Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-07-01 / nr. 7945

Nr. 7945 TJUJIRA UNIVERSITARĂ VIAȚA NOUA A­BSOLVE­NTH Pag. a 3-a e cînd a devenit Galațiul centru universitar ți pînă astăzi s-au perindat pe băncile amfiteatrelor sute și mii de ti­neri studioși care s-au adăpat de la izvoarele științei și culturii, împlinindu-și personalitatea, pregătindu-se pentru o viață de muncă, creație și satisfacții. La sfîrșitul sesiunii de vară '70, așa cum se procedează in orice moment de bilanț, s-au stabilit cu precizie rezultatele, au fost comparate prin analize retrospective, marcindu-se în acest fel etapele e­­volutive. Și la Galați procesul instructiv-educativ a cîștigat in fiecare an noi valențe ale progresului, punindu-se treptat bazele unei tradiții universitare viguroase, semnificative pentru destinele marelui oraș de la Dunăre. Atit Institutul politehnic cit și Institutul pedagogic sunt astăzi centre de mare efervescență intelectuală, studentul avind po­sibilitatea să se formeze pentru producție, pentru școală și pentru cercetare într-un cadru prestigios, recunoscut ca atare, da­torat grijii neîntrerupte purtate de partidul și statul nostru formării unor cadre superioare de nădejde, necesare economiei și învățâmîntului. Viitorii ingineri și profesori care se pregătesc la Galați beneficiază in acest sens de condiții excepționale de studiu, de laboratoare dotate ultramodern, de biblioteci care permit o documentare în profunzime pe marginea materiei predate la cursuri și seminarii, de spații largi și ospitaliere de cazare. Un colectiv didactic bine pregătit, o materie întotdeauna îmbunătățită în contextul noilor cuceriri ale științei și tehnicii, posibilitatea de a face contactul cu activitatea viitoare prin practică­­ iată o suită de elemente care conduc la ideea de plenitudine spirituală. „Alma mater", cetatea universitară gălățeană, a dat pină acum țării 17 promoții de navaliști, 6 promoții de frigotehniști, 6 de specialiști in tehnologia construcțiilor de mașini ; aproape 1 700 de profesori sunt astăzi, de asemenea, la catedră, purtind cu ei mesajul­ Institutului pedagogic, credința că educînd noile generații își slujesc la modul plenar patria. Rîndurile acestea sînt dedicate absolvenților, dar nu numai acelora care la acest sfîrșit de iunie alcătuiesc promoția anu­lui 1970. Trebuia vorbit aici despre forța exemplului și despre continuitate, despre modul cum cunoștințele acumulate pe par­cursul facultății au rodit la locul de muncă. Aceasta pentru că prestigiul institutelor gălățene este conferit și de rezultatele a­­bsolvențiilor săi, de maniera în care ei au înțeles să ducă mai departe flacăra științei, făcînd-o să ardă și să lumineze în ma­rea competiție socialistă a muncii. Absolvenții de acum se vor intîlni, desigur, cu colegii lor mai mari, care au făcut deja cu­noștință cu producția și școala, se vor dezvolta firesc intr-un mediu în continuă schimbare, în continuă dezvoltare. Ei au ne­voie de pilde care trebuie urmate, pornesc în viață cu un volum de cunoștințe care trebuie să se verifice și să se completeze. De la an la an însă, prin grija partidului și statului nostru, cei care au terminat facultatea se bucură de condiții din ce în ce mai bune de muncă, se creează noi înlesniri, astfel incit inginerul și profesorul stagiar să poată evolua rapid pe drumul împlinirii profesionale. In această ordine de idei este înțeles și Decretul Consiliului de Stat privind repartizarea în producție a­­ absolvenților în­­vățămîntului superior, decret care „reglementează, pe baza unor criterii unitare, modul de organizare a acțiunii de repartizare, drepturile și obligațiile organizațiilor socialiste la care sunt repartizați absolvenții, precum și ale acestora, începind cu pro­moția anului universitar 1969/1970". Cu toate ferestrele deschise că viitor „Niciodată absolvenții n-au pă­șit în viață cu o stare de spirit mai bună decit anul acesta - ne spune rectorul Institutului pedagogic, to­varășul Ion Teodorescu. Problema repartiției a încetat să mai fie un motiv de îngrijorare, fiecare loc de muncă ales corespunzind cu pre­gătirea profesională, cu situația fa­milială, cu predispozițiile tînărului profesor. Prin educația primită pe parcursul celor trei ani de faculta­te, studentul facultății de mate­matică, fizică-chimie, științele na­turii sau de filologie a fost învă­țat să privească viitorul lucid, in spiritul profesiei alese. Iată de ce până acum s-au înregistrat cazuri rare de indisciplină în fața comi­siei de repartizare, marea majori­tate a absolvenților noștri pornind spre locul de muncă cu fruntea sus, hotăriți, bucuroși să se intilneasca cu copiii care așteaptă de la ei descifrarea tainelor cărții. Subliniam că noul Decret Consiliului de Stat privind reparti­ai­zarea in producție a creat o stare de spirit de bun augur pentru cei care își încheie in această perioa­dă studiile universitare. Studenții au avut prilejul să se convingă încă o dată că societatea noastră se conduce după legi juste umanita­riste, că partidul și statul dincolo de atenția deosebită nostru, a­­cordată pe parcursul anilor de stu­dii se îngrijește ca încadrarea la locul de muncă să corespundă e­­forturilor depuse de tineretul stu­dios, nivelului lor de pregătire, si­tuației lor familiale, pedagogicului gălățean Absolvenții vor avea în acest an întâietate față de stu­denții de la universitate fără exa­men de stat. De asemenea, noile cadre didactice se vor putea în­toarce in satul lor natal, dacă sunt catedre libere, ținindu-se cont de apropierea de părinți, de soț sau soție". „Decretul a adus ceva nou în viața absolvenților, ne spune tova­­rășul Ion Tusac, prodecan al Fa­­cu­tații de mecanică de la Institu­tul politehnic din Galați. Este vorba in primul rînd de o certitudine. Aceea că societatea are in vedere chiar și problemele mai delicate ale absolventului, că ea ii oferă condiții adecvate de dezvoltare, teren prielnic afirmării integrale. Cunoaștem o serie întreagă de greutăți legate de situația famili­ală care au împiedicat pe unii ab­solvenți să se dedice cu trup și suflet producției. Deși aceste cazuri au fost rare, era necesară o regle­mentare mai judicioasă a reparti­Institutul este cufundat în liniște. Animația obișnuită a făcut loc u­­nei tăceri solemne care te invită să calci fără zgomot; sălile amfi­teatrelor sint goale , laboratoarele au amorțit așteptînd să treacă lun­ga perioadă a­ vacanței de vară... Sesiunea de examene își inchide porțile. Politehniștii încheie anul școlar 1969-1970 cu rezultate dintre acelea care fac ca graficul ric să înregistreze suișuri. La valo­se­zărilor, de unde și oportunitatea noului decret, care face să dispară contradicțiile dintre situația fami­lială a tînărului absolvent și cea profesională. Este cazul să arăt a­­ici că pină acum — exceptind ci­­teva cazuri — toți inginerii pregă­tiți în cetatea universitară gălă­­țeană s-au prezentat la post, iar întreprinderile in care lucrează au fost mulțumite de pregătirea lor de specialitate Institutul a nenumărate scrisori prin care primii se certifică acest lucru. Revenind la Decret, găsesc salutară măsura de a se imputa suma de bani acelora care se abat de la legea reparti­ției. Pădure fără uscături, se zice că nu există. Institutul insă, pe întrea­ga durată de studii, se ocupă și de educația cetățenească a stu­dentului, are grijă să sădească din timp sentimentul responsabilității sociale. Creîndu-se pe de altă par­te posibilitatea unei repartizări juste în producție, motivele de in­disciplină dispar și orice contrave­nient este pasibil de pedeapsă. Suntem­ siguri, de altfel, că noua promoție nu va dezamăgi, că sancțiunile nu vor fi deci necesare". Drumul spre viață, spre locurile productive, spre Întreprinderi, șan­tiere și școli a fost netezit. Absol­ventului, încă sub impresia mare­lui examen care i-a confirmat va­loarea, i s-au deschis toate feres­trele către viitor. Afirmarea sa pe plan social nu este o chestiune de șansă. Munca asiduă, disciplina la locul de muncă - noțiuni dezvolta­te încă de pe băncile facultății - sînt criteriile reale ale propriei e­­voluții, înarmați cu cunoștințe temeinice, chemați să participe efectiv la o­­pera de edificare a societății socia­liste, noii ingineri și profesori își vor începe deci stagiul sub sem­nul unei noi dovezi de umanism, prin care se verifică justețea po­liticii partidului și statului nostru. Decretul Consiliului de Stat sta­bilește cadrul organizatoric unitar al acțiunii de repartizare în pro­ducție a absolvenților de învățămînt superior, institutelor asigurînd îmbinarea cerințelor generale ale societății cu interesele personale ale absolvenților în alegerea locu­lui de muncă. Aceasta va permite noilor specialiști să-și dezvolte în mai bune condiții capacitatea lor creatoare pusă în slujba progre­sului societății socialiste. Intre în­treprindere și ingineri, între școală și profesori s-au așezat, așadar, le­gături trainice, relații care vor per­mite efortului să se dirijeze spre țelul suprem - progresul. c­etariate datele sesiunii se orîn­­duiesc științific, se compară, se mă­soară calitatea procesului instruc­tiv-educativ se stabilesc cu exac­titate procentele de promovabilita­­te și performanțele fiecărui an de studiu. Urcăm la primul etaj și ne oprim in dreptul unui amfiteatru pe a cărui ușă, o hirtie albă ne atrage a­­tenția : „Examen de stat", înăuntru cineva răspunde cu voce domoală întrebărilor examinatorului. După un timp, un tinăr cu fața îmbrobo­dită de transpirație, iese afară, in­­dreptîndu-se, parcă în transă, spre capătul culoarului. In trecere, deși nu ne cunoaște, ne aruncă citeva vorbe : — Știți, am terminat. Sunt inginer. — Cut ? — Opt. Dar asta nu contează. Am terminat. Este poate primul examen cind studenții au renunțat definitiv la comentariile obișnuite in sesiune. Nu se mai vorbește despre nervi, despre­­ șansă" sau despre „ghini­on". Toate aceste noțiuni, care țin de mitologia universitară, au fost înlocuite cu „susținerea proiectului de diplomă“, cu „calitatea" de­monstrației cu „claritatea“ și ,,ori­ginalitatea" problemei tratate. L-am urmărit pe tinărul inginer pină in sala unde s-a întilnit cu un grup de colegi. Aflarea rezultatului nu a produs explozia de entuziasm stu­dențesc pe care o cunoaștem atit de bine. ■. Observăm un gest nou, matur : colegii îi­ string mina și îl privesc in ochi, îmbrățișindu-și privirile. To­varășul inginer și-a semnat doar de curind trecerea in lumea maturi, in lumea care produce celor și creează. Ne îndepărtăm de grup, respec­­tindu-i momentul de inedită satis­facție. Abia după o oră pot vorbi cu tovarășul conferențiar Eugen Marian, decanul Facultății de me­canică, președintele comisiei exa­menului de stat. — Cum caracterizați pregătirea acestei noi promoții de absolvenți ? — Ar trebui să folosesc - ne spu­ne dinsul - cîteva superlative. S-au prezentat 91 de candidați și au reușit 90 Proporția de promovabi­­litate superioară, mult mai bună ca in ceilalți ani, înlocuiește cali­ficativul de ansamblu. S-au luat, de asemenea, note bune și foarte bune un număr mare. Proiectele sus­ținute la nave și instalații de bord, la trigotehnie, la tehnologia construcțiilor de mașini au oferit e­­xaminatorilor prilejul să observe pregătirea serioasă a absolvenților, capacitatea lor intelectuală, soluții interesante și reușite. Este semni­ficativă in acest sens faptul că ma­joritatea candidaților s-au prezen­tat cu realizarea practică a proiec­tului, pe care l-au demonstrat in fața comisiei. Fără îndoială, noii ingineri vor face cunoștință cu lo­cul lor de muncă fără complexe, avind un volum de cunoștințe teo­retice și practice care le va per­mite să-și înceapă „cu dreptul" sta­­giatura... — Cine sunt cei care au susținut totuși cele mai interesante proiec­te, relevînd calități deosebite de concepție ? — Au fost notate cu 10 proiec­tele lui Eugen Virgalici (trigoteh­­nie), Victor Petrescu (tehnologia construcțiilor de mașini), Ioan Cun­­cev (nave și instalații de bord). A­­casta din urmă a prezentat in fața comisiei „Proiectul unui submarin de explorare mnei continentale științifică a platfor­a Mării Negre. Cuncev se o­cupă de această pro­blemă încă din primul an de fa­cultate. Iată de ce modul e­­xemplar în care și-a susținut exa­menul de stat­ este firesc. Fiecare capitol al lucrării a trecut printr-o lungă perioadă de pregătire și adin­­cire, astfel incit soluțiile depășesc nota comună, vizînd originalitatea. Referindu-mă la această promoție, este bine să subliniez calitatea pre­gătirii seraliștilor care s-au prezen­tat la examenul de stat. Deși au muncit pe tot parcursul anului efectiv in producție, ținînd pasul cu exi­gențele impuse de întreprinderile in care lucrează, cei 18 seraliști ca­­re au obținut astăzi diplome au făcut dovada unei puteri de muncă exemplare, slujind astfel ca pildă colegilor lor de la zi. Oana Savu­lescu, Alexandru Bălan, Constantin Vals au demonstrat că voința de a progresa, de a se înălța pe trep­tele cunoașterii, tenacitatea, efor­tul susținut fac posibil succesul. Vorbind despre maturitate, tre­buie să adaug că această nouă promoție a fost educată in spiritul dăruirii, s-a dedicat studiului con­știenți fiind de sarcinile care-i re­vin in viitor, de misiunea socială pe care trebuie să o îndeplinească. Institutul politehnic se poate num­ări așadar cu noua sa promoție de absolvenți. Atit cei de la Faculta­tea de mecanică cit și de la indus­trii alimentare și tehnica pescuitu­lui vor păși in producție purtind cu ei cărțile de vizită ce-­­ recomandă cu căldură întreprinderilor. Nimeni nu se îndoiește că absol­venți ca Nicoleta Drăghescu (ex­tractive), Ștefan Natalia (industrii fermentative), Vian Bobocea (mo­­rărit-panificație) sau Dan David (tehnica pescuitului) vor desfășura in curând o activitate productivă pe măsura pregătirii lor exemplare. Nimeni nu se îndoiește, de ase­menea, că producția va însemna pentru el terenul de afirmare a personalității, a unei activități creatoare, dedicate progresului, e­­voluției neîntrerupte a economiei naționale.’" Centrul universitar Galați a dat, de asemenea, pentru anul școlar 1970- 1971 o serie de cadre didactice pregătite la un înalt nivel, capa­bile să se achite de marile răs­punderi care le revin la catedră, in dialogul cu noile generații.­­ Profesorul, ne spune tovarășul rector Ion Teodorescu, trebuie să aibă o conduită exemplară din toate punctele de vedere. Iată de ce în educația studenților noștri nu sunt îngăduite lacunele. Rezultate­le bune obținute in sesiunea de vară vorbesc de la sine despre ca­litatea procesului instructiv-educa­tiv. La Facultatea de matematică au promovat 98,3 la sută, la fizi­că-chimie 96,2 la sută, la matema­tică 100 la sută iar la filologie 98,3 la sută. Calificative între 7 și 10 au obținut peste 60 la sută dintre ab­solvenții noștri. Sunt de evidențiat desigur dintre absolvenți cei care au dovedit pe parcursul celor trei ani de studii o înaltă conștiință universitară : I­­leana Cărbunescu, Caliopia Mihai și Lucia Hogaș (matematică) spre pildă, chimie), Constantin Mocanu (fizică- Maria Bălan și Maria Strătulă (științe naturale), Stoiana Mocanu, Nelu State, Georgeta Stanci (filologie). Comportarea lor prestigioasă adaugă noi valențe la prestigiul institutului nostru. ...Se spune că la capătul unei etape din viață, care marchează sfârșitul unei experiențe, omul, de­­conectându-se trece printr-un mo­ment de dezorientare. Ce va urma de acum încolo ? Va fi mai greu ? Va fi mai ușor ? Voi putea face față ? La întrebările acestea însă, ab­solvenții institutelor de învățămînt superior gălățene pot răspunde fă­ră nici un dubiu, fără nici o reți­nere. Obținerea diplomei nu mar­chează o răspîntie in viață. Drumul se continuă, eforturile intelectuale se corelează, cunoștințele acumu­late, in sfîrșit, vor produce, se vor verifica in practică. Le urăm de aceea absolvenților noștri să ducă mai departe flacăra științei, să poarte cu ei în inimă pe tot parcursul vieții convingerile sădite cu atîta grijă de profesorii lor, să respecte marea disciplina a muncii socialiste . Profesorii își­­ cunosc foarte bine elevii. Fiecare student are­­ întocmită încă din anul I de facultate o fișă personală care se completează pi­nă in pragul examenului de stat. Legăturile nu se rup însă din a­­cest moment. Există o coresponden­ță asiduă­­ între foștii dascăli și ac­tualii ingineri sau cadre didactice. Institutele de învățămînt superior gălățene își pot verifica astfel ab­solvenții, le pot cunoaște evoluția, contribuția la dezvoltarea econo­miei, științei și culturii naționale. „Adevăratul prestigiu — ne spunea într-o discuție tovarășul Iosif Egri, rectorul Institutului politehnic,­­ îl conferă unei instituții universitare rezultatele in cîmpul muncii ale ab­solvenților săi". Se știe că in mul­te din înt­eprinderile județului nostru lucrează astăzi numeroși in­gineri care și-au desăvirșit studiile la Galați. Numele unora dintre ei figurează la loc de frunte in competiția so­cialistă a muncii, sunt cadre de con­ducere cu răspunderi, coordonatori ai procesului de producție. Tovară­șul decan al Facultății de mecanică Eugen Marian, cita din memorie foști absolvenți, astăzi colaboratori ai profesorilor lor, care au evoluat la locul de muncă în spiritul norme­lor exigente ale societății noastre : Gheorghe Angheliu, Gheorghe Catrinescu, Ion Călin, Ștefan Dru­­gescu, Lucian Aburel, Vasile Lăcă­tuș. Răspindiți in întreaga țară, ab­solvenți cu o comportare eminentă, ca Viorica Gnasencu, Alexandru Stroe, Ion Mota, Viorel Săhleanu, Nicolae Vasilescu, Elena au dus pretutindeni faima Popeanu, cetății universitare gălățene, au înțeles să se dezvolte dedicindu-și toate e­­forturile creației, muncii, colectivi­tății. „Am fost de nenumărate ori im­presionați, ne spune tovarășul Ion Brezeanu, decanul Facultății de fi­lologie de la Institutul pedagogic, re­­ferindu-se la condiția absolvenților­­ de intilnire cu foștii noștri stu­denți. Acolo, in satele și comunele județului și ale țării, ei au găsit un mediu prielnic de afirmare, o tovă­rășie stimulativă, devenind adevă­rați animatori culturali, purtători ai ideilor înaintate. Am vorbit cu Teodora Mustață, profesoară la Surdila-Găiseanca, cu Ioan Anghel Emilian,de la Cudalbi, cu Stere Viorica, aflată intr-un sat din ju­dețul Ialomița, sunt, de asemenea, in corespondență cu profesorii din Costache Negri, Ianca, Virlezi, Cu­dalbi. Am aflat de la ei lucruri ca­re ne bucură sincer. In marea lor majoritate studenții pedagogicului (și nu numai filologii) iși continuă studiile la universitate, alții și-au dat definitivatul sau gradul ll-lea. In marea lor majoritate foc­aș­tii studenți muncesc cu entuziasm, sunt îndrăgostiți de copiii pe care-i pregătesc pentru viață. Și absolven­ții de astăzi știu acest lucru. Por­nesc spre catedrele unde vor repartizați cu sentimentul că ace­șt­le își încep cu adevărat activitatea profesională. Am vorbit la începutul acestor rînduri despre o anumită stare de spirit a absolvenților, stimulată de justețea Decretului Consiliului de Stat privind repartizarea in produc­ție. Se cuvine să adăugăm aici că prin fiecare paragraf al său, acest Decret a trezit adeziunea tuturor studenților gălățeni, confirmindu-se încă o dată umanismul legilor noastre socialiste. Marea problemă pentru noile cadre de specialiști și profesori date de invățămîntul su­perior gălățean rămine acomoda­rea la locul de muncă. „Sunt relații, ne spune tovarășul Dan Tusac, care nu se pot apro­funda pe parcursul facultății. Toc­mai de aceea devine necesară sta­­giatura. Tocmai de aceea este ne­voie de o perioadă de acomodare în care să se sudeze rezultatele dintre inginer-maiștri-tehnicieni și muncitori. Comportarea absolven­ților este o problemă care ne pre­ocupă realmente. Mulți au făcut încă din facultate cercetare știin­țifică, au semnat lucrări interesan­te. Producția presupune însă în primul rând cunoașterea detaliată a tuturor proceselor tehnologice, a tuturor compartimentelor șantieru­lui, uzinei sau fabricii. Se recoman­dă deci chiar de la început eforturi susținute, clarviziune. Numai așa trebuie concepută adevărata speci­alizare". „Viitorul cadru didactic — ne spune pe de altă parte tovarășul Ion Teodorescu, este educat la noi ca cetățean multilateral dezvoltat, cu o pregătire civică completă. Fiecare Îndrumător de grupă de studenți s-a îngrijit să trezească la tineri ambiția de a se afirma nu numai la catedră, dar și pe plan obștesc, alături de țărănimea mun­citoare. Ceea ce au învățat pe băncile facultății se poate traduce lesne în viață, pentru că nici un curs nu este străin de practică. Se recomandă deci tuturor ab­solvenților să păstreze intact te­zaurul de cunoștințe format in insti­tut, să și-l completeze prin îm­bogățirea necontenită a structurii lor spirituale". In aceste clipe de despărțire prin care se face intrarea în viață, un dramatism al lor, o durată care se măsoară cu balanța afectivă a inimii, tinerii au devenit oameni productivi, cadre calificate de care sunt legate idealurile prezentului și ale viitorului. Ei pășesc pe un teren netezit de înaintași, fac legătura între gene­rații, sunt continuatorii celor mai bune tradiții. Drumul lor este dru­mul succesului. Iar succesul nu este altceva decit condiția existen­ței in epoca noastră, epoca deve­nirilor. Le urăm tuturor absolvenților să-și vadă toate idealurile împlini­te, să propășească o dată cu țara și să se împlinească o dată cu ea. Le urăm, intr-un cuvînt, „deplin succes in viață". Pregătiți pentru marea misiune Succes în viață! D­ in fața planșei studenta Eugenia Nicolau Tudorices­­cu susținîndu-și lucrarea de exa­men de stat. Probă practică la bazinul de încercări modele de nave al Institutului politehnic Galați. Foto : G. BERCOV Pagină realizată de RADU MACOVEI >i >

Next