Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-03-26 / nr. 7862

t Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7862 JOI 26 1Y­ARTIL 1970 4 PAGINI — 30 BANI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE " La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii A­­dunări Naționale. Marele sfat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvolta­rea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, econo­mică și socială, aceste docu­mente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut propuneri prețioase pentru perfecționarea activității eco­nomice în vederea valorifică­rii într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și u­­mane ale țării. In actuala se­siune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme prin­cipale ale politicii externe promovate de Republica So­cialistă România. La lucrări iau parte depu­tații Marii Adunări Naționa­le, precum și numeroși invi­tați — conducători de insti­tuții centrale și organizații p obștești, activiști de și de stat, personalități partid ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Na­ționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acre­ditați în țara noastră. Se a­­flau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străi­ne. Ora 10. Deputații și invita­ții au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii par­tidului și statului, loc In loja din dreapta au luat tovarășii N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gh­eorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Florian Dănălach­e, Berghianu, Constan­tin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Po­­­pescu, Leonte Frăutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi : 1. Proiectul Legii organiză­rii și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul cali­tății produselor. 3. Proiectul de Lege privind­­ regimul ocrotirii unor catego­rii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, mi­nistrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei mun­cii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publi­cat în prealabil în presă amplu dezbătut în organiza­ți­­iile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu ca­re prilej s-au adus îmbunătă­țiri. Deputatul Gh­eorghe Vasi­lichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și a­­sigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei co­misii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dez­batere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații : Boboș, prim-secretar al Ștefan Co­mitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consi­liului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel“ din județul Argeș, Vasile Arde­­leanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, se­cretar al Comitetului jude­țean Harghita al P.C.R., Ioan Cotoț, secretar al Consiliului­ Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ar­delean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul Intre­­­prinderii agricole de stat, Medgidia, din județul Con­stanța, Marin Enache, secre­tarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August“ din Ca­pitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăți­rea“ din Oradea, Marcel Do­bra, președintele Cooperati­vei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secre­­tar al Comitetului județean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în șe­dința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi di­mineața. Comisiile juridică ; pentru industrie, construcții și trans­porturi ; pentru sănătate, muncă și asigurări sociale ; pentru consiliile populare și administrația de stat ; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru­ e­­xaminarea în continuare proiectelor de legi înscrise pe­­ ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) Creșterea beneficiilor și reducerea consumurilor specifice O NOUA SURSĂ A COINTERESĂRII MATERIALE In etapa actuală de dezvol­tare a economiei naționale, așa după cum prevăd docu­mentele de partid și de stat, o importanță deosebită pre­zintă creșterea eficienței eco­nomice in toate unitățile. Subliniind cu și mai multă pregnanță acest lucru, tovară­șul NICOLAE CEAUȘESCU arăta la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut că : „In toate ramurile economice trebuie intensificate preocupă­rile pentru eliminarea risipei, a cheltuielilor neeconomicoa­­se, a imobilizărilor de mijloa­ce materiale și bănești, pentru creșterea vitezei de rotație a fondurilor și reducerea conti­nuă a costurilor de fabricație, pentru sporirea efectivă — Prin efort propriu — a ren­tabilității producției". Pentru antrenarea în și mai mare măsură a tuturor colec­tivelor de muncă la realizarea acestei indicații și­ a sarcinilor din directivele Congresului al X-lea al partidului nostru, re­cent a fost elaborată o hotărîre a Consliului de Miniștri, prin care s-a introdus din acest an, un nou sistem de premiere. Principiul de bază al acestuia îl constituie corelația care tre­buie să existe între mărirea fondului de premiere și volu­mul beneficiului realizat. Ca urmare, rolul și efectul bene­ficiului crește considerabil în întărirea gestiunii economice, în necesitatea de mobilizare cât mai deplină a rezervelor interne existente, în orice uni­tate economică. Mai mult, be­neficiul aspiră la calitatea de indicator general al eficienței economice reflectînd un șir în­treg de factori pozitivi și ne­gativi ai folosirii mijloacelor materiale și bănești. Adunările generale ale sala­riaților din întreprinderi, an­gajamentele luate în cadrul a­­cestor adunări și analizele e­­fectuate de organele băncii de­monstrează că sunt posibilități nu numai de realizare a bene­ficiilor planificate ci chiar de obținere a unor beneficii peste plan la majoritatea unităților din județ. Dar pentru ca beneficiul să constituie o sursă economică în acordarea premiilor salaria­ților, trebuie ca în cel mai scurt timp să se elimine o se­rie de deficiențe în evidența producției, a cheltuielilor de producție, să se urmărească o mai strînsă corelație între beneficiu și cuantumul valori­lor de întrebuințare, să se eli­mine deci beneficiile „scripti­ce" fără fundamentare concre­tă, care de fapt aduc pagube economiei naționale. Tocmai de aceea obiectivul sporirii beneficiilor nu poate fi privit in mod izolat numai prin prisma intereselor între­prinderilor fără a se avea în vedere obiectivele majore ale economiei naționale, adică a­­sigurarea ritmurilor și propor­țiilor planificate, realizarea e­­chilibrului economic general. Pentru aceasta, noul sistem de premiere condiționează consti­tuirea integrală a fondului de premiere de îndeplinire a sar­cinilor de bază cum sunt: rea­lizarea planului producției marfă în formă valorică și în unități naturale, încadrarea în cheltuielile planificate la 1­000 lei producție­ marfă și îndepli­nirea planului de export. In cazul nerealizării acestor condiții sau a beneficiului pla­nificat, fondul de premii se va reduce în anumite proporții, această pîrghie economică a­­vînd rolul să contribuie la în­tărirea disciplinei de plan și financiare precum și a celei contractuale. Avînd în vedere că mai sînt întreprinderi care lucrează cu pierderi și că o asemenea si­tuație este incompatibilă cu o economie modernă, noul sis­tem de premiere stimulează obținerea unor economii la dotatia de stat la întreprinde­rile cu pierderi, mărimea pre­miilor fiind un puternic sti­mulent pentru gospodărirea D­ BICHIR economist (Continuare în pag. a II-a) CITI­ȚI ÎN PAGINA A IV-A : — Vizita ministrului comerțului exterior al României în R.P. Chineză — ROMA. Consultări în vederea repartizării portofo­liilor ministeriale — Din presa străină — Caleidoscop — Dejucarea unui complot antiguvernamental în Chite à La I.A.S. Țigănești însămînțarea culturilor de primăvară se desfă­șoară din plin. mm Pe cargourile moderne construite la S.N.G., se mon­tează instalații radar pentru siguranța navigației pe mări și oceane. Foto : G. BERCOV Cu planul trimestrial îndeplinit Uzina de reparații auto Tecuci Prin intermediul unei telegra­me, conducerea Uzinei de repa­rații auto Tecuci ne informează că la data de 23 martie a. c. colectivul de aici a îndeplinit sarcinile de plan pe primul tri­mestru, la toți indicatorii. In paralel, prin fructificarea experienței dobîndite în orga­nizarea mai bună a producției și a muncii, punerea in valoare a rezervelor interne, muncito­rii, inginerii și tehnicienii uzi­nei tecucene au depășit in mod substanțial angajamen­tele luate în întrecere. Pentru a menține pe mai de­parte caracterul mobilizator al angajamentului, sub îndrumarea comitetului de partid, colecti­vul uzinei a hotărît suplimen­tarea acestuia după cum ur­mează : la producția globală se va obține in acest an o de­pășire de 10 milioane, lei, fa­ță de 2,2 milioane lei angaja­ment inițial, la producția mar­fă și producția marfă vindută și încasată, de asemenea, 10 milioane lei în loc de 2,2 mili­oane lei, reparîndu-se în 450 autovehicule. Totodată, plus se vor îmbunătăți indicii econo­­mico-financiari calitatea pro­duselor și normele de consum. CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMA­VARA Vremea e prielnica. Sa intensificăm lucrările în cîmp! Raidul întreprins ieri prin cîteva unități agricole de stat și cooperatiste din zona de nord a județului nostru ne-a permis să desprindem concluzia că lucrările specifi­ce primei etape a campaniei agricole de primăvară se pot executa, cu toate forțele. Mai mult chiar, spe­cialiștii, după ce au coordonat cu competență însămînțarea borceagului, mazării, orzului, ovăzului, lucernei constatînd că temperatura se menține ri­dicată în sol au dirijat trac­toarele la pregătirea patului germinativ și însămînțatul florii-soarelui. Prezentăm în continuare as­pectele întâlnite în cursul zi­lei de 25 martie a.c. In drum către partea nordică a jude­țului nostru, am poposit și la sediul secției de mecanizare ce deservește C.A.P. Piscu, a­­dică acolo unde cu numai cî­teva zile în urmă se lucra cu... rezerve. Toate tractoa­rele erau în cîmp, repartiza­rea lor fiind făcută de pre­ședintele unității, inginerul Victor Roibu. Aici, însămiin­­țarea borceagului s-a terminat aseară pe cele 150 hectare planificate. Pină la aceeași dată s-a pregătit patul ger­minativ pe 300 hectare, ur­mînd ca de astăzi să se trea­că la însămînțarea florii-soa­relui și s-au grăpat circa 900 hectare ogoare de toamnă. Realizările din campania a­­gricolă de primăvară de la I.A.S. Țigănești, (director ing. Ilie Cocan) — dacă ținem sea­ma de faptul că numai din dimineața zilei de 24 martie s-au putut folosi toate mij­loacele — sunt bune : în răs­timp de două zile s-au semă­nat­ cu mazăre 105 hectare, din cele 200 hectare planificate, borceagul a fost încorporat în sol pe 110 hectare, repre­zentând circa 80 la sută din suprafața destinată culturi, iar lucerna s-a acestei ter­minat de semănat pe 15 hec­tare. Utilizîndu-se din prima zi toate tractoarele și mașini­le din ferme, în această în­treprindere agricolă de stat s-au grăpat 1­050 hectare o­­goare de toamnă, iar pentru însămînțarea florii-soarelui (lucrare ce va începe aici vi­neri dimineața) s-a pregătit patul germinativ pe circa 300 hectare. Vizitînd însă salele coopera­tivei agricole Negrilești am constatat că în ciuda condi­țiilor atmosferice excepționa­le, însămînțarea culturilor din prima epocă a campaniei a­­gricole de primăvară a înce­put miercuri dimineața, la punctul „Lutărie" cu o în­târziere de... două zile. Se­cretarul comitetului de partid pe C.A.P., tovarășul Vasile N. Vasilache, pe care l-am în­tîlnit controlînd calitatea în­­sămînțării mazării ne-a spus că, „deși terenul s-a pregătit cu două-trei zile în urmă, a­­bia pe 25 martie s-a început semănatul. Terenul a fost, in­tr-adevăr bun de însămîntat , dar...“ — De ce ați amintit, tova­rășe inginer Ion Solomon ?! La cooperativa agricolă Brăhășești, (președinte Toader Burciu), se așteaptă, ca și în celelalte primăveri, „cîntatul cucului“. In plan se prevede ca în prima epocă să se în­­sămînțeze 15 hectare cu ovăz, 150 hectare cu in pentru ulei, 40 hectare cu borceag și 40 hectare cu mazăre. Dar pînă miercuri seara s-au semănat doar... 5 hectare cu mazăre. Comentarii : teren zvîntat, sale pregătite există : timpul se menține, în continuare, bun de lucru ; tractoare, mașini și semințe sunt din belșug ; dar, după părerea noastră, din cauza unei comodități care aici a cam devenit proverbi­ală, se intră greu intr-un ritm susținut de muncă. Nici la C.A.P. Nârtești,­­președinte Alexandru Mănă­­ilă), nu s-a trecut încă la e­­xecutarea intr-un ritm susți­nut a lucrărilor agricole spe­cifice perioadei actuale. Con­siderăm că în următoarele două zile se va termina și aici însămînțarea mazării, o­­văzului și borceagului pe 25, 10 și respectiv 30 hectare, mai ales că ajutorul respectiv a fost acordat chiar în după­­amiaza zilei de ieri. v PARLOG Stația de sortare a minereului Cu zece zile mai devreme și-a îndeplinit sarcinile de plan pe primul trimestru al anului in curs și colectivul Stației de sor­tare a minereului din Galați. Succesul obținut are la ba­ză faptul că in perioada ce a trecut de la începutul anului și pină in prezent, în urma aplică­rii unor măsuri tehnico-organi­­zatorice deosebit de eficiente, productivitatea muncii pe sa­lariat a fost depășită cu 13 la sută. Până la sfirșitul lunii martie, colectivul Stației de sortare a minereului din Galați va furni­za peste plan furnalelor reșițe­­ne și hunedorene circa 20 000 tone de minereu sortat. Mecanizatorii raportează Unul dintre indicatorii econo­mici de bază ce caracterizea­ză activitatea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, în condițiile gestiunii economi­ce proprii, este realizarea pla­nului de venituri, I.M.A. Tecuci, trebuia să re­alizeze în primele trei luni ale anului un venit de 870 000 lei. Preocuparea pentru o folosire cit mai completă a tractoare­lor în timpul iernii, a dat po­sibilitatea mecanizatorilor să depășească cifra de venituri planificată cu 6,3 la sută. in primul trimestru, mecanizatorii de la I.M.A. Tecuci au executat 8 600 ore de transport la alte întreprinderi, au executat re­parații de tractoare și utilaje terasiere pentru IMTLIF Bră­ila, cât și reparații în cadrul cooperativelor agricole, au ad­ministrat îngrășăminte chimi­ce pe 4 200 ha și au desfun­dat 30 ha teren pentru plan­tările viticole. I.M.A. Berheci, care a avut pe trimestrul I un plan de ve­nituri de 860 000 lei a realizat pînă la 20 martie a.c. o depăși­re de 1,4 la sută. Această depășire rezultă din fertiliza­rea cu îngrășăminte chimi­ce a 4 181 ha, și executarea a peste 10 700 de ore de lucru la transporturi pentru diferite u­­nități agricole cooperatiste și întreprinderi. S —* Prietenie și înțelegere in numele păcii Interviu cu domnul BRIAN COOPER, secretarul Comitetului de înțelegere internațională de pe lângă municipalitatea Coventry — Anglia De mai mulți ani, orașul Galați, este înfrățit cu ora­șul Coventry din Anglia. Este un mijloc de apropiere, de cunoaștere, de înțelegere și prieten­ie între popoare în spiritul și în numele păcii și al coexistenței pașnice. In cadrul schimburilor pe care le întrețin cele două orașe, o delegație a municipalității din Galați a vizitat orașul­ Co­ventry. In cadrul relațiilor, duminică a sosit la Galați dom­nul Brian Cooper, secretarul Comitetului de înțelegere in­ternațională de pe lângă municipalitatea Coventry. Până acum domnul Cooper a vizitat noile cartiere ale orașului, a fost oaspetele pionierilor și al elevilor de Liceul „Vasile Alecsandri", a vizitat Muzeul de artă ro­m­­mânească modernă și contemporană și Casa de cultură a sindicatelor. De asemenea, s-a întîlnit cu membrii Co­mitetului de înfrățire al municipiului Galați unde a purtat discuții pentru întărirea legăturilor de prietenie și colabo­rare dintre cele două orașe. In cursul zilei de ieri - îna­inte ca oaspetele nostru să plece într-o excursie de două zile în Delta Dunării - l-am rugat pe domnul Brian Coo­per să ne răspundă la cîteva întrebări : - Care este impresia pe care v-a produs-o o­­rașul și oamenii lui ? - Sunt impresionat de re­construcția modernă a Ga­­lațiului, care în multe pri­vințe, se asemănă cu orașul nostru. O notă comună o dau noile blocuri. Dar aveți ceva în plus cîștigat prin su­plețea și armonia arhitectu­rală. Iată. Casa de cultură a sindicatelor mi-a cîștigat admirația prin frumusețea ei, cit și prin activitățile varia­te care au loc acolo, înce­­pînd de la lecțiile de limba engleză pînă la preocupări­le multiple ale muncitorilor circumscrise între repararea unui televizor și învățarea u­nui instrument muzical. Mi-au plăcut și unele lucruri tra­diționale din oraș , între acestea o impresie deosebită mi-a produs minunata pic­tură a catedralei. Modul prietenos al oame­nilor de a-ți vorbi, ospitalita­tea lor dusă dincolo de orice așteptare, sunt un mare cîștig pentru prietenia noastră. N-o să pot uita orele petrecute la Liceul „Vasile Alecsandri", discuțiile foarte interesante purtate cu elevii de aici, dis­cuții care m-au convins că știu să se descurce în lim­ba lui Shakespeare. Aveți un muzeu de artă bine în­zestrat cu exponate varietate de stil, de la într-o im­presionism,­­ peisaje, picturi CORNELIU MIHĂILESCU (Continuare în pag. a II-a) MNTR-0 mtk Rămăsese in Galați după primul război mondial. Ser­vise in armata franceză ca ofiter de artilerie dar oamenii n-au știut nicioda­tă cărei națiuni a aparți­nut cu adevărat. De la sta­­­­bilirea lui în oraș a locuit în aceeași cămăruță situată lin­gă gardul dărăpănat al unei livezi, probabil cîndva fru­moasă. Imobilul, cruțat ca prin celui de minune de bombele al morții, al doilea festin după decesul proprietarului a fost națio­nalizat. Citiva inși din cu­riozitate sau dintr-o porni­re de firească omenie au încercat să dizolve copii­ MARGINALII lia de singurătate a străi­nului. Nu i-a respins bru­tal cum ar fi făcut-o scu­zabil un om cu simțurile ascuțite zilnic de gresia so­litudinii, i-a privit doar lung și într-o românească aproximativă Ie-a explicat că dorește să trăiască mai departe singur. Lucrurile se petreceau prin ‘50. Apoi rit­mul transformărilor noas­tre din ce în ce mai acce­lerat i-a prins pe oameni in vîrtejul lui. Despre el se știa doar că locuiește în ace­eași cămăruță și că, indi­ferent de timp, de două ori pe săptămînă tirguiește ce­va după care se reîntoarce acasă. Am crescut cot la cot cu copiii mahalalei și cunoșteam cîteva din zvo­nurile care circulau în le­gătură cu fostul ofițer de artilerie. Soarele și energia anilor dinții, apoi preocu­pările școlărești ne-clu tocit curiozitatea legată de acest „caz“, clasat treptat în ar­hiva aducerilor aminte. Și poate ușa arhivei nu s-ar fi deschis niciodată și poa­te vizitul n-ar fi iscat col­bul dacă n-ar fi exis­tat o seară. Nu... sea­ra despre care voi vorbi mai­­ jos n-a soluționat ni­mic dar parcă a ridicat un colț al draperiei după care se afla enigmaticul străin. HORAȚIU MAZILU (Continuare în pag. a II-a)

Next