Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-28 / nr. 7916

> w •i < Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7916 JOI 28 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă at­mosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întâmpi­nase în ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a­­ lungul bulevardului, mulțimea, care marți după­­amiază în întreprinderile vi­zitate, în piața Palatului vi­brase la unison aclamînd pen­tru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregă­tește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi. In persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc a­­duc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noas­tră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul lumi­nos, stegarului încercat al po­porului, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil­­ Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulți­mea care ovaționează. Coman­dantul gărzii de onoare pre­zintă raportul: Răsună acor­durile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină in fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, coman­dantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul­­ Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare for­mată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai deta­șamentelor de pregătire a ti­neretului pentru apărarea pa­triei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroa­să făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiu­lui și județului Iași noi suc­cese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dea­lurile domoale și cîmpiile Ță­rii de Sus, ale Moldovei, care in această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe a­­ceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întimpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină des­chisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga popu­lație a orașului a ieșit să-l în­­­tîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, di­rectorul general al Combina­tului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să supli­menteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel nncit pînă la sfirșitul anului să dea peste plan o producție­ de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a eli­copterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidu­lui le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Con­siliului de Stat și a guvernu­lui Republicii Socialiste mânia. „In scurta vizită Re­pe care am făcut-o — a spus to­varășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprin­derile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi in­dustriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelu­lui de viață al locuitorilor ju­dețului, îmi exprim convin­gerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a rea­liza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăp­tui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Con­gresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu pu­ternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușes­cu". Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizea­ză pe o pajiște de lângă co­muna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sec­toarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii res­ponsabili ai comunei, secreta­rul general al partidului atrage atenția că terenul co­lo­munei nu este judicios gospo­dărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari de­cit ar fi fost necesar și reco­mandă consiliului să dezbată cu răspundere această proble­mă de mare importanță știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidu­lui le-a spus : „Am vizitat ferma zooteh­nică a cooperativei dumnea­voastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcă­toare pe care le-ați obținut. Sper, — de altfel și președin­tele cooperativei și șeful fer­mei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cît prevedeți, e bine; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atît vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea produc­ției, a averii obștești, a bu­năstării. Vă doresc ca în a­­cest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și­­ mai bune în dezvoltare, în înflo­rirea cooperativei dumnea­voastră. Vă doresc multă să­nătate și multă fericire" (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.!"). ...Suceava. Străvechea ceta­te de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîn­­du-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut fal­nic pe temelia puternică a in­dustrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt sa­lutați de Emil Bobu, prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid. In tribune,­­m­ii și mii de oameni, aclamă înde­lung, scandează numele secre­tarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovine­nii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la lo­cul aterizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pece­tea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tri­cotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci efor­turile pentru a depăși greu­tățile pricinuite economiei­­ na­ționale de calamități, munci­torii de aici au hotărît să lu­creze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al parti­dului, trecînd prin secțiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoștin­ță de procesul de producție și recomandă să se urmărească in mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumului de me­tal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în între­prindere există condiții forte care fac posibilă extin­și­derea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria ma­terialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și­­ angaja­mentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor prici­nuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamen­tul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetă­țeni prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vi­zitat și două dintre întreprin­derile orașului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unități se desfășoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în orașul și în județul dumneavoastră s-au petrecut multe transformări. In ce privește construcțiile, arhitecții au dovedit imagina­ție, au făcut lucruri bune. Orașul devine tot mai mo­dern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca și activitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înălțimea cerințelor populației. La obținerea realizărilor de seamă înregistrate în oraș și în județ și-au adus contribu­ția — pe care vreau să o menționez în mod deosebit — Comitetul județean și munici­pal de partid, consiliile popu­lare, președintele Consiliului popular județean, ceilalți ac­tiviști. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca de­pusă. Urez locuitorilor din orașul și județul dumneavoastră re­alizări și mai frumoase în în­deplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al par­tidului". Despărțirea conducătorilor de partid și de stat de cetă­țenii Sucevei a prilejuit o vi­brantă manifestare a stimei și înaltei prețuiri pe care o nutresc pentru conducătorul iubit al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a deplinei adeziuni la politica internă și externă a partidului, a hotărîrii tutu­ror de a munci în așa fel ii­cit în cartea de aur a hărni­ciei poporului român numele străvechiului ținut să se în­scrie, și de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după amiezii, to­varășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au continuat vizita de lucru în alte două județe ale Moldovei — Neamț și Bacău. In județul Neamț a fost vi­zitată una din uzinele platfor­mei industriale a Săvineștiu­­lui, mare furnizor de fibre și fire sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul ge­neral al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupării comitetului județean de partid pentru perfecționarea activită­ții acestei unități, felului cum îndrumă întreaga muncă pen­tru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al parti­dului. La Bacău, printre obiecti­vele vizitate se află și între­prinderea agricolă de stat „Avicola", înainte de plecare, pe aero­portul orașului, în fața unei mari mulțimi, care a aclamat și ovaționat, îndelung, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : Dragi tovarăși. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tu­turor locuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe­ care am făcut-o ieri și astăzi în această parte a țării. In județele prin care am trecut astăzi — Botoșani, Su­ceava, Neamț și Bacău — ca și in județele și localitățile prin care am trecut ieri, am constatat cu multă satisfacție că oamenii muncii din indus­trie și agricultură, intelectua­litatea, tineretul, bărbații și femeile sunt puternic însufle­țiți de dorința de a face totul ca rănile provocate de inun­dații în unele din județele din această parte a țării,­­ și în general pagubele provoca­te în multe județe din patria noastră, — să fie vindecate intr-o perioadă cit mai scurtă, asigurîndu-se ca activitatea din industrie, din agricultură, din toate sferele vieții sociale să se reia cit mai rapid în cele mai bune condițiuni. Doresc să adresez calde fe­licitări tuturor locuitorilor din județele prin care am trecut pentru abnegația și hotărîrea cu care își îndeplinesc sarci­nile trasate de partid și gu­­­­vern. Desigur, tovarăși, împreună cu celelalte județe ale țării. (Continuare în pag. a 11-a). Vizita la Galați a unui grup de scriitori în frunte cu academicianul Zaharia Stancu In cursul zilei de ieri Gala­­țiul a avut ca oaspeți pe aca­demicianul Zaharia Stancu, președintele Uniunii scriitori­lor, Eugen Jebeleanu, membru corespondent al Academiei, Virgil Teodorescu, vicepreșe­dinte al Uniunii scriitorilor, George Ivașcu, redactor șef al revistei „Contemporanul", pro­zatorul Marin Preda, poetul Adrian Păunescu și alți scrii­tori sosiți în vizită de docu­mentare. Grupul de scriitori a fost pri­mit de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, președintele Consiliului popu­lar județean care a informat pe oaspeți despre ravagiile provocate de revărsarea Sire­tului și cu privire la măsurile luate de Comitetul județean de partid Galați pentru preîn­­tîmpinarea inundațiilor in zona Dunării și a Prutului. Apoi s-a mers pe digul de la Prut și pe stăvilarul ridicat pe o lungime de 8 km în ca­lea apelor Dunării, la vărsa­rea Siretului în fluviu, scrii­torii luînd cunoștință cu acest prilej la fața locului, de ac­țiunile întreprinse cu partici­parea în masă a întregii popu­lații gălățene pentru preveni­rea inundațiilor și combaterea efectelor stihiilor naturii, a­­colo unde apele au inundat ogoare, întreprinderi și sate. Spre seară, grupul de scrii­tori a plecat la Brăila. CU PUTERI ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI Pe platforma C.S. G. FONTĂ, OȚEL ȘI SLEBURI PESTE PREVEDERI Pagubele produse economiei naționale de inundații sunt imense și, de asemenea, imense sunt pierderile de producție cau­zate întreprinderilor neafectate de calamități, ca urmare a ava­rierii unor importante căi de comunicație, perturbînd evident aprovizionarea cu materii prime și materiale a unităților. Pentru recuperarea cit mai grabnică a acestor grele pierderi, siderur­­giștii de pe platforma Combina­tului de la Galați, răspunzînd chemării partidului, au găsit noi rezerve pentru a realiza cursul acestui an, peste angaja­m­­mentele inițiale, o producție globală în valoare de 15 000 000 lei și un beneficiu de 30 000 000 lei. Mobilizați de organele și or­ganizațiile de partid, siderurgiș­­tii gălățeni, cu toate greutățile întîmpinate în ultimele săptămîni pe linia aprovizionării cu mate­rii prime și materiale, au obți­nut noi și importante succese in ceea ce privește îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate. Astfel, printr-o utilizare mai judicioasă a capacităților de producție și a rezervelor de materii prime existente în depozite, în ultimele șase zile (21-26 mai a.c.). Com­binatul a produs peste preve­deri 689 tone fontă, 530 tone oțel, 4 133 tone sloburi și alte laminate. Este o dovadă elocventă a hotărîrii întregului colectiv de muncă, de a acționa cu toate forțele pentru a da patriei tot mai multe tone de fontă, oțel și laminare, atit de necesare aceste momente in vederea re­în facerii economiei lovită de ca­lamități, înainte de termen tru Dublîndu-și eforturile pen­recuperarea pagubelor pricinuite de calamitățile na­turale, colectivele de muncă din întreprinderile industriale ala județului nostru, rapor­tează de la o zi la alta noi succese în îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate. Ieri, un număr de patru în­treprinderi : Stația de sortare a minereului, Uzina de repa­rații din Galați, Uzina de re­parații auto și Uzina de repa­rații utilaj agricol din Tecuci, au îndeplinit planul produc­ției globale pe luna mai. Pi­na la sfîrșitul lunii, aceste unități prelimină realizarea unei producții globale supli­mentare în valoare de 4,5 mi­­lioanee lei. La I. S. C. L. Intensă activitate pentru îndeplinirea angajamentelor Reînnoirea angajamentelor de către muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprin­derea de sîrmă, cuie și lanțuri Galați, pentru a obține în cursul acestui an substanțiale sporuri de producție, a dat un nou imbold în muncă între­gului colectiv. Astfel, angaja­mentele inițiale au fost su­plimentate cu 1 300 000,­ lei la producția globală și marfă, iar din punct de vedere fizic cu 225 tone la sîrmă trasă, 150 tone la cuie, 30 tone lanțuri, 200 000 lei și respectiv 400 000 lei la economii suplimentare la prețul de cost și beneficii peste plan. In ceea ce privește, efortu­rile depuse pentru îndeplini­rea angajamentelor asumate, de remarcat faptul că numai în perioada 1—26 mai a.c. re­alizările peste prevederi sînt concretizate în 51 tone sîrmă trasă, 14 tone cuie, 5 tone sîrmă zincată și 2 tone lan­țuri. importante depășiri de pian Laminate peste pian, peste angajamentele asumate inițial, iată ce preocupă în cel mai înalt grad colectivul de mun­că de la Uzina Laminorul de tablă din Galați. Eforturile depuse pe această linie, s-au materializat de altfel, în obținerea peste prevederi­le sarcinilor de plan, în perioada 1 ianuarie 20 mai a.c., a unei producții globale și marfă în valoare­­ de 8 400 000 lei și respectiv de 7 100 000 lei. Depășirile valorice sunt con­cretizate în realizarea a 1120 tone laminate finite pline și a 300 tone tablă zincată. In lupta pentru prevenirea extinderii inundațiilor LA GALATI §1 ÍN JUDEȚ — O MARE MOBILIZARE DE FORTE PI 10 4 0SJ4 SUSC4 Dunărea umflată de puhoa­­ielele Siretului în amonte de Galați, curge către mare cu peste 12 km pe oră. Ieri, co­a­ta fluviului a mai crescut cu centimetri exercitînd presiune asupra digu­rilor. Cu calm și hotărîre, fă­­cînd din voința lor stavilă în calea apelor pustiitoare, oa­menii consolidează permanent digurile pe taluzele expuse procesului de eroziune, su­­prainalță coronamentele. Pătrundem spre malul Du­nării pe șoseaua ce trece prin fața I.A.S. Bădălan la depo­zitul de combustibil. Aici în­­tîlnim ostașii tea comandată din subunita­te maiorul Marin Barbu, ,care, în condi­ții grele de lucru încarcă, rînd pe rînd, bărcile reparti­zate în această zonă de către D.N.F., cu piatra de carieră spre a fi transportată cu 700 metri mai jos, pe dig, în lo­curile mai puțin rezistente. Indîrji­ți în crincena încleșta­re cu puterea apei, acești bravi bărbați — așează în liniște, pe taluz, piatră lingă piatră con­struind zidul trainic contra­­val. Intr-un ritm demn de invidiat, munca lor continuă pînă la ora 17 cînd 50 de to­varăși de-ai lor, care vor lu­cra în schimbul doi îi vor în­locui pe cei istoviți de mun­ca grea din cursul zilei. La o distanță de 500 me­tri întîlnim alți 200 de mi­litari din subunitatea coman­dată de căpitanul Vasile Sa­vin, asistența tehnică fiind asigurată de inginerul Vasile Vintilă de la­­ T.C.I.F. Pe a­­ceastă porțiune consolida­rea taluzului cu piatră s-a terminat. Munca însă continuă : digul a fost din nou măsu­rat și gabaritat, iar acum se supraînalță și se fini­sează, cazmalele, lopețile, ma­­iurile, fiind într-o continuă mișcare. Aflăm de la căpi­tanul Savin că acești ostași și-au încheiat stagiul militar cu aproape o săptămînă în V. PÂRLOG (Continuare în pag. a lI-a) In zori plecăm din nou pe digul de la Prut, acolo unde oamenii dau bătălia cu apele înfuriate ale rîului. De la punctul Ghimia, km 0 al Prutului, ne urcăm pe bacul Cibini. Tovarășul Ștefan Ignat, comandant instructor pe „flotila" ce acționează aici, ne vorbește despre activitatea marinarilor, a celor patru șa­lupe și 10 bărci detașate pe Prut, pentru ca împreună cu miile de oameni de pe plat­forma combinatului, cu osta­șii să lupte împotriva inun­dațiilor. Bacul are acum destinație precisă : km 6 și 8 o și transportă ostași și mate­riale (rogojini, saci, țăruși). — Ieri noapte, (n.a. 26—27 mai) să destăinuie tovarășul Ștefan Ignat. Prutul a încer­cat la km 2 să rupă digul. Trebuia intervenit Am încărcat piatra, și imediat, am transportat-o la locul cerut. Ostașii au acționat cu hotă­rîre și rîul a fost învins. Facem cunoștință și cu cei­lalți marinari : Gheorghe Stanciu — căpitanul bacului Cibin, Nicolae Hagiu — ofițer fluvial pe șalupa Cătușa, Gheorghe Dumitru, pensionar, acum a venit aici ca cîrmaci pe bacul 2­868. Toți au parti­cipat în aceste zile și nopți de muncă încordată și veghe la stăvilirea apelor miloase și înfuriate ale rîului Prut. Privim atenți digul. De-a lungul lui stau înșirați ostași, gata să intervină acolo unde apele ar încerca să distrugă munca oamenilor. Digul este consolidat. Acum se mai în­tăresc unii pari înfipți adinc în malul rî­ului sau se mai a­­daugă cîțiva saci acolo unde se constată că valurile ar pu­tea rupe digul. I’e covertă s­e află tovarășul Lucian Popes­­c­u, inginer șef coordonator de la I.C.M.S.G. Așa cum a știut să-iși facă datoria cu prisosință la edificarea noii cetăți de metal a patriei și-o face' Și aici în înfruntarea cu apele. — Astăzi, pe dig sînt pre­zenți 400­­ de constructori, ne spune inginerul Lucian Po­­­pescu, de la I.C.M.S.G. La prima acostare coborîm. De la km 4 mergem pe jos. Ii intîlnim pe electricienii grupului IV — I.C.M.S.G. cei prezenți în toate obiectivele combinatului. S-au angajat ca aici, fiecare dintre ei să um­ple cu pămînt și să așeze la consolidarea digului 40 de saci. Maistrul Iosif Varna, ex­perimentat electrician, dar și priceput organizator al mun­cii în aceste zile, ne infor­mează că salariații grupului.. IV, aflați in frontul de apă­rare contra inundațiilor, își fac datoria în mod conștiin­cios. Ii recunoaștem printre cei ce­ cară saci sau bat țăruși pe electricienii Valeriu Frățilă, Radu Vrabie, Emil Brăgău. Realizînd „joncțiunea" cu grupul IV, un colectiv de constructori de la șantierul 61 pregătește saci pentru a stăvili furia apelor. Cot la cot cu inginerul Victor Herman, in­giner șef al șantierului mun­cesc maistrul Alexandru Gor­gan sudorul Neagu Roneti, pavatorul Ionel Gheorghiu și sudorul Costică Cosma. Pe fîșia celor patru metri I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a). La Prut Bătălia cu apele continuă Pomii aceștia din livada I.A.S Ivești, abia apucaseră să lege rod cînd au fost inundați. Pe digul de la Dunăre Climat de încredere La Dunăre s-a instaurat un climat tonic de încredere. Dincoace de dig oamenii mun­cesc în siguranță și fără con­tenire. Apărate de ape, în­treprinderile industriale din valea orașului își accelerează ritmurile, materializîndu-și angajamentele , oamenii plea­că și vin de la servici ; copiii parcurg nestingheriți de peri­col drumul spre școală. Ga­­lațiul nu se mai teme de Dunăre, iar Dunărea, oricît și-ar ascuți colții, se potic­nește și alunecă mai depar­te spre mare. Pe o porțiu­ne de opt kilometri pămîntul și lemnul, nisipul și piatra, stîlpii din țevi și tabla nava­lă s-au alcătuit într-un zid, dur, impenetrabil, care in­ M. RADU r (Continuare în pa«. a II-a). i

Next