Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)
1969-11-21 / nr. 7758
i Pag. a 2-a Concertul săptămînii Tălmăcirea interpreților—act al propriilor Un fapt aparent paradoxal — muzica veșnic tinărului Mozart își regăsește expresia cea mai adecvată în interpretările acelor artiști care au ajuns la maturitate, care au depășit o anumită virstă a echilibrului nestabil, a căutărilor. Ne-a precizat acest grad: evoluția violonistei briela Ssack, studentă Gala Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din București în concertul de săptămâna aceasta al Orchestrei simfonice din Galați, interpretă a două lucrări de esență fundamental diferită : Concertul pentru vioară și orchestră in Re major (K.W. 218) de Mozart și Rapsodia de concert pentru vioară și orchestră „Tzigane" de Ravel. Calitățile primare de la care pornește interpretarea Gabrielei Ssack sunt dintre cele mai relevabile, dînsa unind un ton viguros și amplu încărcat de culori și vibrații cu o tehnică ce poate învinge un înalt al dificultăților nivel de partitură. Pentru Mozart însă, Gabriela Isack nu a găsit măsura celei mai autentice interpretări, cu toată evidența atributelor dimensiuni spirituale sale artistice. A lipsit ceva sau mai degrabă a fost în jocul său un de emoționalitate, de plus îngroșare a trăsăturilor pure, de dezechilibrare a rigoarei ritmico-melodice, de estompare a contururilor clare, prin viziunea sa asupra sensurilor muzicii mozartiene. Firește, nu poate fi vorba de o viziune teoretică, ci de una practic-temperamentală, pe care o justifică probabil tinerețea însăși a interpretei. Dacă partitura marelui clasic nu a servit-o, în „Tzigane“ de Ravel, Gabriela Isack a avut și a oferit, compensația unei afirmări adecvate a propriilor sale dimensiuni spirituale. Stilul rapsodic al lucrării, caracterul său improvizatoric și de virtuozitate, sufletul contradictoriu al nomazilor în care patetismul și candoarea,tunericul și lumina se înamestecă intr-o nestingherită libertate, au fost reliefate cu autentică înțelegere de talentata violonistă, i-am admirat ușurința cu care a executat continua schimbare a măsurii, rezolvarea firească a pasajelor dificile tehnic, și poate mai mult ca orice ne-a convins fuziunea pe care a operat-o în sine, comunicind-o apoi auditorului, cu lumea intimă a acestei muzici. Programul serii, condus de dirijorul timișorean, artistul emerit Nicolae Boboc, a cuprins încă „jocurile bihorene“ de Constantin Silvestri (lucrare izvorîtă din folclorismul evoluat al compozitorilor secolului 20, în care se resimte nu numai pana compozitorului, dar și stăpînirea tainelor pe care samblul orchestral le anînchide în sine, de către cel ce a fost dirijorul C. Silvestri și Simfonia I de Beethoven. In conturarea întregului concert, orchestra a avut un rol pe care nu l-a susținut cu egală ținută. Am avut uneori sentimentul plutirii în ambiguu, nu incert (nelegat neapărat de „certitudinea“ unor greșeli care s-au detașat — totuși — din ansamblu!), mai cu seamă din partea partidei de suflători care nu au dat măsura valorii lor din programul precedent. De asemenea, a fost sesizabil handicapul pe care l-a suferit orchestra în finalul simfoniei unde, preocupată esențialmente de a nu „scăpa“ mișcării puțin prea alerte (credem noi) pe care șeful de orchestră o imprimase, aceasta nu a mai putut controla amănunte esențiale ale substanței muzicale. Cu toate acestea, ultimul simfonic gălățean se poate împodobi cu un merit a cărui valoare este inestimabilă și anume cu o potențare stilistică a ansamblului care din colaborările dirijorilor face o adevărată școală. IRINEL PAPADOPOL I. C. S. I. M. Galați (Uruare din pag. Iducție în plus chiar peste cea real executată. Nu știm în ce măsură afirmația șefului de șantier, care tinde să justifice mai mult o situație de fapt, este justificată. Dar dacă așa stau lucrurile, situația e de-a dreptul condamnabilă, cu atit mai mult cu cit raportările eronate au și fost puse in practică. Pentru a fi concreți, arătăm ca la 30 iunie a. c. s-a raportat în plus o producție de 1,2 milioane lei, reprezentînd în special construcții metalice care nici măcar nu erau aprovizionate pe șantier. Față de o asemenea situație, comentariile sunt de prisos. Continuînd șirul raportării unor indicatori în mod nereal mai arătăm că în timp ce la sfîrșitul semestrului a.c. s-au raportat economii la prețul de cost, la sfîrșitul celor 9 luni apar pierderi de 1,3 milioane lei. Profitind de îngăduința gestionarilor de la Șantierul naval și Stația de sortare a minereului, șantierul I.C.S.I.M. Galați a ridicat materiale, le-a încorporat în lucrări, a încasat de la acești beneficiari binevoitori lucrările și le-a plătit cînd a vrut. Un singur exemplu din atîtea altele este edificator. Șantierul naval a executat în cursul anului 1968 pentru constructorul I.C.S.I.M. montarea unei macarale la cheiul de armare. In timp ce constructorul a încasat din fondurile de investiții ale S.N.G. costul montajului prin situația de lucrări per 31 decembrie 1968. Șantierul naval solicitat suma de 201561 Ieia ce i se cuvenea abia la 10 septembrie 1969, adică cu 253 zile întîrziere. Nu consideră tovarășii de la S.N.G. și Stația de sortare a minereului că aceasta constituie o practică necorespunzătare, care afectează interesele statului nostru ? Pe șantierele I.C.S.I.M. Galați nici folosirea eficientă a mijloacelor materiale bănești nu este mai strălucișită. In depozite continuă să stea cu lunile materiale cărora nu li se dă nici o întrebuințare, s-au degradat pilosau de de făcut salarii șantierei prefabricați, plăți nelegale și indemnizații etc. Considerăm că aceste aspecte negative din activitatea șantierului sunt suficiente pentru a constitui un semnal de alarmă pentru I.C.S.I.M. București, căruia îi revine sarcina de a îndruma și controla activitatea economicăfinanciară a șantierului său din Galați. Pînă la intervenția forului tutelar, este de datoria conducerii șantierului (P. Pitaru) ca împreună cu inginerul șef (G. Brăileanu) și contabilul șef (D. Diaconu) să urmărească realizarea integrală a planului de măsuri întocmit ca urmare a controlului efectuat de organele Băncii de investiții pentru remedierea neîntîrziată a lipsurilor. Trebuie găsite mijloacele adecvate pentru a aplica în procesul muncii cele mai bune metode, eliminate denaturările și folosite toate mai eficient mijloacele materiale și bănești, astfel nicit să se realizeze în mod efectiv indicatorii de plan. Munca colectivă — deziderat major (Urmare din pag. I) 380 tone mai mult decit se prevăzuse, 3 560 tone struguri, față de 2 200 tone contract inițial, 302 tone floarea-soarelui — 22 tone io plus, 75 tone fasole - 30 tone peste plan și a altor produse vegetale și animale. Asemenea răspunderi personale au toți membrii consiliului de conducere, care nu precupețesc nici un efort cînd este vorba de realizarea sarcinilor primite. In timpul iernii trecute, care, după cum se știe, a fost deosebit de grea, toți membrii consiliului de conducere, pe bază de grafic, au lucrat, îndeosebi noaptea, în perioada fătărilor, în sectorul ovin. Ca urmare a activității lor și a ciobanilor, la Băleni se poate spune că nu au existat mortalități la miei, iar in luna martie unitatea a livrat la export mai mult de 300 miei de lapte, la o greutate medie de peste 10 kg fiecare miel. Un alt aspect al stilului de muncă colectivă este discutarea problemelor in ședințele de consiliu. In acest organ sînt dezbătute cele mai importante probleme de producție, economico-financiare și care privesc direct bunăstarea membrilor cooperatori. Iată doar cîteva din problemele discutate anul acesta și pentru care s-au fixat termene corespunzătoare : stabilirea solelor ce vor fi însămințate în primăvară - 31 ianuarie, discutarea planului de producție pe 1969 - 11 februarie, analiza rezultatelor economice pe trimestrul I — 6 aprilie, stabilirea ca fiecărui membru cooperator posesor de vaci să i se dea contra cost cie 8 ani de secară masă verde pentru furajare - 25 mai, măsuri pentru recoltarea cerealelor — luna iunie, stadiul realizării contractelor și măsuri pentru recoltarea culturilor tîrzii - 10 august , pregătirea adăposturilor pentru animale în vederea iernării - 31 august, terminarea transportului produselor agricole la baza de recepție - 18 octombrie fără a mai aminti că in multe ședințe de consiliu s-au discutat probleme privind : aprobarea ajutoarelor pentru bătrîni și bolnavi, repartizarea la zile-muncă a diferitelor produse etc. Rezultatele economice obținute de C.A.P. Băleni sunt rodul stilului și metodelor de muncă ale consiliului de conducere, care atestă cu destulă pregnanță că acolo unde principiul muncii colective stă la baza activității organului ales, unde fiecare membru al consiliului este un factor activ, cu sarcini precise și pe care se străduiește să le ducă la îndeplinire succesele nu sînt întîmplătoare, belșugul fiind rezultanta gîndirii și muncii întregii colectivități, împuternicită de obște să conducă unitatea. In cercul filateliștilor (Urmare din pag. 1) în această toamnă au învățat să silabisească și cei peste ale căror Umple s-au așternut mai bine de 60 de ierni. M-a uimit, de asemenea, preocuparea tinerilor flateliști pentru completarea diferitelor serii, pe tematici, atenția generală fiind reținută de „cosmonautică“ Aici dictonul generat de prima formă de comerț practicată de om, trocul — „dau un regat pentru un cal“ este încă la modă. Am reținut, de pildă, solicitări de genul: „Dau seria 10 ani de cosmonautică pe o serie de reproduceri de artă emisă in Anglia“. Sau schimb o serie „nuduri“ completă, cu colită ,contra un bloc de patru „Apollo 11“. Alte oferte, alte cereri. Toate însă pe baza cotelor înscrise in cataloage, pentru ca orice schimb să fie reciproc avantajos. L-am întilnit la club pe Temistocle Ionescu, posesorul unei vaste colecții, președintele cercului filatelic „Dunărea“ ca și pe Stelian Stegaru, șeful filateliștilor din județul Galați. Ambii au exprimat aceeași părere: „Marca poștală este o fereastră prin care filatelistul tînăr sau vârstnic privește spre alte meleaguri ale lumii ca într-o adevărată enciclopedie. Marca poștală te ajută să cunoști oameni iluștri, marile aniversări culturale și științifice, flora și fauna universală, deosebitele realizări pe calea cunoașterii cosmosului, evoluția mijloacelor de transport de-a lungul secolelor, iti permite să admiri, fără a te mișca din fotoliul locuinței, operele marilor artiști existente în cele mai diferite muzee ale globului. ■Cu acest prilej m-am convins că miatenia este, intr-adevăr, o mare pasiu- VIAȚA NOUA ATLETISM Un concurs reușit Recent a luat sfîrșit campionatul municipal de atletism pe echipe (tetratlon) rezervat elevilor și elevelor din școlile generale gălățene. Concursul organizat de C.J. E. F. S. și inspectoratul școlar județean Galați a constituit o bună propagandă pentru atletism. Au fost remarcați cu această ocazie o serie de copii deosebit de dotați pentru atletism, care, cu o îndrumare atentă, pot obține performanțe de valoare în viitor. Iată elțiva dintre aceștia : Ion Tănase (Șc. generală 6) 1,35 m la săritura în înălțime și 4,41 m la săritura în lungime . Sorin Gheorghe de la aceeași școală a aruncat 50,50 m mingea de oină. Remamarcabile calități de vitezist a etalat Cornel Baican (Șc. generală 28) care a realizat 8, 7/10 pe 6 m plat și 4,65 m lungime. Calități naturale frumoase și o mare ușurință în alergare au manifestat elevele Cecilia Stan (Șc. generală 18) Ecaterina Gheorghe (Șc. generală 6) și Livia Iancu (Șc. generală 28). Desigur că lista acestora ar putea continua. Ne oprim aici, subliniind încă o dată marile potențe ale atletismului gălățean care trebuie căutate la școli. Pe echipe au participat 27 atît la fete cit și la băieți), clasamentul primelor trei se prezintă astfel: 1. Școla generală 28 (prof. Margareta Conac) 1 555 puncte, 2. Școala generală 6 (prof. Zenaida Voinescu) 1 521 puncte, 3. Școala generală 7 (prof. Ecaterina Teth) 1 468 puncte. Nu au participat în competiție echipele școlilor generale 2, 14 și 20. O absență regretabilă care credem că trebuie să constituie, la nivelul conducerilor școlilor respective, un prilej de analiză a activității profesorilor Maria Vasiliu, Maria Tănase și Zinica Ghenea. C. D. AM FOST 7 ZILE MARINAR (Urmare din pag. 1) nu poți să renunți la că știe să le spună cu nimic, mult tîlc și cu multă fantezie. Inchipuifi-va, e pescar vechi încă din anul 1933. Atestarea — o fotografie, micuțul Ovidiu in vîrstă de 5 ani la pescuit. Atunci mai pune la îndoială, dacă iți dă mina, povestea pescarului Ioe Marian, ofițerul III, de care m-a apropiat vîrsta și teiul lui jovial, mereu pus pe glumă l-am găsit singur ca niciodată mai jos, la puntea bărcilor. Interiorizat, trăind parcă detașat complet de locul unde se afla, frumusețea peisajului riveran. Nu mi-a fost greu să intru în vorbă cu el. Lui J Marian ii place să discute, să afle, să combată dacă se poate, să se amuze. Ii ofer posibilitatea. Vreau să-l cunosc. Reușesc. Zimbetul lui ascunde durerea neîmplinirii sau cam așa ceva. Mi-o dau vagi amănunte. Nici mai tirziu n-am afiat mare lucru. Și apoi după toate cele întimplate a doua noapte în avanport la Constanța aș spune că necazurile și se pregătește cu mult dichis. Comandantul îmi vorbea de un anume teribilism, mai periculos decit o furtună de gradul 10 în navigație. Nu pot să-l contrazic dar nici să-i dau dreptate. N-am argumente suficiente. Cred, adică, ce mai, sunt convins de asta, că Marian se autoflatează exagerat și n-aș nega că n-are cu ce. Dar e un râu care îl îndepărtează de oameni... Și tare e greu în meseria lui să privești astfel lumea după platforma insinguratului neînțeles. Pe puntea etalon inginerul Ivanov încă nu și-a terminat explicațiile. Audariaturi: „bibanul“, „salcîmul tăiat“... „Ziua cu ghinion de acum exact trei ani“... Discuțiile se încheie „Porto Franco“ ai căpitanului Jean Bart. II privim iscoditori, cu admirație. Intr-adevăr, nu-i orașul cu care m-am familiarizat din carte. E altul mai luminos, mai curat, mai tînăr, crescut din beton și sticlă pe verticală. Salutăm Luma din mers. Ne așteaptă marea, probele. Privesc oamenii. Simt cum și Învăluie o neliniște, o preocupare exagerată. Interesul crește. Intrăm pe drumul făcut Dunării în mare. De la farul genovez, construit în anul 1860, pe care îl lăsăm la babord, vechea poartă a Dunării s-a mutat la 3,5 mile. Canalul se avintă anual in mare cu 100 de metri. Pină unde va ajunge nici pilotul Gheorghiu nu poate să dea un răspuns decit să arate că la tribord muncitorii de la A.F.D.J. pregătiseră cu asiduitate patul de nuiele peste care se va ridica și va continua digul. Ora 14,32. Suntem travers bara Sulina. Lăsăm la babord geamandura de aterizare, cum ii spun navigatorii. Marea e a noastră. Ne îndreptăm spre sud, 180 de grade, drumul spre Sfintul Gheorghe. La 10 mile sud-est de farul de la Sfintul Gheorghe schimbare de drum , sud-vest, pînă la Constanța, înaintăm cu toată viteza și vom merge așa neîntrerupt 24 de ore, cut va dura regimul de funcționare a motorului principal la 200 de turații. De la comandă, inginerul Drăgănescu, șeful comisiei de recepție, pentru care ziua pe mare avut 20 de ore și poate mai a mult, întreține un dialog neîntrerupt cu tov. Florea de la mașini. (Cuvîntul tovarășe se pronunță de ton prescurtat „tov“ cu accent grav). M-am obișnuit să văd un om nu prea mare de statură trecînd de colo, colo. L-am zărit pe parapetul de la provă, l-am întilnit la pupa, am stat alături de el la comandă, atent la fiecare mișcare a lui. Asculta și privea. Apoi pleca și revenea mereu. Are un anume fel aparte de a privi. — Cine-i ? — Nea Turcu, îmi răspunde Aftenie, electricianul, ca și cum ar fi convins că restul se cuvenea să știu de mult. Cargoul s-a întins serios la drum. E de acum ora 20,30. Mergem la o depărtare nu prea mare de coastă. La tribord marea de lumini a Constanței și coralul fluorescent al litoralului. La babord luna și cărarea ei de lumină. Marea e neobișnuit de calmă. Nu tu vini, nu tu „berbeci". Tinzi să crezi că-i liniștea dinaintea unei cavalcade. Ștefan, telegrafistul, după ce a luat meteo, ne liniștește, profesional, cum o va face adeseori in zilele petrecute pe mare. De la ora 20 e cartul lui Marian. Acum e in comandă, acum e pe punte. Nu-și mai găsește locul. Serviciul i-o cere. Pe punte, aplecat peste alidada pusă pe repetitorul girobusolei măsoară unghiuri. In camera hărților, determină la intervale nu prea mari puncte cu două relevemente — iarul de la Constanța și iazul de la Tuzla. Medicul e și el la comandă. Primește consultații de astronomie. Marian ne ține o adevărată prelegere. Demonstrația și-o susține pe harta cerului impinzită de o puzderie de stele. Vorbește de un anume triunghi al marinarilor format din constelații. 11 ascult un timp, apoi mă gîndesc la cu totul altceva: încerc să determin laturile unui alt triunghi care-l privește personal. O latură ar fi, evident, buna pregătire, alta — pasiunea nestăvilită. Pe a treia latură — conștiinciozitatea, respectul pentru cei din jur — n-o găsesc și pace. La interval de o noapte Marian va demonstra că nici el nu și-o poate trasa așa cum o cere conduita marinărească. Calcului lui e total greșit și persistă. In constelația conștiinței de sine o stea de primă mărime și-a pierdut luminozitatea. Iar a apărut nea Turcu. Dar prin, întunericul de la comandă n-am prea văzut ce face. Alții știu că a plecat prea repede. Schimb de direcție. Fugim de țărm. In careul echipajului, la televizor, cîntă Kalinka. Cargoul își continuă drumul. După ora zero vom fi travers de capul Haliakra. TELEVIZIUNE în perioada 23-29 noiembrie DUMINICA 23 NOIEMBRIE 8,45 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar. La șase pași de o excursie. Șah marelui maestru. Filmul serial Fiul mării. 10,15 Ora satului. 11,25 Concert simfonic. Orchestra simfonică a Filarmonicii de stat din Ploiești. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Emisiune în limba maghiară. 13,30 Vox maris. Film de televiziune 14,00 Fotbal: Farul Steaua Transmisiune de la Constanța. 17,00 Realitatea ilustrată 19,00 Telejurnalul de seară Cronică duminicală 19.30 Florile de pe Argeș. Program susținut de orchestra populară „Doina Argeșului" și formația de dansuri a Palatului Culturii din Pitești. 19.50 Desene animate 20.00 Film artistic : Cavalerii teutoni (II). Producție a studiourilor poloneze. 21.30 10 000 de luceferi. Reportaj. 21.50 Concert de muzică ușoară. 22,15 Telejurnalul de noapte. 22,30 A 7-a artă. Noutăți cinematografice. 22,55 Telesport Handbal masculin . România — Ungaria 23,25 închiderea emisiunii. LUNI 24 NOIEMBRIE 18,00 Consultații tehnice. 18,20 Pro sau contra ? 18.50 Miniaturi folclorice. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Agenda politică 19.30 Emisiune economică. Cu o lună înaintea noului an. Reportaj anchetă despre pregătirea producției anului viitor în întreprinderi ale industriei ușoare. 20.00 Roman foileton : La răscruce de vînturi Episodul III — Răpirea. 20,50 Handbal masculin : România — Danemarca, repriza a II-a Transimisiune de la Timișoara. 21,20 Publicitate. Desene animate. 21,30 Reflector Telefoileton cotidian. 21,40 Intre metronom și cronometru. 22,30 Telejurnalul de noapte. 22,45 Scena — emisiune de actualitate și critică teatrală 23.10 închiderea emisiunii. MARȚI 25 NOIEMBRIE 18.00 Lumea copiilor. Succese mari... în fața celor mici. 18,30 Alma mater Conferința pe țară a cercurilor științifice studențești. Reportaj. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo muzical. 19,30 Ce știm și ce nu știm despre om — emisiune de știință Celula — un alt univers 20,00 Film aratistic Bădăranii O producție studiourilor „București“ 21.30 Reflector Telefoileton cotidian. 21,40 Teleglob. Lublijana 22.00 Artiști amatori in studio. 22.35 Telejurnalul de noapte 22,50 Antologia poeților Buzea contemporani. Constanța și Eugen Jebeleanu. 23,10 închiderea emisiunii. MIERCURI 26 NOIEMBRIE 18.00 Studioul pionierilor. O profesiune frumoasă 18,30 Actualitatea muzicală. 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Intermezzo coregrafic 19,30 Anchetă socială Cronolagii. 20,15 Telecinematica: Barbă roșie (seria a II-a). O producție a studiourilor japoneze: 21,40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21,50 Salonul literar TV. Responsabilitatea criticii Amfitrion Alexandru Piru 22.30 Film documentar: Imagini din Albania. 22,50 Telejurnalul de noapte. 23,05 Secvențe înregistrate din finala turneului de handbal masculin : „Trofeul Carpați“. 23.35 închiderea emisiunii. JOI 27 NOIEMBRIE 17.30 Emisiune in limba maghiară 18,00 Aventură în munți (I) Un nou serial produs de televiziunea din R.D.G. 18,30 Mult e dulce și frumoasă. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Intermezzo coregrafic. 19,30 Prim plan. Academicianul Șerban Țițeica. 20,00 Seară de teatru. Oamenii cavernelor — de William Saroyan. 21,40 Reflector. Telefoileton cotidian 21,50 Avanpremieră 22,10 Cronica ideilor Intîlnirile internaționale de la Geneva. Opinii despre opiniile exprimate. 22,30 Prin mărginimea Sibiului. Cîntece și dansuri — film. 22,55 Telejurnalul de noapte. 23,10 închiderea emisiunii. VINERI 28 NOIEMBRIE 17.00 Consultații pentru elevi Matematică (clasa VIII-a) Tema : Relații de ppaziție 17,30 Fizică (clasa a XlI-a). Tema: Inducție electromagnetică. 18,00 Lumea copiilor Harap Alb. 18,30 Actualitatea economică 18,45 Film documentar 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19,30 Mai aveți o întrebare ? Emisiune de cultură științifică. 20,15 Film artistic Un idiot la Paris 21,45 Reflector Telefoileton cotidian. 21,55 Cadran. Emisiune de actualitate internațională. 22,25 Glorii ale scenei lirice românești Hariclea Darclee Constantin Stroescu. 22,55 Teilejurnalul de noapte. 23,10 închiderea emisiunii. SIMBATA 29 NOIEMBRIE 17.00 Emisiune în limba germană. 18,00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! Emisiune pentru tineret. 19,00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector. Pe urmele emisiunilor din această săptămînă. 19,45 Teleenciclopedia 20,45 Film serial. Răzbunătorii. Cine e trădătorul ? 21,35 Recital Doina Badea. 22,05 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22,30 Păpuși pentru oameni mari (Interviziune). 23,00 Romanțe noi. 23,20 închiderea emisiu m 9 & 99 09 m m 9 99 ■ Nr. 7758 ÓD GALAȚI : „Central“ - filmul Boru și comisarul San Antonio - orele 9,45; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,15. „Republica“ - filmul Testamentul doctorului Mabuse - orele 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Țiglina“ - filmul Mai periculoase decit bărbații - orele 10 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,15. „Doina“ - filmul Tarzan omul maimuță și Tarzan, omul Junglei - orele 15 ; 18 ; 20;45. „Popular" - filmul Prințul negru - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ - filmul Aruncați banca în aer - orele 15 ; 17 ;19 ; 21. „Constructorul“ - filmul A trăi pentru a trăi - seria 1 și a II-a - orele 18 ; 20.45. TECUCI : „Arta“ - filmul Tigrul - orele 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,15. BUJOR : „Doina" - filmul Tată de familie - orele 19. BEREȘTI - filmul Bună ziua, contesă - orele 19. IBARH ® VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5,05-6,00 Program muzical de dimineață. 6,05-9,30 Muzică și actualități. 9,30 Memoria pămîntului românesc. 10,30 Radio-școala. 10,50 înflorește țara mea - cîntece. 11,25 Prelucrări de muzică populară. 12,00 Cîntă Udo Jurgens. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Mic magazin muzical. 14,10 Roza viaturilor. 14,35 Cîntă Margareta Pîslaru. 14,50 Pe plaiuri oltenești cu cîntec și joc. 15,30 Compozitorul săptămînii. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Formația Alexandru Imre. 16,45 Din repertoriul lui Tom Jones. 17,05 Pentru patrie. 17,35 Muzică populară. 18,10 Revista economică. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămîna unui meloman. 20,10 Din înregistrările lui Fănică Luca. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Lectura dramatizată. 21,20 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Romanțe. 22,40 Melodii de care ne amintim cu plăcere. 23,10 Concert de seară. 0,03-3,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,10 Varietăți matinale. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Varietăți matinale - continuare. 8,10 Tot înainte. 8,25 interpreți. 9,00 Jocuri feciorești. Mari 9,30 Creații corale ale compozitorilor ieșeni. 10,10 Teatru radiofonic. 12,15 Soliști de muzică ușoară. 12,45 Concert de prînz. 13,40 Din muzica popoarelor. 14,03 Amintiri din vacanță muzică ușoară. 14,30 Muzicieni români de azi, despre muzicieni români de ieri. 15,05 Opera pentru toți. 15,30 Cîntece de Vasile Veselovski. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Pentru prietenii muzicii corale. 16,40 Melodii vechi, interpretări noi - muzică ușoară. 17,00 Cîntecele celui de al XI-lea festival de coruri de copii din Italia. 18,00 Varietăți muzicale. 20,00 Seară de operă. „Puritanii*. 23,00 Simfonii. 23,45 Fantezii din operetele lui Kalman. 24,00-1,00 Var națiuni simfonice. TV VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 17,00 Deschiderea emisiunii. Consultații pentru elevi. Limba română (clasa a VIII-a). 17,30 Chimie (clasele a VIII-a și a XlI-a). Sistemul periodic." 18,00 Lumea copiilor - Familia năzdrăvana... joacă șah. 18,20 Filmul „Martin în Antarctida“. 18,30 Podgoria de la Drăgășani. Anchetă economică. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 La volan - emisiune pentru conducătorii auto. 19,30 Mai aveți o întrebare ? Tema : Transplant de cor d sau o inimă artificială ? 20,15 Film artistic „Moartea lui Joe Indianul“ - o producție a studioului „București“. 21.55 Reflector - telefoileton cotidian. 22.05 Cadran - emisiune de actualitate internațională. 22.35 Studio dans XX : Ansamblul cubanez de dans modern. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. Buletin meteorologic — Pentru următoarele 24 ore Vreme în încălzire ușoară cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit Temperaturile minime vor fi cuprinse între 1 grad la 5 grade iar maximele între 10 grade la 15 grade. — Pentru următoarele 3 zile o Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitații spre sfîrșitul intervalului. Vînt slab pînă potrivit. Temperatura în creștetere ușoară, minimele vor oscila între 1 grad la 4 grade iar maximele între 10 grade la 14 grade. Ceață. 9*99999 m 9 I.I.L. „MOBILA" Galați Str. I Mai nr. 156 angajează de urgență : — UN MERCEOLOG I — UN ELECTRICIAN CATEGORIA VI—AUTORIZAT — 20 TIMPLARI CALIFICAȚI CATEGORIA III—VI — UN TINICHIGIU CATEGORIA 4—6 — 3 FOCHIȘTI PENTRU USCATOR Condițiile de salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la telefon 11862 Trustul de alimentație publică Galați invită publicul consumator să petreacă o seară de neuitat cu prilejul Revelionului 1970 care se organizează în următoarele unități: Complexul „Dunărea" — telefon 11783 Restaurantul „Pescarul" — telefon 15880 Restaurantul „Galați" — telefon 15464 Restaurantul „Miorița" — telefon 14673 Restaurantul „Bucegi" — telefon 12563 Restaurantul „Tic-Tac" — telefon 13057 Restaurantul „Modern" — telefon 14614 Cazinoul „Brateș" — telefon 11198 Potcoava de aur — telefon 14812 Expresul „Țiglina" — telefon 11283 Intrucît locurile sunt limitate publicul consumator este invitat a-și procura din timp locurile de la unitățile preferate. MUZICĂ — DANS — ANTREN — SURPRIZE ! IMPORTANT! In scopul asigurării unor condiții cit mai bune de deservire a populației, în perioada sezonului rece, cu căldură și apă caldă menajeră, Întreprinderea Electrocentrale Galati, anunță : In cazuri de deranjamente la instalațiile de termoficare, apelați la serviciile de dispeceri, după cum urmează : — LA DERANJAMENTELE DIN INTERIOR!]] BLOCULUI: ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE LOCATIVĂ GALAȚI, Strada Republicii nr. 91, telefon 12839. — LA DERANJAMENTELE DIN INSTALAȚIILE EXTERIOARE BLOCULUI : ÎNTREPRINDEREA COMUNALA GALAȚI, Strada Brâncoveanu nr. 2, telefon 12.084 sau 12.085.