Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-26 / nr. 7914

Pag. a 2-a CONȘTIINȚA CETĂȚENEASCĂ - mai puternică decit torța apelor Muncitori și cadre de specialiști de pe plat­forma Combinatului si­derurgic, acționînd pentru oprirea erozi­unilor pe digul de la Prut, provocate de va­luri puternice. Lucrătorii din poștă și telecomunicații — la posturi Condițiile excepționale în care se desfășoară acum mun­ca în serviciile de poștă și telecomunicații cer eforturi suplimentare, abnegație. La Nămoloasa, comună izolată între ape, expediția efectelor poștale se face cu o mașină care circulă pe dig și apoi cu barca. Banii pentru achi­tarea pensiilor, mandatele, coletele, ziarele, corespon­dența ajung cu bine la des­tinatari, ce­le căi ocolite și cu mijloa­care solicită mai multă muncă, circulă coresponden­ța și celelalte efecte poștale, pe arterele ce leagă Galațiul de Brăila și Tecuci. De la și spre Brăila efectele poștale circulă cu nave speciale în­chiriate de la C.N.F. „Na­­vrom“ Galați* spre Tecuci se folosesc mașinile care tran­zitează corespondența prin stația C.F.R. Independența. Pentru a nu mări timpul de transport, prelucrare și distri­buire a trimiterilor de și presă, un mare număr poștă de lucrători de la oficiile poștale s-au oferit voluntar să ajute la operațiile de încărcare, descărcare­ , sortare, expedie­re etc. Mînuitorii de valori Anton Mușat, Marin Do­­bre, Gh. Cireș, Aurica Pe­tre, planificatorii Gabriela Popovici, Gheorghe Crăciun, Nicolae Guguianu, șoferii Petrache Zlătaru, Constantin Panait și mulți, mulți alții n-au cunoscut răgazul a­­tunci cînd au fost chemați să asigure in bune condiții, circulația poștală. S-au evi­dențiat, de asemenea, în mod deosebit, electromeca­nicii Anghel Gurău, Dimof­­te Mîștea, Ilie Nicu, Gheor­ghe Turtureanu, care, ca toți cei 65 de ani ai săi, n-a ezitat să înfrunte apa, să a­­jungă la stîlpul, de pe care se rupsese cablul telefonic și să înlăture deranjamen­tul telefonic. In timp scurt s-au restabilit legăturile te­lefonice și cu stația de re­­pompare a apei potabile, de la Șerbești, cu consiliul popu­lar comunal Șend­reni și cu I.MTA, din această comu­nă. CONTUL 2­000 „Donez cu buna mea voință...“ „Subsemnatul Lupu Ghe­orghe, în etate de 76 ani, din str. Al. I. Cuza nr. 6, în pre­zent primesc o mică pensie lunară din care cu buna mea voință donez din partea mea și a soției mele suma de 100 lei pentru zonele calamitate.“ Scrisoarea, purtând data de 22 mai a.c., a însoțit aminti­ta depunere în contul 2000 la una din agențiile C.E.C. gă­­lățene. Gestul acesta se adaugă altor zeci, sute, mii, devenite astăzi în toată țara gesturi co­tidiene, încărcate de semnifi­cații dintre cele mai nobile. De la un capăt la celălalt al României, oameni simpli, co­pii și bătrîni, pășesc pragurile agențiilor C.E.C. pentru a-și alătura economiile lor sume­lor care au scopul de a ali­na parte din suferințele celor atât de greu năpăstuiți de ur­gia apelor. In contextul întregii cări patriotice încercați miș­să înțelegeți fapta mai sus rela­tată. Sau altele asemenea ei : Ion Enache, tot pensionar, a depus în contul 2000 suma de 1000 lei. De la căminul de bătrîni nr. 1 s-a primit de curînd suma 1050 lei în folo­sul sinistraților.­­ Unii cetățeni doresc să rămînă anonimi, ne declara tovarășa Petrica Nlava, con­trolor ghișeu la Agenția nr. 1 C.E.C. din Galați. Un de om, care a depus 350 astfel de lei, ne-a oferit în loc de nume două inițiale : M. Gh. Aflăm de la tovarășul Au­rel Joșceanu, directorul Fili­alei municipale ; C.E.C. Ga­lați, că pe cuprinsul orașului pînă în seara zilei de 23 mai a.c. numărul depunătorilor în contul 2­000 depășea cifra de 360. Suma totală pe munici­piul Galați se apropia de 113 000 lei în seara aceleiași zile. Acțiunea continuă cu inten­sitate crescîndă. VIAȚA NOUA Linii ferate repuse în circulație Respectînd indicațiile comandamentului de apă­rare contra privind punerea inundațiilor, în func­țiune, în primă urgență, a căilor de comunicații, lu­crătorii din Regionala C.F.R. Galați au acționat cu promptitudine pentru re­punerea in circulație a căilor ferate­ avariate de furia apelor. După cum sîntem infor­mați, în urma unei susți­nute activități de zi și noapte a echipelor de in­tervenții, ieri, în jurul orei 14, unele stricăciuni provocate de inundații au fost lichidate și s-a reluat circulația trenurilor de per­soane și mărfuri pe linia c.f. Galați-Bîrlad. In prezent se fac pregă­tiri materiale și se elabo­rează soluții pentru înce­perea de urgență a repa­rațiilor pe linia Galați- Brăila. FAPT­­ALE DEMNITĂȚII UMANE Mai mult ca oricînd, în a­­ceste momente grele generate de fenomenul neobișnuit ce s-a abătut asupra țării, s-a dezlănțuit în toată plenitudi­nea formidabila energie a națiunii noastre socialiste, fierbintele său patriotism ma­terializat în nenumărate fap­te ce merită a fi înscrise majuscule în marea carte cu a demnității umane, compasi­unea sinceră, gesturile, fap­tele oamenilor de toate vîrs­­tele impresionează în deosebit prin grandoarea chip și spontaneitatea lor. Dînd glas apelului Frontu­lui Unității Socialiste, ce­tățenii patriei își­­ exte­riorizează­­ dorința fier­binte, pornită din adîn­­cul inimilor de a face ca a­­­­portul lor să fie cu­ mai­­ sub­stanțial în diminuuarea­ urmă­rilor stihiei. Nu au trecut de­cit cîteva zile de la institui­rea centrelor de colectare a­ obiectelor pentru sinistrați și listele donatorilor deja au început să cuprindă de mii de nume. Din mii, zeci toate localitățile județului nostru sosesc neîncetat vești care în­tregesc imaginea mărețului act umanitar de ajutorare a acelor oameni care pe neaș­teptate au fost smulși din ca­sele lor și a căror agoniseală de-o viață a fost luată de valu­rile tumultuoase ale apelor re­vărsate. Deși ar părea incredi­bil, este aproape imposibil de redat în cifre varietatea și su­ma obiectelor de îmbrăcă­minte, articole de uz casnic, rechizite școlare etc., donate pînă acum. Se poate spune numai atît: pînă ieri, la cen­trele de colectare din județul nostru, s-au pregătit mii de colete cuprinzînd îndeosebi articole de îmbrăcăminte și încălțăminte ce urmează a fi dirijate spre localitățile care suferă de pe urma acestei ca­lamități naturale cu care se luptă întregul popor. In cursul zilei de ieri am vizitat cîteva centre din mu­nicipiul Galați. La nr. 16 din Țiglina I, centrul într-o atmosferă sobră, într-o ordine desăvârșită se lucrează intens. Cu brațele încărcate, venind parcă de la cumpărături în preajma unui eveniment deo­­­sebit, numeroși cetățeni se prezintă aici. Pe chipul mul­tora dintre ei se poate citi însă părerea de rău că „parcă nu au donat suficient". — Am adus o plapumă, nu­mai atît... — ne anunță emo­ționată pensionara Elena Ră­­ceanu. — Iar eu, în afară de o geantă cu rechizite pentru un elev din clasa a Vl-a și 100 de lei pe care i-am despus la contul 2000, mă ofer ca în tim­pul liber să ajut la primirea și ambalarea obiectelor — declară eu emoție în glas e­­levul Mihai Cîrlan de la Școa­la generală nr. 6. — Numai în curs de două zile — ne spune George Ră­­dău, secretarul unei organiza­ții de partid din cartierul Ți­glina I, la centrul nostru s-au prezentat aproape 200 de ce­tățeni, dar, s-a donat un nu­măr mare de obiecte, în ma­joritate îmbrăcăminte. Sunt însă foarte mulți cetățeni ca­re și-au anunțat sosirea pen­tru a face donații în folosul sinistraților. Responsabilul centrului nr. 1 din cartierul Țiglina III, Vasile Caranfil, ne informa­­ză că aici s-au depus pînă du­minică aproape 3 000 de o­­biecte (costume pentru băr­bați și copii, rochii de damă, paltoane, încălțăminte, uni­forme școlare, pături, cear­șafuri și altele), prezentîn­­du-ne apoi numele donatori­lor. Cu acest prilej aflăm și alte fapte pătrunse de același u­­manitarism, de aceeași dorin­ță de a veni în ajutorul celor care suferă de pe urma si­nistrului. In multe blocuri din cartierul Țiglina I gospo­dinele s-au hotărît să depună o anumită sumă la C.E.C. în contul 2000, numeroase fami­lii s-au oferit să ia în între­ținere copii ai sinistraților, alții, donează mobile etc. Un noian de gesturi care demon­strează cu prisosință că în a­­ceste zile nimeni nu stă cu brațele încrucișate și că, prin mărețul efort colectiv ce se face pa toate planurile, pul­sează o imensă inimă a unui popor harnic, care știe să-și ajute semenii la nevoie este hotărît să facă totul pen­­i­tru ca viața să-și reia grab­nic mersul său normal. V. METAXA Ultim asalt împotriva revărsării Dunării (Urmare din pag. I)­mandamentului județean de prevenire și combatere a inun­dațiilor, a fost terminat. Au fost depuse aici, pentru aceasta, eforturi cu adevărat eroice din partea cadrelor de conducere și a constructorilor de la I.­­ C.M. (trebuie să a­­mintim de inginerii Constantin Barbu, Dumitru Bahamat, de maiștrii Emil Rodeanu, Nicolae Seciu, Ion Paleangă, Petre Cim­­peanu), a ostașilor forțelor noastre armate pentru ca bara­jul împotriva viiturilor Dunării să fie ridicat la timp.­­ Cei 100 de ostași, din care trebuie evidențiați sergenții Va­­sile Bojescu, Dorinei Nichita, fruntașii Cornel Antipa, Mircea Baciu și soldatul Mihai Iacomi, alături de locotenentul major Mihalache Barbu, ne spunea plutonierul Nicolae Anton, se­cretarul organizației de partid din subunitatea dislocată aici, au depus mult zel, multă ab­negație în realizarea acestui dig care să apere avuția po­porului. Alături de constructori și os­tași, la construcția digului au lucrat docherii „NAVROM”-ului și salariații de la Export lemn astfel încit cei peste 50 000 mc material lemnos, destinat expor­tului, să fie apărați împotriva inundațiilor.­­ Participînd la construcția digului, care în fond apără propriul loc de muncă, ne spu­ne tov. Ion Zamfir, directorul în­treprinderii „Exportlemn" Galați, salariații noștri s-au îngrijit în paralel, pentru orice eventuali­tate, de evacuarea a 3 000 mc cherestea de fag și 500 m­c produse stratificate din zonele expuse excesului de umiditate. Din rîndul colectivului nostru sînt formate echipe care supra­veghează digul zi și noapte, pentru a interveni la nevoie. Este ora 18 și la sediul aces­tei unități continuă să fie o vie agitație. Tovarășii Nicolae Dan, secretar al Comitetului județean de partid, George Constantin, secretar al Comitetului munici­pal de partid, împreună cu ca­dre de conducere de I.­­ C.M., cu reprezentanții os­ta­tașilor, stabilesc planul „de bă­taie" al unui nou front de lu­cru împotriva viiturilor Dunării. Digul trebuie înălțat pe o altă porțiune de 700 m, în zona în­­diguită a I.A.S. Brateș. O nouă sarcină care va fi îndeplinită cu aceeași fermitate, cu același spirit de abnegație de oameni, de constructori, de ostași, de ceilalți oameni ai muncii. Muncă tenace, îndîrjită pe magistrala de apărare (Urmare din pag. I), dată de maiorul Dumitru Pamfile cară fără întrerupere sute de metri cubi de pămînt pe coronamentul digului, în­­tărindu-i, sistemul de protecție contraval. Elevii încarcă in­tr-un ritm alert sute de saci cu nisip, pe care pescarii con­duși de inginerul Vasile Bu­­rada îi transportă in cele mai sensibile zone ale digului. E ora 9. Oamenii se rinduiesc pe dig spre a veni numai pen­tru 10 minute la șoseaua de asfalt și a servi o cană de ceai fierbinte. Vîntul­ suflă pe Prutul ieșit din matcă, la Ghimia, cu 75 km­ pe oră. Sunt aici sute de oameni care de duminică sea­ra nu mai știu ce înseamnă odihna. Valurile mușcă aprig din dig. Dar în calea lor au stat o noapte întreagă și încă o zi sute și sute de oameni, în frunte cu comuniștii. Fără a lua în seamă apa rece, no­roiul și temperatura scăzută, ei au coborit 1, taluzul exterior și, azi pînă la brîu, au conso­lidat zonele periclitate bătînd pe fundul milos mii de țăruși lungi de doi-trei metri du­blați de plăci parazăpezi con­solidate cu saci încărcați cu pămînt și nisip. Digul este protejat fără rogojini, fascine, întrerupere cu piatră de carieră, plăci de stufit, scîn­­dură de brad și stejar și tot ce poate opri furia valurilor. Militari în șiruri, transportă aceste materiale la locurile de intervenție. I-am întîlnit ieri, lucrînd în condițiuni deosebit de grele, pe muncitorii de la I.C.M.S.G. și C.S.G. 15 din cei 50 de lu­crători de pe șantierul 33 al I.C.M.S.G. în frunte cu tehni­cianul Aurelian Anghelescu erau oameni de „pilotaj apă" în acțiunea de consoli­da­dare a taluzului exterior. Cu valuri asemănătoare iscate de vîntul puternic s-au luptat și salariații de la T.A.P.L. și Trustul de construcții. La km 3 + 200 Petre Mișcă, in­ginerul șef al șantierului 35 I.C.M.S.G. și maiorul Vasile Fulga aveau culoarea noroiu­lui. „Suntem­ muncitori con­structori — ne spunea ieri la amiază tovarășul Anton Me­­dic, secretarul comitetului de partid de la I.C.M.S.G., — nu plecăm de aici pînă nu vedem Prutul liniștit și digul prote­jat în totalitate". Peste tot, la fiecare loc de muncă, acolo unde situația precară o cere, pe fiecare tronson de dig sunt prezenți ingineri și tehnicieni de la C. F.F.G.A.I.F. și T.C.I.F. — numărul lor fiind în această mare acțiune de protejare a digului de 36. Spre după amiază vîntul mai slăbise în intensitate ; in același timp volumul de ma­teriale către orele 18 era în continuă creștere, iar oamenii veniți în schimbul de noapte, direct din producție — de la I. C.M.S.G., C.L.G., Uzina La­minorul de tablă, I. 7 C.M. I.S.C.L. și alte întreprinderi gălățene, alături de militari au continuat munca într-o organi­zare perfectă. Și ieri noapte, pe această trainică baricadă a­­părată cu un efort uriaș de ei, s-a pus drept țel același im­perativ: „Apele Prutului nu vor trece peste digul nostru !" N.B. In cursul nopții tre­cute redactori ai ziarului s-au aflat în continuare pe digul de apărare de la Prut. Despre faptele întîlnite la fața locu­lui vom relata pe larg în numărul nostru de mîine. (Urmare din pag. 1), era aproape la întreaga ca­pacitate, compensîndu-se pier­derile prin prelungirea pro­gramului de lucru. Duminică 24 mai s-a lucrat ea în orice zi de lucru. Paralel cu lucrul, o echipă de mecanici, electricieni și alți muncitori au stat­ toată ziua în fabrică după ce mun­ciseră întreaga noapte, pentru a asigura evacuarea apelor și securitatea celor care lucrea­ză. Tovarășul Dumitru Solare, șeful unității de aici, ne-a vorbit cu multă stimă despre eforturile făcute de șeful me­canic Constantin Mihalcea, care a asigurat funcționarea utilajelor în condiții vitrege de lucru, despre comunistul Gheorghe Cristea, lăcătuș de întreținere, despre Constantin Pascu, Gheorghe Bîrlădeanu, Constantin Chiriță, Ioanisim Peiu, Marin Popescu și des­pre mulți alți muncitori har­nici. Cînd apele au fost mai mari, pentru prevenirea pa­gubelor 10 motoare au fost demontate și ridicate pentru a nu fi inundate. Acum toate au intrat în lucru, urmărin­­du-se atent evoluția cotelor Siretului, pentru ca la nevoie să fie din nou puse la adă­post. Conform primelor prog­noze, echipele de intervenții trebuiau să lucreze pînă in ziua de 24 mai, acum s-a fă­cut un nou grafic pînă la 31 mai. Am vizitat aproape sectoarele de producție toate secției de industrializare ale lemnului de la Cosmești. Ca­­ să ajungem la atelierul de budaue a trebuit să facem e­­chilibristică peste punți. La fel am pătruns și în depozi­tul de cherestea și în cel de bușteni ca și în hala gatere­lor. Peste tot însă oamenii lu­crau ca și cum Siretul n-ar fi la cîțiva metri. Siguranța în muncă le-a insufla încre­derea dobîndită de-a lungul anilor în cuvântul partidului, care nu cunoaște cel mai no­bil decit grija față de om. Șiretul, ca și alte ape este ve­gheat ceas de ceas și în caz de nevoie măsurile se iau din vreme. Pînă atunci se muncește fără răgaz, cu ab­negație, pentru a recupera pagubele produse, pentru a diminua din pierderile pro­venite din cauza calamități­lor naturii. La Fundeni, aceeași oscila­­ție a nivelului apelor. Din ce­le 25 de familii evacuate din satul Fundenii Vechi, toate se reîntorseseră la casele lor, ca apoi să le părăsească din nou. Pe primarul comunei, Gheorghe Savin, pe președin­tele C.A.P. Alexandru Sandu, împreună cu alți săteni i-am găsit în satul Lungoci unde s-au și împărțit de pe acum peste 20 de loturi pentru construcția de case pentru e­i din zonele inundate. Au pri­mit mai întîi loc de casă cei care au locuințele dincolo de dig,­îngă Siret. Apoi au pri­­ TĂRIILE ÎNCREDERII unit ceilalți. Oamenii au pri­mit cu satisfacție această măsură, pentru ca peste ani să nu mai fie supuși vitregi­ilor inundațiilor. La Lungoci, au fost evacu­ate preventiv aproape 100 de case. Din acestea doar două au fost inundate. Restul au fost apărate de un dig nou, făcut în zilele dinaintea inun­dațiilor, la a cărui construcție au participat toți sătenii, aju­tați de mașini grele de la C. F.F.G.A.I.F. și de la I. C.M.S.G., de militari ai for­țelor noastre armate. Digul i-a ferit pe săteni de inunda­ții. Cînd am fost la Lungoci pe secretarul comitetului de partid, Ștefan Ghersin, l-am găsit mobilizînd cetățenii la refacerea și întreținerea di­gului, ca nu cumva valurile și creșterea apelor să facă vreo breșă. Toți cei chemați se prezentau imediat pe dig. Ei nu uită că tot la chemarea și din inițiativa organelor lo­cale de partid au salvat sa­tul de la inundații. încrede­rea îi îmbărbătează și sunt convinși că și în viitor vor învinge orice greutăți, căci în fruntea lor îi au pe comuniști, pe cei mai buni fii ai po­porului, Cu prețul ultimelor picături de energie (Urmare din pag. I), unul spre fluviu numai pe li­mita drumului ce le-a fost destinat ? In primul rînd muncitori și alături de ei bravii noștri militari. Am a­­uzit ieri pe digul de la Prut, vorbindu-se toate dialectele țării, toate limbile naționali­tăților conlocuitoare. Fii ai Munteniei, Moldovei sau Ba­natului, din bănia Craiovei sau din Țara Birsei, români, maghiari sau germani, cetă­țeni ai României socialiste, care acum se instruiesc în rîndurile forțelor noastre ar­mate, au venit aici, la Prut, pentru a-i stăvili amenință­rile distrugătoare. Forța de muncă a militari­lor a fost completată noap­tea de duminică — 24 mai, spre lun. — 25 mai a.c. de sute de U.T.C.-iști, elevi ai Grupului școlar C.S.G. Tine­rețea și abnegația militarilor și elevilor, dirijată cu price­pere și experiență de activiști de partid și de specialiști, între care am aminti numele tovarășilor Nicolae David, Pompiliu Besoiu, Nicolae Tri­­fan, Nicolae Păun și alții, au ținut piept, sfidînd bezna nopții, furiei apelor. In pri­mele ore ale dimineții în ma­rea bătălie s-au angajat peste 4 500 de siderurgiști, oțelari, jurnaliști, electricieni, mon­­tori oameni care cu forța brațelor au clădit pe platfor­ma ce ia Smîrdan cea mai vne cetate de oțel a țării. Din zidul formt de acești oameni, înarmați cu unelte, cu saci cu nisip și alte mate­riale de construcții necesare consolidării digului, ne-a a­­tras atenția un tînăr înalt, blond. Intr-un continuu du,te vino el transporta în spate saci cu nisip pentru tovarășii săi care bateau țăruși și așe­zau fascine pe poala interi­oară a digului, pentru a-1 feri de eroziune. Era inginerul e­­lectronist Cernahoschi-Condu­­rățeanu Mihail de la C.S.G. Dar Cernahoschi nu era singurul care muncea intr-un atare iureș. Ca el erau mii de oameni. Toți acești eroi anonimi după cum ne spunea tov. Gheorghe Neațu, secre­tarul comitetului de par­tid de­ la C. S. G., știu că de felul cum vor munci în aceste ore hotărî­­toare va depinde, salvarea recoltei din incinta îndiguită. Și ei, fiecare în sinea sa, pare că au jurat să nu cedeze nici un milimetru din terenul câș­tigat de oameni, cu ani în urmă. Cu trudă și sudoare. Vor, cu orice preț, să admi­re și să se bucure de rodul holdelor din fostul Lac Bra­teș, bunuri ale întregului popor. O­slașii pregătesc materialul lemnos necesar constririi stavilei in fața valurilor care amenință digul de la Prut. Nr. 7914 Ceasul confruntă­rilor cu apa dezlănțuită (Urmare din pag. I), se aflau comuniștii Vicol Du­mitru, Gheorghe Dibu, Gheor­ghe Grațianu ; unii dintre ei aveau să rămînă pe tractor peste 14 ore. Pe unele străzi apa revărsa­tă peste maluri atingea adin­­cimi de peste 70 cm. Cotele Jiului sunt in perma­nentă creștere. Pe măsură ce orele se scurg valorile în­registrate sunt tot mai alar­­mante. 412 cm la orele 3, 419 cm la orele 5, 423 la orele 6 dimineța. In năvala lor apele cuprind noi cartiere, noi străzi, noi case. Lupta se desfășoară acum pe mai multe fronturi. 21 de străzi sunt pline de apă, 475 de case sunt încercuite, 83 de locuințe­­ inundate. Oamenii înfruntă cu bărbăție apa re­ce și îndușmănită conștienți că fiecare clipă este deosebit de prețioasă în această con­fruntare.­­ Un ajutor deosebit de prețios în acțiunea de evacu­are a celor 85 de familii — ne spunea ieri tovarășul Traian Gătej, prim secretar al Co­mitetului municipal de par­tid Tecuci, primarul munici­piului­­ l-am primit din par­tea cetățenilor inundate. Bărbații din cartierele refuzau să se evacueze împreună cu fa­­mi­lii­le lor rămînind să ajute la salvarea vecinilor ale căror locuințe erau amenințate de inundații. O parte din familiile sinis­trate au fost primite de rude și prieteni, pînă la retragerea apelor, alții au fost cazați în dormitoare special amena­jate la Uzina de reparații auto, la întreprinderea de me­canizare a agriculturii, ori la clubul Uzinei de reparații a utilajelor agricole. Aceeași confruntare dra­matică cu apele riului Birlad - care în noaptea de 24 spre 25 au înregistrat o creștere de 1 metru și 20 centimetri pes­te nivelul normal, s-a purtat in tul comuna Munteni și in la­Țigănești. Aici viiturile au încercuit 237 de case pă­­trunzind in peste 50 de lo­cuințe. Cetățenii comunei, toți ca unul au făcut front co­mun in fața puhoaielor, reu­șind să evacueze la vreme cu mașini și tractoare grele cele 85 de familii a căror viață era in pericol. Școala gene­rală din Jigănești, a fost în­conjurată de apă. Cursurile in­să continuă. Elevii au fost transportați cu remorci in lo­calul Școlii profesionale de mecanici agricoli. Unindu-și eforturile oamenii de aici au ridicat diguri de pămînt și au săpat șanțuri de scurgere a apei pentru a feri grădina de legume și o parte din semănături de inundații. Multe dintre ele s-au dovedit eficiente. La ceasul cînd scriem aceste rînduri cotele riului Birlad sint staționare (427 cm.). Starea de alarmă insă se menține. Te­cucenii sint pregătiți să in­tervină cu promptitudine ori­unde situația o va impune. Cote ale umanității Educat de partid în spiritul înaltelor principii ale eticii comuniste, tineretul patriei noastre a dat dovadă și de a­­ceastă dată de un profund umanitarism, de dragoste ne­țărmurită față de țară. In lupta împotriva apelor dez­lănțuite, pe șantierele de a­­părare a localităților și a ogoa­relor tinerii, mobilizați de or­ganizațiile U.T.C., au făcut, alături de cei vîrstnici, tot ce era posibil omenește pentru a ridica stavile în fața puhoa­ielor. Ei s-au alăturat în aceste clipe grele, efortului comun al poporului român de a veni în ajutorul sinistraților. Tine­rii din județul nostru au ho­tărît să depună din veniturile proprii ale organizațiilor U.T.C. în fondul de ajutora­re suma de 900 000 lei. Multe din organizațiile U.T.C. din întreprinderi, școli și comune au depus primele sume. Or­ganizația U.T.C. de la Șantie­rul naval Galați a donat 10 000 lei, de la întreprinde­rea „11 Iunie", 12 000 lei, iar organizațiile de tineret din co­muna Rediu 1 000 lei, din Pe­­chea 1 500 lei și din Piscu 400 lei. Pentru a veni în ajutorul colegilor lor din zonele cala­mitate elevii claselor a XII-a de la Liceul nr. 3 din Galați a­u predat la centrele de colectare a obiectelor pentru sinistrați 150 unifome școlare, 1 500 caiete și alte rechizite. La fel au procedat elevii de la Liceele nr. 1 și 2 din municipiul Te­cuci care au donat 400 unifor­me și 5 000 lei. Sunt gesturi sim­­ple, pornite din adîncul inimii, dovedind prin conținutul lor spiritul de solidaritate, de umanism.. Jl1

Next