Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-28 / nr. 7916
> w •i < Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7916 JOI 28 MAI 1970 4 PAGINI — 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întâmpinase în ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care marți dupăamiază în întreprinderile vizitate, în piața Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregătește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi. In persoana tovarășului Nicolae Ceaușescu, cei ce muncesc aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină in fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile Țării de Sus, ale Moldovei, care in această însorită dimineață de mai depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosire, oaspeții sunt întimpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, astfel nncit pînă la sfirșitul anului să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți, secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste mânia. „In scurta vizită Repe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului. In cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului, îmi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul al X-lea al partidului nostru. Vă doresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Ceaușescu sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu". Vizita în județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lângă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului atrage atenția că terenul colomunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decit ar fi fost necesar și recomandă consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului le-a spus : „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper, — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spus acest lucru — că producțiile viitoare vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cît prevedeți, e bine; dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atît vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și în anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltare, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și multă fericire" (Aplauze puternice, urale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.!"). ...Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid. In tribune,mii și mii de oameni, aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zîmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului, și în oraș primirea poartă pecetea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzînd chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite economiei naționale de calamități, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate zilnică de 38 000 de bucăți în loc de 24 000. Secretarul general al partidului, trecînd prin secțiile de bază ale fabricii de piese de schimb, ia cunoștință de procesul de producție și recomandă să se urmărească in mod constant, cu și mai mare atenție decît pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprindere există condiții forte care fac posibilă extinșiderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de inundații, economiei noastre, realizînd la producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. La plecare, în aplauzele entuziaste ale miilor de cetățeni prezenți, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus : „In cursul călătoriei pe care am făcut-o în aceste două zile în județele Moldovei, am vizitat și două dintre întreprinderile orașului dumneavoastră. Ele ne-au lăsat o impresie plăcută. Am constatat că în aceste unități se desfășoară o activitate rodnică, intensă. De la ultima noastră vizită la Suceava, în orașul și în județul dumneavoastră s-au petrecut multe transformări. In ce privește construcțiile, arhitecții au dovedit imaginație, au făcut lucruri bune. Orașul devine tot mai modern, mai frumos. Am văzut, de pildă, casa de cultură. Ne-a făcut o impresie bună. Vă urez ca și activitatea ce se va desfășura în acest lăcaș să fie la înălțimea cerințelor populației. La obținerea realizărilor de seamă înregistrate în oraș și în județ și-au adus contribuția — pe care vreau să o menționez în mod deosebit — Comitetul județean și municipal de partid, consiliile populare, președintele Consiliului popular județean, ceilalți activiști. Adresez tuturor calde felicitări pentru munca depusă. Urez locuitorilor din orașul și județul dumneavoastră realizări și mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului". Despărțirea conducătorilor de partid și de stat de cetățenii Sucevei a prilejuit o vibrantă manifestare a stimei și înaltei prețuiri pe care o nutresc pentru conducătorul iubit al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a deplinei adeziuni la politica internă și externă a partidului, a hotărîrii tuturor de a munci în așa fel iicit în cartea de aur a hărniciei poporului român numele străvechiului ținut să se înscrie, și de acum înainte, la loc de cinste. In cursul după amiezii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au continuat vizita de lucru în alte două județe ale Moldovei — Neamț și Bacău. In județul Neamț a fost vizitată una din uzinele platformei industriale a Săvineștiului, mare furnizor de fibre și fire sintetice pentru industria noastră textilă. Secretarul general al partidului a dat o apreciere pozitivă preocupării comitetului județean de partid pentru perfecționarea activității acestei unități, felului cum îndrumă întreaga muncă pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului. La Bacău, printre obiectivele vizitate se află și întreprinderea agricolă de stat „Avicola", înainte de plecare, pe aeroportul orașului, în fața unei mari mulțimi, care a aclamat și ovaționat, îndelung, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a spus : Dragi tovarăși. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Bacău un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. La Bacău încheiem de fapt vizita pe care am făcut-o ieri și astăzi în această parte a țării. In județele prin care am trecut astăzi — Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău — ca și in județele și localitățile prin care am trecut ieri, am constatat cu multă satisfacție că oamenii muncii din industrie și agricultură, intelectualitatea, tineretul, bărbații și femeile sunt puternic însuflețiți de dorința de a face totul ca rănile provocate de inundații în unele din județele din această parte a țării, și în general pagubele provocate în multe județe din patria noastră, — să fie vindecate intr-o perioadă cit mai scurtă, asigurîndu-se ca activitatea din industrie, din agricultură, din toate sferele vieții sociale să se reia cit mai rapid în cele mai bune condițiuni. Doresc să adresez calde felicitări tuturor locuitorilor din județele prin care am trecut pentru abnegația și hotărîrea cu care își îndeplinesc sarcinile trasate de partid și guvern. Desigur, tovarăși, împreună cu celelalte județe ale țării. (Continuare în pag. a 11-a). Vizita la Galați a unui grup de scriitori în frunte cu academicianul Zaharia Stancu In cursul zilei de ieri Galațiul a avut ca oaspeți pe academicianul Zaharia Stancu, președintele Uniunii scriitorilor, Eugen Jebeleanu, membru corespondent al Academiei, Virgil Teodorescu, vicepreședinte al Uniunii scriitorilor, George Ivașcu, redactor șef al revistei „Contemporanul", prozatorul Marin Preda, poetul Adrian Păunescu și alți scriitori sosiți în vizită de documentare. Grupul de scriitori a fost primit de tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean care a informat pe oaspeți despre ravagiile provocate de revărsarea Siretului și cu privire la măsurile luate de Comitetul județean de partid Galați pentru preîntîmpinarea inundațiilor in zona Dunării și a Prutului. Apoi s-a mers pe digul de la Prut și pe stăvilarul ridicat pe o lungime de 8 km în calea apelor Dunării, la vărsarea Siretului în fluviu, scriitorii luînd cunoștință cu acest prilej la fața locului, de acțiunile întreprinse cu participarea în masă a întregii populații gălățene pentru prevenirea inundațiilor și combaterea efectelor stihiilor naturii, acolo unde apele au inundat ogoare, întreprinderi și sate. Spre seară, grupul de scriitori a plecat la Brăila. CU PUTERI ÎNZECITE PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI Pe platforma C.S. G. FONTĂ, OȚEL ȘI SLEBURI PESTE PREVEDERI Pagubele produse economiei naționale de inundații sunt imense și, de asemenea, imense sunt pierderile de producție cauzate întreprinderilor neafectate de calamități, ca urmare a avarierii unor importante căi de comunicație, perturbînd evident aprovizionarea cu materii prime și materiale a unităților. Pentru recuperarea cit mai grabnică a acestor grele pierderi, siderurgiștii de pe platforma Combinatului de la Galați, răspunzînd chemării partidului, au găsit noi rezerve pentru a realiza cursul acestui an, peste angajammentele inițiale, o producție globală în valoare de 15 000 000 lei și un beneficiu de 30 000 000 lei. Mobilizați de organele și organizațiile de partid, siderurgiștii gălățeni, cu toate greutățile întîmpinate în ultimele săptămîni pe linia aprovizionării cu materii prime și materiale, au obținut noi și importante succese in ceea ce privește îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate. Astfel, printr-o utilizare mai judicioasă a capacităților de producție și a rezervelor de materii prime existente în depozite, în ultimele șase zile (21-26 mai a.c.). Combinatul a produs peste prevederi 689 tone fontă, 530 tone oțel, 4 133 tone sloburi și alte laminate. Este o dovadă elocventă a hotărîrii întregului colectiv de muncă, de a acționa cu toate forțele pentru a da patriei tot mai multe tone de fontă, oțel și laminare, atit de necesare aceste momente in vederea reîn facerii economiei lovită de calamități, înainte de termen tru Dublîndu-și eforturile penrecuperarea pagubelor pricinuite de calamitățile naturale, colectivele de muncă din întreprinderile industriale ala județului nostru, raportează de la o zi la alta noi succese în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate. Ieri, un număr de patru întreprinderi : Stația de sortare a minereului, Uzina de reparații din Galați, Uzina de reparații auto și Uzina de reparații utilaj agricol din Tecuci, au îndeplinit planul producției globale pe luna mai. Pina la sfîrșitul lunii, aceste unități prelimină realizarea unei producții globale suplimentare în valoare de 4,5 milioanee lei. La I. S. C. L. Intensă activitate pentru îndeplinirea angajamentelor Reînnoirea angajamentelor de către muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea de sîrmă, cuie și lanțuri Galați, pentru a obține în cursul acestui an substanțiale sporuri de producție, a dat un nou imbold în muncă întregului colectiv. Astfel, angajamentele inițiale au fost suplimentate cu 1 300 000, lei la producția globală și marfă, iar din punct de vedere fizic cu 225 tone la sîrmă trasă, 150 tone la cuie, 30 tone lanțuri, 200 000 lei și respectiv 400 000 lei la economii suplimentare la prețul de cost și beneficii peste plan. In ceea ce privește, eforturile depuse pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, de remarcat faptul că numai în perioada 1—26 mai a.c. realizările peste prevederi sînt concretizate în 51 tone sîrmă trasă, 14 tone cuie, 5 tone sîrmă zincată și 2 tone lanțuri. importante depășiri de pian Laminate peste pian, peste angajamentele asumate inițial, iată ce preocupă în cel mai înalt grad colectivul de muncă de la Uzina Laminorul de tablă din Galați. Eforturile depuse pe această linie, s-au materializat de altfel, în obținerea peste prevederile sarcinilor de plan, în perioada 1 ianuarie 20 mai a.c., a unei producții globale și marfă în valoare de 8 400 000 lei și respectiv de 7 100 000 lei. Depășirile valorice sunt concretizate în realizarea a 1120 tone laminate finite pline și a 300 tone tablă zincată. In lupta pentru prevenirea extinderii inundațiilor LA GALATI §1 ÍN JUDEȚ — O MARE MOBILIZARE DE FORTE PI 10 4 0SJ4 SUSC4 Dunărea umflată de puhoaielele Siretului în amonte de Galați, curge către mare cu peste 12 km pe oră. Ieri, coata fluviului a mai crescut cu centimetri exercitînd presiune asupra digurilor. Cu calm și hotărîre, făcînd din voința lor stavilă în calea apelor pustiitoare, oamenii consolidează permanent digurile pe taluzele expuse procesului de eroziune, suprainalță coronamentele. Pătrundem spre malul Dunării pe șoseaua ce trece prin fața I.A.S. Bădălan la depozitul de combustibil. Aici întîlnim ostașii tea comandată din subunitate maiorul Marin Barbu, ,care, în condiții grele de lucru încarcă, rînd pe rînd, bărcile repartizate în această zonă de către D.N.F., cu piatra de carieră spre a fi transportată cu 700 metri mai jos, pe dig, în locurile mai puțin rezistente. Indîrjiți în crincena încleștare cu puterea apei, acești bravi bărbați — așează în liniște, pe taluz, piatră lingă piatră construind zidul trainic contraval. Intr-un ritm demn de invidiat, munca lor continuă pînă la ora 17 cînd 50 de tovarăși de-ai lor, care vor lucra în schimbul doi îi vor înlocui pe cei istoviți de munca grea din cursul zilei. La o distanță de 500 metri întîlnim alți 200 de militari din subunitatea comandată de căpitanul Vasile Savin, asistența tehnică fiind asigurată de inginerul Vasile Vintilă de la T.C.I.F. Pe această porțiune consolidarea taluzului cu piatră s-a terminat. Munca însă continuă : digul a fost din nou măsurat și gabaritat, iar acum se supraînalță și se finisează, cazmalele, lopețile, maiurile, fiind într-o continuă mișcare. Aflăm de la căpitanul Savin că acești ostași și-au încheiat stagiul militar cu aproape o săptămînă în V. PÂRLOG (Continuare în pag. a lI-a) In zori plecăm din nou pe digul de la Prut, acolo unde oamenii dau bătălia cu apele înfuriate ale rîului. De la punctul Ghimia, km 0 al Prutului, ne urcăm pe bacul Cibini. Tovarășul Ștefan Ignat, comandant instructor pe „flotila" ce acționează aici, ne vorbește despre activitatea marinarilor, a celor patru șalupe și 10 bărci detașate pe Prut, pentru ca împreună cu miile de oameni de pe platforma combinatului, cu ostașii să lupte împotriva inundațiilor. Bacul are acum destinație precisă : km 6 și 8 o și transportă ostași și materiale (rogojini, saci, țăruși). — Ieri noapte, (n.a. 26—27 mai) să destăinuie tovarășul Ștefan Ignat. Prutul a încercat la km 2 să rupă digul. Trebuia intervenit Am încărcat piatra, și imediat, am transportat-o la locul cerut. Ostașii au acționat cu hotărîre și rîul a fost învins. Facem cunoștință și cu ceilalți marinari : Gheorghe Stanciu — căpitanul bacului Cibin, Nicolae Hagiu — ofițer fluvial pe șalupa Cătușa, Gheorghe Dumitru, pensionar, acum a venit aici ca cîrmaci pe bacul 2868. Toți au participat în aceste zile și nopți de muncă încordată și veghe la stăvilirea apelor miloase și înfuriate ale rîului Prut. Privim atenți digul. De-a lungul lui stau înșirați ostași, gata să intervină acolo unde apele ar încerca să distrugă munca oamenilor. Digul este consolidat. Acum se mai întăresc unii pari înfipți adinc în malul rîului sau se mai adaugă cîțiva saci acolo unde se constată că valurile ar putea rupe digul. I’e covertă se află tovarășul Lucian Popescu, inginer șef coordonator de la I.C.M.S.G. Așa cum a știut să-iși facă datoria cu prisosință la edificarea noii cetăți de metal a patriei și-o face' Și aici în înfruntarea cu apele. — Astăzi, pe dig sînt prezenți 400 de constructori, ne spune inginerul Lucian Popescu, de la I.C.M.S.G. La prima acostare coborîm. De la km 4 mergem pe jos. Ii intîlnim pe electricienii grupului IV — I.C.M.S.G. cei prezenți în toate obiectivele combinatului. S-au angajat ca aici, fiecare dintre ei să umple cu pămînt și să așeze la consolidarea digului 40 de saci. Maistrul Iosif Varna, experimentat electrician, dar și priceput organizator al muncii în aceste zile, ne informează că salariații grupului.. IV, aflați in frontul de apărare contra inundațiilor, își fac datoria în mod conștiincios. Ii recunoaștem printre cei ce cară saci sau bat țăruși pe electricienii Valeriu Frățilă, Radu Vrabie, Emil Brăgău. Realizînd „joncțiunea" cu grupul IV, un colectiv de constructori de la șantierul 61 pregătește saci pentru a stăvili furia apelor. Cot la cot cu inginerul Victor Herman, inginer șef al șantierului muncesc maistrul Alexandru Gorgan sudorul Neagu Roneti, pavatorul Ionel Gheorghiu și sudorul Costică Cosma. Pe fîșia celor patru metri I. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a). La Prut Bătălia cu apele continuă Pomii aceștia din livada I.A.S Ivești, abia apucaseră să lege rod cînd au fost inundați. Pe digul de la Dunăre Climat de încredere La Dunăre s-a instaurat un climat tonic de încredere. Dincoace de dig oamenii muncesc în siguranță și fără contenire. Apărate de ape, întreprinderile industriale din valea orașului își accelerează ritmurile, materializîndu-și angajamentele , oamenii pleacă și vin de la servici ; copiii parcurg nestingheriți de pericol drumul spre școală. Galațiul nu se mai teme de Dunăre, iar Dunărea, oricît și-ar ascuți colții, se poticnește și alunecă mai departe spre mare. Pe o porțiune de opt kilometri pămîntul și lemnul, nisipul și piatra, stîlpii din țevi și tabla navală s-au alcătuit într-un zid, dur, impenetrabil, care in M. RADU r (Continuare în pa«. a II-a). i