Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)

1968-10-19 / nr. 7419

t Proletari din toate țările, m­îțî-va î Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7419 SIMBATA 19 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Obiectivul central al realizării planului de investiții pe trimestrul IV. PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE LA TERMEN A LUCRĂRI­LOR PLANIFICATE Documentele de partid și de stat au subliniat în mod perma­nent necesitatea punerii în func­țiune la termen a lucrărilor pla­nificate, acesta fiind de altfel sensul major al realizării planu­lui valoric de investiții-construc­­ții. In județul nostru planul de investiții, la sfîrșitul a nouă luni, s-a realizat în proporție de 79,5 la sută față de sarcina anuală, ritm care asigură îndeplinirea și chiar depășirea planului pe în­tregul an. Rezultate superioare s-au în­registrat pe șantierele Combina­tului siderurgic Galați, unde s-a realizat potrivit datelor operati­ve 81,7 la sută din planul de investiții pe anul 1968 ; la între­prinderea de Electrocentrare 83,1 la sută ; la Șantierul naval Ga­lați 89 la sută etc. Aceasta ca urmare a unei activități mai bu­ne a constructorilor, beneficiari­lor, proiectanților și furnizorilor de materiale și utilaje. Datorită eforturilor depuse, in luna septembrie a.c. s-au înre­gistrat noi succese : a inceput să producă secția de granulare a zgurii de la Combinatul side­rurgic Galați, s-au dat în folo­sință in orașul Galați peste 20 000 m­p suprafață locuibilă, cit și alte obiective industriale și social-culturale. La sfîrșitul trimestrului III a.c. au rămas însă în restanță 31 de obiective, printre care fabrica de dolomită metalurgică și crește­rea sporului de capacitate la laminorul de tablă groasă de la Combinatul siderurgic Galați, depozitul de mobilă de aproape 4 000 m­p al O.C.L. Produse In­dustriale Galați, 1 800 m­l con­ductă de apă, 2 900 ml canali­zări (beneficiar întreprinderile comunale Galați), cit și alte o­­biective. Dacă adăugăm faptul că alături de recuperarea a­­cestor restanțe, în trimestrul IV a.c. sunt planificate să intre in funcțiune alte 78 de obiecti­ve, rezultă în mod concludent sarcinile deosebit de mari, în special, pentru lucrările nenomi­nalizate in planul de stat. Iată deci, că în acest trimestru toți factorii de răspundere — constructori, proiectanți, benefi­ciari, furnizori de materiale utilaje — au o răspundere comu­și­vă pentru asigurarea îndeplini­rii integrale a planului de pu­neri în funcțiune pe anul 1968. Care sunt măsurile ce luate in perioada care a trebuie mai rămas pînă la sfîrșitul anului ? Fără îndoială că organizațiilor de construcții-montaj le revin sarcini deosebite pentru intensi­ficarea ritmului de execuție, în care scop trebuie să se asigure condiții tehnico-materiale fiecă­rui șantier, lot sau punct de lu­cru. Trustul de construcții șantierul Energoconstrucția, locale, în­treprinderea nr. 7, șantierul I.C.C.F.­Iași, șantierul I.C.S.I.M. etc. trebuie să asigure forța de muncă necesară la fiecare o­­biectiv cu termen de punere în funcțiune, organizînd după posi­bilități lucrul în mai multe schimburi. La întreprinderea textilă Ga­lați, realizarea sporului de capa­citate de un milion m p țesături bumbac imprimate pe an și altuia de 1 300 000 m p țesături a finisate depinde de operativita­tea cu care Trustul de construc­ții locale va dirija muncitorii ne- D­ BICHIR, Banca de Investiții Galați (Continuare în pag. a II-a) însemnări de reporter rl­ui­ l La adia și mai departe... Există in viata noastră co­tidiană nenumărate­­ zone care se cuvin investigate cu mai multă atenție, altfel de­cit printr-o referire sumară la întîmplări, altfel decit printr-o superficială descrip­ție, pare să sune doar fru­mos, dar pare, practic, nu spune mai nimic, plutește un van. Așa se întîmplă cu me­seria de pilot maritim de li­nie, o adevărată profesiune. Cînd avem ocazie să vorbim despre ei ignorăm sau sim­plificăm răspunderea lor pro­fesională și cochetăm cu vi­sarea, ne lăsăm legănați în apele ispititoare ale poeziei depărtărilor. Răminem la a vorbi, la general, despre frumusețea meseriei. Atu­ și nimic mai mult. De data aceasta încercăm să-i vedem și să-i tem in confruntarea cunoaș­tacită cu... capriciile Dunării, in confruntarea cu șenalul flu­viului, cu bara de la mare, cu intemperiile naturii. A prelua comanda unui „că­răuș" al mărilor lung de peste 100 de metri cu un pescaj mare și a-l strecura prin limita navigabilă a Du­nării nu-i o bagatelă la în­­demâna oricui. Pilotul nu-și asumă doar o răspundere formală. El preia practic co­manda vasului și o dată cu­­ aceasta preia și marea răs­pundere a comandantului. Comenzile date timonierului sau oamenilor de la mașini trebuie să poarte amprenta unei bune pregătiri profe­sionale, în care cooperează perfect cunoașterea mese­riei și cunoașterea pistei de­­apă. Piloții maritimi de linie voiajează între geamandura neagră din largul mării, unde se zbate cu intermi­tență o lumină verde , care marchează centrul canalu­lui Sulina, și pină la Brăila. Mai mult de 80 de mile de drum, mai mult de o zi și o noapte de marș. Intre a­­ceste limite, dintre marea cea mare și ultimul port pînă unde răzbat „cărăușii" oceanelor, se verifică pregă­tirea minuțioasă și îndelun­gată a piloților, se atestează simțul datoriei lor. ...Vintul sufla din nord. Dunărea puternic fierbea pe canal. Marea­ Neagră ri­dicase pavilionul furtunii, împrejurări de loc prielnice pentru o ieșire în larg. Dar nu poți da înapoi, nu poți face cale întoarsă. Există o singură soluție — tot înain­te. O mică neatenție în ma­nevră însă, și nava putea fi pusă în travers, iar canalul închis. Pilotul Andrei Val­ Solini, n-avea vreme pentru astfel de grn­duri Tăind cu prova vintul, „acel păcătos de­­ vînt din nord", pipăind parcă șenalul metru cu me­tru, a trecut cu bine pragul Dunării. Nava italiană „Li­­cola" era in largul său, pe mare. Pilotul a predat co­manda și a preluat, cînd era de-acum în pilotină, acele trei sunete lungi și unul scurt care-l salutau pe el, omul Dunării maritime. ...Trecuseră de mila 22. Pilotul Ștefan Munteanu scruta zarea liniștit. Totul se desfășura normal la pun­tea vasului „Maria" sub pa­vilion grec, cînd deodată limbi uriașe de flăcări s-au învălătucit in jurul căldării C. MIHAIL­ESCU (Continuare în pag. a II-a) rv ® OlM RA ­u* ÎAȘJ In pagina a IV-a — O. N. U. Intervenția delegatu­lui român în Comite­tul pentru teritoriile de sub tutelă. — lucrările sesiunii Conferinței generale UNESCO. — Tunis : întrevederea parlamentarilor ro­­mâni cu Habib Bour­­guiba jr. — Vizita facerilor ministrului a­­externe a­ României in Colum­bia. — Sesiunea Adunării Naționale a R. S. Cehoslovace. in cooperativele agricole de producție S-a terminat semănatul pe întreaga suprafață griului plani­ficată de 56000 de hectare După o muncă susținută care a durat circa 15 zile bune de lucru, însămînțarea griului s­a terminat în seara zilei de 18 octombrie a.c. în cooperativele agricole de producție din județul nostru pe în­treaga suprafață planificată. Sub conducerea Biroului Comi­tetului județean de partid, organe­le agricole județene au acordat un sprijin concret consiliilor de con­ducere din cooperativele agricole de producție în asigurarea la timp a semințelor din soiurile cele mai productive, în pregătirea cores­punzătoare a patului germinativ, în administrarea cantităților plani­ficate de îngrășăminte chimice și organice. Cu sprijinul permanent al organelor și organizațiilor de partid, mecanizatorii și țăranii co­operatori au efectuat însămînțarea griului la un bun nivel agrotehnic, asigurind astfel o bază trainică pentru producția anului viitor. Cu prilejul acestei campanii s-au evidențiat în mod deosebit, prin folosirea la întreaga capaci­tate a tractoarelor și mașinilor în orele și zilele bune de lucru, a fe­restrelor dintre ploi, întreprinderi­le pentru mecanizarea agriculturii Pechea, Cudalbi și Berheci, care au terminat primele pe județ în­sămînțarea griului pe suprafețele planificate. Dar, campania agricolă de toam­nă nu se încheie aici. Lucrătorii de pe ogoarele județului nos­tru desfășoară în prezent o ac­tivitate susținută la culesul și transportul porumbului, elibera­rea terenului de coceni, recoltarea legumelor tîrzii etc, lucrări care trebuie urgentate și care necesită multă grijă pentru combaterea ri­sipei. De asemenea, după încheie­rea semănatului, tractoarelor tre­buie să li se asigure un cîmp larg de lucru pentru intensificarea ritmului la executarea fertilizări­lor și a arăturilor de toamnă. In prezent, folosind condițiile bune de umiditate existentă în sol, C.A.P-urile din județul nostru în­­sămînțează în plus culturi de toamnă pentru masă verde. Consiliile de conducere, specia­liștii trebuie să se preocupe în permanență de folosirea din plin a fiecărei ore bune de lucru, a fie­cărui tractor și mijloc de trans­port la întreaga capacitate. Conducta de termoficare a municipiului Galați, în fază finală de execuție destinată să asigure valori­ficarea unei importante surse energetice care se degajă în procesul de elaborare a fontei — gazul de care-l va utiliza furnal — pe drept com­bustibil, centrala electrică și de termoficare — C.E.T. — aflată în construcție pe platoul Com­binatului siderurgic, urmează să constituie in viitorul apro­piat și principalul obiectiv de termoficare a municipiului Ga­lati. In acest scop, pe lingă gru­purile electroenergetice, se vor afla în exploatare și două ca­zane de apă, fierbinte a 100 Gi­ga calorii pe oră fiecare. Pri­mul cazan prin intermediul că­ruia se dublează sursa actuală de căldură a modernelor cvar­­taluri de locuințe ale orașului, a fost dat în funcțiune pe data de 28 septembrie a.c. La indicația Biroului Comite­tului județean de partid, colec­tivul șantierului Energocon­­stru­cția Galați — executantul acestei lucrări — și-a intensi­ficat în ultimul timp eforturile, în vederea terminării cit mai urgente a acestei magistrale. Numai în perioada 1—18 oc­tombrie a.c., după cum ne in­forma tov. Nicolae Kolin, ingi­nerul șef al șantierului, con­structorii au reușit să realizeze, între altele, 50 de fundații pen­tru susținerea aeriană a con­ductei, 300 m canal betonat și montajul a 3 km de conductă. In acest timp a fost executată și operația cu gradul cel mai mare de dificultate care a con­stat în trei traversări de căi ferate, cu 2 și 3 linii aflate sub circulație și care a necesitat un volum de 7 000 m c săpă­tură și sute de metri cubi de betoane. In prezent lucrarea se află în fază finală de execuție, rămî­­nînd de­pozat 400 m de con­ductă și mai puțin de 50 la sută din izolarea întregii lun­gimi de 9 km. — Performanța obținută de constructorii noștri, ne declara inginerul șef al șantierului, este legată în mod­ nemijlocit de sprijinul direct primit din par­tea organelor județene de par­tid și de stat, sprijin materiali­zat în asigurarea necesarului de laminare și stabilirea unei colaborări fructuoase cu alte două unități — I.C.M.S.G. și Șantierul 64 I.C.C.F. Galati. In acest fel, reușim ca, la data de 28 octombrie, conform progra­mului stabilit, să încheiem complet montajul și să înce­pem probele. Prin punerea în funcțiune la întreaga capacitate, a instalații­lor de termoficare de la noua centrală se va putea asigura căldura necesară pentru mai bine de 30 000 de apartamente. Se cuvine să menționăm în final numele cîtorva destoinici constructori: șefii de echipă Alexandru Cernea, Gheorghe Guțu, Mihai Oancea, Ion D. Paul și pe cel al șefilor de lot Ovidiu Sirbu și Victor Cauciuc, de a căror muncă se leagă rit­mul susținut de execuție impri­­mat pe șantierul conductei de termoficare. GH. TEODORESCU Țineți chiar așa de de codași, tovarăși mult la „titlul" din conducerea C.A.P. Berești? ■ Creșterea gradului de meca­nizare, continua îmbunătățire a nivelului de pregătire profesio­nală a lucrătorilor de pe ogoa­re, diversificarea mașinilor a­­gricole, sporirea continuă a nu­mărului mijloacelor de trans­port, asigurarea unei temeinice baze materiale și îndeosebi re­partizarea de la an la an, a noi serii de specialiști, sunt condi­ții create care, folosite cu pri­cepere și spirit de răspundere, asigură desfășurarea intr-un ritm susținut, la timp și de un bun nivel agrotehnic a lucrări­lor agricole, din primăvară pînă toamna tîrziu. Așa proce­si­zează majoritatea cooperative­lor agricole din județul nostru. Mai sint insă unele unități a­­gricole cooperatiste in care ne­păsarea și dezinteresul pentru bunul mers al procesului de producție, pentru soarta recol­telor, frînează acțiunea factori­lor enumerați mai sus. La cooperativa agricolă Be­rești, de pildă — președinte ALEXANDRU DONOSE și in­giner agronom AUREL BERIN­­DEI —­ executarea cu multă in­­tirziere a lucrărilor și slaba lor calitate a devenit „o tradiție" aproape in toate campaniile a­­gricole. Astfel, la vremea cinci alții terminaseră de semănat culturile de primăvară, la Be­rești nu se realizase nici mă­car jumătate din plan. Pentru încheierea la timp a lucrărilor a fost nevoie­­ să se deplaseze aici o serie de tractoare și ma­șini de la alte unități. Recolta­rea cerealelor păioase „s-a în­tins", de asemenea, fără nici o justificare vreme îndelungată, lată-ne acum ajunși aproape­­ de sfîrșitul campaniei agricole de toamnă. Cum se desfășoară lucrările specifice acestui anotimp, la Berești ? Răspunsul 11 dăm pe baza constatărilor făcute in (Continuare în pag. a II-a) Porumbul cules stă sub cerul liber pe 200 ha, în timp ce remorcile se odihnesc la sediul secției de tractoare. Tolo : PAUL POPA Centrala electrică și de termoficare din cadrul Combi­­natului siderurgic Galați. (Vedere parțială). Fiecare dintre noi purtăm pe distan­ța unei generații răspunderea destine­lor patriei, ștafetă sfîntă lăsată din moși-strămoși, pe care o vom transmi­te, îmbogățită cu contribuția noastră viitorimii. Este ceea ce alcătuiește i­­dealul unei generații, misiunea și contextul istoriei naționale. Sînt adu­în­­ate aici visele adolescenței, cutezan­ța tinereții, experiența și chibzuință maturității, toate puse în slujba liber­tății și fericirii patriei , fie apărîndu-i pămîn­tul cu arma în mînă împotriva cotropitorilor, fie înălțînd prin muncă pricepută și demnă edificii, dîndu-i natura, gospodărindu-i transfor­­bogă­țiile. Dar oricît de mărețe vor fi idealurile unei generații, oricît de mari eforturile pentru realizarea lor, ele nu vor putea dăinui un timp dacă urmașii, următo­rul schimb al ștafetei nu va fi pregă­tit să apere acest ideal, să-l continuie și să-i îmbogățească. Prezentul îl cunoaștem. El s-a întru­pat in epoci de înfruntare decisivă în­tre vechi și nou, in marile bătălii so­ciale. Pentru biruința lui, comuniștii, fiii cei mai devotați ai poporului nos­tru, nu și-au cruțat nici viața, nici li­bertatea, nici tinerețea lor. Ei au mers cu consecvență și fermitate pe drumul ales, au crezut în misiunea lor și au știut să găsească în împlinirea acestei înalte misiuni sociale formula fericirii. Nu au cerut decât un singur privilegiu, acela de a fi trimiși să­ muncească a­­colo unde se cerea mai mult efort, mai multă fermitate, tărie, abnegație și, de ce n-am spune-o, eroism. Și au învins, situîndu-se mereu fruntea maselor, mobilizîndu-le la în­în­făptuirea mărețelor transformări. Aceș­­tia au fost anii de ucenicie ai genera­ției care a construit prezentul. O uceni­cie grea, dar plină de satisfacții, de vise mărețe și de idealuri înalte. Deci prezentul îl cunoaștem. Ce va fi însă în viitor? Cum va arăta țara cînd generația cea mai tînărâ, care astăzi își face ucenicia pe băncile școlii generale, ale școlii profesionale, ale liceului, în amfiteatrele facultăților sau în imensele hale ale uzinelor, pe șantierele de construcții ale țării sau in laboratoarele de cercetări, deci, cum va arăta țara cînd generația a­­ceasta va fi in plenitudinea forțelor, cînd la rindul lor toți acești copii, a­­dolescenți și tineri de azi vor suprave­ghea ucenicia altui schimb al ștafetei? Este tineretul nostru pregătit pentru a­­ceastă înaltă misiune patriotică ? Se vor putea mîndri urmașii cu faptele­­ lor așa cum se mîndresc ei astăzi cu faptele părinților și ale bunicilor ? Cum trebuie pregătiți tinerii pentru viață în acești ani de ucenicie ? Care este cri­teriul de selecție ? Ce trebuie să-i în­vățăm și cît trebuie să-i învățăm ? Silit doar cîteva din întrebările ce le pune educația tinerei generații, la ca­re se mai adaugă și altele. E bine să le impunem un model de conduită, un program de muncă și de viață ? Sau sa-i lăsăm să-și aleagă singuri drumul, dîndu-le satisfacția des­coperirii, chiar cu riscul unor eșecuri ? Avem oare dreptul să-i obligăm să trăiască așa cum am trăit noi ? Sau poate experiența noastră de viață insuficientă pentru ei ? Să le cerem să­­ aibă entuziasmul întîilor șantiere pa­triotice ale țării ? Or sobrietatea tineri­lor care cu ani in urmă au pășit di­rect din adolescență intr-o viață de mari răspunderi sociale ? Să închidem ochii la munca superficială, la pro­ducție mediocră, la calitatea îndoielni­că pentru a nu jigni sufletul gingaș al tinărului ? Sau să fim fermi cu ei cînd spiritul autoexigenței adoarme, cînd își risipesc anii cei mai buni într-o existență meschină, fără orizont, și i­­deal ? Intr-un cuvint, ce trebuie să facă tînăra generație și cum să-și pe­treacă acești ani de ucenicie cu mîine, cînd va prelua ștafeta, pentru s-o poată purta mai departe spre comu­nism pe un drum ascendent ? Ieri doar cîteva din problemele pe care ziarul nostru și le propune să le dezbată în paginile sale în cadrul u­­nei noi­ rubrici pe care o inițiază intitu­lată „ANII DE UCENICIE". Rubrica se adresează in primul rînd tinerilor și este deschisă tuturor citito­rilor noștri, învățători, profesori, mai­ștri, ingineri, oameni pe care experien­ța muncii și a vieții îi îndreptățește să dezbată în materialele trimise redac­ției, problema creșterii și educației ti­nerei generații în acești ani rodnici de ucenicie pe drumul muncii, învățătu­rii și științei. Rubrica „ANII DE UCENICIE" se vrea o tribună a experienței înaintate a ce­lor care, conștienți de însemnătatea misiunii lor de constructori ai unei vieți fericite intr-o țară liberă, au a­­juns prin munca și strădania lor o for­ță, o conștiință, un cumul de experien­țe valoroase, o cutezanță spre înălțimi­le muncii și ale spiritului, o permanen­tă dorință de a ști mai mult și care consideră ca o datorie a lor creșterea și îndrumarea tinerei generații, schim­bul de mîine al constructorilor comu­nismului. mul „Dunărea“­­în curs de completă­rem­e De cîtva timp, stadionul „Du­nărea" a intrat în reparații ca­pitale. Sarcina de a executa a­­ceste reparații a revenit I.G M.S.G.-ului care patronează totodată și una din echipele di­vizionare de fotbal, echipa O­­țelul Ghiru­. Amenințe despre această im­portantă acțiune am aflat din discuția purtată, ieri, cu tova­rășul CORNEL CAZAN, directo­rul general al întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați.­­ Tovarășe director, ce ne pu­teți spune în legătură cu stadiul lucrărilor de reamenajare a sta­dionului ? Ne am adresat dum­neavoastră din două motive : în primul rând pentru că vă știm un pasionat susținător al fotba­lului, în general, și un al doilea rând pentru că suntem­ informați că urmăriți și coordonați îndea­proape lucrările de reparații ale stadionului, declanșate imediat ce ați luat în primire această im­portantă bază sportivă. — Noi constructorii simpatizăm și susținem echipele de fotbal. Din aceste considerente am hotărît să luăm în antrepriză lu­și­crări de reparații capitale la stadionul „Dunărea" care se vor cifra în prima etapă la un lion de lei. Totodată facem mi­a­­ceasta și din considerentul că, pentru miile de­ constructori care au ridicat acest gigant de oțel de la Galați, am făcut prea puțin pînă acum pentru crearea condițiilor de recreare. Acesta e numai începutul. Suntem­ hotă­­rîți să perseverăm in această di­recție. O sumă importantă din inves­tițiile alocate este afectată ame­najării terenului de joc. Lucrările necesare au fost declanșate din plin la începutul lunii septembrie a. c. După ce s-a refăcut siste­mul de scurgere a apelor, care va asigura o bună drenare a te­renului de joc, s-a trecut la compactarea stratului de pămînt vegetal. Brăzduirea cu gazon se face în sistemul tablei de șah. De pe acum s-au amplasat în acest mod 3 000 metri pătrați de brazdă pe circa 30 la sută din suprafață, urmînd ca înainte de căderea primei zăpezi din a­­ceastă iarnă terenul de joc să fie completat în întregime cu pămînt vegetal. In avans față de­ această lu­crare se află revizuirea întregii instalații hidrotehnice care asi­gură captarea și­ scurgerea a­­pelor rezultate din ploi. Primele probe de drenaj făcute în zona unde s-au amplasat brazdele au confirmat rezultatele scontate. Apa se scurge în cel mult 15- 20 de minute. Concomitent cu preocupările manifestate pentru îmbunătăți­rea calitativă a terenului de joc, am început lucrările de revizui­re a instalațiilor electrice și ale gradenelor tribunei. Ne-am pro­pus, de asemenea, revizuirea in­stalațiilor sanitare și redistribui­rea judicioasă a spațiilor de sub esplanadă. In același timp, s-au săpat primii metri cubi de pămînt în zona de sud-est a stadionului unde se va amenaja un teren cu zgură pentru antre­nament. Prin aceasta urmărim să descongestionăm terenul princi­pal și să-l ferim de o prematură degradare.­­ Ce le puteți transmite iu­bitorilor sportului cu balonul ro­tund în legătură cu data cînd se vor disputa pe stadionul­­ Dunărea“, complet renovat, pri­mele meciuri ? — Date fiind condițiile deose­­bite pe care le impune regazo­­narea, prima evoluție a echipei in „familie" nu va putea fi pro­gramată mai devreme de luna iunie a anului viitor. Timp sufi­cient însă pentru a acorda toată atenția celorlalte lucrări de con­strucție care nu sunt legate de condițiile naturale. După modul cum lucrează la partea de con­strucție Șantierul 53 (ing. MAN RUDOLF) și Șantierul 21 (ingi­nerii VICTOR OLARU și NATALIA NISTOR) la gazonarea terenului, poate fi emisă certitudinea că fotbaliștilor și, în genere, tuturor sportivilor din clubul nostru și din municipiul Galați, li se pre­gătește un prețios și util dar. In final aș vrea să subliniez că în munca complexă de rea­menajare a stadionului „Du­nărea", la unele lucrări unde nu se cerea o calificare specia­lă, au participat în orele libere un mare număr de constructori. Am speranța că această partici­pare entuziastă se va amplifica în viitor. E condiția principală prin care lucrările deosebite de construcții­ și reamenajarea sta­dionului poate fi inclusă intre acestea­ se realizează la ter­men și de calitate. Interviu consemnat de CORNELIU SIRBU mi­a­că, ASTĂZI, POSTURILE NOASTRE DE TELEVIZI­UNE VOR TRANSMITE DE LA JOCURILE OLIM­PICE — MEXIC 1968­ — orele 17,15 — Rezu­matul filmat al zilei pre­cedente : — orele 23,30 — Atle­tism.

Next