Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-03-26 / nr. 7862
t Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7862 JOI 26 1YARTIL 1970 4 PAGINI — 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE " La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice în vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații p obștești, activiști de și de stat, personalități partid ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului, loc In loja din dreapta au luat tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Florian Dănălache, Berghianu, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Frăutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă amplu dezbătut în organizațiiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații : Boboș, prim-secretar al Ștefan Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul Intreprinderii agricole de stat, Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea“ din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcții și transporturi ; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale ; pentru consiliile populare și administrația de stat ; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Creșterea beneficiilor și reducerea consumurilor specifice O NOUA SURSĂ A COINTERESĂRII MATERIALE In etapa actuală de dezvoltare a economiei naționale, așa după cum prevăd documentele de partid și de stat, o importanță deosebită prezintă creșterea eficienței economice in toate unitățile. Subliniind cu și mai multă pregnanță acest lucru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut că : „In toate ramurile economice trebuie intensificate preocupările pentru eliminarea risipei, a cheltuielilor neeconomicoase, a imobilizărilor de mijloace materiale și bănești, pentru creșterea vitezei de rotație a fondurilor și reducerea continuă a costurilor de fabricație, pentru sporirea efectivă — Prin efort propriu — a rentabilității producției". Pentru antrenarea în și mai mare măsură a tuturor colectivelor de muncă la realizarea acestei indicații și a sarcinilor din directivele Congresului al X-lea al partidului nostru, recent a fost elaborată o hotărîre a Consliului de Miniștri, prin care s-a introdus din acest an, un nou sistem de premiere. Principiul de bază al acestuia îl constituie corelația care trebuie să existe între mărirea fondului de premiere și volumul beneficiului realizat. Ca urmare, rolul și efectul beneficiului crește considerabil în întărirea gestiunii economice, în necesitatea de mobilizare cât mai deplină a rezervelor interne existente, în orice unitate economică. Mai mult, beneficiul aspiră la calitatea de indicator general al eficienței economice reflectînd un șir întreg de factori pozitivi și negativi ai folosirii mijloacelor materiale și bănești. Adunările generale ale salariaților din întreprinderi, angajamentele luate în cadrul acestor adunări și analizele efectuate de organele băncii demonstrează că sunt posibilități nu numai de realizare a beneficiilor planificate ci chiar de obținere a unor beneficii peste plan la majoritatea unităților din județ. Dar pentru ca beneficiul să constituie o sursă economică în acordarea premiilor salariaților, trebuie ca în cel mai scurt timp să se elimine o serie de deficiențe în evidența producției, a cheltuielilor de producție, să se urmărească o mai strînsă corelație între beneficiu și cuantumul valorilor de întrebuințare, să se elimine deci beneficiile „scriptice" fără fundamentare concretă, care de fapt aduc pagube economiei naționale. Tocmai de aceea obiectivul sporirii beneficiilor nu poate fi privit in mod izolat numai prin prisma intereselor întreprinderilor fără a se avea în vedere obiectivele majore ale economiei naționale, adică asigurarea ritmurilor și proporțiilor planificate, realizarea echilibrului economic general. Pentru aceasta, noul sistem de premiere condiționează constituirea integrală a fondului de premiere de îndeplinire a sarcinilor de bază cum sunt: realizarea planului producției marfă în formă valorică și în unități naturale, încadrarea în cheltuielile planificate la 1000 lei producție marfă și îndeplinirea planului de export. In cazul nerealizării acestor condiții sau a beneficiului planificat, fondul de premii se va reduce în anumite proporții, această pîrghie economică avînd rolul să contribuie la întărirea disciplinei de plan și financiare precum și a celei contractuale. Avînd în vedere că mai sînt întreprinderi care lucrează cu pierderi și că o asemenea situație este incompatibilă cu o economie modernă, noul sistem de premiere stimulează obținerea unor economii la dotatia de stat la întreprinderile cu pierderi, mărimea premiilor fiind un puternic stimulent pentru gospodărirea D BICHIR economist (Continuare în pag. a II-a) CITIȚI ÎN PAGINA A IV-A : — Vizita ministrului comerțului exterior al României în R.P. Chineză — ROMA. Consultări în vederea repartizării portofoliilor ministeriale — Din presa străină — Caleidoscop — Dejucarea unui complot antiguvernamental în Chite à La I.A.S. Țigănești însămînțarea culturilor de primăvară se desfășoară din plin. mm Pe cargourile moderne construite la S.N.G., se montează instalații radar pentru siguranța navigației pe mări și oceane. Foto : G. BERCOV Cu planul trimestrial îndeplinit Uzina de reparații auto Tecuci Prin intermediul unei telegrame, conducerea Uzinei de reparații auto Tecuci ne informează că la data de 23 martie a. c. colectivul de aici a îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru, la toți indicatorii. In paralel, prin fructificarea experienței dobîndite în organizarea mai bună a producției și a muncii, punerea in valoare a rezervelor interne, muncitorii, inginerii și tehnicienii uzinei tecucene au depășit in mod substanțial angajamentele luate în întrecere. Pentru a menține pe mai departe caracterul mobilizator al angajamentului, sub îndrumarea comitetului de partid, colectivul uzinei a hotărît suplimentarea acestuia după cum urmează : la producția globală se va obține in acest an o depășire de 10 milioane, lei, față de 2,2 milioane lei angajament inițial, la producția marfă și producția marfă vindută și încasată, de asemenea, 10 milioane lei în loc de 2,2 milioane lei, reparîndu-se în 450 autovehicule. Totodată, plus se vor îmbunătăți indicii economico-financiari calitatea produselor și normele de consum. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMAVARA Vremea e prielnica. Sa intensificăm lucrările în cîmp! Raidul întreprins ieri prin cîteva unități agricole de stat și cooperatiste din zona de nord a județului nostru ne-a permis să desprindem concluzia că lucrările specifice primei etape a campaniei agricole de primăvară se pot executa, cu toate forțele. Mai mult chiar, specialiștii, după ce au coordonat cu competență însămînțarea borceagului, mazării, orzului, ovăzului, lucernei constatînd că temperatura se menține ridicată în sol au dirijat tractoarele la pregătirea patului germinativ și însămînțatul florii-soarelui. Prezentăm în continuare aspectele întâlnite în cursul zilei de 25 martie a.c. In drum către partea nordică a județului nostru, am poposit și la sediul secției de mecanizare ce deservește C.A.P. Piscu, adică acolo unde cu numai cîteva zile în urmă se lucra cu... rezerve. Toate tractoarele erau în cîmp, repartizarea lor fiind făcută de președintele unității, inginerul Victor Roibu. Aici, însămiințarea borceagului s-a terminat aseară pe cele 150 hectare planificate. Pină la aceeași dată s-a pregătit patul germinativ pe 300 hectare, urmînd ca de astăzi să se treacă la însămînțarea florii-soarelui și s-au grăpat circa 900 hectare ogoare de toamnă. Realizările din campania agricolă de primăvară de la I.A.S. Țigănești, (director ing. Ilie Cocan) — dacă ținem seama de faptul că numai din dimineața zilei de 24 martie s-au putut folosi toate mijloacele — sunt bune : în răstimp de două zile s-au semănat cu mazăre 105 hectare, din cele 200 hectare planificate, borceagul a fost încorporat în sol pe 110 hectare, reprezentând circa 80 la sută din suprafața destinată culturi, iar lucerna s-a acestei terminat de semănat pe 15 hectare. Utilizîndu-se din prima zi toate tractoarele și mașinile din ferme, în această întreprindere agricolă de stat s-au grăpat 1050 hectare ogoare de toamnă, iar pentru însămînțarea florii-soarelui (lucrare ce va începe aici vineri dimineața) s-a pregătit patul germinativ pe circa 300 hectare. Vizitînd însă salele cooperativei agricole Negrilești am constatat că în ciuda condițiilor atmosferice excepționale, însămînțarea culturilor din prima epocă a campaniei agricole de primăvară a început miercuri dimineața, la punctul „Lutărie" cu o întârziere de... două zile. Secretarul comitetului de partid pe C.A.P., tovarășul Vasile N. Vasilache, pe care l-am întîlnit controlînd calitatea însămînțării mazării ne-a spus că, „deși terenul s-a pregătit cu două-trei zile în urmă, abia pe 25 martie s-a început semănatul. Terenul a fost, intr-adevăr bun de însămîntat , dar...“ — De ce ați amintit, tovarășe inginer Ion Solomon ?! La cooperativa agricolă Brăhășești, (președinte Toader Burciu), se așteaptă, ca și în celelalte primăveri, „cîntatul cucului“. In plan se prevede ca în prima epocă să se însămînțeze 15 hectare cu ovăz, 150 hectare cu in pentru ulei, 40 hectare cu borceag și 40 hectare cu mazăre. Dar pînă miercuri seara s-au semănat doar... 5 hectare cu mazăre. Comentarii : teren zvîntat, sale pregătite există : timpul se menține, în continuare, bun de lucru ; tractoare, mașini și semințe sunt din belșug ; dar, după părerea noastră, din cauza unei comodități care aici a cam devenit proverbială, se intră greu intr-un ritm susținut de muncă. Nici la C.A.P. Nârtești,președinte Alexandru Mănăilă), nu s-a trecut încă la executarea intr-un ritm susținut a lucrărilor agricole specifice perioadei actuale. Considerăm că în următoarele două zile se va termina și aici însămînțarea mazării, ovăzului și borceagului pe 25, 10 și respectiv 30 hectare, mai ales că ajutorul respectiv a fost acordat chiar în dupăamiaza zilei de ieri. v PARLOG Stația de sortare a minereului Cu zece zile mai devreme și-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru al anului in curs și colectivul Stației de sortare a minereului din Galați. Succesul obținut are la bază faptul că in perioada ce a trecut de la începutul anului și pină in prezent, în urma aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice deosebit de eficiente, productivitatea muncii pe salariat a fost depășită cu 13 la sută. Până la sfirșitul lunii martie, colectivul Stației de sortare a minereului din Galați va furniza peste plan furnalelor reșițene și hunedorene circa 20 000 tone de minereu sortat. Mecanizatorii raportează Unul dintre indicatorii economici de bază ce caracterizează activitatea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, în condițiile gestiunii economice proprii, este realizarea planului de venituri, I.M.A. Tecuci, trebuia să realizeze în primele trei luni ale anului un venit de 870 000 lei. Preocuparea pentru o folosire cit mai completă a tractoarelor în timpul iernii, a dat posibilitatea mecanizatorilor să depășească cifra de venituri planificată cu 6,3 la sută. in primul trimestru, mecanizatorii de la I.M.A. Tecuci au executat 8 600 ore de transport la alte întreprinderi, au executat reparații de tractoare și utilaje terasiere pentru IMTLIF Brăila, cât și reparații în cadrul cooperativelor agricole, au administrat îngrășăminte chimice pe 4 200 ha și au desfundat 30 ha teren pentru plantările viticole. I.M.A. Berheci, care a avut pe trimestrul I un plan de venituri de 860 000 lei a realizat pînă la 20 martie a.c. o depășire de 1,4 la sută. Această depășire rezultă din fertilizarea cu îngrășăminte chimice a 4 181 ha, și executarea a peste 10 700 de ore de lucru la transporturi pentru diferite unități agricole cooperatiste și întreprinderi. S —* Prietenie și înțelegere in numele păcii Interviu cu domnul BRIAN COOPER, secretarul Comitetului de înțelegere internațională de pe lângă municipalitatea Coventry — Anglia De mai mulți ani, orașul Galați, este înfrățit cu orașul Coventry din Anglia. Este un mijloc de apropiere, de cunoaștere, de înțelegere și prietenie între popoare în spiritul și în numele păcii și al coexistenței pașnice. In cadrul schimburilor pe care le întrețin cele două orașe, o delegație a municipalității din Galați a vizitat orașul Coventry. In cadrul relațiilor, duminică a sosit la Galați domnul Brian Cooper, secretarul Comitetului de înțelegere internațională de pe lângă municipalitatea Coventry. Până acum domnul Cooper a vizitat noile cartiere ale orașului, a fost oaspetele pionierilor și al elevilor de Liceul „Vasile Alecsandri", a vizitat Muzeul de artă rommânească modernă și contemporană și Casa de cultură a sindicatelor. De asemenea, s-a întîlnit cu membrii Comitetului de înfrățire al municipiului Galați unde a purtat discuții pentru întărirea legăturilor de prietenie și colaborare dintre cele două orașe. In cursul zilei de ieri - înainte ca oaspetele nostru să plece într-o excursie de două zile în Delta Dunării - l-am rugat pe domnul Brian Cooper să ne răspundă la cîteva întrebări : - Care este impresia pe care v-a produs-o orașul și oamenii lui ? - Sunt impresionat de reconstrucția modernă a Galațiului, care în multe privințe, se asemănă cu orașul nostru. O notă comună o dau noile blocuri. Dar aveți ceva în plus cîștigat prin suplețea și armonia arhitecturală. Iată. Casa de cultură a sindicatelor mi-a cîștigat admirația prin frumusețea ei, cit și prin activitățile variate care au loc acolo, începînd de la lecțiile de limba engleză pînă la preocupările multiple ale muncitorilor circumscrise între repararea unui televizor și învățarea unui instrument muzical. Mi-au plăcut și unele lucruri tradiționale din oraș , între acestea o impresie deosebită mi-a produs minunata pictură a catedralei. Modul prietenos al oamenilor de a-ți vorbi, ospitalitatea lor dusă dincolo de orice așteptare, sunt un mare cîștig pentru prietenia noastră. N-o să pot uita orele petrecute la Liceul „Vasile Alecsandri", discuțiile foarte interesante purtate cu elevii de aici, discuții care m-au convins că știu să se descurce în limba lui Shakespeare. Aveți un muzeu de artă bine înzestrat cu exponate varietate de stil, de la într-o impresionism, peisaje, picturi CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în pag. a II-a) MNTR-0 mtk Rămăsese in Galați după primul război mondial. Servise in armata franceză ca ofiter de artilerie dar oamenii n-au știut niciodată cărei națiuni a aparținut cu adevărat. De la stabilirea lui în oraș a locuit în aceeași cămăruță situată lingă gardul dărăpănat al unei livezi, probabil cîndva frumoasă. Imobilul, cruțat ca prin celui de minune de bombele al morții, al doilea festin după decesul proprietarului a fost naționalizat. Citiva inși din curiozitate sau dintr-o pornire de firească omenie au încercat să dizolve copii MARGINALII lia de singurătate a străinului. Nu i-a respins brutal cum ar fi făcut-o scuzabil un om cu simțurile ascuțite zilnic de gresia solitudinii, i-a privit doar lung și într-o românească aproximativă Ie-a explicat că dorește să trăiască mai departe singur. Lucrurile se petreceau prin ‘50. Apoi ritmul transformărilor noastre din ce în ce mai accelerat i-a prins pe oameni in vîrtejul lui. Despre el se știa doar că locuiește în aceeași cămăruță și că, indiferent de timp, de două ori pe săptămînă tirguiește ceva după care se reîntoarce acasă. Am crescut cot la cot cu copiii mahalalei și cunoșteam cîteva din zvonurile care circulau în legătură cu fostul ofițer de artilerie. Soarele și energia anilor dinții, apoi preocupările școlărești ne-clu tocit curiozitatea legată de acest „caz“, clasat treptat în arhiva aducerilor aminte. Și poate ușa arhivei nu s-ar fi deschis niciodată și poate vizitul n-ar fi iscat colbul dacă n-ar fi existat o seară. Nu... seara despre care voi vorbi mai jos n-a soluționat nimic dar parcă a ridicat un colț al draperiei după care se afla enigmaticul străin. HORAȚIU MAZILU (Continuare în pag. a II-a)