Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-02-21 / nr. 7834

Pa a. a 2-a CONSTItUIREA ACADEMIEI SE STUPE SOCIALE SI POLITICE A MICII SOCIALISTE ROMÂIE (Urmare din pag.­i­­rea gîndirii social-politice ro­mânești, in aplicarea crea­toare a teoriei niste, a concepției marxist-leni­­materia­­list-dialectice la condițiile concrete ale tării noastre, în asigurarea progresului neîn­trerupt­ al societății socialis­te Acad. C.­­ Daicoviciu a subliniat în mod deosebit contribuția esențială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o aduce la întreaga activita­te de conducere a partidului și statului, la elaborarea po­liticii interne și externe României, la dezvoltarea ști­­­ințelor sociale, la imprimarea un­ui profund spirit novator și creator in gîndirea social­­politică din țara noastră. Dînd glas opiniei generale a membrilor adunării constitu­tive, a sentimentelor de res­pect, stimă și dragoste față de Partidul Comunist Român și secretarul său general, vor­bitorul a propus in numele unui mare număr de oameni de știință și cercetători — dintre care unii au adresat în acest sens scrisori prezi­diului adunării — ca tovară­șul Nicolae Ceaușescu să fie ales președinte de onoare al Academiei. Această propunere a fost susținută cu deosebită căldu­ră de tovarășii Athanase Jo­ja­­ și Pavel Apostol, care au subliniat vasta activitate cu caracter­ științific , desfășurată în ultimii ani de tovarășul Nicolae Ceaușescu pe tărîmul științelor sociale, contribuția de seamă pe care cuvîntările și lucrările sale au adus-o la elucidarea un­or probleme fundamentale ale construcției socialiste în țara noastră etapa actuală, a unor impor­en­tante probleme ale evoluției lumii contemporane. Vorbi­torii au relevat că alegerea tovarășului Ceaușescu în­­ ca­litate de președinte de onoa­re al noii Academii este un act de gratitudine și de pro­fundă prețuire a prodigioasei sale activități desfășurate pe tărîmul gîndirii social-politi­ce. Primită cu aplauze puter­nice și ovații, propunerea fost însușită de întreaga a­­a­dunare, care, exprimind po­ziția tuturor oamenilor de știință din țara noastră, ales cu entuziasm și în una­­­nimitate ca președinte de o­­noare al Academiei de Științe Sociale și Politice, pe tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al Partidu­lui Comunist Român. Adunarea Generală a în­sărcinat Prezidiul mere pe tovarășul să iifor­Nicolae Ceaușescu de dorința ei, so­lici­tindu-i, totodată, să ac­cepte funcția de președinte de onoare al noului for ști­ințific. In continuarea lucrărilor, a fost ales în unanimitate, ca președinte activ al Acade­miei tovarășul Miron­stantinescu. In prezidiul Con- A­­cademiei au fost aleși : La­­dislau Banyai, Ion Ceterchi, Constantin Daicoviciu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ro­man Moldovan, Constantin Vlad și Ștefan Voicu — vice­președinți ; Constantin Io­­nescu — secretar general ; Tudor Bugnariu, Alexandru Dima, Emilian Dobrescu, Er­nest Gall, Carol Gollnez, Constantin Ionescu-Gulian, Athanase Joja, Mircea Ma­­lița, Mircea Petrescu-Dîmbo­­vița. Ion membri. Din Popescu-Puțuri — prezidiu fa­c parte, de asemenea, potrivit Statutului, președinții celor opt secții ale Academiei : A­­lexandru Bîrlădeanu — sec­ția de științe economice ; Du­mitru Ghișe — secția de fi­lozofie și logică ; Ștefan Ște­fănescu — secția de istorie și arheologie ; Janos Demeter — secția de științe juridice ; Valter Roman — secția de științe politice ; Alexan­dru Roșea — secția de psihologie și pedagogie ; Henri Stahl — secția de so­ciologie ; Ion Frunzetti — secția de teoria și istoria ar­tei și literaturii. In numele Prezidiului și al său personal, tovarășul Miron Constantinescu a ex­primat conducerii lui, Adunării Generale, partidu­pro­funda mulțumire și recunoș­tință pentru încrederea acor­dată. Relevînd că Academia trebuie să fie o instituție de lucru dinamică, activă care să realizeze în cele mai bune condiții sarcinile trasate de Comitetul Central al Partidu­lui, vorbitorul a exprimat an­gajamentul Prezidiului de a desfășura o activitate susți­nută, temeinic organizată pentru a asigura îndeplinirea menirii de înaltă răspundere a Academiei de Științe So­ciale și Politice. n­. Intr-o atmosferă de puter­entuziasm, participanții la adunare au adresat Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, o scri­soare în care aceștia își ex­primă hotărîrea fermă de contribui cu toate puterile la o uriașa activitate pe care po­porul, condus de partid, o desfășoară pentru înflorirea României socialiste. In încheiere, tovarășul Paul Niculescu-Mizil, a apre­ciat rezultatele rodnice ale lucrărilor Adunării Genera­le a Academiei de Științe Sociale și Politice, și a urat succes deplin conducerii și tuturor membrilor Academiei în munca pe tărîmul dezvol­tării ghindirii social-politice din patria noastră. Primirea membrilor Prezidiului Academiei la secretarul general al partidului (Urmare din pag. 1) mărilor profunde care au loc în societatea noastră și în lume ; numai ținînd seama de aceste schimbări, aceste științe vor putea contribui at­ît la înțelegerea fenomene­lor sociale, cit și la orienta­rea activității de transforma­re a societății. Constituirea Academiei va marca — sfat convins de aceasta — o co­titură în domeniul științelor sociale din țara noastră. După cite am fost infor­mat, la adunare a participat un număr mare de delegați și invitați. Dezbaterile au avut loc in prealabil care în centrele mai importante ale țării, ca și discuțiile purtate îa adunarea de constituire, au contribuit în bună măsu­ră la precizarea și orientarea activității ce urmează să o desfășoare Academia consti­tuită astăzi. E de înțeleg că era greu, în timpul celor două zile cît a durat sesiu­nea de constituire a Acade­miei, să se dezbată în amă­nunțime toate problemele de fond ale activității în dome­niul științelor sociale și po­litice. Unele chestiuni ridica­te, unele critici sau unele do­rințe exprimate de tovarăși constituie doar­ cîteva aspecte ale problemelor mari ce se pun astăzi în fața științelor sociale în țara noastră. Sînt convins că Academiei de Științe prezidiul Socia­le și Politice, secțiile nou constituite, vor trece la ela­borarea unui program con­cret de muncă și că, pe ba­za acestui program, se va rea­liza intensificarea muncii de cercetare în institute, în uni­versități, în centrele sociale și economice ale patriei noas­tre. Ne exprimăm încrederea că activitatea Academiei va contribui la ridicarea pe treaptă superioară a întregii­­ vieți culturale, științifice și educative din patria noastră. Sîn­t multe probleme care trebuie abordate de Acade­mie, începînd cu cercetarea în domeniul istoriei, unde tre­buie să fim mai activi, să a­­d­ucem o contribuție mai ma­re la înțelegerea atît a mo­mentelor esențiale din istoria patriei cît și a marilor eve­nimente din istoria universa­lă. Pentru a înțelege mai bine evenimentele trebuie să îmbinăm studiul istoriei na­ționale cu studiul istoriei mondiale. Un cîmp vast de cercetare s­e deschide în do­meniul economiei, fiei, sociologiei și în al filoze­celelalte compartimente toate gîndirii sociale ce intră ale în sfera de preocupări a Aca­demiei de Științe Sociale și Politice. Așteptăm de la dumnea­voastră, de la toți membrii Academiei o muncă foarte intensă, foarte rodnică. Do­rim ca în munca Academiei să se introducă un spirit nou, stilul muncii de partid, în sensul unei abordări curajoa­se a problemelor, al confrun­tării libere a părerilor de pe pozițiile noastre marxist-leni­­niste, de pe platforma con­cepției noastre materialist dialectice despre natură societate. Numai astfel Aca­di­demia va răspunde încrederii pe care 1-o acordă partidul și poporul nostru. Doresc ca în numele Co­mitetului Central, al Comite­tului Executiv să vă felicit pe dumneavoastră, pe pre­ședintele Academiei, pe toți membrii Academiei și să vă urez succes în activitatea vii­toare. In ce privește cinstea pe care adunarea generală mi-o face mie și, în același timp, conducerii partidului, p­ro­­punîndu-mă președinte de o­­noare al Academiei, nu pot decît să exprim cele mai cal­de mulțumiri. Acceptînd a­­ceastă cinste sînt hotărît să-mi aduc contribuția la munca Academiei nu numai ca președinte de onoare,­­ ci ca activist pe tărîmul știin­țelor sociale, al gîndirii și teoriei noastre revoluționare, marxist-leniniste. M­EMENTO DE VII GALAȚI: „Central“ — filmul Simpaticul" domn " — orele 9;45 ; 12; 14;­15; 17; 19;15; 21;15. „Repu­blica" filmul Via Mala — orele 10; 12 ; 15; 17 ; 19; 21. „Țiglina“ — filmul O șansă dintr-o mie — orele 15; 17; 19; 21. „Doina" —­ filmul Mai periculoase decît bărbații — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea" — filmul Beru și Co­misarul San Antonio — orele 15 ; 17; 19; 21- „Popular" — filmul Mărturia — orele 15; 17; 19; 21. TECUCI : „Arta" —­ filmul Răz­boiul domnițelor — orele 15 ; 17; 19; 21. „Popular" — filmul Arun­cați banca în aer — orele 15;15 ; 17;15 ; 19;15 TG. BUJOR : „Doina" — filmul Angelica și sultanul — orele 19. BEREȘTI — filmul Contempora­nul tău — orele 19. SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970 PROGRAMUL 1 5,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05— 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Miorița. 10,05 Muzică instrumenta­lă. 11,05 Șirag de melodii. 11,20 Simfonii londoneze. 11,50­ Cotele apelor Dunării. 12,00 Recital de operă Petre Ștefăn­escu—Goangă. 12,30 Întîlnire cu melodia popula­ră și interpretul preferat. 13,00 Ra­diojurnal. 13,22 Muzică ușoară. 13,45 Muzică populară. 14,00 Ca­leidoscop muzical. 14,40 Radio pu­blicitate. 15,00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămî­­na unui meloman. 20,25 Zece me­lodii preferate. 21,20 Cîntă Jean Păunescu. 21,35 Solistul serii — Dalida. 22,00 Radiojurnal. 22,30 In­vitație la dans. 23,00 Expres melo­dii. 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,10 Program muzical de diminea­ță. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață — continu­are. 8,10 Tot înainte. 8,25 Mari in­terpreți. 9,00 Muzică populară bă­nățeană. 9,36 Muzică de cameră. 10,05 Radioenciclopedia pentru ti­neret — reluare. 10,30 Din oraș în oraș — muzică ușoară. 11,00 Soliști și orchestre de muzică populară. 11,30 Amintiri, amintiri — muzică ușoară. 12,15 Concert de prînz. 13,00 Soliști de muzică populară. 13,30 Selecțiuni din opera Undine de Lortzing. 14,03 Muzică ușoară. 14,30 Orchestra de mandoline a Minis­terului Transporturilor. 15,00 Viața de concert a Capitalei. 15,35 Soliști și formații artistice de amatori. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Concert Haendel. 17,05 Antena tineretului. 17,20 Muzică populară. 17,35 Me­lodii de Radu Șerban. 18,00 Varie­tăți muzicale 19,30 Bibliotecă de poezie românească. 20,00 Concer­tul orchestrei simfonice a Filar­monicii din Brașov. 21,30 Muzi­că ușoară. 22,10 Album de ro­­­manțe. 23,05 Muzica românească de azi. 23,50 — 1,00 Muzică de cameră. T­V SIMBATA 21 FEBRUARIE 17,00 Deschiderea emisiunii. Emisi­une în limba germană. 18,05 Cheia orașului — emisiune-concurs pen­tru tineret Participă echipele re­prezentative ale orașelor Tg. Mu­reș și Brașov. 19,00 Telejurnalul de seara. 19,20 Reflector. 19,35 Te­­le-enciclopedia. 20,30 O oră cu Al­fred Hitchocock : „Povestea unui polițist" 21,20 Disc ’70 (Interviziu­­ne) emisiune muzicală 21,50 Tele­jurnalul de noapte. Campionatul mondial de schi. Transmisiune de la Strbske Pleso (Cehoslovacia). Handbal masculin la ora Campio­natului mondial Harry Belafonte. 1970, 22,35 Recital 23,30 închiderea emisiunii. Familia îndurerată, soție și soră, anunță în­cetarea din viață a dra­gului lor CONSTANTINESCU PETRU pensionar C.F.R. in vîrstă de 78 ani. Cortegiul pornește as­tăzi, orele 12 de la lo­cuința defunctului, str. Ovidiu nr. 31. viata NOUA Din zborul pucului MAI MULT AU STAT... Cea de-a doua repriză a meciului dintre Italia și O­­landa, disputat joi seara, a înregistrat, cel mai mare nu­măr de minute de penali­zare : 34 . La sfîrșitul celor 60 de minute de joc, ofici­alii au înregistrat nu mai puțin de 67 minute de pena­lizări. olandezul Recordul l-a stabilit Christiaans a fost nevoit să stea care pe banca penalizaților și numai din vina sa­­­ numai 24 de minute ! ! ! Cum s-ar spune, olandezul (și nu numai el) mai mult a stat decît a jucat... LA „COPCĂ" Victoria francezilor obținu­tă, ce-i drept cu prețul unor eforturi colective, în fața hocheiștilor maghiari, i-a speriat și pe ei ! Intr-adevăr o victorie neașteptată, în fața unei echipe bine co­tată în grupa C, întorși la hotelul „Dună­rea", francezii au fost atît de fericiți încît s-au arun­cat, îmbrăcați cu costumele de hochei - cum au venit de la patinoar — în „ochiul" de apă din holul hotelului. Bine că nu le-a venit ideea de a se arunca în... Dunăre sau că n-au făcut o copcă în... patinoar. Excepție, de la această plăcere, n-au făcut nici an­trenorii... A.S. LOTO-PRONOSPORT : PREZENTĂ ! Este cunoscut că Asociația de stat Loto-Pronosport o­­feră participanților la com­petițiile și concursurile de anvergură (desfășurate țara noastră) numeroase pre­în mii. Și de data aceasta a răs­puns­­ prezent. La Campionatului mondial sfîrșitul de hochei, Loto-Pronosport va decerna „Cupa fair-play" e­­chipei care se va dovedi cea mai disciplinată. De asemenea, componenți­lor acestei formații li se vor oferi numeroase premii în obiecte de artizanat. Să tot ieși pe primul loc... Gipironul iniui­ iiilil­ie luciei, grupa C Va cîștiga echipa Austriei ediția a șasea? Ora tîrzie la care s-a în­cheiat intîlnirea dintre for­mațiile Italiei și Olandei, nu ne-a permis să furnizăm ci­titorilor noștri amănunte des­pre acest joc. Italienii au cîștigat destul de comod, dar nu la scorul preconizat de ei. Au intrat pe gheață hotărîți să învin­gă la un scor cît mai cate­goric, gîndin­du-se la... gola­verajul Austriei. N-au reușit decît în parte, pentru că o­­lande­zii au făcut totul (chiar cu mijloace nepe­rmise de re­gulament) pentru a nu pier­de la scor. Deși au dominat uneori cu autoritate, peninsu­larii, s-au lovit de o apărare masivă care de multe ori le-a dejucat intențiile. Prima repriză s-a încheiat la scorul de 3—0. Jocul a fost dîrz, destul de curat, dar su­perioritatea a fost de partea echipei lui Benvenuti. Repriza secundă a stabilit un record al... penalizărilor. Olandezii, cum am mai ară­tat, au folosit și mijloace ne­­permise. In felul acesta ei au fost penalizați prompt de arbitrii întîlnirii. In 20 de minute, unii dintre jucătorii olandezi au stat 22 de minu­te pe banca penalizaților, iar pîna la finalul meciului — 47 ! In această repriză italienii au mai marcat două goluri, în timp ce olandezii înscriu golul de onoare, scorul deve­nind 5—1. Ultimele 20 de minute sunt fără istoric: italienii nu mai­­ forțează, iar olandezii joacă „în stilul lor caracteristic“. Totuși jucătorii Italiei mai însoriu­ un gol. Rezultat final: 6—1 (3—0, 2—1, 1—0) în favoarea echi­pei Italiei. Grație acestei vic­torii, italienii au egalat pe austrieci (8 puncte), dar cu un golaveraj mai slab și cu un joc mai mult disputat. Au marcat : Gallo (10), Ve­­rocar (16), De Toni (19), Ru­­datis (24), Nogler (33) și Con­stantini (53), pentru învingă­tori, respectiv Gentis (34). Au arbitrat FI. Gubernu (România) și De Paepe Cí­mer (Belgia). Așadar, pe cîștigătoarea actualei ediții a C.M. de ho­chei, grupa C o vom cunoaș­te mîine seară după consu­marea ultimului meci : Aus­tria — Italia. După părerea specialiștilor, Austria nu poa­te rata clasarea pe primul loc și deci promovarea în grupa B. Astăzi, dimineață și după­­amiază, se desfășoară alte 3 întîlniri, după următorul program : Austria — Olanda (orele 11,00), Belgia — Unga­ria (orele 17,00) și Franța — Danemarca (orele 20,00). GH. ARSENIE Căpitanul echipei Austriei Walter Zwanehlik. Jucătorul Edi Rabaniev (I­­talia). Văzuți de A. BALINT Fază din meciul Danemarca — Belgia 11—4. Foto : G. BERCOV MIINE LA GALAȚI Primul meci internațional de fotbal al anului Cu toate că pînă la re­luarea campionatului mai sunt multe zile, echipele divizionare iși continuă seria jocurile de verifica­re. O astfel de partidă va avea loc mîine, 22 februa­rie la Galați. Formației lo­cale Politehnica i se va opune, în primul meci in­ternațional al anului 1970, echipa Moldova Chișinău. Intîlnirea, care suscită un interes major în rîn­­dul amatorilor sportului , cu balonul rotund, se va desfășura pe stadionul „Portul roșu“ cu începere de la orele 11.00. Programul televiziunii DUMINICA 22 FEBRUARIE 1970 8,15 Deschiderea emisiunii. Tele­­școală —■ Matematică anul I, li­cee de specialitate. 8,45 Matineu duminical pentru copii și tineretul școlar. 10,15 Ora satului. 11,15 E­­misiune pentru copii. 11,55 Anun­țuri — Publicitate. 12,00 De strajă patriei . 6 martie 1945—1970. 12,35 Emisiune în limba maghiară. 13,35 închiderea emisiunii de dimineață. 16,30 Deschiderea emisiunii de du­­pa-amiaza. Film serial Rîul întu­necat (VI). 17,15 Realitatea Ilustra­tă. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,15 Campionatul mondial de hochei —­ grupa C. Transmisiune directă de la Galați Austria — Ita­lia. 20,15 Nopți cinematografice. 20,25 ... Și oamenii privesc luna. 20,35 Varietăți, varietăți. 22,05 Fil­mul Profetul. Producție a studiou­rilor Barrandov. 22,25 Recital Udo Jurgens. 22,45 Telejurnalul de noapte. 22,55 Publicitate. 23,00 Te­lesport. 23,15 închiderea emisiunii. LUNI 23 FEBRUARIE 1970 18,00 Deschiderea emisiunii. Con­sultații tehnice. 18,15 Publicitate. 18,20 Confruntări. Emisiune pen­tru tineret. 18,50 Două voci, trei melodii — muzică populară. 19,00 telejurnalul de seară. 19,20 Actua­litatea în economie. Contractul în acțiune. 19,30 Intermezzo coral. Cîntă corul Filarmonicii de stat „Oltenia“. 19,30 Letopiseț­e Mare­le șantier de­­ Porțile de Fier în 1970. Baraj — cota zero ! 20,00 Re­flector. 20,10 Anunțuri — Publici­tate. 20,15 Roman foileton, Mîndrie și prejudecată (IV), 20,45 Steaua fără nume. Emisiune concurs de muzică ușoară. 21,40 Actualități literare. 21,55 Agenda politică de Eugen Mândric. 22,05 Recital Nina Lizell (Suedia). 22,25 Telejurnalul de noapte. 22,35 Scena. 23,00 În­chiderea emisiunii. MARȚI 24 FEBRUARIE 1970 18,00 Deschiderea emisiunii. Lu­mea copiilor — Năzdrăvăniile lui Păcală (III). 18,30 Campionatu mondial de hochei — grupa B (București) Iugoslavia — R.F.G (repriza a 111-a). 19,15 Telejurnalul de seară. 19,30 Ce știm știm despre om. Omul și și ce nu mașina 20,00 Reflector. 20,10 Pe dealul din Teleorman — montaj folcloric. 20,40 Desene animate. Aventurile lui Otek. 21,00 Campionatul mondial de hochei­­­ grupa B (București) România — Norvegia (repriza IlI-a). 21,40 Cîntec în piatră. 22,05­0 Telejurnalul de noapte. 22,15 Tele­­glob — R.D. Vietnam — la nord de paralela 17, 22,35 Muzicorama TV. Revista actualităților de mu­zică­­ ușoară. 23,00 închiderea emi­siuniii. MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 18,00 Deschiderea emisiunii. Lu­mea copiilor — Albumul „Familiei năzdrăvane“. 18,30 Totul cîntă. 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 Actualitatea în economie. 19,30 Preludiu la a 111 - a ediție „Cerbul de aur“ Brașov-România. 19,40 E­­vocări — 6 Martie 1945. 20,10 Mi­­croavanpremieră. 20,15 Tele­cinema­­teca . Modelul. 22,10 Telejurnalul de noapte. 22,20 Salonul literar al Televiziunii . Patria — simbol și mitologie. 23,00 închiderea emisiu­nii. JOI 26 FEBRUARIE 1970 17,30 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. 18,05 Film serial. Aventură în munți. (XIII). Capcana (ultimul episod). 18,35 Mult e dulce și frumoasă — Emisiune de limba și literatura română. 19,00 Telejurnalul de sea­ră. 19,20 Muzică populară. 19,30 Cronica ideilor. 19,55 Publicitate. 20,00 Reflector. 20,10 Seară de o­­peră TV. Recviem pentru fermecat. 21,00 Campionatul flautul mon­dial de hochei — grupa B (Bucu­rești). România — Iugoslavia (re­priza a III-a). 21,45 Avanpremiera. 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,15 Prim plan. 22,50 Muzică ușoară in­­terpretată de cîntăreața Nadia. ’3,00 închiderea emisiunii. VINERI 27 FEBRUARIE 1970 17,00 Deschiderea emisiunii. Te­leșcoală — Consultații la matem­a­tica (clasa a VIII-a). 17,20 Con­ între 22-28 februarie sitl­tații la fizică (clasa a XlI-a). 17,40 Film pentru elevi. Digestia (Anatomia — clasa a XI-a). 18,00 Studioul pionierilor. Concursul Ex-Terra ’70. 18,30 Campionatul mondial de hochei — grupa B (București) SUA — Iugoslavia (repriza a III-a). 19,15 Telejurna­lul de seară. 19,30 Actualitatea în economie. Contractul în acțiune. 19,40 Mai aveți o întrebare ? — E­misiune de cultură științifică. 20,40 Antract — Film artistic de scurt metraj. 21,00 Campionatul mon­dial de hochei — grupa B (Bucu­rești). România — Japonia (repri­za a II­I-a). 21,45 Preludiu la edi­ția a 111-a „Cerbului de aur". 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,10 Publicitate. 22,20 Cadran — emi­siune de actualitate internaționa­lă. 23,00 închiderea emisiunii. SIMBATA 28 FEBRUARIE 1970 17,00 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba germană. 18,05 Bună seara, fete I Bună seara, bă­ieți ! 19,00 Telejurnalul de seară. 19,20 „Orchestra simfonică", film de desene animate­­­ 19,45 Tele­enciclopedia. 19,30 Reflector. 20,40 Vila Sonet. 21,00 Campionatul mondial de hochei — grupa B (București). SUA — RFG (repriza a III-a): 21,45 Film serial : Răzbunătorii. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,55 Romanțe și cîntece lăutărești. 23,15 închiderea emisiunii. JL Nr. 7834 CISTIGURI OBȚINUTE PRIN ECONOMISIRE LA C. E. C. Instrumentele de economisire puse la îndemîna popu­lației de către Casa de Economii și Consemnatiuni se do­vedesc deosebit de avantajoase nu numai prin dobînda și economiile pe care le realizează depunătorii dar și prin diferite cîștiguri pe care le obțin prin trageri la sorți. Astfel, la tragerea la sorți a libretelor de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme pentru trimestrul IV 1969 depunătorii Caraiman Maria din comuna Liești și Fîcă Maria din comuna Fundeni au cîștigat cite un auto­turism Moskvici 408, Axente Ion din Galați a ci­știgat un autoturism Dacia 1­100, iar Dumitrescu Lucian-Ion a cîș­tigat un autoturism Trabant 601. De asemenea, la tragerea la sorți pentru trimestrul IV 1969 a libretelor de economii pentru construirea de locuințe Bichir Costache din Galați a cîștigat suma de lei 15 000, iar la libretele de economii cu cîștiguri în mate­riale de construcții, Neagu Marin a cîștigat suma de 5 000 lei. Popularizarea s-a efectuat cu consimțămîntul cîștigăto­­rilor. DIRECȚIA DE NAVIGAȚIE FLUVIALA „NAVROM“ Galați angajează de urgență: — ELECTRICIENI PENTRU A FI ÎMBARCAȚI PE NAVELE FLUVIALE, indiferent de categoria de salarizare însă să aibă cunoștințe și stagiu co­respunzător categoriei a IV-a din noul sistem de salarizare sau categoria a VI-a după vechiul sis­tem de salarizare. Salariul tarifar este de 1 280—1 480 lei plus alo­cația de hrană la bord între 11—13 lei pe zi. Solicitanții se vor adresa la sediul Direcției de navigație fluvială „Navrom" Galați — serviciul personal — gara fluvială. 1­­­28 FEBRUARIE M­inta alb­i­tă vii&v Pentru a vă reînnoi lenjeria. Vizitați ce operativele de consum­a­re vă oferă un bogat sortiment de: ȘIFON, PiNZA ALBITA Șl NEALBITA INDIAN, OLANDINA, ZEFIR, POPLIN, FEȚE DE MASA, CEARȘAFURI etc. UZINA DE REPARAȚII GALAȚI CALIFICA PRIN CURSURI DE SCURTĂ DURATA (TIMP DE 10 LUNI) CU PARTICIPAREA ÎN PRO­DUCȚIE : — 60 STRUNGARI — 20 TURNĂTORI înscrierile se fac pînă la data de 25 februarie 1970. Condiții de admitere : 7—8 clase elementare, stagiul militar satisfăcut, vîrsta maximă 40 ani. Informații suplimentare la sediul uzinei din Ga­lați, Bulevardul G. Coșbuc nr. 256. ÎNTREPRINDEREA PENTRU TRANSPORTUL ȘI LIVRAREA PRODUSELOR­­ PETROLIERE PLOIEȘTI face cunoscut consumato­rilor de gaz petrolier li­chefiat de uz casnic (ARA­GAZ) CA PREȚUL UNEI BUTELII LA DOMICILIU ESTE DE LEI 14,10 IN CARE SE INCLUD COS­TUL TRANSPORTULUI ȘI MONTAREA BUTE­LIEI Orice abatere va fi sem­nalată conducerii I.T.L.P.P. Ploiești, strada Diligenții nr. 18, telefon nr. 13138— 11533 Ploiești. Comenzile cu adresa cumpărătorilor se primesc la „Peco" din Galați, depozitul Calea Prutului nr. 62, telefon 15533 Servirea se va face in ordinea primirii comenzi­lor.

Next