Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)

1969-09-12 / nr. 7698

\ *ț Pag. a 2-a Sarcinile multiple din actuala campanie agricola cer o mobilizare deplină a tuturor forțelor din agricultură (Urmare din pag. I)­buie să însilozeze 1 500 tone de coconi de porumb. Acest volum de muncă, care este destul de mare ținînd seama că peste citrea zile se va declanșa și culesul viilor ca­re va solicita oameni și mij­loace de transport, nu permite consiliului de conducere, or­ganizației de partid să lase treburile să meargă de la si­ne. Vor trebui luate măsuri organizatorice corespunzătoare pentru participarea tuturor țăranilor cooperatori, de mic la mare, pe măsura tre­la burilor ce le pot face, la exe­cutarea lucrărilor agricole de toamnă. Este un fapt cunoscut de care tre­buie să se țină seama în fiecare moment că orice în­­tîrziere la recoltat înseamnă pierderi, înseamnă diminua­rea averii obștești și a veni­turilor cooperatorilor. Lucrările agricole de toam­nă nu se desfășoară cu inten­sitatea care ar trebui­­ nici la C.A.P. Oancea. Cînd spu­nem acest lucru, avem în ve­dere faptul că din cele 170 ha cultivate cu floarea-soare­­lui s-au recoltat 60 ha. Cu toa­te acestea în ziua de 10 sep­tembrie numărul țăranilor co­operatori care lucrau în cîmp era foarte mic, iar la orele 15 nu am mai găsit în cîmp nici un brigadier. In schimb în sat, și la sediul unității e­­rau zeci și zeci de coopera­tori. Ce ne-ar putea spune despre o atare situație consi­liul de conducere, președin­te tov. Hristudor Munteanu și organizația de partid de la C.A.P. ? Dacă așa se prezintă si­tuația la Roșcani și Oancea, unde activitatea organizatori­că este pe drept cuvînt criti­cabilă, activitatea desfășurată la cooperativele agricole de la Moscu și Fîrțănești este de-a dreptul intolerabilă. Aici nu s-a recoltat nici un capi­tul de floarea-soarelui. Aceas­tă situație nu din cauză că planta nu ar fi ajuns la ma­turitate, ci pentru simplul fapt că munca nu a fost or­ganizată. Deși nu am reușit să stăm de vorbă cu conduce­rile celor două unități, consi­derăm că este bine să le a­­mintim acum că încă nu a sosit timpul hibernării. Sin­tem­ în plin sezon al lucră­rilor agricole ,cînd de la președinte și pînă la ultimul cooperator toată lumea tre­buie să-și facă datoria. Cu ocazia raidului nostru am mai constatat și alte nea­junsuri. Fără a nominaliza, trebuie să arătăm că nu pes­te tot s-a pregătit cum se cuvine recoltatul și treieratul florii-soarelui. Nu s-au orga­nizat ariile în vederea treiera­tului, iar pe alocuri (și aici va trebui văzut dacă cu vo­ia sau fără voia unor consi­lii de conducere), s-au defec­tat cîntarele, unii președinți susținînd ca recolta să fie cîntărită la magazie și nu în cîmp, așa cum este normal. A­­semenea aspecte conduc la concluzia foarte gravă, că pe alocuri ar exista tendința sus­tragerii de la plata reală muncilor I.M.A. Statul chel­a­tuiește bani cu lucrările me­canizate, cheltuieli care tre­buie recuperate în mod cin­stit și la timp. Un alt aspect este acela al refuzului din partea unor conduceri de C.A.P. de a e­­fectua lucrările mecanice contractate cu IMA, spre exemplu, recoltatul mecanic al florii-soarelui. Și iată că, deși lucrarea bate pasul pe loc, se refuză contractul, pe motive cu desăvîrșire neînte­meiate. Organizațiile de partid sînt chemate să analizeze aseme­nea fenomene și să ia mă­suri pentru înlăturarea lor, în scopul îmbunătățirii muncii organizatorice și economice în fiecare cooperativă agricolă. Cercul intim al actului creator (Urmare din pag. I) pilde ale aceleiași a poporului nostru : trăsături înțelep­ciunea. Am încercat nu o da­tă să distingem în convorbiri­le noastre cu reprezentanți ai spiritualității românești con­temporane latura eroică a ac­tului creator, pentru că o o­­peră de artă, o construcție, o șarjă de oțel sau o navă cu­prind în esențele lor intime o însemnată măsură de sacri­ficiu, de strădanie. Toți cei cu care am discutat, au ținut să precizeze că rezultatele ob­ținute sunt, în primul rînd, rodul unei munci și gîndiri colective aparținînd a zeci, sute de oameni. Firește, progresul tehnic sau artistic nu poate fi con­ceput decît în directă legătu­ră cu umanitatea. La ce și cui ar fi folosit descoperirea elementelor din natură, dacă această extraordinară avere științifică nu ar fi fost dărui­tă oamenilor ? Dar produce­rea și folosirea curentului e­­lectric, televiziunea a­nal, socotesc că o operă Perio­de artă nu are valoare socială în măsura în care ea este oprită discernămîntului public, fiind „prizoniera" unui­­ colecționar intransigent. Raportînd acest adevăr la psihologia creației poporului nostru am să recurg la un exemplu cunoscut de toată lumea : frescele mănăs­tirilor din nordul Moldovei. Pictorii de la Voroneț și Ar­bore, Moldovița și Humor și-au scos arta la lumina albă a zilei, dar nu întîmplător ; ei au așteptat din partea oa­menilor probe vii ale forței lor imaginative și de creație. La fel au procedat sculptorii Oscar Han, Stork (cel care ne reține atenția la Galați prin grupul statuar de la munici­palitate, prin statuia lui E­­minescu), Brâncuși, cu­gul ansamblu sculptural între­din parcul de la Tg. Jiu etc. Pri­viți geometria instalațiilor și clădirilor care alcătuiesc Com­binatul siderurgic gălățean și veți înțelege că pe platforma industrială dintre Mălina Cătușa, trăiește și o veritabi­li­lă artă contemporană, o plas­tică accesibilă și logică. Ajunși aici, se cuvine să a­­rătăm că un act de creație este ,în principal, un act de luciditate, de respectare a normelor gustului public, a cerințelor societății. Căutînd o anume „originalitate", fiind, după cum mai spun unii „cu un pas înaintea lumii", „cre­atorul" nu slujește progresul, nu anticipează în nici un fel dimensiunile culturale, tehni­ce, economice ale lui Maine. Cunosc tineri „poeți" care își refuză cu bună știință orice creștere intelectuală, informa­țiile curente despre avîntul tehnicii, chiar al dezvoltării artelor. In schimb, ei afișează, copilărește, un aer de prețio­zitate și impenetrabilitate gra­tuită, care nu-i justifică nici ca scriitori, nici ca martori ai marilor cuceriri ale anilor socialismului. Marii artiști ai umanității au servit, prin opera lor, rs­mul și aspirațiile sale. Nu pu­tem fi de acord cu suprapu­nerile arbitrare de culoare sau de cuvinte, cu conjugări­le abstracte, neinteligibile ale imaginilor și sentimentelor. Intr-un interviu realizat cu mai bine de trei decenii în urmă, Profira Sadoveanu no­ta, anecdotic, soarta unor­­.ar­tiști" abstracționiști invitați să creeze opere realiste, să se inspire din realitatea cea mai apropiată. Ei desenau stîngaci, neinspirat, nici nu aveau talent. Firește, nu so­cotim că drumul către ade­vărata artă este unic, că sculp­torii, poeții, prozatorii, ceilalți creatori sunt obligați să-și îm­prumute, reciproc, imaginile și rezolvarea lor artistică. Dar în contextul anilor noștri pe care avem fericirea să-i trăim într-o patrie liberă, so­cialistă, în centrul atenției căreia stă OMUL, este de ne­conceput o creație în afara idealurilor partidului comu­nist și țării. Prin însăși des­tinația sa, creatorul, indife­rent de domeniul muncii sa­le trebuie să fie o conștiință. Istoria contemporană a Ga­­lațiului, a tuturor ținuturilor sale, ca de altfel cronica de astăzi a întregii Românii, se cuvine a fi prezentă și în lu­crările creatorilor din părțile noastre. Atmosfera intimă plăsmuirii unei opere de artă a trebuie să fie determinată în primul rînd de înălțimea ide­alurilor comuniste, de dragos­tea pentru partid, pentru iu­bita noastră Românie și pen­tru oamenii săi. VIATA NOUA BALCANIADĂ DE BOX — GALAȚI 1969 Iedelea, Dobrescu și Silberman — în finală (Urmare din pag. I) odată imensele rezerve de ca­re dispune mișcarea sportivă gălățeană. Reuniunea de aseară a fost precedată de o frumoasă fes­tivitate de deschidere. După defilarea și intonarea imnuri­lor țărilor participante, și du­pă alocuțiunea de bun venit adresată oaspeților de către președintele Comisiei de orga­nizare — Teodor Oprică, au fost prezentate echipele par­ticipante, conducătorii, antre­norii, medicii și arbitrii, că­rora localnicii le-au făcut o călduroasă primire. Cinstea de a începe cea de-a VII-a ediție a Jocurilor Bal­­canice, a revenit perechii Hu­sein Sener (Turcia) și Hristo Atanasov (Bulgaria) din ca­drul categoriei semimuscă, în­tâlnirea lor a plăcut. . S-au schimbat unele lovituri, boxe­rul bulgar avînd un ușor a­­vantaj printr-un plus de cla­ritate. In repriza secundă me­ciul se încinge, Atanasov pri­mește un avertisment pentru box neregulamentar, dar păs­trează inițiativa. In rândul al treilea Sener cedează pasul, și-l obligă pe arbitrul M. Voi­­culescu să oprească lupta pen­tru inferioritate, declarindu-l învingător pe Atanasov. Primul dintre români care a urcat treptele ringului de la arena „Dunărea", a fost Pavel Nedelcea. El l-a întâlnit, în cadrul categoriei cocoș, pe Ayan Kodak (Turcia). Boxe­rul român a început foarte bine întâlnirea, de la început cu dominîndu-și autoritate partenerul de întrecere. El a avut o ușoară scădere, dar a terminat în forsing primul rund. Repriza a doua se des­fășoară sub semnul unei sen­sibile lovituri egalități, se schimbă puține. In ultima parte a meciului Nedelcea a­­tacă susținut și prin lovituri variate își pune adversarul în dificultate. A fost un meci cu­rat, în care boxerul turc nu a ridicat probleme deosebite re­prezentantului nostru pe care juriul l-a declarat învingător la puncte în unanimitate. In cadrul aceleiași categorii de greutate s-au întâlnit Ște­fan Panaitov (Bulgaria) și Ja­ne Bahtsarevici (Iugoslavia). Aceasta a fost una dintre cele mai spectaculoase întâlniri. Boxerul bulgar se prezenta cu un palmares impresionant: din 232 meciuri disputate, ob­ținuse victoria de 216 ori (!), definind titlul de campion al țării sale și alte locuri frunta­șe în competiții internaționa­le. Cu toate acestea, tânărul Bahtsarevici (23 de ani, de profesie mecanic în orașul Niș) nu s-a lăsat impresionat. El a realizat un box tehnic, în continuă mișcare; a lovit tot timpul cu adresă trimițin­­du-și, nu o dată, adversarul în corzi. Panaitov și-a bazat acțiunile pe forță, a căutat lovitura decisivă, însă tactica i-a fost falimentară, boxerul din Iugoslavia primind deci­zia de învingător la puncte. O întâlnire fără istoric a o­­ferit Hal­ hi Yigit (Turcia) și­ Emanoil Dimitrov (Bulgaria) — categoria semiușoară. După o primă repriză echilibrată, în finalul ei cei doi se anga­jează într-un clinei și Dimi­trov iese cu arcada deschisă. In pauză este consultat medi­cul galei, care-l oprește pe bulgar. Deci învingător prin rănirea adversarului — Vigit (Turcia). La aceeași categorie de gre­utate a evoluat „perechea" Paul Dobrescu și Risto Gaze­­pov (Iugoslavia). Prima repri­ză a fost alba, fără „eveni­mente“. A venit însă cea de-a doua, în care Dobrescu a im­primat un ritm alert, plimbîn­­du-și adversarul prin colțurile ringului. Repriza toate III-a s-a asemănat cu cea de-a a doua, iugoslavul fiind la un pas de a pierde înainte de limită, datorită loviturilor pri­mite în plin, care l-au inco­modat serios, învingător la puncte — Do­brescu (România) — într-un meci care a reținut atenția asistenței. Categoria semimijlocie: cam­pionul țării noastre și finalist al „europenelor“ din acest an — Victor Silberman l-a în­vins la puncte pe Ivan Kiria­­kov (Bulgaria). Un meci dîrz, disputat, cu lovituri Boxerul nostru a avut dure, mai mult timp inițiativa­, obținând o victorie pre deplin meritată, în ciuda eforturilor depuse de Kiriakov în finalul partidei. In cealaltă semifinală a a­­cestei categorii, Celal Sandal (Turcia) d.p. pe Nedelio Ivan­­kovici (Iugoslavia), într-un meci în care primul a domi­nat de la un capăt la altul. La categoria mijlocie, Rade Șirkovski (Iugoslavia) l-a în­tâlnit pe Nazir Kuzan (Tur­cia). Schimburi de lovituri ex­trem de dure, cărora boxerul iugoslav nu le-a putut face față și în repriza a III-a Ka­zan a fost declarat învingător prin inferioritatea adversaru­lui. Reprezentantul nostru Alec Năstac n-a reușit să obțină decizia în întâlnirea cu Simi­­on Gheorghiev (Bulgaria). Năstac a boxat reținut, fiind depășit in final de sportivul bulgar care a avut o orientare mai bună în ring și a obținut o victorie meritată la puncte. In ultimul meci al reuniu­nii, semigreii D. Stoianovici (Iugoslavia) și Metodi Simio­­nov (Bulgaria) au furnizat un meci deosebit de disputat. De­și handicapat de două avertis­mente (primite junt chiar în primul rând) boxerul bulgar și-a organizat mai bine acțiu­nile reușind o victorie aplau­dată. Astă-seară, de la orele 18:00, în cadrul celei de-a doua se­mifinale a Balcaniadei, spec­tatorii vor putea urmări cîte­­va întâlniri de mare atracție. Dintre acestea se detașează confruntarea dintre greii Ion Alexe și Kiril Panciov (Bulga­ria), Seyfi Tatar (Turcia) — Gh. Pușcaș (categoria pană), Ivan Bociv (Bulgaria) — Ca­­listrat Cuțov (categoria ușoa­ră). La 3 3 2 3 (3 3 3 3 (3 3 3 3 )3 )3 )3 (3 )3 (3 )3 )3 C3 )3 )3 (3 (3 )3 (3 )3 )3 )3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3 3 3­3 3 3 Fază din întîlnirea semimijlociilo­­r. Silberman (Româ­nia) — Ivan Kiriakov (Bulgaria). CUINII LA GALAȚI : „Certicale’ - filmul Ti­grul - orele 9,45 ; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,15. La grădină -­ orele 20. „Republica“ - filmul Vadul iadului - orele 10 ; 12,15 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. Grădina „11 Iunie“ - filmul Fal­staff - orele 19,30. „Țiglina“ - fil­mul Omul momentului - orele 10 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21;15. „Doina“ filmul Bun pentru serviciul auxiliar - - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Popular“ - filmul Profesioniștii - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ - filmul Căsă­torie pripită - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Constructorul“ - filmul Judo­ka, agent secret - orele 18 ; 20. TECUCI : „Arta“ - filmul Pe ur­mele șoimului - orele 15 , 17 ; 19 ; 21. „Popular“ - filmul Pe plaje­le lumii - orele 15,15 ; 17,15 ; 19.15 ; 21,15. TG. BUJOR : „Doina“ - filmul Rio Bravo - orele 19. BEREȘTI - filmul Duelul lung - orele 19. Î3 ADUL VINERI 12 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5,05 - 6,00 Program muzical de di­mineață. 6,05 - 9,30 Muzică și actuali­tăți. 9,30 Memoria pămîntului românesc. 10,05 Selecțiuni din opereta „Camelot“. 10,00 Radio Prichindel. 11,05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11,25 Va­rietăți muzicale. 12,00 Melodii de dra­goste. 12,30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13,00 Ra­diojurnal. 13,10 Mic magazin muzical. 14,10 Roza vuiturilor. 14,35 Muzică ușoară. 14,50 Itinerar folcloric muzical. 15,20 Radio publicitate. 15,30 Compozi­torul săptămînii. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Cînta orchestra Jean Ionescu. 16,30 Tribuna radio. 17,05 Pentru pa­trie. 18,10 Dezbateri pe teme economi­ce. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,25 Săptămîna unui meloman. 20,10 Mari orchestre de muzică populară : Ciprian Porum­­bescu din Suceava. 20,35 Pentru mag­netofonul dv. 21,30 Sport. 21,40 Re­vista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Cîntăreți de operă interpretează muzică ușoară. 22,45 Caravana fante­ziei. 23,50 Tangouri. 0,03 - 3,00­ Es­trada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,00 Din programul zilei. 6,10 Va­rietăți matinale. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Varietăți matinale - continuare. 8,10 Tot înainte. 8,25 „Erculean“ - baladă populară pentru cor. 9,00 Muzică popu­lară din Bihor și Maramureș. 10,10 Teatru radiofonic. S-a întîmplat azi. 11,15 Discuri noi - muzică ușoară. 100 Piese corale. 12,15 EREN - Ro­mânia ’69. 12,45 Concert de prînz. 13,30 Revista revistelor științifice. 13,40 Din cîntecele și dansurilor po­poarelor.­­ 14,03 Muzică ușoară. 14,30 Muzicieni români de azi despre muzi­cieni români de ieri. . . 15,05 Opera pentru toți. 15,30 Pagini celebre de muzică ușoară. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Concertul pentru vioară și orchestră de Mihail Andricu. 16,50 Pe teme medi­cale. 17,00 Călătorie muzicală. ÎS,00 Varietăți vocale. 19,20 Țară de vis. 19,40 Cînta Jura Matray. 19,55 Seară de operă . „Simone Boccanegra“. 22,20 Teatru radiofonic serial. Ursita. 22,42 Pagini orchestrale de muzică ușoară. 23,05 Suită din baletul Don Quijotte. 0,15 - 1,00 Simfonia concertantă pen­tru pian și orchestră de Nicolae Brîn­­zeu. T v VINERI 12 SEPTEMBRIE 10,00 Limba rusă (reluare). 10,25 Limba spaniola (reluare). 10,50 închide­rea emisiunii de dimineață. 17,30 Buletin de știri. 17,­35 Lanterna, magica - filme pentru copii. 18,05 Nuntă în Maramureș, Emisiune pentru tineret realizată cu concursul Ansamblului artistic al U.T.C. 18,35 Seară 4,4 balet. 19,00 Transmisiune de la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale - România 1969. 19,30 Tele­jurnalul de seară. Buletinul meteorolo­gic. 20,00 Film artistic. „O poveste ca în filme“. _ Comedie muzicala cu Cliff Richard și Susan Hampshire. 21,20 Reflector. 21,35 Muzică ușoară. 22,05 Mult e dulce­ și frumoasă. Emisiune de limba româna. 22,3q Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22,45 Publicitate. 22,50 Varietăți pe peliculă. Ploaie de vară - producție a studiouri­lor de televiziune din Leningrad. 23,20 închiderea emisiunii. PARAȘUTISM Au fost desemnați campionii județeni și participanții la campionatele republicane Timp de mai multe zile, la Galați, s-au desfășurat între­cerile de parașutism din ca­drul etapei județene a cam­pionatului republican din a­­cest an. Actualele întreceri au avut drept scop și desemnarea sportivilor care, începînd de la 15 octombrie, la Clinceni, se vor întrece în cadrul cam­pionatului republican. Avînd asigurate condiții op­time de întrecere, parașutiștii gălățeni au reușit cîteva per­formanțe lăudabile, iar con­cursul în general s-a bucurat de succes. Au avut loc două probe o­ficiale. La salt 1 000 metri cu 10 secunde cădere liberă și aterizări la punct fix, cele mai bune rezultate au fost obținute de Iancu Ceapă, Au­rel Vornicescu și Vasile Tă­­nase — clasați în această or­dine. Proba de 2 000 metri, cu fi­guri acrobatice și deschiderea parașutei între 25—30 secun­de, a fost cîștigată de maestra emerită a sportului Angela Năstase. După desfășurarea celor două probe s-a întocmit cla­samentul general (avîndu-se în vedere performanțele rea­lizate la fiecare din probe) și s-a stabilit astfel lista parti­cipanților la campionatele na­ționale. Iată numele acestora: 1. Angela Năstase, 2. Iancu Ceapă, 3. Aurel Vornicescu, 4. Vasile Tanase, 5. Adrian Tănascu. ★ La­ proba de 2­000 metri, un număr de 6 sportivi și-au în­deplinit baremul pentru cu­cerirea Insignei de aur cu un diamant (distincție ce se­­ a­­cordă de către F.A.I.) — care prevede aterizarea la cel puțin 20 de metri de punctul fix. Parașutiștii noștri s-au com­portat la înălțime (și la pro­priu și la figurat) depășind cu mult acest barem. Iată și performanțele realizate de a­­cești practicanți ai sportului curajului: Iancu Ceapă (la 5,70 m); A. Vornicescu (la 6,00 m); Grigore Basalic (la 5,80 m); Vasile Dima (la 2,90 m); Iordache Basalic (la 6,50 m) și Vasile Tănase (la 8,50 m).­­ La întrecerile etapei jude­țene au participat 16 parașu­­tiști din cei peste 30 câți sunt legitimați la Clubul sportiv Oțelul — secție care în ulti­mii ani a înregistrat cîteva succese de prestigiu la aceas­tă dificilă dar plăcută disci­plină sportivă. GEORGE BRATEȘ Buletin meteorologic Pentru următoarele 24 de ore , Vreme în general călduroasă cu ce­rul variabil la început, apoi se va înnora treptat, devenind la sfîrșitul intervalului, favorabil ploii locale. Vînt cu intensificări din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 32 grade la 16 grade, iar maxi­mele, între 24 de grade la 27 de grade. Pentru următoarele 3 zile : Vreme in general călduroasă, dar i ușor instabilă cu cerul temporar noros.­­ Vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă, minimele vor oscila între 14 grade la 17 grade, iar maximele, între 25 de grade la 28 de grade. T­E­L­E­VIZIUNE ,10 DUMINICĂ 14 SEPTEMBRIE 8.30 Deschiderea emisiunii. De strajă patriei. 9.00 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar. Mîine începe școala ! La șase pași de o excursie - emisiune concurs. Participă echipele re­prezentative ale școlilor din județele Brașov și Dolj (etapa a III-a). Șah, marelui maestru ! Partidă de șah prin televiziune. Filmul serial .Fiul Mării. 10,45 Ora satului. 11,45 Concert sim­fonic. „Simfonia în do“ de George Bizet. 12,15 închiderea emisiunii de dimineață. 16,50 Fotbal . Cehoslovacia- Ungaria (preliminariile campionatului mondial, transmisiune de la Praga). 18,50 Realitatea ilustrată T­V. - emi­siune magazin. 19,30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20,00 Mîndru-i jocul pe la noi. Prezintă an­samblul folcloric al Casei de cultură a sindicatelor din Reșița. 20,30 In lumina reflectoarelor. Spectacol muzical - coregrafic în interpretarea formației de muzică ușoară a Ansamblului Armatei. 21,30 Telecinemateca umorului. 22,00 Seară de operetă. 22,30 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22,45 Publicitate. 22,50 Telesport. 23,15 în­chiderea emisiunii. LUNI 15 SEPTEMBRIE 17,30 Buletin de știri. 17,35 Prima zi de școală. Ediție specială. 18,50 Criterii. Carnet cinematografic. 19,15 Corul Ansamblului de cîntece și dan­suri „Ciprian Porumbescu“ din Sucea­va. 19,30 Telejurnalul de seară. Bu­letinul meteorologic. 20,00 Un nou an de învățămînt. Vorbește Traian Pop, adjunct al ministrului învățămîntului. 20,15 Steaua fără nume - emisiune­­concurs de muzică ușoară. 21,15 Ro­­man-foileton. Lunga, vară fierbinte. 22,05 Cadran. Emisiune de actualitate internațională. 22,35 Bloc notes mu­zical. 22,50 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 23,00 închiderea emisiunii. MARȚI 16 SEPTEMBRIE 17,30 Buletin de știri. 17,35 Lumea copiilor. Marek Pistruiatul - film se­rial. ÎS,00 Studioul tineretului școlar. Vă place muzica ? 18,20 Criterii. Gong. Turneul „Teatrului Mic“ din Moscova. „De viață, de dragoste, de moarte“ - recital de poezie, la Teatrul Mic din București. 18,45 Coordonate ale știin­ței românești. 19,15 Cîntece bătrînești. 19,30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20,00 Film artistic. Co­moara din Vadul Vechi. 21,43 Publici­tate. 21,45 Muzică ușoară pe 16 mm. 22,00 Selecțiuni înregistrate de la fes­tivitatea de deschidere a Campionate­lor europene de atletism de la Atena. 22,45 Telejurnalul de noapte și bule­tinul meteorologic. 23,00 închiderea emisiunii. MIERCURI 17 SEPTEMBRIE 10,00 Limba franceză (reluare). 10,25 Ce-ați dori să revedeți ? Spectacolul de teatru. Un capriciu de Alfred de Musset. 11,15 Închiderea emisiunii de dimineață. 16,30 Campionatele euro­pene de atletism. Transmisiune directă de la Atena. 18,00 Lumea cornilor. Povestea circului (III). 18,15 i pentru tinerii naturaliști. Un ierbar nemaivă­zut. 18,45 Dialoguri muzicale. 19,00 Transmisiune de la Expoziția Realiză­rilor Economiei Naționale - România 1969. 19,30 Telejurnalul de seară. Bu­letinul meteorologic. 20,00 Tele­cinema­­teca. Filmul artistic Frumoasele nopții. 21,35 Reflector. 21,50 Cîntă formația de mandoline a Poștei Centrale din București. 22,10 Teleglob - emisiune de reportaje și documentare. 22,25 Te­lejurnalul de noapte și buletinul me­teorologic. 22,35 Convorbiri literare. Geografia literară românească . Clujul literar. 23,00 închiderea emisiunii. JOI 18 SEPTEMBRIE 10,00 Limba engleză (reluare). 10,25 Limba germana (reluare). 10,50 Ce-ați dori să revedeți ? Film artistic Kozara. O producție a studiourilor iugoslave. 12,40 închiderea emisiunii de dimineață. 17,30 Campionatele europene de atle­tism. 18,05 Studioul pionierilor. O in­vitație pe 16_mm. Din activitatea ci­­necluburilor pionierești. 18,25 Antologie lirică. 18,45 O interpretă îndrăgită a cîntecului transilvănean : Maria Peter. 19,00 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19,30 Din nou legătura cu Atena .­­ Campionatele europene de atletism. 20,30 Transfocator. 21,00 Zbor în luminile Rampei. Intîlnire cu balerinii Operei bucureștene. 22,00 A­­vanpremieră. 22,15 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22,30 Publicitate. 22,35 Consultație tehnică T­V. 22,45 Pe aleea știută numai de ei. Emisiune muzicală. 23,00 închiderea emisiunii. VINERI 19 SEPTEMBRIE 10,00 Limba rusă (reluare). 10,25 Limba spaniolă (reluare). 10,50 în­chiderea emisiunii de dimineață. 17,00 Campionatele europene de atletism. 19.15 Tineri interpreți de muzică popu­lară. 19,30 Telejurnalul de seară. Bu­letinul meteorologic. 20,00 Film artistic. Ape limpezi - o producție a studiouri­lor­­ sovietice. 21,25 Dialog muzical. 21,45 Reflector. 22,00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română. 22,25 Telejurnalul de noapte și buleti­nul meteorologic. 22,40 Publicitate. 22,45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali - Babki“. 23,00 închiderea emisiu­nii. SIMBATA 20 SEPTEMBRIE 17,30 Buletin­ de știri. 17,35 Lumea copiilor. Isprăvile lui Pată Albă. 17,50 Campionatele europene de atletism. 18,45 La volan - emisiune pentru au­­tomobiliști. 18,55 Publicitate. 19,00 Telejurnalul de seară. Buletinul me­teorologic de atletism. 19,30 Campionatele europene 20,30 Tele-enciclopedia. 21,30 Monografii contemporane. Pădu­rile Orizontale 21,50 Poezii pe. . portativ emisiune de muzică ușoară* 22.15 Telejurnalul de noapte. Buletinul meteorologic. 22.30 Film serial. Raz­­bunătorii. 23,21­ Program de romanțe. 23.30 închiderea emisiunii. 333 3333«a 333«a 33<» 3305 333o*3<» 3­3­3­3­3­3 3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3­3 Nr. 7698 D­irecția de paza civilă contractuală a județului Galați angajeață de urgență PAZNICI (BĂRBAȚI) PENTRU MUNICIPIUL GALAȚI Condiții: — etate pînă la 50 ani și serviciul mi­litar satisfăcut — minimum 4 clase elementare — cei din mediul rural să prezinte a­­deverință de la cooperativa agricolă de producție în care să se specifice permisiunea de încadrare în pază. Angajații vor primi salariu de 800 lei lunar, premii lunare și spor de noapte. Cei cu domiciliul pînă la 50 km. distanță pe C.F.R. vor primi gratuit abonamente de călătorie. PĂRINȚI ȘI ELEVI ! CENTRUL DE LIBRĂRII GALATI vă aduce la cunoștință că pentru a vă putea procura manualele și rechizitele necesare dvs., LIBRĂRIILE VOR FI DESCHISE ȘI IN ZIUA DE DUMINICĂ 14 SEPTEM­­BRIE A.C. INTRE ORELE 8-12. Șantierul naval Galați angajează de urgență: — SUDORI CALIFICAȚI, CU EXPERIENȚĂ IN MUNCA. Se asigură echipament de uzură și protecție, antidot, spor bănesc pentru condiții grele de muncă Se vor asigura categorii de salarizare mai mari muncitorilor care vor obține rezultate mai bune în muncă. Solicitanții se vor adresa la sediul Șantierului­­ naval din Galați, strada Păcii nr. 132 — serviciul I personal. Ministerul Energiei Electrice /V întreprinderea electrocentrale Galati telefon 12104 angajează de urgență: POMPIERI CU EXPERIENȚA Ministerul Industriei Construcților de Mașini Grupul școlar „Al. I. Cuza“ de pe lingă Șantierul naval din Galați Primește pînă la data de 22 septembrie a.c. înscrieri in anul școlar 1969/1970 Școala de specializare postliceală (Școala teh­nică de personal tehnic) cursuri de zi cu durata de 2 ani pentru specialitățile : — tehnologia construcțiilor de mașini; — proiectări în industria construcțiilor de mașini. Se primesc absolvenți ai liceelor de cultură generală cu sau fără examenul de bacalaureat. Concursul de admitere va avea loc între 23-30 septembrie 1969 și se va susține la următoarele o­­biecte : „Tehnologia construcțiilor de mașini" la — matematică (scris și oral) — fizică (oral) „Proiectări în industria construcțiilor de mașini la : — matematică (scris și oral) — desen (lucrare grafică) Drepturile elevilor sunt cele acordate prin dis­pozițiile legale în vigoare. Informații la secretariatul grupului din Galați. strada Traian nr. 203 — telefon 12464. LICEUL nr. 4 CALAȚI cu program de educație fizică face înscrieri în clasele I—V pentru anul școlar 1969/1970. Cei interesați se pot adresa zilnic la secretaria­tul liceului din strada Dr. Carnabel nr. 41 — telefon 13417. întreprinderea „11 Iunie“ G­a­l­a ș­i strada M. Kogălniceanu nr. 16 angajează de urgență­­ — automacaragiu — 2 electricieni — categoria III-VI — 2 tîmplari (mobilă) — categoria III-V — 2 matrițeni — categoria IV-VI — frezor — categoria IV-VII cu respectarea condițiilor prevăzute de H.C.M. 240/1963. întreprinderea agricolă de stat NICOREȘTI angajează de urgență­­ — tehnician constructor — contabil — cu respectarea condițiilor prevăzute de H.C.M 914/1968 Informații suplimentare la sediul întreprinderii din Tecuci, strada Ana Ipătescu nr. 21. i { 4 y 1A 1 y-

Next