanu, G. Bacovia, Rașcu și alții. Ea avea ca scop promovarea și dez­voltarea tinerelor talen­te, încurajarea vieții spirituale a orașului. Intre 1920—1931 își desfășoară activitatea la Tecuci cu bune rezultate societatea Ateneul cultu­ral „Șt. Petică". O revistă purtind nu­mele cunoscutului folclo­rist Tudor Pamfile apare între 1929—1930, numă­­rînd printre colaboratori pe Gabriel Drăgan, Tu­dor Șerbănescu, Emilian Micu etc. Aceste cenacluri, socie­tăți culturale și reviste dovedesc că la Tecuci a existat dintotdeauna o viață spirituală bogată care merită să fie cerce­tată cu mai multă aten­ție, iar cei care au con­tribuit la înviorarea a­­cestei vieți spirituale să fie cinstiți, așa cum de fapt și-a și propus Comi­tetul municipal de artă și cultură. Prof. M. BLUMER

Next