Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-26 / nr. 7914
Pag. a 2-a CONȘTIINȚA CETĂȚENEASCĂ - mai puternică decit torța apelor Muncitori și cadre de specialiști de pe platforma Combinatului siderurgic, acționînd pentru oprirea eroziunilor pe digul de la Prut, provocate de valuri puternice. Lucrătorii din poștă și telecomunicații — la posturi Condițiile excepționale în care se desfășoară acum munca în serviciile de poștă și telecomunicații cer eforturi suplimentare, abnegație. La Nămoloasa, comună izolată între ape, expediția efectelor poștale se face cu o mașină care circulă pe dig și apoi cu barca. Banii pentru achitarea pensiilor, mandatele, coletele, ziarele, corespondența ajung cu bine la destinatari, cele căi ocolite și cu mijloacare solicită mai multă muncă, circulă corespondența și celelalte efecte poștale, pe arterele ce leagă Galațiul de Brăila și Tecuci. De la și spre Brăila efectele poștale circulă cu nave speciale închiriate de la C.N.F. „Navrom“ Galați* spre Tecuci se folosesc mașinile care tranzitează corespondența prin stația C.F.R. Independența. Pentru a nu mări timpul de transport, prelucrare și distribuire a trimiterilor de și presă, un mare număr poștă de lucrători de la oficiile poștale s-au oferit voluntar să ajute la operațiile de încărcare, descărcare , sortare, expediere etc. Mînuitorii de valori Anton Mușat, Marin Dobre, Gh. Cireș, Aurica Petre, planificatorii Gabriela Popovici, Gheorghe Crăciun, Nicolae Guguianu, șoferii Petrache Zlătaru, Constantin Panait și mulți, mulți alții n-au cunoscut răgazul atunci cînd au fost chemați să asigure in bune condiții, circulația poștală. S-au evidențiat, de asemenea, în mod deosebit, electromecanicii Anghel Gurău, Dimofte Mîștea, Ilie Nicu, Gheorghe Turtureanu, care, ca toți cei 65 de ani ai săi, n-a ezitat să înfrunte apa, să ajungă la stîlpul, de pe care se rupsese cablul telefonic și să înlăture deranjamentul telefonic. In timp scurt s-au restabilit legăturile telefonice și cu stația de repompare a apei potabile, de la Șerbești, cu consiliul popular comunal Șendreni și cu I.MTA, din această comună. CONTUL 2000 „Donez cu buna mea voință...“ „Subsemnatul Lupu Gheorghe, în etate de 76 ani, din str. Al. I. Cuza nr. 6, în prezent primesc o mică pensie lunară din care cu buna mea voință donez din partea mea și a soției mele suma de 100 lei pentru zonele calamitate.“ Scrisoarea, purtând data de 22 mai a.c., a însoțit amintita depunere în contul 2000 la una din agențiile C.E.C. gălățene. Gestul acesta se adaugă altor zeci, sute, mii, devenite astăzi în toată țara gesturi cotidiene, încărcate de semnificații dintre cele mai nobile. De la un capăt la celălalt al României, oameni simpli, copii și bătrîni, pășesc pragurile agențiilor C.E.C. pentru a-și alătura economiile lor sumelor care au scopul de a alina parte din suferințele celor atât de greu năpăstuiți de urgia apelor. In contextul întregii cări patriotice încercați mișsă înțelegeți fapta mai sus relatată. Sau altele asemenea ei : Ion Enache, tot pensionar, a depus în contul 2000 suma de 1000 lei. De la căminul de bătrîni nr. 1 s-a primit de curînd suma 1050 lei în folosul sinistraților. Unii cetățeni doresc să rămînă anonimi, ne declara tovarășa Petrica Nlava, controlor ghișeu la Agenția nr. 1 C.E.C. din Galați. Un de om, care a depus 350 astfel de lei, ne-a oferit în loc de nume două inițiale : M. Gh. Aflăm de la tovarășul Aurel Joșceanu, directorul Filialei municipale ; C.E.C. Galați, că pe cuprinsul orașului pînă în seara zilei de 23 mai a.c. numărul depunătorilor în contul 2000 depășea cifra de 360. Suma totală pe municipiul Galați se apropia de 113 000 lei în seara aceleiași zile. Acțiunea continuă cu intensitate crescîndă. VIAȚA NOUA Linii ferate repuse în circulație Respectînd indicațiile comandamentului de apărare contra privind punerea inundațiilor, în funcțiune, în primă urgență, a căilor de comunicații, lucrătorii din Regionala C.F.R. Galați au acționat cu promptitudine pentru repunerea in circulație a căilor ferate avariate de furia apelor. După cum sîntem informați, în urma unei susținute activități de zi și noapte a echipelor de intervenții, ieri, în jurul orei 14, unele stricăciuni provocate de inundații au fost lichidate și s-a reluat circulația trenurilor de persoane și mărfuri pe linia c.f. Galați-Bîrlad. In prezent se fac pregătiri materiale și se elaborează soluții pentru începerea de urgență a reparațiilor pe linia Galați- Brăila. FAPTALE DEMNITĂȚII UMANE Mai mult ca oricînd, în aceste momente grele generate de fenomenul neobișnuit ce s-a abătut asupra țării, s-a dezlănțuit în toată plenitudinea formidabila energie a națiunii noastre socialiste, fierbintele său patriotism materializat în nenumărate fapte ce merită a fi înscrise majuscule în marea carte cu a demnității umane, compasiunea sinceră, gesturile, faptele oamenilor de toate vîrstele impresionează în deosebit prin grandoarea chip și spontaneitatea lor. Dînd glas apelului Frontului Unității Socialiste, cetățenii patriei își exteriorizează dorința fierbinte, pornită din adîncul inimilor de a face ca aportul lor să fie cu mai substanțial în diminuuarea urmărilor stihiei. Nu au trecut decit cîteva zile de la instituirea centrelor de colectare a obiectelor pentru sinistrați și listele donatorilor deja au început să cuprindă de mii de nume. Din mii, zeci toate localitățile județului nostru sosesc neîncetat vești care întregesc imaginea mărețului act umanitar de ajutorare a acelor oameni care pe neașteptate au fost smulși din casele lor și a căror agoniseală de-o viață a fost luată de valurile tumultuoase ale apelor revărsate. Deși ar părea incredibil, este aproape imposibil de redat în cifre varietatea și suma obiectelor de îmbrăcăminte, articole de uz casnic, rechizite școlare etc., donate pînă acum. Se poate spune numai atît: pînă ieri, la centrele de colectare din județul nostru, s-au pregătit mii de colete cuprinzînd îndeosebi articole de îmbrăcăminte și încălțăminte ce urmează a fi dirijate spre localitățile care suferă de pe urma acestei calamități naturale cu care se luptă întregul popor. In cursul zilei de ieri am vizitat cîteva centre din municipiul Galați. La nr. 16 din Țiglina I, centrul într-o atmosferă sobră, într-o ordine desăvârșită se lucrează intens. Cu brațele încărcate, venind parcă de la cumpărături în preajma unui eveniment deosebit, numeroși cetățeni se prezintă aici. Pe chipul multora dintre ei se poate citi însă părerea de rău că „parcă nu au donat suficient". — Am adus o plapumă, numai atît... — ne anunță emoționată pensionara Elena Răceanu. — Iar eu, în afară de o geantă cu rechizite pentru un elev din clasa a Vl-a și 100 de lei pe care i-am despus la contul 2000, mă ofer ca în timpul liber să ajut la primirea și ambalarea obiectelor — declară eu emoție în glas elevul Mihai Cîrlan de la Școala generală nr. 6. — Numai în curs de două zile — ne spune George Rădău, secretarul unei organizații de partid din cartierul Țiglina I, la centrul nostru s-au prezentat aproape 200 de cetățeni, dar, s-a donat un număr mare de obiecte, în majoritate îmbrăcăminte. Sunt însă foarte mulți cetățeni care și-au anunțat sosirea pentru a face donații în folosul sinistraților. Responsabilul centrului nr. 1 din cartierul Țiglina III, Vasile Caranfil, ne informază că aici s-au depus pînă duminică aproape 3 000 de obiecte (costume pentru bărbați și copii, rochii de damă, paltoane, încălțăminte, uniforme școlare, pături, cearșafuri și altele), prezentîndu-ne apoi numele donatorilor. Cu acest prilej aflăm și alte fapte pătrunse de același umanitarism, de aceeași dorință de a veni în ajutorul celor care suferă de pe urma sinistrului. In multe blocuri din cartierul Țiglina I gospodinele s-au hotărît să depună o anumită sumă la C.E.C. în contul 2000, numeroase familii s-au oferit să ia în întreținere copii ai sinistraților, alții, donează mobile etc. Un noian de gesturi care demonstrează cu prisosință că în aceste zile nimeni nu stă cu brațele încrucișate și că, prin mărețul efort colectiv ce se face pa toate planurile, pulsează o imensă inimă a unui popor harnic, care știe să-și ajute semenii la nevoie este hotărît să facă totul penitru ca viața să-și reia grabnic mersul său normal. V. METAXA Ultim asalt împotriva revărsării Dunării (Urmare din pag. I)mandamentului județean de prevenire și combatere a inundațiilor, a fost terminat. Au fost depuse aici, pentru aceasta, eforturi cu adevărat eroice din partea cadrelor de conducere și a constructorilor de la I. C.M. (trebuie să amintim de inginerii Constantin Barbu, Dumitru Bahamat, de maiștrii Emil Rodeanu, Nicolae Seciu, Ion Paleangă, Petre Cimpeanu), a ostașilor forțelor noastre armate pentru ca barajul împotriva viiturilor Dunării să fie ridicat la timp. Cei 100 de ostași, din care trebuie evidențiați sergenții Vasile Bojescu, Dorinei Nichita, fruntașii Cornel Antipa, Mircea Baciu și soldatul Mihai Iacomi, alături de locotenentul major Mihalache Barbu, ne spunea plutonierul Nicolae Anton, secretarul organizației de partid din subunitatea dislocată aici, au depus mult zel, multă abnegație în realizarea acestui dig care să apere avuția poporului. Alături de constructori și ostași, la construcția digului au lucrat docherii „NAVROM”-ului și salariații de la Export lemn astfel încit cei peste 50 000 mc material lemnos, destinat exportului, să fie apărați împotriva inundațiilor. Participînd la construcția digului, care în fond apără propriul loc de muncă, ne spune tov. Ion Zamfir, directorul întreprinderii „Exportlemn" Galați, salariații noștri s-au îngrijit în paralel, pentru orice eventualitate, de evacuarea a 3 000 mc cherestea de fag și 500 mc produse stratificate din zonele expuse excesului de umiditate. Din rîndul colectivului nostru sînt formate echipe care supraveghează digul zi și noapte, pentru a interveni la nevoie. Este ora 18 și la sediul acestei unități continuă să fie o vie agitație. Tovarășii Nicolae Dan, secretar al Comitetului județean de partid, George Constantin, secretar al Comitetului municipal de partid, împreună cu cadre de conducere de I. C.M., cu reprezentanții ostatașilor, stabilesc planul „de bătaie" al unui nou front de lucru împotriva viiturilor Dunării. Digul trebuie înălțat pe o altă porțiune de 700 m, în zona îndiguită a I.A.S. Brateș. O nouă sarcină care va fi îndeplinită cu aceeași fermitate, cu același spirit de abnegație de oameni, de constructori, de ostași, de ceilalți oameni ai muncii. Muncă tenace, îndîrjită pe magistrala de apărare (Urmare din pag. I), dată de maiorul Dumitru Pamfile cară fără întrerupere sute de metri cubi de pămînt pe coronamentul digului, întărindu-i, sistemul de protecție contraval. Elevii încarcă intr-un ritm alert sute de saci cu nisip, pe care pescarii conduși de inginerul Vasile Burada îi transportă in cele mai sensibile zone ale digului. E ora 9. Oamenii se rinduiesc pe dig spre a veni numai pentru 10 minute la șoseaua de asfalt și a servi o cană de ceai fierbinte. Vîntul suflă pe Prutul ieșit din matcă, la Ghimia, cu 75 km pe oră. Sunt aici sute de oameni care de duminică seara nu mai știu ce înseamnă odihna. Valurile mușcă aprig din dig. Dar în calea lor au stat o noapte întreagă și încă o zi sute și sute de oameni, în frunte cu comuniștii. Fără a lua în seamă apa rece, noroiul și temperatura scăzută, ei au coborit 1, taluzul exterior și, azi pînă la brîu, au consolidat zonele periclitate bătînd pe fundul milos mii de țăruși lungi de doi-trei metri dublați de plăci parazăpezi consolidate cu saci încărcați cu pămînt și nisip. Digul este protejat fără rogojini, fascine, întrerupere cu piatră de carieră, plăci de stufit, scîndură de brad și stejar și tot ce poate opri furia valurilor. Militari în șiruri, transportă aceste materiale la locurile de intervenție. I-am întîlnit ieri, lucrînd în condițiuni deosebit de grele, pe muncitorii de la I.C.M.S.G. și C.S.G. 15 din cei 50 de lucrători de pe șantierul 33 al I.C.M.S.G. în frunte cu tehnicianul Aurelian Anghelescu erau oameni de „pilotaj apă" în acțiunea de consolidadare a taluzului exterior. Cu valuri asemănătoare iscate de vîntul puternic s-au luptat și salariații de la T.A.P.L. și Trustul de construcții. La km 3 + 200 Petre Mișcă, inginerul șef al șantierului 35 I.C.M.S.G. și maiorul Vasile Fulga aveau culoarea noroiului. „Suntem muncitori constructori — ne spunea ieri la amiază tovarășul Anton Medic, secretarul comitetului de partid de la I.C.M.S.G., — nu plecăm de aici pînă nu vedem Prutul liniștit și digul protejat în totalitate". Peste tot, la fiecare loc de muncă, acolo unde situația precară o cere, pe fiecare tronson de dig sunt prezenți ingineri și tehnicieni de la C. F.F.G.A.I.F. și T.C.I.F. — numărul lor fiind în această mare acțiune de protejare a digului de 36. Spre după amiază vîntul mai slăbise în intensitate ; in același timp volumul de materiale către orele 18 era în continuă creștere, iar oamenii veniți în schimbul de noapte, direct din producție — de la I. C.M.S.G., C.L.G., Uzina Laminorul de tablă, I. 7 C.M. I.S.C.L. și alte întreprinderi gălățene, alături de militari au continuat munca într-o organizare perfectă. Și ieri noapte, pe această trainică baricadă apărată cu un efort uriaș de ei, s-a pus drept țel același imperativ: „Apele Prutului nu vor trece peste digul nostru !" N.B. In cursul nopții trecute redactori ai ziarului s-au aflat în continuare pe digul de apărare de la Prut. Despre faptele întîlnite la fața locului vom relata pe larg în numărul nostru de mîine. (Urmare din pag. 1), era aproape la întreaga capacitate, compensîndu-se pierderile prin prelungirea programului de lucru. Duminică 24 mai s-a lucrat ea în orice zi de lucru. Paralel cu lucrul, o echipă de mecanici, electricieni și alți muncitori au stat toată ziua în fabrică după ce munciseră întreaga noapte, pentru a asigura evacuarea apelor și securitatea celor care lucrează. Tovarășul Dumitru Solare, șeful unității de aici, ne-a vorbit cu multă stimă despre eforturile făcute de șeful mecanic Constantin Mihalcea, care a asigurat funcționarea utilajelor în condiții vitrege de lucru, despre comunistul Gheorghe Cristea, lăcătuș de întreținere, despre Constantin Pascu, Gheorghe Bîrlădeanu, Constantin Chiriță, Ioanisim Peiu, Marin Popescu și despre mulți alți muncitori harnici. Cînd apele au fost mai mari, pentru prevenirea pagubelor 10 motoare au fost demontate și ridicate pentru a nu fi inundate. Acum toate au intrat în lucru, urmărindu-se atent evoluția cotelor Siretului, pentru ca la nevoie să fie din nou puse la adăpost. Conform primelor prognoze, echipele de intervenții trebuiau să lucreze pînă in ziua de 24 mai, acum s-a făcut un nou grafic pînă la 31 mai. Am vizitat aproape sectoarele de producție toate secției de industrializare ale lemnului de la Cosmești. Ca să ajungem la atelierul de budaue a trebuit să facem echilibristică peste punți. La fel am pătruns și în depozitul de cherestea și în cel de bușteni ca și în hala gaterelor. Peste tot însă oamenii lucrau ca și cum Siretul n-ar fi la cîțiva metri. Siguranța în muncă le-a insufla încrederea dobîndită de-a lungul anilor în cuvântul partidului, care nu cunoaște cel mai nobil decit grija față de om. Șiretul, ca și alte ape este vegheat ceas de ceas și în caz de nevoie măsurile se iau din vreme. Pînă atunci se muncește fără răgaz, cu abnegație, pentru a recupera pagubele produse, pentru a diminua din pierderile provenite din cauza calamităților naturii. La Fundeni, aceeași oscilație a nivelului apelor. Din cele 25 de familii evacuate din satul Fundenii Vechi, toate se reîntorseseră la casele lor, ca apoi să le părăsească din nou. Pe primarul comunei, Gheorghe Savin, pe președintele C.A.P. Alexandru Sandu, împreună cu alți săteni i-am găsit în satul Lungoci unde s-au și împărțit de pe acum peste 20 de loturi pentru construcția de case pentru ei din zonele inundate. Au primit mai întîi loc de casă cei care au locuințele dincolo de dig,îngă Siret. Apoi au pri TĂRIILE ÎNCREDERII unit ceilalți. Oamenii au primit cu satisfacție această măsură, pentru ca peste ani să nu mai fie supuși vitregiilor inundațiilor. La Lungoci, au fost evacuate preventiv aproape 100 de case. Din acestea doar două au fost inundate. Restul au fost apărate de un dig nou, făcut în zilele dinaintea inundațiilor, la a cărui construcție au participat toți sătenii, ajutați de mașini grele de la C. F.F.G.A.I.F. și de la I. C.M.S.G., de militari ai forțelor noastre armate. Digul i-a ferit pe săteni de inundații. Cînd am fost la Lungoci pe secretarul comitetului de partid, Ștefan Ghersin, l-am găsit mobilizînd cetățenii la refacerea și întreținerea digului, ca nu cumva valurile și creșterea apelor să facă vreo breșă. Toți cei chemați se prezentau imediat pe dig. Ei nu uită că tot la chemarea și din inițiativa organelor locale de partid au salvat satul de la inundații. încrederea îi îmbărbătează și sunt convinși că și în viitor vor învinge orice greutăți, căci în fruntea lor îi au pe comuniști, pe cei mai buni fii ai poporului, Cu prețul ultimelor picături de energie (Urmare din pag. I), unul spre fluviu numai pe limita drumului ce le-a fost destinat ? In primul rînd muncitori și alături de ei bravii noștri militari. Am auzit ieri pe digul de la Prut, vorbindu-se toate dialectele țării, toate limbile naționalităților conlocuitoare. Fii ai Munteniei, Moldovei sau Banatului, din bănia Craiovei sau din Țara Birsei, români, maghiari sau germani, cetățeni ai României socialiste, care acum se instruiesc în rîndurile forțelor noastre armate, au venit aici, la Prut, pentru a-i stăvili amenințările distrugătoare. Forța de muncă a militarilor a fost completată noaptea de duminică — 24 mai, spre lun. — 25 mai a.c. de sute de U.T.C.-iști, elevi ai Grupului școlar C.S.G. Tinerețea și abnegația militarilor și elevilor, dirijată cu pricepere și experiență de activiști de partid și de specialiști, între care am aminti numele tovarășilor Nicolae David, Pompiliu Besoiu, Nicolae Trifan, Nicolae Păun și alții, au ținut piept, sfidînd bezna nopții, furiei apelor. In primele ore ale dimineții în marea bătălie s-au angajat peste 4 500 de siderurgiști, oțelari, jurnaliști, electricieni, montori oameni care cu forța brațelor au clădit pe platforma ce ia Smîrdan cea mai vne cetate de oțel a țării. Din zidul formt de acești oameni, înarmați cu unelte, cu saci cu nisip și alte materiale de construcții necesare consolidării digului, ne-a atras atenția un tînăr înalt, blond. Intr-un continuu du,te vino el transporta în spate saci cu nisip pentru tovarășii săi care bateau țăruși și așezau fascine pe poala interioară a digului, pentru a-1 feri de eroziune. Era inginerul electronist Cernahoschi-Condurățeanu Mihail de la C.S.G. Dar Cernahoschi nu era singurul care muncea intr-un atare iureș. Ca el erau mii de oameni. Toți acești eroi anonimi după cum ne spunea tov. Gheorghe Neațu, secretarul comitetului de partid de la C. S. G., știu că de felul cum vor munci în aceste ore hotărîtoare va depinde, salvarea recoltei din incinta îndiguită. Și ei, fiecare în sinea sa, pare că au jurat să nu cedeze nici un milimetru din terenul câștigat de oameni, cu ani în urmă. Cu trudă și sudoare. Vor, cu orice preț, să admire și să se bucure de rodul holdelor din fostul Lac Brateș, bunuri ale întregului popor. Oslașii pregătesc materialul lemnos necesar constririi stavilei in fața valurilor care amenință digul de la Prut. Nr. 7914 Ceasul confruntărilor cu apa dezlănțuită (Urmare din pag. I), se aflau comuniștii Vicol Dumitru, Gheorghe Dibu, Gheorghe Grațianu ; unii dintre ei aveau să rămînă pe tractor peste 14 ore. Pe unele străzi apa revărsată peste maluri atingea adincimi de peste 70 cm. Cotele Jiului sunt in permanentă creștere. Pe măsură ce orele se scurg valorile înregistrate sunt tot mai alarmante. 412 cm la orele 3, 419 cm la orele 5, 423 la orele 6 dimineța. In năvala lor apele cuprind noi cartiere, noi străzi, noi case. Lupta se desfășoară acum pe mai multe fronturi. 21 de străzi sunt pline de apă, 475 de case sunt încercuite, 83 de locuințe inundate. Oamenii înfruntă cu bărbăție apa rece și îndușmănită conștienți că fiecare clipă este deosebit de prețioasă în această confruntare. Un ajutor deosebit de prețios în acțiunea de evacuare a celor 85 de familii — ne spunea ieri tovarășul Traian Gătej, prim secretar al Comitetului municipal de partid Tecuci, primarul municipiului l-am primit din partea cetățenilor inundate. Bărbații din cartierele refuzau să se evacueze împreună cu familiile lor rămînind să ajute la salvarea vecinilor ale căror locuințe erau amenințate de inundații. O parte din familiile sinistrate au fost primite de rude și prieteni, pînă la retragerea apelor, alții au fost cazați în dormitoare special amenajate la Uzina de reparații auto, la întreprinderea de mecanizare a agriculturii, ori la clubul Uzinei de reparații a utilajelor agricole. Aceeași confruntare dramatică cu apele riului Birlad - care în noaptea de 24 spre 25 au înregistrat o creștere de 1 metru și 20 centimetri peste nivelul normal, s-a purtat in tul comuna Munteni și in laȚigănești. Aici viiturile au încercuit 237 de case pătrunzind in peste 50 de locuințe. Cetățenii comunei, toți ca unul au făcut front comun in fața puhoaielor, reușind să evacueze la vreme cu mașini și tractoare grele cele 85 de familii a căror viață era in pericol. Școala generală din Jigănești, a fost înconjurată de apă. Cursurile insă continuă. Elevii au fost transportați cu remorci in localul Școlii profesionale de mecanici agricoli. Unindu-și eforturile oamenii de aici au ridicat diguri de pămînt și au săpat șanțuri de scurgere a apei pentru a feri grădina de legume și o parte din semănături de inundații. Multe dintre ele s-au dovedit eficiente. La ceasul cînd scriem aceste rînduri cotele riului Birlad sint staționare (427 cm.). Starea de alarmă insă se menține. Tecucenii sint pregătiți să intervină cu promptitudine oriunde situația o va impune. Cote ale umanității Educat de partid în spiritul înaltelor principii ale eticii comuniste, tineretul patriei noastre a dat dovadă și de această dată de un profund umanitarism, de dragoste nețărmurită față de țară. In lupta împotriva apelor dezlănțuite, pe șantierele de apărare a localităților și a ogoarelor tinerii, mobilizați de organizațiile U.T.C., au făcut, alături de cei vîrstnici, tot ce era posibil omenește pentru a ridica stavile în fața puhoaielor. Ei s-au alăturat în aceste clipe grele, efortului comun al poporului român de a veni în ajutorul sinistraților. Tinerii din județul nostru au hotărît să depună din veniturile proprii ale organizațiilor U.T.C. în fondul de ajutorare suma de 900 000 lei. Multe din organizațiile U.T.C. din întreprinderi, școli și comune au depus primele sume. Organizația U.T.C. de la Șantierul naval Galați a donat 10 000 lei, de la întreprinderea „11 Iunie", 12 000 lei, iar organizațiile de tineret din comuna Rediu 1 000 lei, din Pechea 1 500 lei și din Piscu 400 lei. Pentru a veni în ajutorul colegilor lor din zonele calamitate elevii claselor a XII-a de la Liceul nr. 3 din Galați au predat la centrele de colectare a obiectelor pentru sinistrați 150 unifome școlare, 1 500 caiete și alte rechizite. La fel au procedat elevii de la Liceele nr. 1 și 2 din municipiul Tecuci care au donat 400 uniforme și 5 000 lei. Sunt gesturi simple, pornite din adîncul inimii, dovedind prin conținutul lor spiritul de solidaritate, de umanism.. Jl1