Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-11-22 / nr. 7759

r Jr Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7759 SIMBATA 22 NOIEMBRIE 1969 j 4 PAGINI — 30 BANI S.I.C.T. Galați -1 mitite profilată pe... pionieri ? Situîndu-se cu consecvență pe lista unităților restanțiere în ceea ce privește îndeplinirea principalilor indicatori de plan, S.U.C.T. Galați, unitate subordonată Trustului de construcții se pare, așa după cum o confirmă bilanțul încheiat după zece luni de activitate, că la finele acestui an , se va afla în imposibilitate de a-și realiza integral sarcinile anului curent, angajamentele asumate în întrecerea socialistă și, va deține recordul pe totodată, trust în ceea ce privește depășirea cheltuielilor de producție. Incercînd o caracterizare a modului în care și-a desfășurat activitatea în perioada celor zece luni expirate și în același timp eficiența economică a acestei activități, consemnăm cu părere de rău că S.U.C.T.-ul înregistrează o nerealizare a producției marfă vândută și încasată în valoare de 199 000 lei, depășește cheltuielile la prețul de cost cu 358 000 lei și, de asemenea, nu realizează planul de beneficii cu 385 000 lei. Sunt doar cîțiva indicatori care permit să se tragă concluzia că în cadrul acestei unități nu s-au luat de la început acele măsuri care să contribuie la redresarea activității de producție și implicit a celei economico-financiare a unității, că forul tutelar — Trustul de construcții — nu a avut în aria preocupărilor sale analiza obiectivă a factorilor care au condus unitatea la această situație care, așa după cum se prezintă în momentul de față, atîrnă greu în însăși balanța rezultatelor trustului. In fond care au fost cauzele care au contribuit la obținerea acestor „performanțe” ? O primă concluzie, desprinsă din discuțiile purtate cu conducerea S.U.C.T.-ului și din datele statistice prezentate, este aceea că încă de la începutul anului s-au întîmpinat multiple greutăți determinate de lipsa de materii prime, de o defectuoasă aprovizionare a sectoarelor de producție, deși măsura de centralizare a aprovizionării unităților la nivelul trustului a fost luată tocmai cu scopul de a se înlătura aceste neajunsuri. „Practic, activitatea noastră industrială — confecționarea de uși-ferestre, prefabricate beton și confecții metalice — ne declara tovarășul Gheorghe directorul unității, în Mîndroiu, urma centralizării aprovizionării la nivelul trustului, a fost mult îngreuiată, existînd pe tot parcursul anului o serie de neajunsuri în această direcție ca: plimbări inutile pe la magaziile de materiale, pe la serviciul de resort din cadrul trustului pentru obținerea aprobărilor necesare, intervenții pentru transportul materialelor la secțiile noastre de producție și altele, care au influențat în mod negativ desfășurarea ritmică a producției planificate“. Defecțiuni însă în această perioadă au existat nu numai în direcția realizării fizice a producției, ci și în direcția realizării valorice a acesteia, între S.U.C.T. și șantierele trustului pe care le deservește, făcîndu-și loc o serie de formalități inutile, tutelate chiar de conducerea trustului și care au îngreunat operativitatea livrărilor. Dintre acestea amintim interzicerea livrării balastului în zilele de sîmbătă și duminică din balastiera Condrea, sistarea sistemului autorecepției la o bună parte din producția industrială ceea ce a avut drept urmare nerealizare ritmică a indicatorului producției marfă vândută și încasată. Și fiind vorba numai de unități ale trustului, ne punem în mod firesc întrebarea: Cum a fost îndrumată și coordonată activitatea S.U.C.T.-ului, a celorlalte șantiere pentru a se evita aceste neajunsuri, care s-au repercutat negativ asupra situației economice și financiare a unității în cauză ? Cum poate fi justificat faptul că față de 1 726 000 lei pierderi planificate pe zece luni, se înregistrează nu mai puțin de 4 059 000 lei pierderi ? In afară de activitatea industrială, S.U.C.T.-ul mai desfășoară și o activitate de deservire cu mijloace de transport și utilajele necesare șantierelor. Din acest sector provine cea mai mare parte a pierderilor, ca urmare a utilizării neraționale a mașinilor și utilajelor, a costurilor mari determinate de reparațiile la aceste utilaje, a depășirii substanțiale a consumului de piese de schimb și consumului de carburanți și a lubrifianți. Edificator în această direcție este faptul că în perioada analizată la reparații capitale s-au înregistrat depășiri de 1 813 000 lei, pentru dobânzi la împrumuturi garantate s-au plătit 236 000 lei, s-a depășit consumul de carburanți cu 234 000 lei, la care s-a mai adăugat și suportarea a 983 000 lei reprezentînd chel- GH. LUPORE (Continuare în pag. all-a) AZI Și MlNE La Casa de cultură a sindicatelor Sfirșitul acestei săptămini consemnează un bogat și variat program de manifestări la Casa de cultură a sindicatelor. Spicuim cîteva dintre ele. Azi, la orele 19, in sala de festivități — un spectacol muzicalcoregrafic intitulat „Parada melodiilor“. Prezintă formațiile artistice ale sindicatelor din C.S.G. Tot în această seară, în sala de dans, manifestare interesantă : Cum ne îmbrăcăm ? Acțiunea se realizează în colaborare cu Casa de mode din Galați. Urmează dans. Duminică dimineața, pentru pionieri și școlari, in sala Ateneu a casei, va avea loc prezentare de filme de desene animate cu o temă comună . In lumea basmelor. Seara, la orele 17,30 și 19,30 în sala de festivități, Teatrul de stat din Galați oferă spectacolul „Un asasin ciudat“. In fotografie: Strungarul Alexandru Zaharia de la Uzina mecanică navală din Galați executind alezarea unor carcase pentru vinciuri. Foto : G. BERCOV Angajamentele luate in întrecere exemplar îndeplinite! I. A. S. Smîrdan Analizînd condițiile existente pentru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1969, colectivul de muncă de la întreprinderea agricolă de stat Smîrdan a stabilit la începutul acestui an că există posibilități ca executarea plată a lucrărilor din exememp și punerea în valoare a rezervelor interne să se obțină peste prevederi : 84 tone de porumb boabe STAS, 49 tone floarea-soarelui, 193 hectolitri lapte de oaie și alte produse De asemenea, s-a luat angajamentul ca în cel de al 25-lea an de la eliberarea patriei de sub jugul fascist să se peste prevederi 1052 000 de lei la producția globală, 836 000 lei la producția marfă, 150 000 lei economii la cheltuielile de producție și să depășească beneficiile planificate cu 400 000 lei. Practic, activitatea de producție în cadrul acestei unități cu un puternic caracter, vegetal s-a încheiat. Cu multe cuvinte și aici a sosit vremea socotelilor sau, cum se spune prin partea locului, s-a ajuns la numărarea bobocilor. După cum ne-a informat ieri tovarășul inginer Petre Moțățăianu, directorul unității, muncitorii, inginerii și tehnicienii au executat întregul volum de lucrări înscris în tehnologii la timpul optim și de bun nivel calitativ, au utilizat rațional mașinile agricole din dotare, insectofungicidele și îngrășămintele chimice. Ca urmare, producțiile planificate și angajamentele au fost cu mult depășite. Dar iată realizările: La porumb s-au obținut peste prevederi 2 406 tone porumb boabe STAS. La floareasoarelui sarcina de urare a fost suplimentată șicu 337 tone. De asemenea, s-au predat beneficiarilor cu 251 hectolitri lapte oaie, 92 tone carne și 57 tone fasole peste cantitățile planificate. Din punct de vedere valoric situația îndeplinirii angajamentelor se prezintă astfel : 3117 000 lei la producția globală, 3 174 000 lei la producția marfă peste planul anual, iar economiile la cheltuielile de producție au ajuns la 350 000 lei. I.A.S. Smîrdan își va încheia activitatea economică în acest an cu beneficii în valoare de 3 000 000 lei. Pentru aceste deosebite realizări harnicul colectiv de aici merită toate felicitările. V. P. UN SERVICIU COMANDAT înainte de a suna telefonul din biroul de comandă al aeroportului AVIASAN — în dimineața zilei de 10 noiembrie, — totul părea obișnuit. Pornise o discuție aprinsă despre toamnă, care, după atîta îngăduință, părea că acum drepturi, își intrase în Participau la discupe pilotul Toma Lupu — comandantul aeroportului, pilotul Grigore Copaci, mecanicul de bord Gheorghe Ioniță și dispecerul de zbor Petre Frangulea. Pentru acești oameni ai serviciului comandat, gata oricînd să pornească in zbor, înfruntînd ceata, furtuna, ori ploaia, pentru salvarea bunei vieți, toamna are cu totul alte semnificații. Ea înseamnă vizibilitate redusă, viat puternic, joc periculos al curenților atmosferici și atîtea alte neajunsuri. Discuția era în toi cind meteorologul de serviciu Hristita Teodorescu a adus buletinul pentru ziua aceea. Citindu-I, Grigore Copaci a exclamat ginditor : — Intr-adevăr Toamna a venit. Nimic îmbucurător. Vini din metri sud-vest — 12 pe secundă. Plafon de nori intre 200 și 300 metri. Vizibilitate 1000 metri. Și asta încă nu e totul ! — Am zburat noi pe vreme mai potrivnică, a observat mecanicul Grigore Ioni o. — Așa este completat Petre Franagulea, îmi amintesc de zborul acela din iarnă al lui Grigore, ■spre Tecuci ,cînd viatul atingea 40 metri pe secundă iar vizibilitatea era doar de-o aruncătură de piatră. — Măi bäieți, a spus atunci pilotul Toma Lupu răsfoindu-și carnetul de zbor. Zilele acestea voi împlini 6 000 ore de zbor. Evenimentul trebuie sărbătorit. — De bună seamă a exclamat Copaci. Și o să-l sărbătorim ca pentru 6 000. Cîți pilofi se pot mindri cu așa zestre ! In clipa aceea a început să sune telefonul vestind că undeva la zeci de kilometri este nevoie de priceperea și curajul lor. Era ora 9 și 24 de minute. Spitalul din Pechea cerea urgent trei flacoane de singe. La 9 și 28 de minute Spitalul din orașul Bujor solicita patru flacoane de singe și unul de plasmă. Micuții Grigore Călvan din comuna Drăgușeni și Constantin Coroiu din comuna Oancea se aflau intre viață și moarte. Mașina „Salvării“ a demarat scurt pornind spre Centrul de recoltare și conservare a singelui. Mecanicul Gheorghe Ionița a ieșit in fugă să pregătească pentru zbor monomotorul S.C.V. Peste citeva minute motorul avionului a umplut cimpul de viață. La ora 9 și 35 de minute telefonul sunat din nou. De dta aceasta Spitalul din Ivești solicita avionul. Micuța Elena Munteanu, în vîrstă de trei săptămini trebuia să fie transportată de urgență la Spitalul de copii — Galați. — Vom avea „o zi plină“, e exclamă pilotul Toma Lupu pregătindu-se de zbor. Alături de ei, in carlinga monomotorului s-a urcat asistenta medicală Nina Copaci. Dispecerul Petre Frangulea primește aprobarea zborului motorul și avionul, cu un plin, se desprinde de pămînt. Era ora 10. Un ultim tur de pistă, privire cercetătoare la aparatele de bord. La 100 de metri inălțime Torna pune capul compas la 350 grade și cu 140 de kilometri la oră avionul se îndreaptă spre Bujor. Pe sub aripa monomotorului defilează calea ferată, trec rnd pe rînd punctele de reper: gara Frumușita, gara Foltești, I.M.A. Chiraftei. In zare se profilează orașul Bujor, scăpat din strînsoarea norilor, pentru o clipă, soarele mingile cu sclipiri fugare pămîntul. Apa pinului Ghineja strălucește ca solzii unui șarpe uriaș. Dealurile golașe păreau mușuroaiele unor cîrtițe preistorice ce sprijineau norii pe viiturile lor. Alături, cîmpia gustie ademenea soarele. Undeva spre dreapta, un șir de autocamioane, se strecurau prin umbrä. La 10 și 12 minute pilotul comunică asistentei Copaci cu ajutorul interfonului. — Mă angajez pentru lestare. te Asistenta pregăteșparașuta. Șovăind parcă mica trapă se deschide. Turația motorului Avionul este redusă, se apleacă pe o aripă înscriindu-se pe o elipsă i MIRCEA IONESCU (Conlimiare în pag. a II a) Pregătiri de zbor la stația Aviasan Galați. Foto :P. POPA I. M. A. Berești a realizat planul anual Antrenați în întrecerea socialistă muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii pentru mecanizarea agriculturii Berești au realizat planul anual la toți indicatorii economici, cu 40 de zile înainte de termen. La capitolul venituri s-a înregistrat o depășire de 50 000 lei, iar economiile la prețul de cost totalizează 467 500 lei, adică mai puțin cu 50 lei la fiecare mie de lei venituri. In aceste zile colectivul întreprinderii și-a concentrat toate eforturile pentru terminarea arăturilor de toamnă, domeniu în care depășesc 90 la sută, realizările avînd condiții, după cum ne-a informat inginerul Simion, directorul Alexandru întreprinderii, ca în următoarele șaseșapte zile această lucrare să se încheie pe toate suprafețele ce vor fi semănate în primăvara viitoare. O nouă hală de producție Zilele, acestea la întreprinderea „11 Iunie“ din Galați a intrat în producție o nouă hală de accesorii metalice. Scopul creării acestei hale este de a satisface necesarul mereu sporit de accesorii de încălțăminte, marochinărie etc. Noua hală este dotată cu utilaje de productivitate sporită cum ar fi : prese de turații sporite, automate, mașini de pilot, mașini de rabotat și altele, menite să contribuie la realizarea unor produse de calitate. Prin intrarea în producție a noii hale s-au creat condiții optime de lucru muncitorilor totodată va crește consisiderabil productivitatea muncii. In pag. A III-A ADUNĂRI PENTRU DĂRI DE SEAMĂ ÎN ORGANIZAȚIILE DE PARTID a Tehnologie nouă de fabricație a elicelor Una dintre cele mai importante secții de la Șantierul naval din Galați este turnătoria, de unde zilnic pleacă spre dalia de armare cele mai complicate piese din aliaje neferoase auxiliare prețioase în construcția navelor. O preocupare dintre cele mai actuale a specialiștilor de aici, o constituie finalizarea tehnologiei de fabricație a unui aliaj neferos, foarte rezistent, destinat elicelor de nave de tonaj mare. Realizarea acestui aliaj, componența căruia intră eleînmente electrolitice și rafinate, va da posibilitate de a se turna elici pentru nave de la 7 500 pînă la 15 000 tdw, a căror rezistență mecanică la coroziune în apa de mare și la cavitație este de două ori mai mare decit a celorlalte aliaje folosite pină în prezent și cu 18 la sută mai ușor. Faptul că pentru prima dată în țară se concepe un astfel de aliaj, a determinat ca încercările de laborator — mecanice și chimice să fie pregătite cu multă minuțiozitate. Primele determinări de laborator au dus la concluzii dintre cele mai bune. Deoarece în șantierul gălățean se va începe construcția navelor de 15 000 tdw iar o elice destinată acestor nave va avea circa 20 tone, s-a trecut încă de pe acum la crearea condițiilor tehnologice în vederea realizării lor. GHEORGHE PUIU Arăturile de toamnagrabnic terminate! Deși au intrat în faza finală, în ciuda timpului care se menține admirabil pentru executarea ultimelor lucrări în cîmp, arăturile pentru însămînțările din primăvara anului viitor se efectează într-un ritm nepermis de lent. De ce ? Pentru că după cum ne-a informat tov. ing. Mircea Samoil, așează directorul Direcției agricole județene în foarte multe unități consiliile de conducere se ocupă de orice numai de eliberarea terenului de bere de floarea-soarelui și coceniru și pentru că Baza de aprovizionare nr. 8 Galați întîrzie livrarea cuțitelor de plug tip P. P. 4, a șuruburilor de cuțite solicitate de I.M.A.-uri. Dar să revenim . La C.A.P. Independența, cu toate eforturile delegaților trimiși de la nivelul județului, eliberarea terenului de resturi vegetale se face cu pauze. Nu e surprinzătoare o asemenea stare de lucruri dacă ținem seama de cele spuse de ingi.Din aceleași date rezultă că în patru I.M.A.-uri mijloacele mecanice nu se folosesc la întreaga capacitate de lucru, deși secțiile acestor unități au avut asigurat cîmp de lucru. Aceasta a făcut ca aerul Serghei Melniciuc, președintele unității: „Deocamdată oamenii au alte lucrări de executat. Cîmp de pentru tractoriști va fi, lucru dar peste vreo cinci zile". Ritmul în care se lucrează la eliberarea terenului de coceni, în cadrul C.A.P. Cavadinești, președinte ing. Dumitru Băltărețu, este lamentabil. La această acțiune nu participă nici măcar 20 de oameni pe zi, deși aici s-au adus din alte unități opt transportoare de coceni. Lipsa de teren eliberat face ca zilnic la cooperativele agricole Smîrdan, Negrea, Ivești, Șerbănești și altele să stea nefolosite zeci de tractoare. Pînă cind, tovarăși din consiliile de conducere veți amina eliberarea terenurilor de resturi vegetale ? Ați uitat oare că arăturile se execută acum, și nu iarna ? După datele centralizate la Direcția agricolă județeană, situația ogoarelor de toamnă se prezenta aseară astfel : întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii Chiraftei, Tulucești, Berheci și Bujor să nu-și realizeze în cursul zilei de ieri viteza planificată la arături. Cu va mai dăinui această situație ? Denumirea I.M.A. Berești Pechea Tulucești Șendreni Tecuci Vame j Nănești Berheci Bujor Chiraltei Cudalbi Director Realizat la sută Alexandru Simion Constantin Purdelea Mircea Gușanu Alexandru Ripă Anton Marie Gheorghe Cesaru Teodor Tudor Ion Stanciu Viorel Tuțulan Mureșel Popa Paul Birsan 98 93 90 90 88 88 88 82 82 78 76 Pe timpul iernii măsuri deosebite de protecție a muncii Sunt bine cunoscute grija și atenția pe care statul nostru o acordă prevenirii accidentelor de muncă, desfășurării normale a procesului de producție, fără riscuri de accidente. Ca urmare a măsurilor luate la C.S.G. numărul accidentelor și al pierderilor de producție din cauza incapacității temporare de muncă, al îmbolnăvirilor profesionale înregistrează o dinamică în continuă scădere. Cu toate acestea, îndeosebi, pe șantierele de construcții, și mai ales, pe timpul iernii, s-au mai înregistrat în perioadele anterioare unele accidente, datorită neaplicării în întregime a normelor de protecție a muncii. Ținînd seama de cauzele care au generat accidente pe timpul rece, Comitetul sindicatului de la ICMS, împreună cu conducerea întreprinderii, a luat din vreme o serie de măsuri pentru a preîntîmpina accidentele și îmbolnăvirile profesionale specifice anotimpului friguros, măsuri și lucrări a căror valoare depășește 6 000 000 lei. In anii trecuți, s-au înregistrat unele accidente de muncă în sectoarele de exploatare a mijloacelor de transport. Temperatura scăzută are o influență negativă la pornirea motoarelor, automacaralelor, camioanelor grele, tractoarelor etc. Pentru a înlătura acest neajuns, pe platformele de parcare auto se vor asigura surse de apă caldă și conducte de aburi pentru încălzirea motoarelor. Instațiile centralizate de preparare a betoanelor s-au asigurat din vreme condiții bune pentru prepararea apei calde și a locurilor unde își desfășoară activitatea personalul de deservire. Cofrajele și armăturile se vor confecționa în această iarnă în șoproane închise cu panouri de polietilenă, asigurîndu-se condiții optime pentru desfășurarea normală a lucrului. La obiectivele care au un volum mare de montaj, s-au prevăzut instalații și rețele de gaze, cu prize tehnologice de încălzire locală prin radianți, care asigură temperatura necesară pentru efectuarea lucrărilor de sudură și îmbulonări. In vederea asigurării accesului, în condiții de securitate, la lucrările ce se vor deschide pe timpul iernii s-a asigurat un stoc de 5 000 dale din beton, iar drumurile scurte și cu utilizare redusă în timp vor fi construite din zgură. Tot în scopul asigurării protecției muncii, s-au amenajat 8 000 mp platforme de drumuri de acces. In depozitele de materiale, pînă nu de mult, se mai folosea descărcarea manuală a cimentului vrac. Prin introducerea descărcării mecanizate se înlătură atît pericolul îmbolnăvirilor de cit AUREL FLOREA (Continuare în pag. a ll-a) PE ȘANTIERELE I.C M.S.G.