Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-10-10 / nr. 7722

7 > J> 4 Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7722 VINERI 10 OCTOMBRIE 19­94 PAGINI — 30 BANI PULSUL ȘOMERELOR COMBINATULUI SIDERURGIC GM­ATEHH REVIRIMENT, ÎN FAȘĂ, LA L B. C DAR... 0 „A început montajul !" — O afirmație care nu re­­zistă confruntării cu realitatea . Tolerată de cadrele teh­nice ale șantierului, risipa de timp ignoră îndemnurile pa­nourilor de agitație . Cel puțin în relațiile cu betoniștii, serviciul de mecanizare al șantierului 21 are deprinderi de... mamă vitregă. Poate e impropriu să vor­bim de apariția vreunui re­viriment pe șantierul lamino­rului de benzi la cald atît timp cît, așa după cum s-au desfășurat, lucrările s-au în­cadrat pînă acum în limitele unui plan valoric înaintat subunităților I.C.M.S.G., unor stadii fizice inițial con­­­­cepute astfel, întocmai ca și äa L.B.R., și aici antrenate în execuția șantierele obiec­tivului se prezintă (cu o ex­cepție — șantierul 11) cu planul realizat și depășit. Și totuși, putem spune că, într-­un anumit mod, altul e ritmul de lucru în compara­ție, nu mai departe, cu cel din săptămîna trecută. Urmărind rezolvarea pro­blemelor legate de crearea u­­nor condiții optime de lucru pentru perioada anotimpului rece, la indicația biroului co­mitetului de partid șantierul 81 a demarat C.S.G., din plin închiderile de hale. In partea de nord a lami­norului, de exemplu, îl întîl­­nim pe șeful de echipă Octa­­vian Vi­sting și alături de el alte trei formații de mentori. — Pînă luna trecută, ne spune Visting, am lucrat la închideri două echipe. Acum au fost detașate aici și for­mațiile lui Șorcaru și Prefă­­cutu. Este un lucru pozitiv. După ritmul actual de execuție (poate cu o suplimentare a montorilor de tablă ondula­tă) există certitudinea că, pînă la 15 noiembrie a.c. ha­la laminorului, începînd cu zona caselor și pînă la capă­tul de nord, va fi închisă. Notăm ca pozitivă și prezen­ța îndelungată pe șantier inginerului șef coordonator al a I.C.M.S.G., tov. Ovidiu Vele­­horschi, zbaterile acestuia, împreună cu șefii de șantier și loturi pentru rezolvarea u­­nor probleme curente. In halele laminorului, gospodăria de apă, la puncte­la­le de execuție a rețelelor hi­dro și termoe­nergetice, bas­culantele cu beton își fac mai des prezența, semn că fabri­cile S.P.I.-ului și-au sporit „pulsul“. Raidul nostru ne oferă, din păcate și multe alte aspecte nedorite.. Intr-un recent răs­puns primit la redacție din partea conducerii I.C.M.S.G. se preciza că : „Pentru orice cunoscător este clar că încă înainte de apariția articolu­lui, la S.B.C. fundațiile uti­lajelor în zona caselor sunt terminate și a început mon­tajul". Ne interesăm cum decurge montajul de utilaje (N.R. după cum sîntem informați există deja pe șantier utilaje de sute de milioane, de lei, in­clusiv cadrele de casă). Spre surprinderea realitatea infirmă în noastră, bună parte afirmațiile conducerii I.C.M.S.G. Practic, fundațiile pe care se pot așeza utilajele sînt numai cele dintre casele D3—D5. O1, laminorul are nu mai puțin de 11 case ! Restul se mai află parțial sau, în cel mai fericit cofrate caz, armate. Cît despre începerea montajului, ce să spunem ? Vorbește de la sine și imagi­nea pe care o publicăm : nu­mai­­ cîteva ansamble de căi cu role „pozate“ pe viitorul lor loc, pe poziția 42. — Ne pregătim să montăm plăcile de bază ale casei D4, ne declară maistrul Stan Bog­dan, de la șantierul 33. Deocamdată, montorilor constau pregătirile și în... spargerea betonului prost turnat, pe anumite porțiuni, de șantierul 21, aceasta pe fundație 780 tone de utilaje. Efectiv vom înce­pe să lucrăm în a doua par­te a lunii, ne precizează maistrul. Așadar, operația de montaj utilaje mai e încă în fața in­tențiilor. Pe cînd demararea din plin ? Tot în legătură cu activita­tea montorilor, a celor ce lu­crează la închideri . Era ora 11:50, deci la douăzeci de minute după terminarea pau­zei de prînz, și de abia atunci, grupuri-grupuri părăseau ba­răcile. Și nu numai mentorii uzitează de această „tragere de timp“ în prelungirea pau­zei. După cum ne-am con­vins, aproape toate categorii­le de constructori. Pe șantier, un impunător panou, făcînd parte din agitația vizuală, a­­trăgea atenția că: „Un sin­gur procent în plus la foto- GH. TEODORESCU — Trebuie să așezăm luna (Continuare în pag. a II-a) Cîteva ansamble de căi cu role pozate și în rest... hăul fundațiilor Montajul utilajelor la L.B.C. se mai află deci in faza de „pionierat“, neterminate. Toamna zîmbea... Mă întorceam din cîmp, plin de liniștea ogoare­lor unde lăsasem sămîn­­ța să vegheze frumusețea și bogăția viitoarelor ano­timpuri. Pasul înăbușea șoapte, câlcînd raze, stre­curate prin crengile co­pacilor care, cu cerul în brațe se desfrunzeau lăr­gind orizontul. Viforeala aripilor în plecarea pre­cipitată spre căldura al­tor meridiane încetase și MARGINALII ecourile toamnei se înche­gau în melodii nedefinite purtate de vînt,­ pe sub vastitatea clară a cerului deschis. Totul era impreg­nat de o poezie elegia­că, care se predispunea acut la visare. Opulen­ța cromatică a sezonu­lui deschidea ochiului pei­saje fanteziste, cu che­nare cenușii de arături aburinde. Intr-un chef, dintr-un copac, bol­mai căzut o frunză. Na­a­tura agoniza galben... pregătindu-și maiestu­oasă somnul hibernal. M-am întors în oraș, îna­inte ca umbrele umede ale serii să estompeze contururile. Intre două stații de autobuz am contemplat HORAȚIU MAZILU (Continuare în pag. a II-a) Citiți în pag. a I V-a O.N.U. încheierea dezbaterilor de poli­tică generală. Adoptarea unui pro­iect de rezoluție ini­țiat de România. Conferința cvadri­­partită în problema Vietnamului. Ședința Comitetului pentru dezarmare. UA NEW YORK. Corul „Madrigal" a obținut un remarca­bil succes. Tehnologie perfecționată in turnarea elicelor de nave La secția de turnătorie a Șantierului naval din Galați a fost pusă la punct o tehnologie per­fecționată de turnare a e­­licelor pentru navele tonaj mijlociu. Noua teh­­e­nologie dă posibilitatea personalului de aici să e­­xecute turnarea consecu­tivă a două sau mai multe elici, precum și a altor piese din metal aliat, nece­sare, îndeosebi, la linia de axe, la instalațiile sani­tare și de alimentare navelor. Astfel, zilele tre­­­cute, prin procedeul pre­luării cuptoarelor în stare caldă și continuitatea pre­gătirii aliajului s-a reușit turnarea a două elici pentru navele de 4 500 tone dw, la interval scurt una după alta. Pe lângă preluarea cuptoarelor în stare caldă, noua tehnologie prevede o minuțioasă pregătire a ma­terialului și a bazinelor de turnare, o specializare su­perioară a personalului. Tehnologia a fost pusă la punct prin colaborarea turnătorilor, conduși de tehnicianul Mircea Roibu, cu serviciul tehnic și alți specialiști din șantier. Deschiderea stagiunii Teatrului de stat din Galați Teatrul de stat din Ga­lați își deschide stagiunea­ de spectacole prin mai multe premiere. Astăzi, la orele 19,30 se spectacolul-coupé reprezintă „Zile fierbinți“ — un omagiu a­­dus comuniștilor, socialismului. Regia anilor este semnată de Lucian Teme­lie. Teatrul își invită spec­tatorii, în zilele următoare la premierele altor trei lu­crări dramatice: „Un asa­sin ciudat“ — piesă poli­țistă de Nae Ștefănescu și Camil Șerban. Regia: O­­vidiu Georgescu. Specta­colul este programat la 11 octombrie, orele 19,30. A­­cestei reprezentații îi vor urma: vodevilul „Florin și Florica“ de Vasile Alec­­sandri (in regia lui Lucian Temelie) și „Un joc ră­mas liber" de Ionel Hris­­tea în regia lui Traian Ghițescu Ciurea, (piese programate duminică 12 in matineu și seara). Stagiunea respectiv, se anunță bogată în curentă pre­miere. Publicul gălățean este invitat să se aplaude. La executarea lucrărilor agricole de toamnă Sa fie respectată viteza zilnică programată! Pentru lucrările la cules struguri sau în cîmp, la re­coltat porumb, la eliberatul terenului, sau la executarea arăturilor de toamnă, ziua de 9 octombrie a fost deosebit de prielnică. Cu toate acestea în multe unități agricole so­cialiste realizările au fost sub nivelul posibilităților, viteza de lucru fiind mult sub cea planificată. Dacă, așa după cum rezultă din datele cen­tralizate la Direcția agricolă, la cooperativele agricole din Tg. Bujor, Cavadinești, Șer­­bănești, Tulucești, Scînte­­iești, Rediu, Cuca, „V. I. Lenin“ — Cudalbi, Tălpigi, Țepu și altele Corni, vite­za zilnică de lucru planifica­tă la recoltatul porumbului a fost depășită, semn al unei bune mobilizări și organizări a forței de muncă, apoi sunt și unități unde s-a bătut pa­sul pe loc. Dacă ne-am opri, bunăoară asupra rezultatelor înregis­trate de C.A.P. Vlădești, pre­ședinte Costică Ariton, tre­buie să notăm că ieri s-au re­coltat șase hectare cu po­rumb (din 1046 ha pînă ieri se strînsese recolta de pe 331 ha), s-au cules strugurii de pe două ha (din 157 ha vii cu rod au fost culese numai 33 ha) și s-au arat după cul­turi tîrzii 27 de hectare. Din aceste cifre se desprinde con­cluzia că numărul de țărani cooperatori care­­ au participat la lucru a fost foarte mic, sau că forțele nu au fost bi­ne organizate. Exemplul cooperativei a­­gricole din Vlădești, nu este însă unicul. Dacă trecem în extremitatea nordică a ju­dețului, la Brăhășești și Go­­hor, în sud-vest la Movileni, Furceni etc., vom constata aceleași rezultate slabe sau chiar foarte slabe. Să ne oprim însă mai mult la Va­lea Mărului, cooperativă­­ a­­gricolă care are de recoltat 1 778 ha cu porumb și 86 ha vii pe rod. Pînă la 9 octom­brie se recoltaseră doar 65­­­ ha cu porumb și 23 ha vie, iar ieri, față de o viteză zil­nică de 57 ha, s-a recoltat po­rumbul numai de pe 20 ha și s-au cules strugurii de pe alte două ha. Oricare ar motivele, consiliul de condu­fi cere al acestei unități nu poate justifica prin nimic slaba mobilizare și organizare a forței de muncă. De aceea, comitetul comunal de partid va trebui să facă, din mers, o temeinică analiză a felului cum se desfășoară lucrările agricole (dacă se va continua în același ritm — în ziua de 8 octombrie s-au recoltat nu­mai 10 ha cu porumb — se mai sînt necesare aproape două luni pentru recoltatul porumbului, și peste o lună pentru struguri) și să adopte măsurile organizatorice ce se impun. Ori­cum față de actualele rezultate, nu vedem ca această unitate să se poa­tă încadra în termenul sta­bilit — 20 octombrie — cu recoltatul porumbului. Exemple ca cele relatate mai sus sînt încă multe, iar din cauză că în unele unități consiliile de conducere nu fac tot ce ar putea face pen­tru recoltarea culturilor tîr­zii în ritmul pe care l-au planificat, ieri 9 octombrie, bunăoară, în cooperativele agricole de producție s-a rea­lizat numai 88 la sută din viteza zilnică de lucru.­Față de această situație se impune ca o necesitate de prim ordin revederea planurilor opera­tive de lucru, a suprafețelor rămase de recoltat și stabi­lirea unei viteze de lucru co­respunzătoare, pentru a se putea încheia lucrarea la da­ta stabilită de Comitetul ju­dețean de partid. Terminarea culesului de vii pînă la 15 octombrie, a recoltării po­rumbului pînă la 20 octom­brie este posibilă, singura condiție fiind mobilizarea in­tegrală a forțelor existente. Așa că­ este de datoria con­siliilor de conducere, a lucră­torilor de la organele agrico­le județene aflați în unități și a tuturor organizațiilor de partid să ia măsurile necesa­re în acest domeniu de acti­vitate. Urgentați livrarea florii-soarelui și a porumbului, tovarăși din I.A.S.­ Datele centralizate la Trus­tul zonal al I.A.S. dovedesc cu prisosință că lucrările din actuala campanie agricolă nu se desfășoară într-un ritm susținut nici în unitățile agri­cole de stat. De exemplu, tre­ieratul florii-soarelui — după mai bine de o lună de zile de la data începerii recoltă­rii — se­amină nejustificat atît la I.A.S. Berești, direc­tor ing. Jean Grecu cît și la I.A.S. Brateș, director ing. Victor Buțincu, unde în sea­ra de 8 octombrie producția de pe 10 și respectiv 85 hec­tare încă mai stătea în cîmp, în capitule, la voia capriciilor naturii. Din păcate însă, mai bine zis din cauza slabei preocu­pări pentru soarta producției realizată cu destulă trudă pe parcursul unui an de muncă, în multe unități, cantități a­­preciabile de floarea-soarelui stau în grămezi și după treie­rat, planul de livrare „aștep­­tînd" hotărîrea consiliilor de administrație pentru a fi în­deplinit. Dar iată faptele : De la I.A.S. Berești mai sînt de expediat către bazele de re­cepție circa 30 tone de să­­­­mînță, iar de la I.A.S. Bra­teș mai sînt de transportat 266 de tone. Această întârzie­re nu poate fi pusă pe seama lipsei mijloacelor de transport întrucît se datorește slabei or­ganizări a muncii la treierat. Cum poate oare justifica­tor, inginer Gheorghe Lazăr, directorul I.A.S. Matca fap­tul că deși treieratul s-a în­cheiat de multă vreme încă mai sunt de livrat 170 de to­ne de floarea-soarelui ? Trebuie menționat că nici livrarea porumbului nu se desfășoară după grafic. Ca urmare, întreprinderile agri­cole de stat au înregistrat se­rioase rămîneri în urmă la acest capitol. Recordul în ma­terie îl deține I.A.S. Brateș. Deși s-au recoltat, pînă mier­curi seara, 3 450 tone, nu s-a expediat nici măcar un sin­gur știulete. Și pianul pre­vede la capitolul livrări nici mai mult nici mai puțin de­cit 6 725 tone. Cînd veți rea­liza această prevedere tova­răși de la Brateș ? După ce va cădea zăpada ? De la I.A.S. Dealu Bujoru­lui, director ing. Gheorghe Tudor nu s-au transportat la beneficiar decit 595 tone po­rumb, adică exact 14 la sută din cantitatea obținută prin recoltare și doar circa 11 la sută din cantitatea prevăzu­tă în plan. Continuîndu-se livrarea în același ritm, e­­xistă posibilitatea ca aici, ac­țiunea să se termine pînă la... sfîrșitul anului. Dar, între­băm noi, cine va suporta pierderile care se vor produ­ce pînă atunci ? O situație asemănătoare dăinuie și la I.A.S. Țigănești director ing. Ilie Cocan. Prin recoltarea porumbului de pe 1485 hectare s-a obținut aici o producție de 4 128 tone. Li­vrările, însă, însumează doar 390 de tone, în timp ce știu­­leții stau în cîmp sub cerul liber, iar pînă la realizarea contractelor mai sînt de ex­pediat circa 4 040 tone — o întreagă avere. De ce nu vă gîndiți tovarăși că neîndepli­­nindu-vă ritmic obligațiile de predare îi împiedicaui și pe alții să-și realizeze planul ? Ce-ar fi oare dacă s-ar apli­ca niște penalizări personale și nu globale, pe unitate ? Remedierea acestor grave rămîneri în urmă se poate face într-un singur fel: prin ducerea grabnică la îndepli­nire­a măsurilor stabilite de către Biroul Comitetului ju­dețean de partid, la înfăptu­irea cărora conducerea Trustului zonal al I.A.S.-ului trebuie să participe efectiv, pe teren. La punctul de întîlnire dintre bordul și puntea u­­nei nave, sus, la peste 10 metri altitudine față de planșeul de beton al ca­lei de lansare de la Șan­tierul naval din Galați, lucrează un constructor. Mișcările repezi pe care le face dovedesc că omul tinăr, iar precizia cu care e montează guseu după gu­­seu demonstrează că ti­­nărul e priceput în me­serie. Puține minute mai tîrziu, cînd montajul guse­­elor a luat sfîrșit tînărul a primit o nouă dispoziție. L-am văzut urcmd sca­ra metalică, iar noi ne-am îndreptat spre prova na­vei. Acolo alt montor, cu broboane de sudoare pe față, cu mîinile încleștate pe o bară metalică, împre­ună cu câțiva sudori și constructori, monta un panou metalic. După ce a controlat atent legătu­ra dintre piese și a verifi­cat apropierea acestora a făcut semn celor de fa­ță să continue operațiu­nea. Peste panourile me­talice s-a așternut apoi, intr-un evantai scinteie­­tor, focul aparatului de su­dură și cele două pa­nouri au făcut corp co­­mun pentru totdeauna. Așa i-am cunoscut pe tinerii constructori na­vali Toader Nenu­­ și Ște­­fănică Lescar. Aflăm des­pre ei că sunt doi dintre cei mai competenți șefi de echipă din atelierul a­­samblat montaj, deși în­deplinesc această funcție numai de cîteva luni. In ziua aceea, la celă­lalt capăt al șantierului, pe platforma de montaj și lansare nr. 2, tot pe pun­tea unei nave, l-am cunos­cut și pe montorul Dumi­tru Bordeianu, un tinăr trecut de puțin timp peste pragul majoratului. — Sunt tineri cu care atelierul nostru se min­erește, tineri cărora li se pot încredința chiar și ce­le mai complexe lucrări, — ne spune Roman Tudo­­rașcu, secretarul organiza­ției U.T.C. Dar, continuă el, la început n-au fost așa. Dimpotrivă... Și Roman răscolește niște Tudorașcu amintiri mai de demult, amintiri care-i prezintă pe cei con­semnați mai sus intr-o cu totul altă culoare decit cea din prezent, ... Toader Nenu, cînd s-a încadrat în șantier a­­vea o viață dezordonată ; nu-și îndeplinea sarcinile, întîrzia uneori, nu par­ticipa la acțiunile colecti­vului de muncă. Era un tânăr mai mult decât șters profesional, neutru față de tumultul vieții din atelier. Ștefănică Lescar, conti­­nuă interlocutorul, era în­dărătnic, găsea motiv la toate neregulile pe care le săvirșea, nu se încadra în programul stabilit. Am a­­vut cu el numeroase dis­cuții neplăcute, fie pen­tru neîndeplinirea înda­­toririlor, fie pentru lip­sa de activitate pe linie de organizație U.T.C. In ceea ce îl privește pe Dumitru Bordeianu, era printre ultimii din toate punctele de vedere, de ajuns să amintesc Este că, pe lingă faptul că nu-și însușea tainele meseriei, era foarte indisciplinat, își jignea colegii, nu-i res­pecta pe cei virstnici. Insă, intre ceea ce sunt acum, intre modul de com­portare din prezent și cel de altădată e o diferență foarte mare, a ținut să ne precizeze secretarul or­ganizației U.T.C. Din cele spuse desprin­dem faptul că acești tineri, crescuți în medii diferite, cu diverse obiceiuri și a­­pucături, au ancorat în chip neplăcut în mijlocul constructorilor navali. Fi­­rește, li s-au citit regulile de comportare în pro­ducție, in pauză, la vesti­are, în alte ocazii, li s-au dat îndrumările de rigoa­re. Obiceiurile urîte n-au dispărut însă peste noapte, într-o zi sau două. Era ne­­voie de timp, răbdare, era nevoie ca opinia colectivu­lui să-și spună cuvintul. — Pe Toader Nenu l-am discutat in fața tuturor muncitorilor din brigadă. Intr-o vreme credeam că nu vom reuși, dar a inter­venit opinia colectivului „Nenule, dacă nu-ți lași la o parte obiceiurile rele te excludem din rindul nostru și nu știm cine o să te primească. Vine­ți în fire, ești om in toată puterea cuvîntului". Așa i-au spus to­varășii din bri­gadă, iar de către organi­zația U.T.C. era zilnic sfătuit, îndrumat. Maistrul Melu Max stat cu el de vorbă de mai­­ multe ori și tot de atâtea ori îi spunea ce are de fă­cut pentru a se număra printre cei care își fac­ da­­toria față de producție, față de colectiv. Pe Ștefănică Lescar­i l-am încredințat tovară­șilor Sava Olteanu și Va­sile Cristache. Mai greu ne-am descurcat cu Du­mitru Bordeianu. „Este 1. PALAMIUC (Continuare în pag. a II-a) OPINIA COLECTIVULUI ȘI-A SPUS CUVÂNTUL 91. M. A.-uri au depășit planul pe 9 luni Angajați în întrecerea so­cialistă, mecanizatorii între­­treprinderilor pentru mecani­zarea agriculturii din județul Galați au obținut rezultate bune în realizarea planului anual. Astfel bilanțul celor 9 luni s-a soldat cu depășirea planului pe această perioadă. Cele mai bune rezultate eco­nomice au fost înregistrate de colectivul de muncă de la I.M.A. BERHECI, director ing. ION STANCIU, care a depă­șit planul de venituri pe nouă luni cu 20,6 la sută. E­­forturile mecanizatorilor sunt concretizate și în producții­le din cooperativele agri­cole care, au înregistrat importante depășiri ale pla­nului la cultura De exemplu, C.A.P. griului­ Negri­­lești a obținut o producție medie de 2­400 kg grîu hectar față de 1900 kg pla­la­nificat. Astfel de exemple se pot da și de la C.A.P.-uri­­le Munteni, Ungureni, Tăl­pigi etc. După mecanizatorii de la Berheci, în ordinea depășirii planului d­e nouă luni, se situează I.M.A.-urile CU­DALBI (cu o depășire de 15,9 la sută), VAMEȘ (15,7 la sută), BEREȘTI (7,9 la sută), BUJOR (6,3 la PECHEA (5,9 la sută), sută), TE­CUCI (5,2 la sută), CEȘTI (3,6 la sută) și TULU­CHI­­RA F’TEI (0,8 la sută). Singura întreprindere care nu și-a re­alizat planul este I.M.A. Șen­­dreni, care în prima jumă­tate a anului, din cauza i­­nundațiilor, nu a putut efec­tua o serie întreagă de lu­­­­crări agricole. In acest ultim trimestru, mai precis in octombrie și noiembrie, în fața mecaniza­torilor din județul nostru stau sarcini de o deosebită răspundere — executarea a­­răturilor de toamnă pe toa­te suprafețele ce vor fi se­mănate în primăvara anului viitor. Harnicii lucrători ai agriculturii noastre socialiste vor trebui să muncească tot atît de bine și de acum îna­inte pentru a pune o puter­nică bază tehnică producției agricole din 1970, prin lucrări de calitate superioară, exe­cutate la timp. Instalații pentru prelucrarea legumelor și fructelor Cu cîtva timp în urmă, în cadrul întreprinderii de legu­me și fructe Galați, a fost dat în funcție un complex de instalații pentru prelucra­rea unor produse. Au fost astfel montate două mașini de preparare a pastei de to­mate, cinci cazane duplicate pentru producerea magiunu­lui, două autoclave și o ma­șină de dozat și închis bor­cane. Pînă acum aici s-au pro­dus 31 tone pastă de tomate, 14 tone magiun și s-au pre­lucrat pentru a fi conservate în perioada următoare, trei tone de gogoșari și două tone varză roșie. Avînd materia primă durată, în noile instalații asi­se vor mai produce în lunile următoare, 50 tone marmela­dă din prune și mere și 10 tone gem de caise. Se asigură în felul acesta atît o mai bu­nă valorificare a unor legume și fructe cît și o aprovizio­nare mai abundentă și diver­să a populației,

Next