Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)

1968-11-22 / nr. 7448

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7448 VINERI 22 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Plenare și adunări pentru desenarea reprezentanților in consiliile Frontului Uniti Socialiste Joi a avut loc ședința plena­­ra a Comitetului municipal de partid Tecuci în care au fost dezbătute măsurile adoptate de plenara C.C. al P.C.R. pentru întărirea unității moral-politice a poporului, și s-au desemnat reprezentanții în Consiliul mu­nicipal Tecuci al Frontului U­­nității Socialiste. In cuvîntul său, tovarășul Traian Gătej, prim-secretar al Comitetului municipal de par­tid, președintele Consiliului popular municipal, a vorbit despre importanța deosebită a creării Frontului Unității So­cialiste care se înscrie în an­samblul măsurilor elaborate în spiritul hotărîrilor Congresului al IX-lea și ale Conferinței Na­ționale a partidului pentru continua perfecționare a tutu­ror domeniilor vieții noastre sociale, pentru progresul mul­tilateral al României pe dru­mul desăvîrșirii construcției socialiste. Vorbitorul s-a refe­rit apoi la cadrul organizatoric in care-și vor desfășura activi­tatea organismele locale ale Frontului Unității Socialiste, subliniind prețioasele indicații cuprinse în cuvîntarea tovară­șului Nicolae Ceaușescu la șe­dința de constituire a Consi­liului Național al Frontului U­­nității Socialiste. Ceilalți participanți la dez­bateri în cadrul plenarei au e­­vidențiat semnificația măsuri­lor luate de partid pentru exer­citarea deplină a drepturilor democratice de către toți ce­tățenii patriei, faptul că pro­­movarea consecventă a forme­lor de conducere colectivă și stimularea răspunderii tuturor membrilor societății va duce la accelerarea ritmului de de­­săvîrșire a construcției socia­liste în patria noastră. In încheiere, plenara a de­semnat în unanimitate repre­zentanții Comitetului munici­pal de partid Tecuci în Consi­liul municipal al Frontului U­­nității Socialiste. ★ Tot ieri, a avut loc ședința plenară a Consiliului munici­pal al sindicatelor Galați, con­sacrată desemnării reprezen­tanților acestei organizații în Consiliul municipal Galați al Frontului Unității Socialiste. Expunerea prezentată cu acest prilej de tovarășul Nicolae Mocanu, președintele Consili­ului municipal al sindicatelor Galați, a relevat măsurile de hotărâtoare însemnătate elabo­rate de partid pentru accelera­rea ritmului de înaintare a so­cietății românești pe desăvîrșirii construcției drumul socia­liste, oprindu-se îndeosebi a­­supra condițiilor ce se creează prin constituirea Frontului U­­nității Socialiste, în vederea unei participări și mai active a maselor de oameni ai muncii la înfăptuirea obiectivelor con­strucției noastre economice și social-culturale. Plenara Consiliului munici­pal Galați al sindicatelor a de­semnat reprezentanții în Con­siliul municipal Galați al Fron­tului Unității Socialiste. In ședința plenară a Comi­tetului municipal Galați al U.T.C., care a avut loc tot ieri, participanții și-au exprimat bucuria și mîndria de a parti­cipa la Frontul Unității Socia­liste. Suind cuvîntul în cadrul ple­narei, tovarășul Clement Bă­­descu, secretar al Comitetului municipal Galați al U.T.C., a subliniat faptul că miile de U.T.C.-iști din orașul Galați au primit cu deosebită satisfacție vestea aderării Uniunii Tinere­tului Comunist la Frontul Uni­tății Socialiste, aceasta constă­ (Continuare în pag. a II-a) ★ Timpul friguros nu trebuie să constituie un obstacol în realizarea sarcinilor de plan! Desfășurarea în condiții nor­male a activității productive pe timpul iernii impune luarea u­­nor măsuri tehnice și organiza­torice, pentru ca realizarea sarcinilor de plan să nu depin­dă de factorii climatici, ci nu­mai de buna organizare a pro­ducției. Recent, în urma unei anali­ze efectuată de Comitetul mu­nicipal de partid, a reieșit că într-un număr de 32 de unități industriale și șantiere de con­strucții pregătirile de iarnă s-au încheiat, iar în celelalte u­ unități se află într-un stadiu a­­vansat. Pînă în prezent, un nu­­măr mare de întreprinderi au intrat în posesia repartițiilor de la forurile tutelare, au perfectat contractele cu furnizorii, asigu­­rîndu-se cu stocuri de materii prime pentru cel puțin un tri­mestru. Șantierul naval, de e­­xemplu, a primit rem­artu­l pen­tru producția trimestrului I 1969 în proporție de 75 la sută. Pe această bază s-au emis co­menzi, primindu-se și o parte din contracte de la furnizori. La această întreprindere con­structoare de nave, s-au luat măsuri tehnice și organizatori­ce speciale pentru a se asigura front de lucru deschis pe tim­pul iernii pe dane și cale de armare. In acest scop, au fost lansate la apă două cargouri de transportat cherestea, un mineralier de 12 500 tdw și un cargou de 4 500 tdw. Un aspect nou în activitatea S.N.G. pre­zintă saturarea compartimentu­lui mașini cu agregate și insta­lații încă de pe cala de montaj, fapt ce va asigura front de lu­cru lărgit pentru atelierele tu­bulatură, mecanică și lăcătușe­­rie în spații închise. Astfel, în cadrul sectorului I, a fost orga­nizat atelierul de confecționat, urmărindu-se prin aceasta ob­ținerea unui decalaj sporit fa­ță de celelalte sectoare, ceea ce va permite ca în perioada iernii să se asigure spațiu de lucru pentru încă o tură în ha­la de asamblat, iar in turele existente să sporească numă­rul formațiilor de lucru cu oa­meni de pe calele de montaj. Deși aceste probleme au fost stabilite prin planul de măsuri în vederea pregătirilor de iar­nă, totuși conducerea S.N.G. și a secțiilor nu au organizat pînă în prezent formațiile de lucru în modul de desfășurare a pro­­ducției în hale și pe oala de montaj, în așa fel incit schim­­barea locurilor de muncă să se efectueze operativ și fără perturbări. De asemenea, nu s-a­u luat toate măsurile pen­­tru sas­rnarea suprastructurilor și predarea lor tehnică și etan­­șă, turnarea sertexului și des­fășurarea în continuare a celor­­lalte operații tehnologice ce revin atelierelor de lăcătușe­­rie, tubulatură, tîmplărie și vopsitorie. Conducerea șantierului naval sub îndrumarea și cu ajutorul comitetului de partid, va trebui să treacă de îndată la rezolva­rea acestor probleme și să ia mă­surile cele mai potrivite pentru asigurarea închiderii supra­structurilor la nave prin monta­rea ferestrelor și ușilor. Pentru navele care se vor lansa la apă în avans și pentru care nu se pot confecționa înainte de ter­men ferestre și uși în scopul închiderii suprastructurii, este necesar să se asigure etanșa­­rea improvizată, condiție ce permite executarea lucrărilor interioare pe timpul iernii. Am insisiStat mai mult asupra pregătirilo­r de iarnă la S.N.G., întrucît această unitate, prin profilul său, își desfășoară ac­tivitatea îndeosebi în spații descoperite. La I.S.C.L., Uzina Laminorul de tablă, întreprin­derea „11 Iunie", I.T.G., nu se ridică o astfel de problemă. To­­tuși, aceste unități se află în fața unei situații, de rezolvarea căreia depinde realizarea ritmi­că a planului încă din prime­le zile ale anului viitor. Este vorba de asigurarea repartiții­lor de materii prime la nivelul sarcinilor de plan pentru tri­mestrul I și întregul an 1969. In aces­t sens, conducerea I.S.C.L. va de urgență trebui să intervină la forul tutelar pentru emiterea repartițiilor corespunzător necesarului de sîrmă laminată și să continue demersurile în scopul obținerii bateriilor necesare mijloacelor de transport intern. Intr-o situație similară se află și U­­zin­a „Laminorul de tablă“ Deși forul tutelar a asigurat Ing. GEORGE CONSTANTIN, secretar al Comitetului municipal de partid Galați (Continuare în pag. a ill-a) In întreprinderile municipiului Galati Fotbalul galben In confruntarea cu perspectivele de viitor Ce obiectiv se urmărește totuși la Oțelul ? Debarasîndu-se cu curaj de restul fotbaliștilor (Vulcan, Flo­­rescu, Matei) ce nu înțelegeau să ducă o viață sportivă pe care o impune practicarea oricărei discipline de performanță și în­tinerind în mod vizibil lotul, e­­chipa de fotbal Otelul Galați a reușit să înscrie performanța de a reveni la numai un an de la retrogradare din nou în rîndul competitoarelor seriei I a divi­ziei B la fotbal. A fost un succes apreciat cum se cuvine la vre­mea lui, cu atît mai mult cu cît promovarea din divizia C în cea superioară s-a făcut în mod di­rect, fără a mai fi nevoie de tre­cerea prin „furcile oaudiene" ale barajului. Ne permitem, pentru o anume explicație, să precizăm principa­la caracteristică a jocului prac­ticat de echipa Oțelul în returul diviziei C, ediția 1967—1968 : o mare putere de luptă și de mobi­lizare, o dorință evidentă din partea fiecărui component al formației de a promova într-o divizie superioară. Obiectivul a fost în final atins, așa după cum ne declara antrenorul Drăghies­­cu, tocmai prin moralul ridicat al sportivilor din lot. Și în această privință, se poa­te spune că a existat un sprijin direct, eficient din partea con­ducerii asociației sportive (pre­ședinte ing. Adrian Avram) și a biroului secției de fotbal (preșe­dinte ing. Ali Serai). Cu aceeași echipă tînără, de elan, a început Oțelul Campio­natul diviziei B, ediția 1968—­ 1969. Un semieșec pe teren pro­priu, în prima etapă, o victorie răsunătoare la Steagul Roșu Brașov, în deplasare, alte cîteva rezultate meritorii și iată forma­ția galățeană pe primul loc în serie, după 4 etape, tatonată în­deaproape de cea de a doua re­prezentantă locală . Politehnica. O schimbare de joc cu „Poli" în etapa următoare și din nou pe primul loc în etapa a Vl-a. Acest plăcut și surprinzător „joc“ în clasament a pus pe ta­pet, în rîndul suporterilor, o în­trebare firească : va fi Oțelul echipa care să aducă Galațiului un nou loc în prima divizie de fotbal a țării ? Dar iată că la puțin timp și în special după meciul lamentabil făcut pe te­ren propriu în compania Meta­lului București (pierdut cu 2-3) totul s-a prăbușit cu un castel de cărți. Echipa a cedat vizibil pasul și se situează actualmente în cea de-a doua parte a clasa­mentului. Care este explicația? Pluteș­te echipa cumva în voia soartei, fără a avea sprijinul asociației sportive, al secției de fotbal? Intr-o recentă discuție, preșe­dintele asociației sportive Oțe­lul, ing. Adrian Avram ne de­clara : „întreaga echipă este în­conjurată de grija tuturor fac­torilor — conducerea unității, organul de partid și cel sindical. Nu sînt greutăți din punct de vedere al bazei materiale, întru­­cît primim un permanent sprijin. De munca tehnicienilor care se ocupă de pregătirea formației, ne declarăm mulțumiți". — In biroul secției de fotbal, ne preciza antrenorul echipei, tov. Drăghiescu, sunt cooptați oameni bine intenționați, care manifestă deosebită grijă. Ca tehnicieni, avem toată latitudi­nea de a forma echipa pentru fiecare partidă. Am fost spriji­niți în întronarea unei atmosfe­re de disciplină, pentru că un prim punct pe care vrem să-l cîștigăm și consider că l-am cîștigat este de a avea, în pri­mul rînd, o echipă disciplinată! Lucrurile, în bună parte, stau așa. Atunci de unde căderea din ultimul timp a echipei ? Ni s-a precizat de către con­ducerea asociației, de către an­trenor, că „obiectivul echipei O­­țelul în actualul campionat nu veste promovarea în divizia A ci situarea pe primele opt locuri și crearea unei baze de perspecti­vă — vorbind de lotul de jucă­tori, de pregătirea tactică și teh­nică — care să permită o ase­menea promovare în campiona­tul următor". Firește, s-ar putea obiecta c-GH. TEODORESCU DAN STĂNCULESCU (Continuare In pag. a 11 <i) | INTÎLNIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU CU CONDUCEREA­ COMPOZITORILOR Joi, 21 noiembrie. La Comi­tetul Central al Partidului Co­munist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Paul Niculescu- Mizil s-au întîlnit cu conduce­rea Uniunii Compozitorilor. La intilnire au participat membrii Biroului Uniunii Com­pozitorilor, ai biroului organi­zației P.C.R. a compozitorilor din București, secretarii birou­­rilor secțiilor de creație, pre­cum și ai filialelor și cenaclu­rilor din țară ale Uniunii Com­pozitorilor. In cadrul întîlnirii au fost examinate probleme privind a­­dunarea generală a compozito­rilor, care va avea loc în zi­lele de 11—12 decembrie 1968. Modernizări în rețeaua comercială In scopul folosirii in mod cît mai judicios a suprafețelor comerciale și îmbunătățirii de­servirii, anul acesta în rețea­ua O.C L. „Produse industria­le" Galați, au avut loc o serie de modernizări. S-au executat astfel lucrări de reparații și reamenajări la unitățile nr. 190 — radio-televizoare, nr. 156 — lustre, nr. 176 — len­jerie pentru bărbați, nr. 16 — tricotaje și confecții copii. De asemenea au pentru fost dotate cu mobilier modern și diferite utilaje comerciale, uni­tățile nr. 137 — confecții încălțăminte nr. 194 — galan­și­terțe tricotaje, nr. 192 — mer­cerie — galanterie și altele. De remarcat că unele obiec­te de mobilier au fost date cu mijloace proprii reali­ate . C.L. „Produse industriale“, iar montajul acestora s-a fă­cut cu sprijinul lucrătorilor din unități, ceea ce a condus la economisirea a circa 100 000 lei din suma destinată acestui scop. Cargouri în finisare la dana de armare a Șantierului naval din Galați. „Sus ancora" — s-a întors în radă însemnări Am mai avut prilejul a­­cum citva timp să pre­zentăm cititorilor noștri evoluția echipajului pionie­resc „Danubius — 28“ in­tr-o competiție radiofonică dramatică, cînd sorții de izbîndă au înclinat atît de promițător spre țărmul Galațiului... Zilele trecute din portul dunărean s-a mai desprins de țărm o navă, purtind pavilionul științei, de data aceasta echipajul, condus de Mihai Mărgărint este al­cătuit­ din cei mai iscusiți și mai încercați marinari de uscat ai Galaților. „Sus ancora !“ și-a întins pînzele colorate de purpu­ra cravatelor roșii, a ieșit din radă voios ducîndu-se în intîmpinarea navigatori­lor de pe Bega (Timișoara) și de pe Olt (Slatina). Un­dele radiofonice s-au dove­dit insă capricioase de la bun început, iscîndu-se furtuni atmosferice nepre­­văzu­te. Cind au rămas, spre pil­dă, de care chimiștii, Nep­tun s-a dovedit a fi un zeu hîtru. In eprubetele de care ținea stabilirea direc­ției navigabile, trebuiau in­troduse substanțe ce urmau să indice modalitățile de a răzbate prin ceața alburie, pînă la ape mai liniștite cu o luminozitate clorofilia­­nă. S-a întîmplat însă că reacțiile au ieșit inverse, verdele din eprubetă, prin­tr-o mutație curioasă..., co­­lorînd fețele palide ale celor trei echipaje, ancora !“, „Cutezătorii“ „Sus și „Steaua Alro". „Istoricul“ Galațiului a sfîrșit apoi prin a confun­da cîteva cuvinte de origi­ne dacică cu cele de prove­niență latină. Tristețea n-a fost insă atît de mare, is­teții noștri deosebind in cele din urmă boabele de orez de cele de mei, ușoa­ra dezorientare reglindu-se printr-o direcție convenabi­lă, doar un ușor decalaj. În­tre Scylla și Caribda, cele trei ambarcațiuni erau cu­ pe ce să se scufunde. Gălățenii noștri însă, cu un curaj e­­popeic și cu o istețime demnă de cel ce se spu­ne că era „os din Sistf", au trecut aproape fără zgh­ie­­turi. Judecata dreaptă lui Zeus­­(a se citi a­juriu­l lui) — avem aici o vagă îndoială — a intrat într-o ușoară eclipsă, așa nncit a­­precierea celor trei nara­țiuni alfabetice ni s-a părut deosebit de fragilă. Părerea noastră (deși am fi vrut să păstrăm în a­­ceste rinduri o liniște cu adevărat epică), părerea noastră zicem, este că atît cutezătorii timișoreni, cît și înstelații slătineni au ieșit din această dificilă probă ceva mai scărmănați decât au arătat-o rezultatele. Dar, ce să-i faci ? Pe us­cat ca și pe mare domneș­te relativitatea. Echipajul nostru și-a „prins“ întoar­cerea in rada natală în a­­cordurile unui bine pus la punct cvintet de coarde, Beethoven, alinindu-le se­nin suferința. De la media 29,66 (Ga­lați) și pînă la 30,33 (Timi­șoara) nu­ sunt decit 67 de sutimi. Punctul în plus, cel care ar fi asigurat victoria, pierdut îndoielnic in proba lui Ulysse, va rămine deci în istoria „Expedițiilor pio­nierești“ de tristă aminti­re. RADU MACOVEI Am cunoscut mulți oameni. Copii, tineri, maturi și bătrîni, muncitori, țărani, intelectuali, comuniști și necomuniști. In împrejurări diferite i-am ascul­tat, m-am sfătuit cu ei, ne-am ajutat în momente de mare căutare. Am conchis fără re­zervă că teoria despre om în epoca noastră este unitară și în mod deosebit realistă, de­oarece practica vieții o verifi­că necontenit. Tot viața arată celor care vor să vadă și a­­ceasta caracterizează în mod strălucit sistemul nostru so­cial — că izbînzile omului sînt precedate de căutări, de efor­turi, de succese, bucurii și ne­cazuri. Nimic din tot ce-a însemnat victorie în acești peste 20 de ani de conducere a poporului de către avangarda sa — Par­tidul Comunist Român — nu s-a făcut ca-ntr-o poveste cu magician și baghetă, cu „Se­sam deschide-te" și totul se deschidea. Fiecare moment al marelui edificiu social-econo­mic de azi și de mîine al ro­mânilor își are și-și va avea istoria în oameni, în lupta neobosită, în zile și nopți de gîndire intensă, de așteptare activă și înfrigurată, în dărui­rea pasionată, în acțiuni în­drăznețe, dar inteligente prin concepție, organizare și des­fășurare. Mersul societății noastre cere din ce în ce mai mulți oameni care să-i proiec­teze și să-i organizeze perspec­tiva, impune cu necesitate ca toți membrii ei să-și dăruiască forța fizică și capacitatea in­telectuală. • Printr-o astfel de optică so­cotesc că știința despre om nu poate fi niciodată completă și definitivă dacă ea nu va pă­trunde permanent și cu perse­verență sensul adine, complex și intim al structurii lui spiri­tuale, dacă nu va adăuga ne­­conteniit tezaurului realizat, noi și noi realități, rod al trans­formărilor inerente evoluției și alături de acestea și așa-zi­­sele „fapte întîmplătoare", ne­­caracteristice, mai ales cînd eite existente numai pentru faptul că ele „nu s-ar încadra" într-un sistem sau concepție, că n-ar fi esențiale, semnifica­tive sau — să folosesc un ter­men cheie — tipice. In docu­mentele Congresului al IX-lea al P.C.R. se subliniază că una dintre sarcinile importante este și aceea de a intensifica munca politică de masă pen­tru formarea omului nou, în­suflețit de idealurile nobile ale socialismului, de principiile moralei comuniste, cu un larg orizont cultural. Fără îndoială că pe această idee ar putea avea loc o adevărată dezbate­re în cadrul căreia și-ar găsi loc, undeva, și acest aspect al încercării oamenilor de a se apropia, de a căuta cultura mai tîrziu decît la vremea po­trivită, aspect care, mai mult decît pînă acum, capătă con­tururi și un fond mult mai pronunțate. Viața devine din ce în ce mai mult un dascăl mult mai preten­țios ca înainte, formele ei de e­­xistență mult mai evoluate și pline de substanță și de subtili­tăți. Nu numai că „se pare" că pe drept cuvînt nu mai poți să te mulțumești cu obișnuita replică de pînă ieri : „am școala vieții" care să țină re­manent, neînchistat în anumi­te formule pe care ți le-ai în­sușit ca principii la un moment dat al existenței. In procesul acesta laborios de transforma­re a societății, ideea călăuzi­toare și faptul concret sînt în cea mai mare măsură legate de factorul muncă, iar omul se poate constitui ca persona­litate numai prin ceea ce dă societății pentru ca aceasta să poată evolua înnobilîndu-se o dată cu făuritorul. In aceste coordonate spiri­tuale l-am înțeles pe inginerul C.V. de la o uzină din Galați, care, răspunzînd invitației or­ganizației U.T.C. și conducerii școlii, a împărtășit elevilor li­ceului despre drumul făcut în căutarea culturii, drum presă­rat cu încercări de rezistență, perseverență, neliniști, dar și cu clipe de satisfacție după fiecare încercare. Se desprin­dea clar pentru cei ce-l ascul­tau că nu i-a fost de loc ușor. Găsise un sens vieții, se con­sidera ucenic — la o vîrstă cînd mulți declară, nu fără emfază, că au „școala vieții" și le­ ajunge. Inginerul C.V. devenit din nou ucenic la un­­ dascăl pe care l-a intuit pre­tențios, dar pe care l-a urmat fără șovăire. Elevii ascultau o poveste vie cu un om, care n-a cîntărit viața prin cît poate să-i fie de comodă, ci prin ceea ce poate să dăruiască el societății după ce își va fi făurit idealul în contact nemijlocit cu realități­le societății. „In mers cu viața m-am des­coperit pe mine, deși era mai tîrziu decît vîrsta cînd poți să te descoperi, spunea prin­tre altele inginerul C.V. Eram handicapat de cîteva diferențe (vîrsta, studii, situația familia­lă) și totuși n-am alungat gîn­­dul, gîndul că trebuie să fac o altă ucenicie cu un conținut și perspective noi. M-am în­scris ucenic la o școală a vie­ții cu totul nouă, pentru ca la terminare să pot achita socie­tății prețul eforturilor". Cite resorturi nu pune în mișcare o asemenea concepție! Gîndind mai larg, întîlnești în zone considerate epuizate ca surse pentru noi lucrări, exem­plare ce-ți impun amendamen­te la chestiune. Zilele trecute, într-o discuție cu un grup de elevi ai liceu­lui seral, le-am adresat o sin­gură întrebare și aceasta în legătură cu insistența de care au dat dovadă în căutarea zo­nelor mai înalte ale Toți mi-au povestit alte culturii, ceva din „experiențele" de viață, întimplări accident, naivi­tăți­­ ale, unor vîrste, minu­suri în privința îndrumării ș.a. La despărțire elevul Bourcea­­nu Aurel, din cl. XII D „stă­tea" parcă să-mi mai spună ceva. „Am convingerea, tova­rășe profesor, că întrebarea dumneavoastră vizează proble­me mal­adinei și pe mine m-a scormonit parcă la rădăcinile idealului pe care tind să-l rea­lizez". Cine este acest elev cu fizionomie pe care citești nu­o mai preocupare, ai cărui ochi îți caută permanent cuvîntul mergînd parcă pînă la izvoa- Prof. V. BACÄUANU (Continuare în pag. a II-a) acestea, echivoce sau nu, își cui răspunderii în societate, semnalizează existența discreț­iei care au rămas la această sau evident. Nu e nici nimă­ poziție in arhitectura spiritua­­lui și cu atît mai puțin prîn­­să a timpului de față, încearcă dub­ii noastre sociale, perspec- o mare dezamăgire. Viața fe­tivelor ei, sa nesocotim anu­ obligă să fii ucenicul ei per- Ucenici la marea școală a culturii -OPINII­ ...........—.. 11 Pe ce căi al MMI aceste bunuri, cetâtene ? ATITUDINI Realitatea a dovedit că datorită rămășițelor moralei burgheze din conștiința unor oameni, în procesul dezvol­tării noastre sociale apar și asemenea fenomene negati­ve cum sunt tendința de înavuțire fără muncă, de acumulare de bunuri mate­riale și bani de către unele persoane care, sfidînd orice normă a eticii socialiste, își transformă funcția într-o sursă de venituri ilicite, frustind astfel societatea de importante valori materiale. Este de la sine înțeles că orînduirea noastră, orîndui­­re­a dreptății și echității so­ciale, nu poate tolera ast­fel de stări de lucruri și fapte de natură să transfor­me proprietatea personală într-un instrument de ex­ploatare a muncii altora sau de speculă. Iată de ce toți oamenii cinstiți din patria noastră au primit cu vie sa­tisfacție adoptarea de către Marea Adunare Națională a legii privind controlul pro­venienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod li­cit, lege care reprezintă, fără îndoială, actul de drep­tate dorit de opinia publică, preocupată continuu de combaterea tendinței unor persoane de a se înavuți pe căi necinstite. Am răsfoit de curînd do­sarul lui Pandele Penciu din Galați, str. Română nr. 238, fost salariat­ la T.A.P.L. Ga­lați, dosar pe care Comisia pentru aplicarea Legii pri­vind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost do­bîndite în mod licit, l-a îna­intat Judecătoriei Galați pentru hotărîrea aplicării impozitului legal. Pandele Penciu nu poate justifica dobîndirea pe căi cinstite a sumei de 105 260 lei. Cum au apărut acești bani în casa lui ? Fapte­le cuprinse în dosar ne dau posibilitatea să afirmăm cu certitudine : prin furt, ne­cinste și înșelăciuni. Din 1962 și pînă în 1967, Pandele Penciu a fost sala­riat al T.A.P.L. Galați, în post de vînzător sau șef de unitate la diferite restauran­te ori bodegi. Din noiembrie 1967 și pînă în iulie 1968 a fost mandatar al bodegii „Calul Bălan". Deci slujbe care i-ar fi putut asigura mijloace de trai prin muncă cinstita. Bineînțeles, că Pan­dele Penciu nu s-a mulțumit cu acest cîștig, ci a căutat să și-l rotunjească pe dife­rite căi necinstite. Așa se face că la un care-1 efectuează control pe organele de miliție, mandatarul este prins vînzind băuturi cu lipsă la gramaj și cu alte infracțiuni economice, care, atrag conform legii, o con­damnare la 2 ani închisoare corecțională pe care Pandele Penciu o execută în prezent. Reușise prin aceste sus­trageri să-și „agonisească" în casă, trei televizoare (dintre care unul spune că îl are garanție pentru un împrumut de 3 000 lei), două frigidere — unul Fram, altul Zill, trei aparate de radio, un magnetofon, mobilă și suma de 173 889 lei. Intr-un proces verbal, în­tocmit de organele în drept, se specifică că au mai fost ridicate din casa lui Pandele Penciu , două aparate de ra­dio cu tranzistori , unul marca Sharp, altul Sony și șapte ceasuri de mină, două Atlantic, unul Dogma și patru alte mărci, toate obiecte de proveniență stră­ină, intrate în țară fără pla­ta taxelor vamale. Iată deci o altă sursă de cîștiguri ilicite a lui Pan­dele Penciu. Care este sursa acestor bunuri și sume ? Bineînțeles necinstea. De ici 20 grame lipsă la cîntar, de colo 50, de ici 5 lei, de colo 100, și peste un an omul umple un alt ciorap și așa mai depar­te... Pe spinarea cui și-a ago­nisit aceste valori cetățea­nul Pandele Penciu ? E­ra MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a)

Next