Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-23 / nr. 7911
Rr. 791! Uriașele picioare ale noului trebaie Calea Prutului la Gal pasaj superior ce se construiește peste linia ferată ce înalt. Foto : G. BEKCOV Cantități sporite de legume pe piețele orașului Paralel cu acțiunea de prevenire și limitare a pagubelor provenite din inundații, pe ogoare, în grădinile de legume în alte sectoare de activișitate din agricultură, ca și din industrie, se duce o bătălie susținută pentru a spori producția, pentru a asigura aprovizionarea populației cu cele necesare. De la întreprinderea de legume — fructe am aflat că în perioada 1 aprilie - 20 mai a pus la dispoziția cumpărătorilor din Galați și alte localități din județul nostru de peste 10 ori mai multă ceapă verde decît în aceeași perioadă a anului trecut, de aproape cinci ori mai multe cantități de ridichi de lună, o cantitate dublă de salată verde, de 20 ori mai multe roșii de seră, mai mulți castraveți de seră, varză timpurie și alte legume. Tot în această perioadă s-au mai distribuit aproape 77 vagoane de cartofi, 19 vagoane de ceapă uscată, 10,5 vagoane de fasole din producția anului trecut, în depozitele I. S. F., sunt, de asemenea, asigurate cantități suficiente de cartofi, fasole uscată, rădăcinoase, pastă de tomate, prune uscate și importante cantități de produse semiindustrializate care vor satisface cererea de consum pînă la noua recoltă. Printre cooperativele de producție, care au livrat în contul cele mai multe contractelor legume, se numără cele din Șivița, Șerbănești, Tulucești, „11 Iunie" Pechea, Grivița și I.A.S. Brateș. în același timp s-au adus importante cantități din alte județe din țară. cum trebuie folosite alimentele și apa de băut în zonele inundate Inundațiile au cuprins în zonele afectate și o bună parte din sursele de apă potabilă, în special în mediul rural. Pe de altă parte, din inundații venite în apele contact cu unele alimente, legume, etc., degradîndu-le uneori pînă la alterare, nu mai pot fi consumate fără prealabilă verificare și preparare igienică. In această situație, pentru a evita îmbolnăvirea organismului, toți cetățenii trebuie să cunoască și să aplice următoarele reguli sanitare : Apa potabilă nu are culoare, miros și gust; trebuie să fie limpede, clară și plăcută la băut. Orice apă care nu îndeplinește aceste condiții, nu poate fi consumată ca atare, fiind dăunătoare sănătății . Apa din sursele inundate (fîntîni, puțuri, izvoare etc.), nu va mai fi consumată decît fiartă și răcită ; fierberea trebuie să dureze 10 minute. Pentru spălarea fructelor și legumelor, apa va fi folosită, de asemenea, numai după fierbere. In funcție de posibilități, pentru băut se mai poate folosi apa minerală . După retragerea apelor de inundație, se recomandă sleirea și curățirea tuturor fîntînilor, în special a acelora care au fost inundate. Sub îndrumarea tehnică a cadrelor sanitare se vor dezinfecta toate fîntînile, cu var cloros . Atît cetățenii din zonele inundate cît și restul populației, vor consuma fructele și legumele numai după spălare la jet, cu apă potabilă (neinfectată), sau opărire, fierbere etc. Este interzisă consumarea alimentelor venite în contact cu apa de inundație, cu deosebire dacă și-au schimbat culoarea, gustul, mirosul consistența (duritatea) obișnuită. In cazul cînd apele de inundație au stat în contact cu alimentele o perioadă mai scurtă de timp, iar caracteristicile normale ale alimentelor (culoare, gust, miros, consistență obișnuită) s-au păstrat, ele vor fi consumate numai după fierbere. Se interzice cu desăvîrșire a se consuma carnea păsărilor și animalelor înecate, precum și a peștelui rămas pe uscat în urma retragerii apelor. După retragerea apelor, datoria fiecărui cetățean este să facă o curățenie generală a gospodăriei, prin îndepărtarea gunoaielor și a nămolului, reconstruirea igienică a closetelor distruse, văruirea încăperilor de locuit. Cei mai expuși la îmbolnăviri și cu posibilități de apărare mai reduse sînt copiii, bătrînii și bolnavii. Pentru a le apăra sănătatea să-i ferim de influența apelor de inundație și a frigului. Să le asigurăm o alimentație igienică și corect pregătită. Bolile ce se pot transmite prin consumul apei și alimentelor infectate sau alterate sunt: febra tifoidă, dezinteria, paralizia infantilă, hepatita epidemică, toxiinfecțiile alimentare. Semnul cel mai important prin care se manifestă aceste îmbolnăviri este diareea, deseori însoțită de vărsături. NU UITAȚI! La primele semne de boală, prezentați-vă la medic. El este singurul în măsura să vă aprecieze dacă aveți o boală gravă sau nu. Numai astfel vom putea preveni răspîndirea bolilor. Aplicînd regulile de igienă în alimentație, apărăm sănătatea noastră și a colectivității în care trăim. DIRECȚIA SANITARA JUDEȚEANĂ SERVICIUL DE EDUCAȚIE SANITARĂ ív I Sf sa övä DIN ZOOTEHNIE - REZULTATE PE MĂSURĂ POTENȚIALULUI REAL AL UNITĂȚII Cooperarea C. A. P.I. A. S. o nouă formă de sporire a producției animaliere „...Prin cooperarea între sectorul de stat și cel cooperatist se face un pas înainte spre apropierea celor două sectoare agricole socialiste, spre omogenizarea socialistă a satului. Această țare reprezintă o nouă formă de ajutor pe coo pecare clasa muncitoare, statul oamenilor muncii il acordă țărănimii muncitoare pentru dezvoltarea sectorului cooperatist, pentru creșterea producției agricole și ridicarea nivelului de trai al cooperatorilor”. (Din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, la plenara C.C. al P.C.R. din 17-19 martie a.c.). Programul privind dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere în județul Galați în anii 1971-1975, publicat cu cîteva zile în urmă în ziarul nostru, stabilește, prin noua orientare pe care o aduce, un cadru științific și unitar de dezvoltare, jalonează cu precizie întărirea pe mai departe a sectorului creșterii animalelor în unitățile agricole ale județului nostru. Trecerea imediată, încă de pe acum, la asigurarea tuturor condițiilor necesare înfăptuirii acestor importante prevederi constituie nu numai garanția realizărilor preconizate dar și o datorie de prim ordin a tuturor lucrătorilor din agricultură. In ce privește creșterea păsărilor, în programul județean de dezvoltare a zootehniei se subliniază că : „Ținînd seama de experiența pozitivă cîștigată în anii precedenți se prevede în viitorul cincinal o importantă sporire a efectivelor de păsări și a producției de carne și ouă. Acestea se vor realiza pe baza unei cooperări strinse între cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat profilate pe creșterea păsărilor“. Se poate spune că, în această privință, un început s-a făcut în județul nostru. Preluînd învățămintele unui schimb de experiență republican care a avut loc cu cîteva săptămîni în urmă la C.A.P. Brănești, județul Ilfov. Direcția agricolă județeană a organizat creșterea unor efective, peste plan, de păsări (găini viitoare) prin cooperare cu I.A.S. „Avicola" Brăila, în IX cooperative agricole din județ. Am vizitat, recent, una dintre acestea : C.A.P. Vînători, unitate cunoscută pentru rezultatele bune obținute în ultimii ani în zootehnie și unde urmează să ia ființă o fermă etalon de creștere a păsărilor. Totul a pornit, după cum ne spunea și inginerul Emil Nereksa, președintele cooperativei, de la ideea utilizării cu maximum de eficiență a spațiului de cazare existent. In acest sens, s-a trecut la modernizarea unei hale de păsări cu o capacitate de 5 000 capete. Noile amenajări impuse de introducerea unei tehnologii avansate, practicată cu foarte bune rezultate în întreprinderile agricole de stat, constau în primul rînd, în adaptarea construcției la un sistem de exploatare mecanizat. Furajarea se va face, astfel, cu ajutorul a trei instalații de hrănire automată cu benzi transportoare, iar adăparea din recipiente cu nivel constant. S-a mai prevăzut de asemenea, pentru asigurarea unor condiții corespunzătoare de zooigienă, aplicarea a 20 de electroventilatoare în pereții laterali ai halei și un sistem de încălzire cu raze infraroșii. Fără îndoială, avantajele cooperării cu o întreprindere agricolă de stat specializată în creșterea păsărilor sînt considerabile. Ținînd seama că materialul biologic cu care se va face popularea fermei este selecționat și de mare productivitate, că, la toate acestea, se asigură furajele combinate conform tehnologiei prevăzute, producțiile vor crește considerabil iar veniturile cooperativei din acest sector vor fi de aproape două ori mai mari. Numai producția de ouă prin noua organizare și printr-o îmbunătățire a structurii efectivului va ajunge la circa un milion bucăți față de 500 000 cît prevede planul pe anul 1970. In aceste condiții, investițiile făcute (circa 248 000 lei) pentru lucrările de modernizare și utilare a halei respective sînt recuperabile în numai 3-4 luni. Sîntem informați că asemenea lucrări de modernizare au început și în alte cooperative (Braniștea, Bucești, Șivița, Tulucești, Independența etc.) Sarcina organelor agricole județene, a conducerilor unităților și a șefilor de ferme direct interesați trebuie să constituie, în această perioadă, urgentarea amenajărilor necesare în așa fel, încît aceste obiective să intre în funcție la termenul stabilit, să poată dovedi și prin rezultate că noua formă de cooperare C.A.P. — I.A.S. constituie o cale certă de sporire a producțiilor animaliere. V. BUCUR Pe scena Teatrului de stat, în premieră pe țară „PMI/milL((de GHEORGHIDJAGAROV Teatrul de stat Galați a selectat pentru repertoriul stagiunii 1969/70 piesa dramaturgului bulgar Gheorghi Djagarov .Procurorul Autorul s-a născut la 14 iulie 1925 in satul Beata, comuna Slivenski. A absolvit Institutul de literatură „Maxim Gorki“ din Moscova. Debutul și l-a făcut la „Revista bulgară", 1941. Pentru lupta împotriva fascismului a suferit detențiune. A ocupat diferite funcții ca : redactor la „Frontul literar", apoi dramaturg la Teatrul popular pentru tineret, în prezent este președintele Uniunii scriitorilor din Bulgaria. Din creațiile sale amintim : „Cîntecele mele" (volum de versuri) în 1954, „Lirica" in 1956, „In minutele tăcerii", 1958 „Ușile se închid" (dramă în 1956), „Și mîine e zi". Ultima piesă cunoscută, „Procurorul", a primit premiul al II-lea la al III-lea Concurs al dramei bulgare și al teatrului din 1964. Autorul apără o dată cu unele personaje ale sale, cuceririle revoluției, intentând proces de conștiință celor care greșesc în practica vieții sociale. Așadar conflictul de idei al piesei se conturează datorită aplicării unor practici greșite concretizate AVANCRONICA in încălcări ale legalității socialiste. Este semnificativ faptul că asupra instituției ce apără dreptatea — procuratura — se abat cu tăria unei furtuni gânduri și acțiuni derutante, copleșitoare, dezvăluind violentă dramă in conștiința a personajului principal Procurorul - pentru că hotărîrile ce le ia acesta comportă valoare de simbol în viața socială, Procurorul semnează un ordin de arestare și un om este întemnițat. Acasă, in familia sa, care urma să-l primească printre membrii săi pe cel deferit justiției, are loc confruntarea Procurorului cu propria-i conștiință. Dar să lăsăm să ne prezinte destinele acestor personaje în unghiul magic al scenei actorii : Dumitru Pîslaru (Procurorul) ; Radu Gheorghe Jipa (Anchetatorul) ; Eugen Tănase (Constantin Voinov) ; Marga Georgescu (Reșița) ; Constantin Săsăreanu (Boian) ; și Lavinia Teculescu (Mara Minka) ; regia aparține lui Ovidiu Georgescu, iar scenografia spectacolului este semnată de Victor Crețulescu. Premiera va avea loc, în prezența autorului piesei, sîmbătă 30 mai, orele 20. AURELIA CAZACU IINIHN HIL IlI TIATi Teatrul de stat „Procurorul” - avanpremieră (ora 20,00). Teatrul muzical - Concert simfonic realizat cu concursul solistei Cornelia Bronzetti (ora 19,30). COMI i GALAȚI : „Central- - filmul Picioare lungi, degete lungi — orele 9,45 ; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19,15 ; 21,15. „Republica“ — filmul Dansînd sirtaki — orele 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Țiglina" — filmul Urmărirea — orele 15 ; 17;30 ; 20. „Popular“ — filmul Dragoste la Las Vegas — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ — filmul Winnetou în Valea morții — orele 15; 17; 19 ; 21. „Doina“ — filmul Simpaticul domn R — orele 15 ; 17 . 19 ; 21. „Constructorul“ — filmul Primăvara pe Oder —, orele 18, 20, IAU © SIMBATA 23 MAI 1970 Programul 1 5,05 — 6,00 Muzica dimineții. 6,05 — 9,30 Muzică și actualități. 7,00 Radiojurnal. . 9,30 Miorița 10,30 Din țările socialiste. 11,05 Muzică de estradă. 11,45. Sfatul medicului. 12,00 • Recital de operă. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,30 Radio, club turistic. 13,45 Publicitate radio. 14,00 Radioexpediție pionierească .15,00 De la 3.1a 7 — emisiune de divertisment muzical. 19,00 Gazeta radio. 19,30 .Săptămîna unui meloman. 20,05 Tableta de seară. 20,10 365 de cîntece. 20,20 Argheziană. .20,25 Zece melodii preferate. 21,00 In jurul globului. 21,30 Moment poetic 22 00‘ Radiojurnal. 22,20 Sport.. 22,30 .Muzică de dans. 23,00 Expres melodii. 0,03 — 6,00 Estrada nocturnă. Programul II 6,00 Program muzical de dimineața. 7,00 ., Radiojurnal. 7,10 Program muzical de -dimineață. 8,10 Tot înainte. 8,25 Mari interpreți. 9,00 Cîntece populare.. 9,10 Coruri bărbătești. 9,35 . Muzică de cameră. 10,05 . Radioenciclopedie pentru tineret. ^0,30 Muzică ușoară/1 11,00 Pagini , din opere 11,30 Cîntec, joc și voie bună.. 12,03- Avanpremieră cotidiană. 12,15 -Concert de prînz. 13,00 Melodii populare. 13,30. Pagini, din opera Nevestele vesele.. 14,03 Anotimpurile și muzica ușoară. 14,30 Prelucrări corale. 14,45 Selecțiuni din opereta Culegătorii de stele 15,00 Viața de concert a Capitalei. 15,35 Prelucrări de folclor. 16,00 Radiojur_ nai. 16,20 Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră de Ludwig van Beethoven. 17,05 Antena tineretului. 17,35 Mari orchestre, mari interpreți — muzică de estradă. 18,00 Concert de muzică populară. 18 30 Odă limbii române. 19,00 Varietăți muzicale 19,30 Bibliotecă de poezie românească. 19,50 Noapte bună, copil. 20,00 Concert susținut de orchestra simfonică Silezia din Kattowice. 22,00 Romanțe, 22,20 Cvartetul op 64 nr. î în Fa major și Cvintetul pentru cvartet de coarde și chitară de Luigi Boccherini 23,05 Muzica românească azi 1,00 Octetul op. 166 m Fa 23,55 —• major pentru două viori, violă, violoncel, contrabas, clarinet, corn și fagot de Franz Schubert. T ¥ SIMBATA 23 MAI 1970 15,45 Tenis de cîmp . România..* Grecia. 17,00 Deschiderea emisiunii Microavanpremieră 17,05 Emisiune în limba germană 18,05 Bună seara« fetei Bună seara, băieți ! 19,00 Telejurnalul de seară 20,00 Teleenciclopedia 21,00 Film serial „Rocambole“ (III) 21,40 Reportaj TV 22,00 Serenada Haffner de Mo«zart 22,40 Telejurnalul de noapte 23,10 Muzică populară 23,25 Cam«pionatul mondial de baschet mas» culin , Iugoslavia—SUA (înregistrare) 23,55 închiderea emisiunii. MICA PUBLICITATE VINZARI Vînd cameră studio „Solea" în stare nouă. Adresați telefon 11011. SCHIMB LOCUINȚĂ Cedez casă, 4 camere, singur, curte Mazepa, contra 3 camere bloc central. Telefon 12734. PIERDERI Pierdut repartiție locuință pe numele Manu Vasile, Galați, str. Republicii 12, bloc P 2, apartamentul 16. O declar nulă. Pierdut cartea de muncă T.M. 244128 eliberată de I.C.M.S. Galați pe numele Filiuță Ion. O declar nulă. Pierdut repartiție locuință din str. Călugăreni 63 pe numele Brătianu Mihai. O declar nulă. Pierdut repartiție locuință pe numele Colț Fănică, str. Deșteptării 2. O declaranță. DIVERSE Persoanele aflate de față la accidentul din 10 noiembrie 1969, în apropierea stadionului „Dunărea“ sunt rugate să se prezinte la tribunal în ziua de 27 mai a.c. ora 8 pentru mărturie. Pornisem motorul mașinii, dusesem maneta în viteza I și, ușor, am demarat. La ce mă gîndeam ? Cred că începusem firul unui gînd, dar un glas strigat, mă numi și instinctiv am apăsat pe frînă. — Tovarășe profesor, vă rog să mă duceți și pe mine pînă la institut. Am impresia că nu pot ajunge la timp cu autobuzul. De data asta am cam depășit ora de plecare din motive în afara voinței mele și numai norocul și bunăvoința dumneavoastră mi-ar ajuta". Un fapt obișnuit, mai ales că solicitantul îmi era bine cunoscut , student în anul II la Institutul politehnic, un fost elev de-al meu. I-am zîmbit studentului Ursu Gh. la despărțire și i-am urat succes... succes pentru seara aceea, pentru toate serile pînă la capătul examenelor studențești și sociale. Am zîmbit nu numai studentului Ursu, ci tuturor acelor tineri pe care i-am petrecut prin școala serală și care ne-au dat satisfacția împlinirii efortului nostru și al societății. Joc de umbre și lumini , unii ar fi dispuși să spună că e vorba numai de un joc de umbre, punctat rareori de lumini fără strălucire. Depinde din ce unghi privești acest joc și cît de mult ai pătruns în tainele lui nu numai în înțelesul restrîns didactic ci — și asta în mod deosebit - în contextul problemelor pe care le ridică continua îmbogățire a orizontului cultural al tînărului. N-am să vorbesc despre timpul ce-l au la dispoziție elevii seraliști pentru pregătire și nici despre grija conducerilor întreprinderilor, a organizațiilor de partid U.T.C. pentru a le crea, în și limitele permise de lege și de omenie, condiții de învățătură, deși aș fi tentat s-o fac, avînd la dispoziție date convingătoare care ar pleda în favoarea elevilor. Am să vorbesc despre idealul intelectual al tinerilor acestora pornind de la o anumită cunoaștere a lor nu numai prin cîte cunoștințe pot sau au acumulat la literatură sau la altă disciplină. Orice tînăr, mai devreme sau mai tîrziu, tinde către ceva în limitele sau peste limitele posibilităților sale. Și acești oameni, elevii de la serai, mai tîrziu decît au înțeles alții, au căutat și au găsit drumul școlii. „Am urmat o școală de meserii - îmi spunea elevul Petre Ivănescu, pasionat fiind de mecanică. Atît am gîndit și dorit atunci, la 14 ani și nimeni din jurul meu n-a mers cu alt pronostic". Mi-a povestit despre anii de școală și, mai ales, despre un gînd care i se furișa cînd și cînd printre altele obișnuite. „Am dorit atunci să fiu lăcătuș mecanic, dar nu m-a mai mulțumit în momentul cînd mi-am dat seama că pot și mai mult. Am avut un maistru... un adevărat om cu suflet și cu copii la liceu și facultate. Mă sfredelea tot timpul spunîndu-mi că n-am făcut prea mult nici pentru mine, nici pentru societate dacă numai la atîta intenționez să rămîn. Umbla cu arcușul pe strunele inimii mele și așa s-a născut melodia care m-a încîntat să urmez liceul. Intr-o zi... și „mă voi bate" s-o ajung - îi voi mulțumi maistrului și celorlalți. Cine știe ce ginduri mă vor munci mai departe ? In fond, îmi dau seama că trebuie să te lupți cu viața — o luptă cinstită, dreaptă — ca să o cucerești pentru tine și pentru alții”. De unde aceste convingeri, dacă nu dintr-o pasiune interioară, necunoscută de nimeni nici chiar de însuși proprietarul ei, un copilandru aparținînd unei lumi — care în anii aceștia a început să știe și să preia lumina culturii ! ? A deschis ochii la adevărul vieții mai tîrziu și a descoperit în ființa sa puterile care să acopere cu șanse de reușită o anumită cale. „Eram mulți copii acasă, „o casă de fete", că ai mei, oameni ai pămîntului, se tot întrebau ce-o să facă cu noi că n-o să aibă ce ne da de „zestre", mărturisea într-o oră de dirigenție eleva Apostol Maria pe marginea problemei puse în discuție : „O problemă interesantă la tineret , unde mă găsesc în peisajul social, și încotro mă îndrept". „Am încăput" într-o școală profesională și acum lucrez ca heliografistă la întreprinderea de construcții și proiectări Galați. Sînt căsătorită. N-am considerat că avînd o muncă și familie aș putea să mă „așez" liniștită în fluxul vieții. Vreau și voi deveni proiectantă, așa cum mi-am dorit cînd am bătut la poarta liceului, de care nu peste mult mă voi despărți, pentru a urma o școală tehnică în această specialitate". Vorbea simplu, curgător cu încrederea pe care o poate avea cel ce nu e dispus să abandoneze un drum ce și l-a imaginat ca posibil, un ideal. Și nu e departe vremea cînd eleva de la seral, Apostol Maria va participa cu priceperea și cunoștințele ei la rezolvarea unor probleme de factură și importanță superioară celor de acum. Mai mult, fata din „casa cu multe fete" își „zestrea" - un alt făurește cultural și — de ce orizont n-am spune-o ? - va ști mai bine cîtă importanță are de carte cînd va fi și știința în postura de părinte. S-ar putea scrie multe lucruri extrem de interesanșite despre tinerii elevi de la serai. Este o lume ajunsă aici, la izvoarele binefăcătoare ale culturii, a înnoda un fir rupt, pentru pentru a continua un drum întrerupt din motive din cele mai diverse, sau chiar ca să îndeplinească o cerință de serviciu. Indiferent de motive, școala are asupra elevilor săi o influență binefăcătoare, acționînd nu numai sub aspectul informativ, ci și sub cel formativ. Orașul nostru, cu o populație de peste 160 000 de locuitori, din care mare parte sînt tineri muncind la Combinat, în fabrici și pe șantiere de construcții, prezintă acel aspect de conglomerat, nu numai în privința locului geografic de unde au venit, ci și a nivelului de educație și a celui de cultură. Tineretul orașului nostru, atît de divers și, mai ales, cu atîtea probleme de natură cultural - educativă scapă și nu greșesc interesului slab sau dezinteresului multor factori care lucrează nemijlocit cu el. Cîți maiștri ca cel de care s-a bucurat Petrenescu, cîți ingineri sau srădirectori, cunosc, în afară de ceea ce dau, sau nu dau acești tineri în producție, și ceea ce gîndesc, doresc, sau năzuiesc ei ? ! Școala cizelează, sădește și întreține, pe toate căile și alături de alți factori sămînța și rodul spiritual care asigură, în mod concret comportarea civilizată, o altă optică asupra vieții, o platformă de lansare spre un ideal superior. Ne face plăcere să cităm numele doar ale cîtorva dintre cei care termină secția serală a liceului „V. Alecsandri" anul acesta și care, patru ani, au devenit după „alți oameni”, văd astfel rolul lor în viața socială, oameni care au rîvnit către un ideal și care pentru a-i ajunge s-au desprins, in primul rînd, și de anumite „metehne" pe care „le dobîndiseră" cu ușurință pe un fond cinstit, dar insuficient controlat și îndrumat la vreme: Ursu Ene, Vasile Ene, Ursu Ion, Iordache Petrică, Cojocaru Petru, Tăbăcaru Ion, Nicolae Simion, Crețu Ion, Răcuițeanu Dumitru și mulți alții. Alături de aceștia majoritatea covîrșitoare sînt colegilor lor care, dacă nu a s-au ridicat la o situație școlară decît merg în societate mediocră, cu deprinderi bine puse la punct, capabili ca la locul de muncă sau în orice ocazie să apere și să impună opinii, atitudini care să contribuie la efortul general în direcția educației tineretului, dezvoltării adevăratelor trasături de caracter ale omului societății socialiste. Readuc momentul întîmplării care m-a făcut să gîndesc la această lume pe care luptăm să o redăm mai bună, mai cultă, societății. Studentul Ursu ca inginer, va răspunde de unui colectiv mai mic sau mai mare. Sunt sigur că în afara obligațiilor stricte de serviciu, va găsi timp să cunoască, „pe dinăuntru" oamenii, și mai ales pe aceia ca și dînsul altădată, care au nevoie de îndrumare și sprijin ca să pătrundă bine sensul adevăratei mai existente într-o societate care cere de la om mai mult și mai bun ca să dea oamenilor bucuria de a trăi. Prof. V. SILIȘTEANU Cine ești dumneata, tinere ? Unde mă găsesc și în com să îndrept! Pag. a 3-a SPORT BOX Victorie a juniorilor Au început întrecerile campionatului de box pe echipe, rezervate juniorilor. Acestea au fost împărțite în 4 serii repartizate după criterii geografice: Formația Clubului sportiv municipal Dunărea Galați face parte din seria a III-a, împreună cu echipele C.S.C. Pitești, Nicolina Iași și Energia Cîmpinia și va susține meciuri tur-retur cu fiecare dintre acestea. Recent, la Cîmpinia, tinerii boxeri de la Dunărea au susținut prima întîlnire în compania echipei Energia. Avînd o comportare bună, gălățeniii au cîștigat întîlnirea cu scorul de 13—9. Punctele au fost cucerite de Cociog, Bodolan, Roșca, Crihană, P. Vasile, E. Samson (cîte 2 — el primind deciziile de învingători) și Vizitiu, care a făcut meci egal. In etapa viitoare, Dunărea Galați va întîlni formația Nicolina Iași. Program competițional FOTBAL. Activitatea competiționala oficială continuă astăzi și mîine. Astăzi in cadrul diviziei naționale — seria a II-a — se dispută o partida interesantă : S U.T. Galați — Metalul Plopeni. Jocul are loc pe stadionul „Dunărea“ cu începere de la ora 17 și va fi precedat de întîlnirea echipelor gălațene de juniori S.U.T. — Oțelul. Mîine în divizia națională B seria I, Politehnica Galați înttiner Ște pe teren propriu formația Metrom Brașov. Jocul este important pentru ambele echipe, fapt care ne determină să anticipam că vom asista la o dispută aprigă. Galațenii, cu un moral mai bun în urma victoriei din etapa precedentă obținută la Tîrgoviște, și cu avantajul propriului teren vor obține, credem, victoria. Jocul este programat la ora 17 pe stadionul „Portul roșu“. In deschidere va avea loc întîlnirea echipelor de juniori Politehnica — Ancora. Tot mîine în divizia națională C, Gloria C.F.R. întîlnește pe stadionul cu același nume, începînd de la ora 17, echipa Dunărea Brăila. Gălățenii au prima șansă. Campionatul județean programează următoarele jocuri: Metalosport — Tehnometal (teren „Metalosport“,, ora 10), Victoria I.G.L. — Tractorul (teren „Victoria“, ora 10), Mecanizatorul Tg. Bujor — Trefilerul Galați (ora 15.30), Avîntul Matca — Comerțul Galați (ora 13,30), Avîntul Valea Mărului — Dacia Galați (ora 13) și Gloria Tecuci — Recolta Tudor Vladimirescu. (teren „Gloria“, ora 11) In deschidere vor avea loc întîlnirile echipelor de juniori. ATLETISM. Astăzi cu începere de la ora 11 stadionul „Portul roșu“ găzduiește întrecerile etapei județene a tetratlonului atletic școlar. NATATIE. Bazinul acoperit de înot găzduiește astăzi cu începere de la ora 16 un concurs local, rezervat sportivilor avansați,cît și celor neclasificați. HANDBAL. Mîine se dispută penultima etapă în campionatele republicane. La Galați, în diviziei feminine B, formația cadrul locală Politehnica întîlnește echipa Spartac Constanța. Jocul se dispută pe terenul „Politehnica“ începînd de la ora 11. Pronosticul nostru 1. Progresul Brăila — Chimia Suceava 1 2. Poli. Galați— Metroml 3. FI. Moreni — Progresul Buc. X 4. C.F.R. Arad — Gaz Metan I 5. Minerul Anina — Vagonul X 6. Minerul R.M. — Olimpia S.M. I 7. CSM Reșița — Electroputere I 8. Cesena — Modenax 9. Foggia —• Varese ? 10. Monza — Atalanta | 11. Pianceza — Ternana X 12. Pisa — Catanzaro ( 13. Reggina Livorno &