Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-02-14 / nr. 7828
Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7828 SIMBATA 14 FEBRUARIE 1970 6 PAGINI — 30 BANI Inginerul—un depozitar de cunoștințe tehnice, insuficient solicitat Deloc inedită — a făcut în ultimii ani obiectul a numeroase și ample dezbateri — problema rolului, a locului și a responsabilității inginerului in procesul producției materiale se impune atenției noastre și azi, cu aceeași acuitate, datorită, în egală măsură, atît importanței sale crescînde ca urmare a cerințelor tot mai înalte de calitate și eficiență pe care actualitatea le ridică în fața activității economice, cît și insuficienței măsurilor luate — cel puțin pînă în momentul de față — pentru asigurarea, în producție, a unei ambianțe optime valorificării plenare și multilaterale a disponibilităților inginerești. Că inginerul, acest element motor al progresului tehnic, și-a afirmat în repetate rînduri resursele creatoare, capacitatea de influențare directă și imediată a proceselor de producție s-a demonstrat de nenumărate ori și recenta ședință a Comisiei economice a Comitetului Județean de partid, care și-a propus să reanalizeze această problemă cu deosebit de importante implicații economice, nu a făcut decât să confirme un adevăr pe deplin verificat de practica muncii de fiecare zi. Ședința amintită, dezbaterile pe care ea le-a prilejuit au permis însă reliefarea și a unor aspecte mai puțin cunoscute, a unor lacune organizatorice și de concepție care nu au slujit sporirii aportului cadrelor inginerești la mai buna organizare și conducere a producției, diminuind chiar acest aport și pregătind in felul acesta serie de consecințe nefavorabile atît pentru o individ — randament insuficient, de specializare etc — cît și pentru societate. Avînd în vedere că ziarul nostru și-a oferit coloanele nu cu mult timp în urmă, unei analize documentare și ample a condiției inginerului, a obligațiilor și răspunderii sale, ne permitem să insistăm de această dată în special asupra opiniilor exprimate în ședință, asupra câtorva dintre măsurile preconizate. Ion Maftei, lector. Institutul politehnic Galați . Există un lucru care, după părerea mea ar merita în primul rînd atenție. Este vorba despre supraaglomerarea producției cu ingineri, fapt care, contrar așteptărilor, nu are întotdeauna o influență pozitivă asupra creșterii, în special calitative, a producției deoarece deseori, el presupune, ca o consecință firească, neglijarea muncii de concepție, îngustarea orizontului ingineresc. Dispunem de posibilitatea comparații concludente unor la Uzinele Walwa din Suedia, de exemplu, în secțiile directe productive nu lucrează nici un inginer. Poți afla însă un număr suficient de mare de ingineri în laboratoare, în serviciile de concepție și în cele de organizare științifică a muncii. O situație aproape identică întîlnim la Șantierele navale Ansaldo—Italia. Deși surprinzătoare la prima vedere, situația aceasta este totuși pe deplin justificată. Insuficient justificat este cred modul nostru de a înțelege rolul inginerului și de a-l obliga prin urmare să execute activități de care un cadru mediu s-ar putea achita cel puțin tot atît de onorabil. Că există o anumită lipsă de cadre medii, este Tot atît de adevărat adevărat, este însă că menținerea unor ingineri pe posturi de maiștri, șefi de secții sau ateliere, nu are întotdeauna motive obiective. Mai degrabă cred că există momente cînd sarcinile curente depășesc capacitatea organizatorică a unor cadre de conducere și cînd. ..întărirea“ producției cu un număr supranecesar de ingineri pare inevitabil. In această situație, inginerul e mai puțin solicitat pentru capacitatea efectivă de a rezolva o problemă spinoasă cu pentru autoritatea pe care i-o conferă diploma și titlul. Consider că este necesar ca în fiecare absolut întreprindere să se analizeze posibilitatea de trecere treptată a inginerilor în compartimentele de concepție, luînd desigur măsurile necesare C. LUPAȘCU (Continuare în pag. a II-a) Al treilea furnal de 1700 m.c.— in construcție După cum ne-a informat tovarășul Ștefan Șerban, directorul tehnic al I.C.M.S.G., pe platforma Combinatului siderurgic Galați a fost deschis șantierul unui nou și important obiectiv: CEL DE-AL TREILEA FURNAL DE 1700 MC, cu capacitatea sa anuală de peste un milion de tone fontă. Atacarea lucrărilor de fundație la acest obiectiv reprezintă de fapt începutul construirii unei noi secții de furnale cu toate instalațiile sale conexe : centrală suflante, estacadă buncăre, stații de epurare a gazelor de furnal, gospodărie de apă, etc, și respectiv noi capacități în sectorul de depozite și aglomerare. Pe baza experienței acumulate la execuția celor două furnale precedente, constructorii de la I.C.MS.G. și-au propus să aplice noi metode, intre care, ratelor folosirea macaturii de mare capacitate în locul celor Derik. Dana de armare de la Șantierul naval Galați. Foto : G. BERCOV Spectatori nepoftiți in fața marelui ecran O PIMII In sălile gălățene de cinematograf pătrund uneori, o dată cu sutele de spectatori, și cîțiva „oaspeți" nepoftiți, nechemați, nedoriți. Ei se numesc : obrăznicia, gesturile mitocănești, dezordinea, apucăturile huliganice. La adăpostul semiobscurității, știindu-se greu de rar,indivizi, care nu pot repesuporta „povara" legilor de comportare civilizată, provoacă dezordine, tulbură liniștea, încalcă elementare norme de purtare in societate, intr-un cuvînt fac tot ceea ce le trăsnește prin cap, fără a fi prea mult deranjați de cei in drept s-o facă : personalul cinematografelor, opinia publică, organele de miliție. Deși sînt puțini la număr, socotim oportune rîndurile de față ; se știe că ajung doi-trei asemenea indivizi într-o sală de cinema pentru a pune în dificultate vizionarea în bune condiții a filmului. Deunăzi, la cinematograful „Dunărea", unui tinerel i-a trecut prin cap să deschidă tranzistorul în timpul vizionării. Jumătate din durata filmului o sală întreagă a fost obligată să asculte două muzici două : cea care însoțea pelicula și cea de la aparatul cu cina. La reclamația cuiva, prin salariată a cinematografului a încercat să-l repereze fără prea mare convingere și șanse minime de reușită. In rest, nimeni nu l-a mai deranjat. Flăcărașul nostru și-a văzut de treaba lui nestingherit. Opinia publică din sală a preferat s-o înghită și pasta decit să-l deă pe ușă afară. " In cinematografele noastre, la anumite filme îndeosebi DAM PLAEȘU (Continuare în pag. a II-a) START IN CAMPIONATUL MONDIAL DE HOCHEI GRUPA C FESTIVITATEA DE DESCHIDERE Cînd apar aceste rinduri, patinoarul gălățean se pregătește pentru cea de a doua zi a remarcabilului eveniment hocheistic. Ieri, după amiază, a avut loc deschiderea oficială a Campionatului mondial grupa C. Tribunele au fost asaltate de către suporterii acestui minunat sport pe gheață ; printre ei am remarcat foarte mulți tineri — un amănunt demn de luat în seamă. Pe catargele din jurul stadionului fluturau steagurile tuturor țărilor participante și ale Republicii Socialiste . România. Orele 17,00. In loja oficială a patinoarului iau loc tovarășii DASCALESCU, CONSTANTIN membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Galați, Vasile Militami, secretar general al Federației Române de Hochei, membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, invitați. Reprezentanții celor șapte echipe participante — ale Austriei, Belgiei, Danemarcei, Franței, Italiei, Olandei și Ungariei, însoțiți de tineri patinatori gălățeni care poartă însemnele fiecărei țări, salută publicul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Suntem m indrică noi, românii, organizăm desfășurarea a două serii a campionatelor mondiale de hochei. Am văzut aceasta ,în privirile celor care ne înconjurau, în felul lor de a înțelege semnificația actului la care luam parte. Da, Galațiul însuși și-a probat din nou măsura, eforturilor sale, a stimei pentru cultura sportivă. înainte de fluierul arbitrior s-au făcut, desigur, pronosticuri, toate argumentate , dar credem că nimeni n-a uitat să-și spună părerea despre „patinoarul celor o sută de zile", despre oamenii care l-au înălțat — muncitorii de la I.C.M.S.G. Eforturile organelor locale de partid și de stat, ale constructorilor care au realizat această veritabilă premieră au fost recunoscute de oaspeții noștri, au fost subliniate în repetate rânduri. Credem că cea mai mare răsplată pentru un sudor sau un mecanic sau un betonist este să poată privi dintr-un loc (nenumerotat, neînsemnat) spectacolul in care el a investit energie și, de ce nu, omenie. Iată de ce festivitatea de deschidere a Campionatului mondial de hochei la Galați nu a fost un simplu act organizatoric — ci, mult mai mult — un prilej de recunoaștere a muncii anonime a mii de oameni, a entuziasmului și dragostei lor pentru sport, o anticipație la evenimentele economice, socialculturale, care vor urma. Nu intîmplător, în alocuțiunea sa, ing. Miroslav Șubrt, vicepreședinte al Ligii Internaționale de Hochei pe Gheață, a menționat că „GALAȚIUL A OBȚINUT DREPTUL DE A TRECE IN RINDUL CELOR MAI OSPITALIERE ORAȘE, PENTRU CA EL CONSTITUIE PRIN SINE, UN EXEMPLU DE PROSPERITATE". VIRGIL ȚIGĂNUȘ Aspect din timpul festivității de deschidere încep să se micșoreze strîngerile de inimă, se văd mereu mai puține figuri preocupate patrulind prin fața sălilor de examene sau numărind cu maximă concentrare cite ciori sunt în sararmul de colo („Dacă,s cu soț trec, dacă nu..."). Cu sufletul ușurat de cruntele emoții acum trecute în bună parte, prin vremea asta atît de darnică in soare, semn că primăvara ne dă tricoale, anticipînd săptămîna de odihnă de după sesiune, pe stradă „saltă două fete vesele“ (cum ar zice Topîiceanu) in văzul unei dimineți placide care nu prea știe din ce „focuri“ au scăpat matinalele plimbărețe mai citeva ceasuri, acum Sesiunea se apropie de sfîrșit. In cursul zilei de ieri, ne-am dat îndeosebi îndrepatenția către campioni de ritualii iarnă ai notelor mari. Institutul pedagogic ne-a oferit exemple suficiente. Așa că, înainte cu citeva zile de sfirșitul sesiunii să le izbînda lor anunțăm făurită din ceasuri de trudă și nesomn, dintr-un maxim spirit de răspundere față de numele de STUDENT. Anii I și al III-lea ai Facultății lologie se pot de fiminări cu multe asemenea exemple ; astfel au obținut pînă acum două note de 10 studenții: Stan Munteanu, Vasile Leonte (colaboratori ai ziarului nostru), Eugenia Ioniță, Ioana Moraru, Maria Sandu, Gabriela Stroe (anul I) și Georgeta Stanciu, Anișoara Tima, Stoiana Mocanu, Constantin Horghidan, Radu Pandelea l anul al III-lea). Performanțe asemănătoare (două note de 10) au mai obțiiut : Caliopa Misiai foiiul al III-lea matematică), Elena Rovența-Dermengiu lanul ( fizică-chimie) ș.a. O scurtă vizită la foarte tinăra facultate de educație fizică a pedagogic Institutului gălățean ne-a înfățișat o sesiune în bună măsură plecată in deplasare pe Rarău, unde la ora actuală se desfășoară de schi și unde cursul va avea loc și nul respectiv. examerobele susținute la sediu au fost încununate de rezultate frumoase. Prin bunăvoința lui asistent tovarășuliu Brănișteanu Corne, aflăm că la psihologie grupele 511 și 512 au obținut o medie generală ,in jur de 7,20. Ne împlinim firească datorie din e a consemna și de la acest institut citeva parțiale cifre de bilanț (pentru perioada 1—12 februarie a.c.). Din totalul examenelor ,student planificate, pe institut , au fost movate peste 82 prela sută. Pe facultăți, același indicator se prezintă deocamdată astfel: științe naturale — 94 la sută; educație fizică — 87,8 la sută; filologie — 82,4 la sută ; fizică-chimie — 78,5 la sută ; matematică — 78,3 la sută. D. P. AGENDA SESIUNII STUDENȚEȘTI NOTA ZECE în prima zi, favoritele au obtinut victorii întrecerile din cadrul Campionatului mondialele hochei, grupa C au început. In primul meci al actualei ediții au evoluat formațiile Italiei și Danemarcei. După două reprize in care danezii au luptat pentru un rezultat cit mai bun, în final italienii s-au impus și au cîștigat la scorul de 3-1 (0-0, 0-0, 3-1). Au marcat Babanser (minutul 43), Master (47), Gallo (58) pentru învingătorii și, respectiv Gerber (50). Au arbitrat Cornel Stîncă (România) și Sandor Rancz (Ungaria). După chidere, festivitatea de descare a început la orele 17:00,a urmat partida dintre echipele Austriei și Franței. Jocul a fost plăcut, în special reprizele I și a 11-a, cind francezii au reușit o comportare apropiată de partenerii lor de Întrecere. S-a dus o luptă îndîrjită încă din primele minute, ambele echipe trecînd pe lângă deschiderea scorului. Aceasta se produce totuși în penultimul minut al primei reprize. Austriecii forțează și în minutul 19 Kirchbaumer înscrie primul gol. începutul reprizei secunde aduce un reviriment în jocul francezilor. Ei se instalează în terenul advers și în minutele 22 și 24 înscriu două go- GH. ARSENIE (Continuare in pag. a 11 a) Sfatul cooperatorilor din Băleni Darea de seamă pe anul 1969, în care președintele cooperativei' agricole' de producție Bălani' ' tov. Alecu Crăciun, arăta, că unitatea a realizat anul trecut o producție globală în valoare de aproape 31,5 milioane lei, din care peste 20 milioane lei producție marfă, , iar valoarea zilei muncă a ajuns la 40,15 lei, se terminase. Cei peste 400 cooperatori participanți la adunarea generală își expuneau, în cuvinte simple, dar pornite din cea mai stringentă logică, motivele pentru care rezultatele nu au putut fi mai bune, semn că succesele, nu le dăduse prilej de automulțumire și arătau căile prin care lipsurile anului trecut pot fi înlăturate. In această atmosferă a dintr-un singur an. in. zeci de milioane: „Ce-am însemnat acest drum, pînă la zecile de milioane de care se vorbește astăzi, și despre care feciorii și nepoții noștri nu sunt încă mulțumiți ? Acest drum, în expresia noastră, a „bătrînilor“ (Moș Ivan are aproape 75 de ani) înseamnă un drum lung și nu atît de lung pe cît de greu, presărat cu sacrificii și încredere în viitorul arătat de partid. Cind am pornit, deși din bătrîni știam că „vitele scot sărăcia din casa o- Se vor realiza peste plan : 91 100 kg griu la hectar S 100 kg porumb boabe la hectar 9150 kg Hoarea-soarelui la hectar H 200 litri lapte pe vacă furajată B 0,200 kg lină de la fiecare oaie tunsă U 10 000 kg carne de porc 9 15 milioane lei venituri suplimentare 9 400 000 lei economii la cheltuielile de producție luat cuvîntul cooperatorul Ștefan Ivan, unul dintre țăranii comuniști care cu 19 ani în urmă și-a înscris numele în rîndul fondatorilor cooperativei agricole din Băleni. „Moș Ivan“, cum îi spun țăranii, și-a manifestat mulțumirea că a apucat ziua cînd unitatea care a pornit la drum cu trei sau patru porci, două vaci și citeva hectare de pămînt a ajuns ‘ astăzi să-și măsoare activitateamului", noi nu aveam vie, nu aveam vite, nu aveam... dar ce am putea spune că am avut în afară de voința de muncă, de încrederea în viitor ! Astăzi avem de toate și ne bucurăm cu toții“." Moș Ivan avea dreptate. Cooperativa agricolă din Băleni a început anul de producție 1970 cu 1 540 de bovine, din care peste 600 vaci și juninci, 1 786 de porcine, pe s M. CREȚEANU .Continuare în pag. a II-a) Din zborul pucului Premiers... Campionatele mondiale de hochei pe gheață — 1970 au început in România, la Galați. Cronicile telefonice și „telex“ incep cu „Galați, 13 februarie". Așadar, Galații se înscriu pe harta hocheiului mondial. Fac ca ei să joace un rol important în hocheiul românesc și să dea cât mai mulți sportivi de valoare. Apropo ! Se zvonește că unii dintre juniorii care au evoluat aci s-au îndrăgostit de oraș. Tinerețea lor să coincidă, oare, cu o a doua tinerețe hocheiului, gălățean ? Curaj, a băieți! După un viscol „made in Galați", care a pus pe gânduri directoratul campionatului mondial și care a făcut ca autobuzele cu danezii și olandezii să facă aproape 8 ore de la București, ziua „intri“ a fost cu un soare splendid. Prima curiozitate —constatarea gălățencelor tribune: „Vai, tu, și din la hochei se dă cu rimei !" Cei care au venit mai tirziu au constatat că toți hocheiștii sunt... bătuți. „Nu vezi, ce vineți le sunt ochii ?!" Era vorba de tenta neagră, dintr-un preparat special care să-i ferească pe sportivi de strălucirea orbitoare a soarelui, amplificată de albul gheții. Atenție ! La nevoie e bună și funinginea... Primul... Primul meci — Danemarca — Italia. Primul gol anulat : italienii au marcat din „ofsaid". Prima eliminare — danezul Kikkenborg, pentru "crosă la patină". Primul șut de penalitate (cu 11 metri la Gerber (Danemarca), fotbal apărat splendid de portarul italian Viale. Primul gol (de adevăratelea) — Rabanser (Italia) in minutul 32. Primul rezultat final — 3—1 pentru italieni, după un meci in care au patinat mai bine dar au combinat mai slab cu danezii. Prima surpriză — evoluția francezilor (de două ori 5—5 cu juniorii noștri) in meciul cu una dintre candidatele la titlu. La primul meci număr de spectatori „record" Omul cu barbă (roșie) MIRCEA COSTEA (Continuare în pag. a II-a) ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI CEFERIȘTILOR Succesele colectivului de la E.CT. Galați Atelierul electrificare, centralizare, telecomandă din cadrul Direcției regionale C. F. Galați este o unitate specializată pe realizarea de piese de schimb și accesorii pentru instalațiile electromecanice de centralizare, telefon, telegraf, radio, electrificare, și aduce o contribuție însemnată la creșterea siguranței circulației traficului rutier. Alături de ceilalți salariați din unitățile Direcției regionale C.F. Galați, muncitorii, mecanicii, tehnicienii și inginerii din cadrul acestui atelier intensificînd întrecerea socialistă, folosind întreaga capacitate a mașinilor și utilajelor de mare productivitate, la care lucrează, obțin noi și importante succese în producție in cinstea „Zilei ceferiștilor". Astfel, sarcinile de plan fixate pe perioada 1 ianuarie - 10 februarie a. c. au fost îndeplinite în proporție de 106 la sută, producția suplimentară realizată fiind de peste 50 000 lei, iar valoarea economiilor realizate la manoperă întrece 25 000 lei. a Colectivul de muncă de aici reușit in această perioadă să execute o serie de repere pentru introducerea celei de-a treia indicații la semnalele prevestitoare, subansamble ale dispozitivului de vigilență (autostop), repere pentru încălzitoarele de macaze cu propan din stația C.F. Tecuci. liste In fruntea întrecerii social-au situat tehnicianul Nicolae Petranu, maistrul Jenică Sava, șefii de echipă Ion Laslo, Luca Bucur și alții. 1