Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-31 / nr. 7919

Nr. 7019 in sprijinul absolvenților de liceu Așa cum se cunoaște, elevii claselor a Xll-a din liceele de cultură generală precum și cei din ultimii ani ai liceelor de specialitate au încheiat cursurile propriu-zise, iar în prezent se găsesc în perioada de pregătire specială în vederea susținerii examenului de bacalaureat. Pentru o pregătire cît mai temeinică la toate obiectele de bacalaureat, profesorii se străduiesc să sintetizeze cunoștințele predate în cei patru ani de studii, iar elevii depun eforturi sporite atît pentru lichidarea unor lacune cît și pentru aprofundarea unor capitole mai importante și mai dificile din programele școlare. In scopul sprijinirii elevilor care se pregătesc pentru acest examen destul de pretențios, Inspectoratul școlar județean a inițiat prin cabinetul pedagogic din cadrul Casei corpului didactic sondaje și consultații comune pentru toți absolvenții interesați, consultații care se vor desfășura sub conducerea unor cadre cu multă experiență în activitatea la catedră și în examenele de bacalaureat. Astfel, la Liceul „Vasile Alecsandri" va avea loc un sondaj la matematică, în ziua de 2 iunie orele 15-17, pe baza căruia se vor acorda cîte 2 ore de consultații în zilele de 4, 8 și 10 iunie, între orele 15- 17, la același liceu. La Liceul „Al. I. Cuza“ un sondaj similar se va organiza în ziua de 3 iunie pentru limba și literatura română, între orele 15-17. De asemenea, pe baza observațiilor culese cu ocazia sondajului se vor organiza consultații la același liceu în zilele de 5, 9 și 11 iunie, tot între orele 15-17. Tot la Liceul „Al. I. Cuza“ va fi organizat un sondaj în ziua de 2 iunie la limbile franceză și engleză de la orele 15-17. Și la aceste obiecte se vor organiza consultații colective în zilele de 4, 8 și 10 iunie. Concomitent cu aceste acțiuni se continuă consultațiile la matematică pentru elevii care intenționează să se prezinte la examenele de admitere în învățămîntul superior; consultațiile au loc în fiecare marți și vineri la Casa corpului didactic. Considerăm că este în interesul elevilor de la toate liceele să folosească și aceste forme de sprijin în vederea pregătirii cît mai temeinice, iar conducerile de școli și diriginți să-i orienteze pe aceștia să participe la acțiunile amintite, într-un număr cît mai mare. Prof. EUGEN CIOROPARU inspector general al Inspectoratului școlar județean Mașini noi de ștanțat produse de marochinărie la întreprinderea „II Iunie“ Galați. Foto : G. BERCOV VIAȚĂ NOVA Cu ce randament sînt utilizate calculatoarele electronice ? Calculul electronic a devenit în epoca noastră un element indispensabil al economiei moderne întrucît constituie un instrument ultrarapid pentru determinarea soluțiilor și luarea celor mai optime decizii. Pe drept cuvînt, calculatoarele electronice reprezintă una din realizările tehnico-științifice „de vîrf“ ale epocii noastre, ele avînd o uriașă viteză de lucru, o ,,memorie" fără precedent și un randament maxim în prelucrarea și soluționarea unor probleme extrem de complexe. In acest context, în ultimii ani a fost dotat și Combinatul siderurgic cu tehnică de calcul achiziționată din import pentru care s-au cheltuit din fondurile de investiții sume importante. In articolul de față nu ne propunem să dezbatem numeroasele probleme tehnice și organizatorice ale folosirii calculatoarelor electronice din combinat cr, numai rezervele existente în utilizarea cu eficiență a acestora. De la început ținem să subliniem primele rezultate obținute cu ajutorul calculatoarelor de la sectorul oțelărie și laminorul de groasă, unde s-a reușit tablă să se elaboreze o suită de lucrări cu caracter economic care vizează respectarea sarcinilor de plan la tabla groasă, respectarea contractelor încheiate cu beneficiarii din țară, laminarea tablei la toleranțe negative etc. Cu toate preocupările și unele rezultate parțiale obținute ;totuși, punerea în funcțiune și utilizarea la capacitate a tehnicii de calcul este cu mult în urmă față de efortul de investiții făcut. De exemplu, la laminorul de tablă groasă, încă din anul 1965 nu se folosește un ansamblu destinat conducerii automate a casei de grosisoare și un alt ansamblu destinat pistalului automat al produselor și comenzii automate a mecanismelor din flux. Pentru înlăturarea acestei stări de lucruri conducerea C.S.G. va trebui, ca în timpul cel mai scurt, să dispună executarea tuturor lucrărilor necesare și pregătirea opririi casei de grosisoare pentru ca să se pună în funcțiune calculatorul aferent, iar Insu LA COMBINATUL SIDERURGIC GALATI Tutui de proiectări laminoare București să respecte termenul de livrare a proiectului de execuție pentru readaptarea calculatorului destinat iniițial pistajului automat. La sectorul oțelărie, calculatoarele se prezintă deși cu rezultate mai bune, totuși și după schimbarea funcției inițiale a calculatorului continuă să mai existe o rezervă de circa 50 la sută din timp, cu toate că au trecut 28 luni de la aducerea lor în Combinat. Trebuie avut în vedere că calculatoarele de la oțelărie sau pentru optimizarea achiziționat elaborării șarjelor de oțel, operațiune care este întîrziată față de termenul stabilit de conducerea ministerului. Pentru aplicarea în timpul cel mai scurt a procesului de optimizare a elaborării șarjelor de oțel se impune ca factorii de răspundere din Combinat să obțină modelul matematic de la furnizorul extern al calculatorului și să se facă toate lucrările pregătitoare realizarea parametrilor pentru contractați. Cunoscut fiind progresul rapid al fabricației unor calculatoare mai perfecționate, cu atît mai mult, se impune grăbirea montajului, punerea în funcțiune și aplicarea în producție a tehnicii de calcul. Cu toate acestea, calculatorul de la sectorul aglomerare — furnale, destinat aprovizionării după program cu materii prime a furnalelor și elaborarea optimă a șarjelor de fontă, prezintă serioase ramânéri în urmă față de grafic, periclitîndu-se termenul de punere în funcțiune stabilit de conducerea Ministerului Industriei Metalurgice. Direcția de investiții a combinatului are datoria de a analiza modul de respectare a graficului de punere în funcțiune a acestui calculator avînd în vedere că au trecut deja aproape 30 luni de la achiziționarea din import, stabilind măsuri de urmărire în vederea intrării în funcțiune a calculatorului, atît de necesar conducerii procesului de aprovizionare cu materii prime a furnalelor. Una din condițiile de bază ale achiziționării calculatoarelor este și rezolvarea unei probleme complexe ivite în procesul de conducere a producției. Din acest punct de vedere, o serie de specialiști din combinat consideră că, pe bună dreptate, calculatorul de la laminorul Slebing nu întrunește această condiție; în consecință, direcțiile generale de resort din Ministerul Industriei Metalurgice și Institutul de proiectări laminoare București vor trebui să analizeze cu toată răspunderea utilizarea eficientă a calculatorului achiziționat și mai ales, pentru viitor, să ceară și avizul conducerii și al specialiștilor din combinat pentru a se preveni investițiile nejustificate din punct de vedere economic. Fața de tehnica de calcul cu care este dotat Combinatul siderurgic, se consideră că pregătirea cadrelor pentru această activitate este oarecum rămasă în urmă. Ar fi necesar să se completeze cadrele de programatori-operator, pentru calculatoare spre a se putea asigura în viitor utilizarea acestora în trei schimburi, să se pregătească operatori mecanografici în vederea asigurării personalului pe două schimburi la stația existentă, să se organizeze cursuri de inițiere în tehnica prelucrării datelor prin mijloace electronice de calcul, în scopul utilizării cu maximă eficiență a informațiilor prelucrate cu ajutorul acestor instalații. Atît conducerea C.S.G. cît și constructorii, proiectanții din direcțiile de resort ale Ministerului Industriei Metalurgice vor trebui să urmărească respectarea întocmai a ordinului conducerii ministerului pentru ca în perioada următoare să se obține eficiența scontată poată de la tehnica de calcul existentă. DUMITRU BICHIR șef serviciu la Filiala Galați a Băncii de investiții ORARUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI PLECĂRI Valabil de la 31 mai 1970 SOSIRI ~ •§ în stații intermediar« _Cu 53 w ----------------- ■' 1 1 —..... ■ 5 '3 Distanța pe care ’§ 3. «V3 <u '1 c circulă Stația 1 3 •3 Siry # 2 _ ■ 2 c -aga> 2fc *. 050 C îu c/> Cu 731* Acces. Mangalia — Galați 4,47 22,30 Brăila____________3,59 4,06 6112 Pers. Berești________,.__ 5,27 3,23 Tg. Bujor 3,58 _ 3,59 7035 „ Tecuci________ 5,48 3,23 —___________ _ — 6102 „ Birlad , 6,15 3,13 Berești_____________4,07 4,08 _______________________________ _____ Tg. Bujor__________ 4,48 4,51 7001 „ Buca Nord , 6,30 0,44 Brăila 5,22 5,32 ___________prin Buzău._____________________________________________ 7031 _ Mărășești 7,02 3,57 Tecuci__________ 4,16 4,25 7375 „ Bărboși 7,53 7,32 —________________ — 6104 „ Birlad , 8,34 5,28 Berești___________6,23 6,27 ___________________________________________Tg. Bujor_________7,07 7,14 5017 „ Bacău_____________ 9,09 3,44 Tecuci____________6130_ 6,41 721 Accel. Buc. Nord . 9,20 5,59 Brăila____________8,44 8,47 7023 Pers. Făurei________ 10,25 8,25 Brăila_____________9,40 9,45 5015 „ Pașcani . » 12,29 4,49 Tecuci________ 10,01 10,06 6106 „ Tg. Bujor „ 14,19 12,47 —_____________— — 7033 „ Mărășești 14,46 11 ,146_ Tecuci___________12,10 12,14 7025 „ Făurei________15,54 13,48 Brăila___________14,59 15,05 7037 „ Ivești_________ 16,42 14,10 —______________ — 723. Acces. Buc. Nord 17,11 14,05 Brăila___________ 16,38 16,41 6114 Pers. Berești____________17,40 15,25 Tg. Bujor________16,08 16,09 5045 ,, Adjud 18,27 14,53 Tecuci______15,56 16,01 7029 „ Fetești____________ 18,39 14,03 Brăila_____________17,43 17,48 6108 Birlad . 18,51 15,46 Bere?*____________16,40 16,43 ___________________________________________Tg. Bujor 17,22 17,29 7041 „ Brăila______________19,57 19,10 —_____________—— 561 Acces. Ciceu_____________20,45 15,20 Tecuci___________19,08 19,10 7003 Pers. Buc. Nord . 21,53 15,55 Brăila____________20,56 21,01 50 65 „ Adjud____________ 22,05 18,30 Tecuci_____________19,31 19,43 725 Acces. Buc. Nord 23,12 20,10 Brăila____________22,39 22,42 6006 Pers. Iași 23,32 17,04 Berești___________21,26 21,27 Tg, Bujor . 22,07 22,08 : g ~ în stații intermediare »^03 U « ..........................T*------------------— 2 '3 '3 Distanta pe care Ijj =§• o a, I! circulă “1 Stația 3 30W<USC« 2 O £ Zi fci 0=50042 «5 0, 6111 Pers. Galați-Berești_______0,10 2,20 Tg. Bujor_________1,36 1,35066 „______ Ghimeș_______4,12 11,08 Tecuci_____________6,19 6,24 722 Arcel. București-Nord 5,34 8,53 Brăila_____________6,12 6,15 6101 Pers. , Birlad 5,41 8,49 .Tg- Bujor_________7,12 7,15 ______________________________________Berești___________7,59 8,02 7004 ______ București-Nord 5,55 11,44 Brăila_____________6,47 6,52 562 Accel. „ Ciceu_________6,44 12,44 Tecuci_____________8,26 8,30 7032 Pers. Mărășești 7,09 10,12 Tecuci____________9,37 9,45 7030 „ . Fetești________8,42 13,00 Brăila_____________9,43 9,48 7034 „ „ Mărășești 8,42 12,05 Tecuci__________ 11,33 11,38 6103 „ » Birlad 9.02 12,07 Tg. Bujor_________10,28 10,30 ____ _____ _______________________________ Berești___________11,14 11,22 7024 „ , Făurei________10,36 12,37 Brăila_____________11,21 11,26 6113 „ „ Berești_______13,17 15,15 Tg. Bujor_________14,36 14,37 50 16 _______, Pașcani_______14,01 21,50 Tecuci____________16,46 16,50 724 Accel. „ București-Nord 14,30 17,44 Brăila_____________15,03 15,06 6105 Pers. „ Birlad 16,01 19,01 Tg. Bujor_________17,26 17,27 ___________________________________Berești_____________18,13 18,14 7022 „ _ Făurei________16,13 18,40 Brăila_____________17,16 17,21 50 18 „ Bacău________16,13 21,46 Tecuci____________18,56 19,01 6109 _______ Foltești_______17,47 18,36 —___________ _ — 726 Acces „ București-Nord 18,08 21,34 Brăila_____________18,45 18,48 5064 Pers. „ Ghimeș_______18,58 2,39 Tecuci__________ 21,37 21,47 6107 „ Birlad 20,06 23,12 Tg. Bujor_________21,32 21,33 $_____________________________________Berești___________22,22 22,25 7002 n . București-Nord 20,17 2,38 Brăila 21,22 21,27 _*________prin Buzău______________________________________________ 7036 ..__ _ Mărășești 20,17 23,29 Tecuci___________22,57 23,02 6005 . Iași 23,40 5,34 Tg. Bujor_________041 0,44 Berești 1,13 1,14 732* Accel. Mangalia 23,50 _ 6,30 | Brăila_____________0,36 0,44 * Circulă cu aviz special *) Circulă cu aviz special r Ne-am desprins de șoseaua ce trece prin Crăiești, îndreptindu-ne spre Smulți. Mi-aduc aminte de anii cinci, elev fiind, am petrecut o vacanță la Atunci am văzut fapte Smulți, de neuitat, la horă. Hora satului se stringea și se desfă*cea ca o imensă armonică, in ritmul viu al melodiei scripcarilor. Mi-au privirile pe frumoasele rămas si purtate de fete, si lucrate in taină, ca la horă să aducă surprize. Moș fine. Patriciu, institutorul, împreună cu o comisie alcătuită ad-hoc, proceda, potrivit unui obișnuit ceremonial la premierea celor mai bine lucrate și armonios întocmite costume naționale. Vizitînd satul mi-am amintit de toată strădania acestui om, de toată dăruirea sa de-o viață. Mergeam pe ulițele satului cu case curate, albe sau albăstrui, așezate cum ie-a apucat vremea cu spatele sau cu fața la drum, spre deosebire de cele noi, mai bine orientate și mai ochioase, însoțit de harnicul învățător Fundeanu, la intimplare, în curtea intrării lui moș Ion Gologan. Voiam să văd un interior de casă. Bătrînul, cu un foarfece de tăiat via in mină, ne intimpină cu un zimbet sincer, deschis. Curtea curată, colțul de grădină săpat, vița tăiată. Intrăm repede în vorbă, înalt, voinic, cu gesturi duze, nins ca un zarzăr înflorit dar vînjos ca un curpăn, ne explică tăiatul viței de vie. Apăi, tovarăși, și ne arată foarfecele, de aici din vîrful lui curge vinul. Nu știi să tai via, ai stricat-o ! Păi aceea-i viță, cu 10—12 ochi pe coardă, cum am văzut la unui ? Butucul să aibă pe o coardă cel mult trei ochi. Dar poftiți in casă, să vedem ce ne-a dat foarfecele asta, anul trecut. In casă curat, toate lucrurile ordonate, așternuturi frumoase și curate. Văd și cusături de mină. Bătrinul, sprinten ca un flăcău, vine cu o moșoaică plină de licoarea scursă din vîrful foarfecelui, si laud vrednicia și sprinteneala. El mă contrazice : - De-acu închei socotelile. Dar tot muncesc, anul trecut am făcut Iaca, zile, cu toate că părul 200 e ca omătul, de cei 75 ani, ce- duc cu mine in spate. NI întreb cum stă cu memoria, îmi răspunde scurt și precis . - Acum memoria se tocește, cum se tocește căruța, (și continuă, ca o concluzie de mult gindită și cu umor). De-acu-nainte ce să mai aștept, doar supă de hirleț și tocană de limbă de clopot ! Pentru a schimba firul discuției îl intreb dacă citește. Lumina dintotdeauna a cărții - Da, să vedeți ce de cărți am un pod. Sunt bucuros de răspuns și-l intreb de ce dascăl își amintește cu plăcere, de pe timpul cind a învățat la școala primară . Apoi, eu n-am urmat la școală nici o zi. Eu sunt nedumerit, dar mă lămurește îndată . - Domnu' Ene, fireasca, m-a învățat carte, la adulți. Lua și oameni însurați și-i învăța a citi. Cetea tare frumos și se ținea de carte. Cu stăruința lui am ieșit din orbire. (Și ochii lui moș Gologan i s-au luminat parcă de o lucire interioară) că altfel, continuă el, toată viața orbecăiam. Aseară, am fost la cursuri. Că dacă-s bătrin ce, nu mai am nevoie de cursuri ? Ne ridicăm să plecăm. Insistă, dar noi avem treabă : — Vinu-i viclean, are mare putere, glăsuiește bătrinul sentențios, dar nici eu nu-s nătărău să-mi dau puterea pe numele lui. Vorba veche , să bei pină-i trage leul de urechi, nu pină ți-o scoate cioara ochii ! Moșul e in vervă, nu de vin, de amintii. Ii spun că mai întirziem, cu o condiție : să lase moșoaica să se usuce și să evite ceva. Stind in picioare, ca pentru a ține un discurs, începe pe o arie tărăgănată, dar energic : „Cind aveam parale multe/ Puneam mindrele să-mi evite/ Dar de cind le-am mintuit/ Mindrele m-au părăsit". Soția lui zimbește cu bunăvoință, dind din cap și făcîndu-i o interpelare. Cu vocea afectată de emoție și fața luminată de flacăra amintirilor, continuă, pe altă tonalitate : „Cucuie, de la pădure / Du-te la mindra și-i spune/ Să nu se mai poarte bine/ Cu parale de la mine/ Să se poarte mai așa,/ Că mine nu i-oi mai da !" Moș Gologan m-a cucerit. Noi am uitat să plecăm, el a uitat de moșoaică și că ii așteaptă lucrul și s-a lăsat furat de amintiri. Am întirziat la dinsul cu mult folos. Soția lui, a cărei frumusețe de odinioară se mai vedea încă, zîmbea cu o sinciune feciorelnică. Moșul s-a arătat darnic in toate formele. A cintat, a recitat cintece, a spus șotii, tocmai ce doream. Printre altele ne-a spus c-a făcut armata la Galați, in anii 1917-1918, cind era goană după comuniști, in valea orașului, că erau prinși și chinuiți. Așa bătea un vint rău atunci. Dar acum a răsărit soarele dreptății. Moș Gologan e o cronică vie. Ne-am dat întîlnire la viitoarea serbare a satului, care s-a bucurat ca o nuntă. Și mi-a rămas minte chipul lui moș Goloîn gan, hieratic, cu toată ființa zimbind și cu foarfecele in mină, purtindu-i ca pe o brățară năzdrăvană ,ce lasă să-i curgă din plisc licoarea binecuvintată. V. DONORIBA „Sărbătoarea satului“ Sîntem informați că astăzi 31 mai a.c. căminul cultural din comuna Smulți organizează „Sărbătoarea satului“, Închinată celor care prin munca lor neobosită au contribuit la animarea vieții culturale din comună, la creșterea ei economică și spirituală. La sărbătoare participă numeroși invitați, fii ai satului, activiști culturali etc. Festivitatea începe în cursul dimineții. \ Constructori Foto : P. POPA Constituirea comisiei pentru ocrotirea minorilor Sănătatea fizică și morală a minorilor constituie pentru statul nostru socialist o preocupare de seamă. In cadrul acestei activități, un loc important îl ocupă ocrotirea acelor minori care nu au asigurate condițiile necesare unei creșteri și educări normale. La ocrotirea minorilor, contribuție importantă o aduce comitetele executive ale consiliilor populare care, în exercitarea atribuțiilor lor de autoritate tutelară, au sarcina de a supraveghea modul cum sunt crescuți și educați copiii și de a sprijini pe cei ce au nevoie de ocrotire specială din partea statului. In baza recentei reglementări, pe lîngă Comitetul executiv al Consiliului popular județean Galați s-a constituit zilele trecute, comisia pentru ocrotirea minorilor, avînd ca președinte pe tovarășul Aurel Scorțaru, secretar al Comitetului executiv. Hotărîrile ce se vor nunța de către comisie proîn plenul său și măsurile ce se vor lua, au menirea să asigure creșterea și dezvoltarea armonioasă a personalității copiilor, precum și educarea acestora în spiritul regulilor de conviețuire socialistă. Pa**. a 3-a \)s\s\\ss\sVVIIII \ IIIIII*sI II IVIV% I ss VIIis II I) I II) I I) I \% -A cum[] EDITORIAL I MATEI CǍLINESCU: „Conceptul modern de poezie“ Editura „Univers", 170 pagini 4,50 lei Colecția „Eseuri". Autorul Încearcă o sinteză a conceptului modern de poezie. Urmărind evoluția acestui gen, lucrarea constituie o documentată interpretare a fenomenului poetic modern, care a influențat profund și dăinuitor poezia, in manifestările ei cele mai reprezentative. ” NICOLAE LAZAR : „Dicționar de rime" Editura științifică, 420 pagini, 17 lei. „Dicționarul... este constituit pe același criteriu ca și dicționarul lui Eminescu, numai că e foarte mult dezvoltat iar rimele sunt alfabetizate clasic și împărțite în trei categorii... rimele perfecte, rimele compuse (după exemplul lui Eminescu) asonanțele“ (Autorul). m ALFRED JARRY : „Ubu", Editura pentru literatură universală, 576 pagini, 29 lei. Volumul adună piesele : „Ubu rege“, „Ubu încoronat“, „Ubu Înlănțuit“, Ubu in almanah“ și „Ubu pe colină“. O ADALBERT STIFTER s „Vechea pecete“, Editura pentru literatură universală 430 pagini 15 lei. Colecția „Zenit". Sunt adunate în acest volum șapte povestiri ale scriitorului clasic austriac A. Stifter (1805— 1868), care prin proza sa plină de poezie și culoare a adus o însemnată contribuție la îmbogățirea patrimoniului literaturii din Austria. a ALEXANDER WERTH: „Un corespondent englez pe frontul de est“, Editura politică, 830 pagini 20 lei. Autorul, în acel timp corespondent în est al ziarului „Sunday Times“ și al BBC-ului, transmitea fie în coloanele ziarului, fie prin emisiunea televizată „Comentarii din Rusia“, adevărul despre eforturile în război ale poporului sovietic. Aceste notițe de război care au apărut in 1964 în Anglia și America, au stârnit un mare interes. AURELIU AL. CRISTESCU: „Mexic.", Editura enciclopedică română, 372 pagini, 19 lei. Colecția „Pe harta lumii". O lucrare documentată despre o țară cu o civilizație milenară, cu o natură deosebit de variată, locuită de un popor generos-Mexicus. Paginile cărții sunt întregite cu o hartă și 26 foi fotografii, a FULVIA CIOBANU și LIDIA SFIRLEA. „Cum scriem. Cum pronunțăm corect“ Editura științifică 152 pagini 3,50 lei. Lucrarea este concepută ca un ghid practic de vorbire și scriere corectă, cuprinzînd reguli și exerciții de scriere și pronunțare a limbii române adresindu-se publicului larg. G. V.